Domnia lui Alexandru Ioan

Cuza
Bob Maria
Cine este personalitatea
din imagine?
Prin ce acțiuni s-a
remarcat?
 • Curajos
• Inteligent
Din șirul de • Hrăpăreț
calități, • Onest
alegeți-le pe • Isteț
cele care-l • Frumos
caracterizează • Priceput
pe Alexandru • Viclean
Ioan Cuza. • Principial
Argumentați. • Corupt
• Diplomat
Ce înțelegeți prin
dubla alegere?
Ce țări s-au unificat
în 1859?
 • Studiați punctul 1 al temei 3,
p. 14, identificați cele mai
Realizarea importante acțiuni realizate
sensului de Alexandru Ioan Cuza
pentru consolidarea noului
stat unificat și pentru
recunoașterea internațională
a dublei alegeri
 ***
• După dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza era necesar ca ea să fie
recunoscută pe arena internațională.
• Dubla alegere era considerată de Austria și Imperiul Otoman o încălcare a
Convenției din 1858 (care prevedea unirea sub un prinț străin).
• În martie-august 1859 la Paris are loc o nouă Conferință internațională
care a examinat situația în Principate. După primele ședințe, cinci dintre
puterile garante – Franța, Rusia, Marea Britanie, Prusia și Sardinia –
recunosc dubla alegere a lui Cuza. LA începutul toamnei au fost nevoite
să accepte și Austria și Imperiul Otoman, dar cu condiția că aceasta este
valabilă numai pe timpul vieții lui Alexandru Ioan Cuza.
 Acțiunile de consolidare a noului stat:

În 1859, își începe

A unificat misiunile Unificarea instituțiilor și
activitatea Comisia
diplomatice ale Moldovei și serviciilor publice; a Sunt unificate armatele
centrală de la Foșcani, care
Țării Românești de la serviciului vamal; a celor două țări
avea ca scop uniformizarea
Constantinopol. cursului monetar;
legislativă a țării;

Au fost realizate un sir de

măsuri menite să Constituirea unei Adunări
Capitala devine Au fost anulate pedepsele
reglementeze situația si să Legiuitoare și a unui
BUCUREȘTI. corporale
modernizeze țara: egalitate Guvern unic
în fața legii,
 ***
• Pentru toate aceste acțiuni era nevoie de acordul Portii.
• Astfel, în 1860, la Constantinopol are loc o nouă conferință a Marilor
Puteri. Acestea admiteau revizuirea Convenției de la Paris din 1858 și
unificarea instituțiilor legislative și administrative ale Principatelor
Române.
• În 1861, printr-o proclamație către țară Alexandru Ioan Cuza a anunțat
oficial că Marile Puteri au recunoscut Unirea Principatelor Române.
• În așa condiții în 1862 s-a format primul GUVERN, iar peste 2 săptămâni și
PARLAMENTUL unic, alcătuit din deputați munteni și moldoveni.
• Astfel, Alexandru Ioan Cuza a primit onorificul titlu de DOMN al UNIRII
 Alexandru Ioan Cuza -Domn al reformelor
• Lecturați punctul 2 al temei, p. 15 și caracterizați reformele realizate
de Alexandru Ioan Cuza, după modelul:
Reforma Anul Esenta
Secularizarea 13-14 decembrie 1863 - Peste 25% din terenul arabil al țării și alte bunuri au intrat în posesiunea
averilor statului
mănăstirești
 Alexandru Ioan Cuza -Domn al reformelor
Reforma Anul Esenta

Secularizarea 13-14 - Peste 25% din terenul arabil al țării și alte bunuri au intrat în posesiunea statului
averilor decembrie 1863
mănăstirești

Legea 1864 - 511896 de țărani sunt împroprietăriți cu pământ. 2/3 din domeniul moșierului
rurală/reforma urmau să fie distribuite țăranilor. Loturile erau date în dependență de numărul
agrară de animale de tracțiune pe care le avea. În dependență de acest lucru țăranii au
fost împărțiți în fruntași (4 boi), mijlocași (2 boi), pălmași (cei fără vite). Au fost
desființate obligațiile senioriale – claca, dijma.
- Reforma s-a realizat cu încălcări, din considerentul că organele locale erau la
cheremul marilor moșieri și astfel mulți țărani au rămas fără pământ.
- Pentru loturile primite țăranii trebuiau să plătească o sumă de bani drept
despăgubire eșalonată pe 15 ani. Se interzicea înstrăinarea terenului pe o
perioadă de 30 de ani.
- Reforma agrară a impus dezvoltarea capitalistă în agricultura României
 Alexandru Ioan Cuza -Domn al reformelor
Reforma Anul Esenta
Camera de 1864 - Modernizarea comerțului, meseriilor, industriilor și transportului. Este înființată
Comert Școala de Poduri și Șosele.
Codul comercial
Legea comunală 1864 - Infiintarea consiliilor județene introduceau principii moderne occidentale în
administrație.
- Armata română este dotată și modernizată
Principiul - Introdusă plata obligatorie a impozitelor către toate categoriile sociale
egalității în fața - Legea electorală a mărit numărul persoanelor care se bucurau de drepturi
legii politice.
Reformat - Sunt adoptate Codul Civil și cel Penal , inspirate din Codurile lui Napoleon
sistemul judiciar
Reforma - s-a elaborat legea instrucțiunii care prevedea ca învățământul primat de 4 ani
învățământului devine obligatoriu și gratuit. În fiecare sat urma să fie edificată câte o școală. Se
extindea învățământul secundar și cel universal.
- În timpul lui Cuza a fost introdus alfabetul latin!!
Instaurarea domniei autoritate, p.16

•Lecturați punctul 3, p. 16, explicați

cauzele și consecințele conflictului dintre
Domnitor și „Monstruoasa coaliție”
 Cauze

• O parte a deputaților Adunării Legiuitoare, și anume liberații radicali, erau

nemulțumiți de ritmurile lente ale reformelor înfăptuite de Cuza, precum și de
stilul său autoritar de guvernare.
• Forțele conservatoare – reprezentanții marilor boieri – erau, la rândul lor,
împotriva reformelor lui Cuza, în special a reformei agrare.
• Aceste grupări (liberalii radicali și conservatorii) au format o alianță
„monstruoasa coaliție”, care avea drept scop înlăturarea de la tron pe Cuza și să
aducă la tronul României un prinț străin.
• Astfel în 1864, după publicarea Legii agrare, propus de Mihail Kogîlniceanu,
prim-ministrul României, Adunarea a cordat vot de neîncredere Guvernului
 Consecințe
• În consecință Cuza dizolvă Adunarea Legiuitoare, înfăptuind o lovitură de stat.
• Pentru a-și consolida poziția Cuza adoptă o nouă lege electorală, în care anula
unele privilegii ale boierilor și extindea numărul persoanelor cu drept de vot.
• Este adoptată o nouă constituție, numită prudent Statutul dezvoltator al
Convenției de la Paris, care lărgea atributele puterii executive, consolida
autonomia țării, întărea considerabil puterea domnului și diminua drepturile
Adunării.
• Se creează condiții favorabile pentru continuarea activității reformatoare.
• Dar la 11/23 februarie 1866, „monstruoasa coaliție” îl forțează să abdice pe
Alexandru Ioan Cuza. El pleacă, spunând următoarele „ „Să dea Dumnezeu
să îi meargă ţării mai bine fără mine, decât cu mine.” „Să trăiască
România !”
 Abdicarea lui Cuza Vodă
• În noaptea de 10/11 februarie a anului 1866, Alexandru Ioan Cuza a fost
forţat să abdice şi să părăsească imediat ţara, de către membrii „Coaliţiei
potrivnice” (creată la sfârşitul anului 1862 special pentru răsturnarea
domnitorului şi aducerea la tron a unui principe străin). Ca să
îndepărteze orice bănuială asupra evenimentelor ce urmau a avea loc, în
casa lui C. A. Rosetti a fost organizată o recepţie la care a fost chemat şi
prefectul poliţiei capitalei, Alexandru Beldiman, acesta fiind antrenat într-
un joc de cărţi şi lăsat să câştige, pentru a nu părăsi astfel petrecerea.
• După miezul nopţii, trupe din Regimentul 7 de linie şi două baterii de
artilerie s-au îndreptat spre Palatul Cotroceni. Aici, garda comandată de
maiorul Lecca, i-a întâmpinat. Un grup de civili şi ofiţeri au pătruns în
clădire şi au mers în camera unde dormea Alexandru Cuza. Acesta a fost
ameninţat cu pistoalele şi pus să semneze actul de abdicare, pe spatele
unui complotist, căpitanul Pilat. Cât despre următoarele griji ale
organizatorilor loviturii de stat, ele au fost în ordine: punerea sub pază
strictă a lui Alexandru I. Cuza şi ridicarea arhivei personale a acestuia.
 ***

• După semnarea renunţării la tron, Cuza a fost

îmbrăcat în haine civile şi scos din palat către
ora 5 dimineaţa. El a trecut printre două
rânduri de soldaţi, întorşi cu spatele, pentru a
nu-l vedea pe fostul domnitor. A fost o măsură
de precauţie luată de complotişti, stopând
astfel o eventuală reacţiune a ostaşilor. Suit
într-o trăsură, Alexandru I. Cuza a fost
condus la casa unui apropiat a lui C. A.
Rosetti, Constantin Ciocârlan. Doamnei Elena
Cuza i s-a permis să rămână în palat, însă
aceasta a preferat ca până la plecarea din ţară
să stea în casa soţilor Davila.
• „Nu greşelele lui l-au răsturnat – după cum afirma
Mihail Kogălniceanu – ci faptele lui cele mari. […] şi
cât va avea ţara aceasta o istorie […] cea mai
frumoasă pagină va fi aceea a lui Alexandru Ioan I.”
Tema pentru acasă
• Redactați un eseu de o pagină cu tema:
Alexandru Ioan Cuza – Domn al unirii și domn
al reformelor