UNIVERSITATEA ALEXANDRU IOAN CUZA

Facultate de Geografie si Geologie

Departamentul Geologie
Sectia Inginerie Geologica

GEOLOGIA ZONEI PAUN

GHERMAN GEORGIANA
IG 42

1
 CUPRINS
INCADRAREA GEOGRAFICA..............................................................................................................3
GEOLOGIA REGIUNII...........................................................................................................................4
STRATIGRAFIA..................................................................................................................................5
SOCLUL................................................................................................................................................5
CUVERTURA.........................................................................................................................................7
TECTONICA..............................................................................................................................................9
FLORA SI FAUNA ZONEI PAUN........................................................................................................11
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................................14

2
 INCADRAREA GEOGRAFICA

Satul Paun este situate la limita sudica a municipiului Iasi , apartinand comunei
Barnova .Un alt punct de reper al satului Paun este acela ca se invecineaza la est cu satele
Goruni, Tomesti iar in vest este localizata comuna Barnova . Pozitia sa geografica este specifica
coordonatelor de 47°5′49″N 27°39′46″E cu o altitudine de 362 m .

Fig 1. Localizarea zonei Paun .

3
 GEOLOGIA REGIUNII

Zona Paun face parte din Podisul Moldovenesc. Podişul Moldovei se află în nord-estul şi
estul României, cuprinde o suprafaţă de peste22.200 km2 (cca 9,4% din suprafaţa ţării), dar se
continuă la est de Prut până la valeaNistrului. .

În era precambriană-proterozoic, ca urmare a orogenezei baikaliene, apare ca uscat

Platforma Est-Europeană constituită din șisturi cristaline. Aceasta se prelungea în nordul
Podișului Moldovei, coborând în trepte spre Carpații Orientali. .În era mezozoică-cretacic, ca
urmare a orogenezei alpine, partea sudică a Podișului Moldovei suferă un proces lent de
scufundare, fiind invadată de apele mării. De-a lungul erelor mezozoică și neozoică s-au produs
regresiuni și transgresiuni repetate care au dus la depunerea unor straturi groase de roci
sedimentare. Podișul apare ca uscat la sfârșitul erei neozoice și începutul erei cuaternare treptat,
de la nord la sud. În a doua parte a erei cuaternare-holocen, agenții exogeni, în principal apele
curgătoare, au definitivat aspectul actual al Podișului Moldovei . El se desfăşoară încadrul a
două mari unităţi structurale ce vin în contact pe aliniamentul Bacău – Vaslui – Fălciu si anume:

 Platforma Moldoveneasca (Se află la nord de această limită. Ea are un

fundamentproterozoic rigid, care înclină din nord-est spre vest şi care cade în
trepte spre sud. Estealcătuit îndeosebi din gnaise, paragnaise, şisturi migmatice,
granite, bazalte etc. Peste acestaurmează o cuvertură sedimentară realizată din 3
cicluri )
 Depresiunea Bârladului (se desfăşoară în centrul şi sudul regiunii. A luat naştere
laînceputul mezozoicului prin fracturarea fundamentului de platformă (nordic) şi
a celuihercinic dobrogean (în sud) între faliile profunde Bacău – Fălciu şi
respectiv Tecuci – BraţulSf. Gheorghe. A funcţionat ca depresiune subsidentă
activă independentă până la finelecretacicului. Ulterior, evoluţia a fost comună cu
cea a regiunii din nord) .

4
 Fig 2 . Harta Platformei Moldovenesti si a Depresiunii Barladului.

STRATIGRAFIA

In evolutia geologica a Platformei Moldovenesti s epot separa doua etape sau stadia
diferita : prima arie mobile geosinclinala si a doua de arie rigida cu stabilitate mare platformica.
Pe cea mai mare parte a Platformei Moldovenesti afloreaza depozite Sarmatiene .

SOCLUL.

Din cele cinci foraje sapate la Nicolina-Iasi , doua au interceptat soclul la adancimi de 1121 m si
l-au strabatut pana la 1165,2 m respective 1392,4 m . Soclul este alcatuit din paragnaise
plagioclazice de culoare cenusiu inchis cu structura granoblastica , intre care apar intercalate
gnaise leucocrate.

Fig 3 . Schita Str a soclului

Platformei Moldovenesti si a partii
de sud .

1 Falia Pericarptica; 2 Soclul

Mezoproterozoic E-European;
3 Soclul Baikalian ; 4 Soclul de
origine N-Dobrogeana ;
5 Depresiunea Predobrogeana ;
6 Orogenul Nord Dobrogean .

Forajul de la Todireni a
strabatut soclul cel mai adanc pana la
1433m si facand primul contact cu
acesta la o adancime de 950 m ,
obtinandu-se o coloana de circa 500
m . Uniiautori sustin ca cea mai mare
parte petrografica a soclului este
formata din sistur migmatice rosii sau cenusii , cu ochiuri largi de microclin , cu textura gnaisica

5
pana la masiva.Gnaisele de Todireni sunt strabatute de numeroase filoane de pegmatite rosii sau
rox iar spre baza coloanei s-au intalnit granite roz cu muscovitsi biotit .

Forajul de la Batranesti a strabatut soclul pe o grosime de 40m , primul contact cu acesta

fiind la adancimea de 1008 m ,gnaise plagioclazice cu biotit si hornblende , larg cristalizate
strabatute de filoane de pegmatite cu microcline roz sau verde.

Pentru stabilirea varstei formatiunilor care alcatuiesc soclul , D. Giusca si V. Ivanovici au

efectuat determinarile folosind metoda potasiu-argon , rezultatul este ca soclul prezinta
formatiuni de varsta Precambriana.

CUVERTURA

Pe soclul vechi si rigid repauzeaza o stiva de

formatiuni Paleozoice , Mezozoice si Neozoice .Dintre
acestea cele mai vechi depozite au fost scoase la zi ,
datorita eroziunii, pe malul Prutului. Formatiunile
Presiluriene sunt cele mai vechi si se astern orizontal
pe suprafete peneplenizate a soclului ce apartin
Silurianului. Pe marginile S si SV ale Platformei
Moldovenesti s-au identificat formatiuni de varsta
Devonian si Carbonifer .

Fig 2. Coloana stratigrafica sintetica a Formatiunilor

Presarmatiene din Platforma Moldoveneasca.

Sarmatianul Platformei Moldovenesti aprtine

ariei bazimului dacic care comunica spre E cu cel exinic , fiind ca atare similar cu acesta. Pe baza
asociatiilor faunistice Sarmatianul din bazinul dacic este separate in patru subetaje: Buglovian,

6
Volhinian, Basarabian si Chersonian. Din cele patru subetaje ale Sarmatianului o sa punem
accentual in continuare Chersonian deoarece el reprezinta subetajul de interes asupra zonei Paun.

Chersonianul urmeaza in continuitate de sedimentare a Basarabianului si de

carcterizeaza printr-o schimbare profunda a faunei salmastre , concretizata prin disparitia tuturor
genurilor de moluste care populau mare basarabiana, cu exceptia genului Mactra care persista
prin specii de talie mica (Mactra Bulgarica M. Caspia , M. Orbiculata. ) Microfauna este saraca
cu foraminifere de talie mica si ostracode.

Depozitele Chersoniene apar incepand de la S de Iasi- Negresti – Baneasa si raman

vizibile pana in partea Nordica a Depresiunii Barladului . Vîrsta depozitelor deltaice este
oarecum controversată. În opinia lui P.Jeanrenaud, acestea ar reprezenta un facies lateral al
depozitelor cu mactre miciaparţinînd deci Kersonianului. I. Pătruţ înclină sa le considere ca
termen final alBasarabianului, argumentînd că prin foraje s-a dovedit că mai spre sud depozitele
deltaicesuportă depozite salmastre cu mactre mici, acestea din urmă marcînd un nou ciclu
desedimentare. Mai curînd însă că acest facies continental este legat de procese de
retrageretreptată şi îndulcire a apelor şi în nici un caz nu au semnificaţia unui nou ciclu
desedimentare. Interpretarea depozitelor deltaice ca variaţie laterală de facies este soluţiacea mai
plauzibilă , schimbarea de facies avînd loc nu numai lateral , ci şi pe verticală.Depozitele deltaice
ar putea aparţine Basarabianului terminal şi Kersonianului timpuriu.

Chersonianul de tim deltaic se dezvolta pe o arie mult mai mare spre N si V de cel
salmastru . Cea mai Nordica aparitie se gaseste in Dealul Paun de la S de Iasi . Litologic este
alcatuit dintr-o succesiune monotona de argile , argile nisipoase si nisipuri , adesea cu structura
torentiala . In baza se individualizeaza un orizont de nisipuri galbui . in grosime de 10-20 m , cu
intercalatii de gresii calcaroase , denumite NISIPURILE DE PAUN. In gresii s-au gasit
impresiuni de Frunze Populus , Fagus, Quercus iar la Paun , Nicolae Macarovici a identificat si
undele resturi de mamifere Aceratherium incissivum , Hipparion sebastipolitanum , Ichterium
hipparionum.

Peste argila este un strat de nisip alternand cu bancuri de-o gresie slab cimentat si care
contine urmatoarele forme Mactra Podolica , Cerithium disjunctum , Cardium Irregulare ,
Modiola Volhynica . De jur imprejurul dealului Paun se se intend cariere de piatra ele fiind

7
deschise intr-un orizont de gresie calcaroasa slaba. Catre partea superioara a acestei gresii
friabile se observa blocuri de calcar fin oolitic nisipot alternand cu paturi subtiri de nisip . Aici
fata argilei din baza se pune in evidenta prin cateva iazuri cum este cel din via Paiului. Calcarele
oolitice sunt pline de scoici .

Fig 3 . Profil geologic prin podisul Repedea pe cursul paraului Vamesoaia

1.Argilacu Cryptomactra si Argile de Vladiceni; 2.Nisipuri si Argile de Barnova ; 3 Calcarul

ooliticde Repedea ; 4 Carlare grezoase (incluse in stratele de Scheia) 5 si 6 Teren alunecat.

TECTONICA

Platforma Moldovenească evoluînd ca regiune consolidată încă din Proterozoicare un

aranjament tectonic ruptural specific unităţilor de platformă. Mişcările la care afost supusă au
fost doar mişcări de basculare dar care nu sînt străine de fazele paroxismale din zonele învecinate
ce evoluau ca arii labile. Acestea au determinatînaintări şi retrageri ale apelor mării, care în
procesul de sedimentare se reflectă înexistenţa mai multor cicluri de sedimentare. Zonele
marginale, mai ales marginea vesticăa platformei , au fost influenţate într-o mai mare măsură de
mişcările orogenezei alpine.Acestea au determinat o coborîre accentuată a marginii Platformei
Moldoveneşti şiafundarea ei sub Orogenul carpatic. Coborîrea se face în trepte în lungul unor

8
falii careafectează atît soclul cît şi cuvertura. Prin foraje s-a dovedit înaintarea platformei
suborogen pe distanţa de cel puţin 15 km (forajele de la Frasin—Valea Moldovei).Faliile în
lungul cărora platforma este subşariată au orientarea NNV/ SSE , sensibil paralele cu structurile
Carpaţilor Orientali , deşi unele din ele sînt mai vechi. (v. fig. 2)O primă dislocaţie este falia
Siretului , care delimitează o treaptă mai coborîtă aPlatformei Moldoveneşti. Traseul acesteea
este puţin cunoscut. Spre sud-est se cunoaştefalia Plopana—Fălciu (falia Bistriţei) care are
aceeaşi semnificaţie.În sectorul dintre confluenţa rîurilor Trotuş şi Moldova cu Siretul, faliei
Siretului ise suprapune o altă falie care aduce în contact structuri baikaliene cu Platforma est-
europeană. Spre sud, aceasta îşi găseşte continuarea în falia Peceneaga—Camena; sprenord s-ar
găsi mult mai spre vest continuînd falia Bicaz—Cîmpulung Moldovenescacoperită de structurile
carpatice. În acest din urmă caz, falia Solea s-ar situa între faliaSiretului şi continuarea faliei
Peceneaga—Camena, şi ar marca limita vestică a Platformeiest-europene corespunzînd faliei
Rava - Ruska din afara graniţelor ţării noastre. Ariadintre Falia Peceneaga - Camena şi falia
Solea ar reprezenta eventual prelungireastructurilor hercinice din Dobrogea de Nord.În afara
faliilor menţionate ,

Platforma Moldovenească este afectată şi de o seriede falii orientate aproape est-vest

perpendiculare pe cele amintite, pe care le decroşează(v. fig. 2). Asemenea falii se întîlnesc în
partea sudică a platformei şi pun în evidenţă ocoborîre a platformei şi în aceasta direcţie.
Principala falie din această categorie esteaceea care delimitează spre sud Platforma
Moldovenească şi care urmăreşte direcţia localităţilor Fălciu—Bogdana—Tg. Plopana. Aceasta
de fapt delimitează o treaptă maicoborîtă a Platformei Moldoveneşti.Contactul dintre soclul
mezoproterozoic al Platformei Moldoveneşti şi unităţile devorland de la sud este de asemenea
tectonic fiind reprezentat printr-o falie profundă.Aceasta a fost detectată între localităţile Băneasa
şi Crăieşti din Depresiunea Bîrladului şiconstituie falia Trotuşului decrosînd prelungirea faliei
Peceneaga—Camena.Falii de amplitudini mai modeste au fost detectate şi la nord de falia Fălciu
— Tîrgu Plopana . Astfel s-a pus în evidenţă o falie la paralela oraşului Vaslui,
îngroşareadepozitelor cuverturii din zonele de margine ale platformei , inclusiv a celor de
vîrstăneogenă, relevă că faliile, deşi vechi, au fost active pînă în Neogen.

9
 În ansamblu,Platforma Moldovenească arată o înclinare spre sud-est cu 5—8m/km.
Această înclinare o au şi depozitele cuaternare ceea ce înseamnă că este unrezultat al mişcărilor
de basculare petrecute în Pleistocen .

FLORA SI FAUNA ZONEI PAUN

In cariera denumita “La Catarg” de laPaun-Iasi din care se extrag nisipurile si gresiile
atribuite Sarmatianului Superior s-a gasit flora fosila din diferite specii.

Angiosperme, , Dicotyledoneae

Familia Salicaceae

1.Salix varian-specie reprezentata printr-o serie de impresiuni de frunze

.

2. Populus Latior subtruncata – specie reprezentata prin impresiuni ,

uneori intregi de Frunze cu limbul aproape rotund si cu dinti rari pe margine

10
3.Familia-Hamamelidaceae - Liquidambar Europaeum – doar cateva impresiuni de Frunze de la
aceasta specie in care se vad doi lobi si toate cele cinci nervure principale.

11
 Ord Ungulata , Subordinul Periddodactyla ,

Fam Rhinocerotidae, Subfamilia Rhinocerinae

1 Aceratherium Incisssivum – S-au gasit doua masele din maxilarul superior (ele sunt cu creste
transversal foarte putin roase , foseta mediana si cea posterioasa sunt adanci)

Familia Equidae , Subfamilia Equinae

12
1 Hipparion Sebastopolitanum - Reprezinta identificarea unui mulaj natural endocranian foarte
bine pastrat .

O parte din dentitie

BIBLIOGRAFIE

1. Conf. dr. doc. V. Mutihac , Prof. dr.- Geologia Romaniei – Editura tehnica

13
2. Conf. dr. doc. V. Mutihac – Structura Geologica a Teritoriului Romaniei – Editura
Tehnica Bucuresti , 1990
3. Neculai Macarovici , Nat. Paghida – Flora si Fauna din Sarmatianul Superior de la Paun-
Iasi – Analele Universitatii Bucuresti – Seria Stiinte ale Naturii – Anul XV-nr1.-1966.
4. Prof. Dr. Liviu Ionesi – Limita Basarabian-Chersonian in Romania -1999
5. Mihai D. David – Cercetari Geologice in Podisul Moldovenesc – Editura Universitatii
“Alexandru Ioan Cuza ” Iasi-2010
6. www.scribd.com

14