Legile și reformele adoptate în

timpul lui Alexandru Ioan Cuza

 După realizarea unirii, domnitorul Alexandru
Ioan Cuza (dreapta) și colaboratorul său cel mai
apropiat, Mihail Kogălniceanu (ministru, apoi prim-
ministru al României, stânga), inițiază importante
reforme interne:

• secularizarea averilor mănăstirești (1863);

• reforma agrară (1864);
• reforma învățământului (1864);
• reforma justiției (1864) ș.a., care au fixat un cadru
modern de dezvoltare al țării.
 Întâmpinând rezistență din partea guvernului și a Adunării
Legiuitoare, alcătuite din reprezentanți ai boierimii și ai marii
burghezii, precum și a bisericii, în înfăptuirea unor reforme, Cuza
formează, în 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail
Kogălniceanu, care realizează secularizarea averilor mânăstirești
(decembrie 1863) și dizolvă Adunarea Legiuitoare (lovitura de stat
de la 2 mai 1864).
În același an, Cuza supune aprobării poporului, prin plebiscit, o
nouă constituție și o nouă lege electorală, menită să asigure
parlamentului o bază mai largă, și decretează (14 august 1864)
legea rurală concepută de Kogălniceanu.
 ”Toate averile mănăstirești

Secularizarea închinate și neînchinate precum și

alte legate publice sau daruri făcute
de diferiți donatori din

averilor
Principatele Unite la Sfântului
Mormânt, Muntele Athos Sinai
precum și la mitropolii, episcopii și
la alte mănăstiri și biserici din orașe

mănăstirești
sau la așezăminte de binefacere și de
utilitate publică se proclamă
domeniuri ale Statului Român iar
veniturile acestor așezăminte vor fi
cuprinse în bugetul general al
statului ”
 Legea secularizării averilor mănăstirești a fost dată de
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza cu scopul de a trece toate
proprietățile și averile Bisericii și mănăstirilor în proprietatea
statului.

Gravură
Mănăst din 186
irea Co 0–
moşia s t roc
a din Bu eni şi
cureşti
 Legea secularizării a fost adoptată în 25 decembrie 1863 și s-a
mai decis confiscarea anumitor averi pe care le aveau unele mănăstiri
din Sfântul Munte Athos și pe care le-au primit cu mult timp înainte
de la alți domnitori (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.)
În total, au fost preluate de la biserici aproximativ 25% din
suprafața agricolă și forestieră a Țării Românești și a Moldovei.
Reforma fiscală
 Reforma fiscală a fost materializată prin
instituirea impozitului personal generalizată
asupra tuturor bărbaților majori.
Reforma agrară
Legea rurală a fost sancționată și
promulgată la
14/25august 1864.
Atunci, Domnitorul proclama:

„Claca este desființată pentru

de-a pururea și de astăzi voi
sunteți proprietari liberi pe locurile Țărani ieșind la arat după instaurarea
reformei agrare
stăpânirii voastre”.
 Țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale precum claca,
dijma și erau desființate monopolurile feudale din interiorul
satelor.
Reforma agrară de la 1864 a împroprietarit peste 500.000
de familii țărănești, în funcție de numărul de vite deținute de
fiecare familie.
 Reforma
învăţământului
„Învăţământul să şadă la
îndemâna tuturor claselor”
 Prin legea Instrucțiunii publice din 25
noiembrie 1864, care a stat la baza Învățământului
românesc timp de peste trei decenii, s-au stabilit trei
grade de invățământ: primar, secundar, superior.
Prin Legea instrucţiunii publice,
învăţământul primar de patru ani devine
obligatoriu şi gratuit. În fiecare sat urma să fie
deschisă câte o şcoală.
Universitatea din București
• Se extindea învăţământul secundar şi cel universitar.
• Sunt înfiinţate Universitatea din Iaşi (1860) şi cea din Bucureşti (1864).
• În afară de disciplinele tradiţionale – drept şi ştiinţe umaniste – în programele
de studiu se includ medicina, fizica, ştiinţele naturii şi matematica.
• Cuza a organizat şi învăţământul tehnic, profesional şi special.
• Al. I. Cuza a introdus alfabetul latin, ceea ce a contribuit la modernizarea
instruirii şi a culturii în general.

Universitatea Alexandru Ioan

Cuza din Iași
Legea Electorală
 LEGEA ELECTORALĂ PREVEDEA DOUĂ CATEGORII DE ALEGĂTORI:

1. Alegătorii primari erau toți cetățenii care plăteau în rate un impozit

anual(sătenii -48 lei, orășenii -80 lei).

2. Alegătorii direcți erau cetățenii care plăteau anual minimum 4

galbeni, erau știutori de carte și aveau vârsta de cel puțin 25 de ani
împliniți.
Legea electorală păstra caracterul cenzitar, oferind
dreptul de vot în funcție de impozitul plătit, deci de
avere/de venit.

Aleg
er i l e de
Depu
ta
e l e c t ț i l a Adu
ive nă r i l
e
 Analizând suita de evenimente, unele cu
caracter realmente revoluționar, se poate spune că
au fost
sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza
puse bazele statului român modern.
Mulțumim pentru atenția acordată!
Proiect realizat de:
Averian Larisa
Iorga Ana-Maria