ISTORIA ASEZARILOR IN ROMANIA

BRAILA - ZONA DE STUDIU 41

 Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale

De-a lungul istoriei organizarea administrativă a județului a cunoscut o evoluție sinuoasă, trecând prin mai multe
reorganizări a unităților administrativ-teritoriale componente. Județul Brăila este menționat pentru prima dată în anul 1481,
într-un hrisov a lui Ștefan cel Mare. Județul dispare ca entitate administrativă la 1540, odată cu înființarea raialei Brăilei de către
Imperiul Otoman, satele componente care au rămas în afara raialei fiind înglobate în județul județul Slam Râmnic.

Perioada 1829-1864
Județul Brăila se reînființează ca entitate administrativă distinctă a Țării Românești după pacea de la Adrianopol din 1829, când raiaua
Brăilei se desființează. Nou creatul județ ocupa teritoriul fostei raiale și avea 49 de sate și cătune, fiind cel mai mic județ al Țării Românești. În
1831 localitățile județului erau grupate grupate în două plăși: Plasa Vădeni cu 21 de sate și Plasa Bălții cu 18 de sate.
Localitățile existente , conform unei hărți din 1835, a Statului Major al Armatei Ruse, erau următoarele:

Arama Baldovinești Brăila Cazasu Chetroiu Chiscan iChiortu Ciuciu Corăbeți Cosor Cuptora Earba Dulci Frumosița Frumoșica Grăpeni
Gropeni Hagi-Căpitan Ibis-Romul Ib-OgluIgnita Imina Imiru ltIsmina (Mustafa-Efendi) Mola Muftiu Muguroaea Nazâr Odaia Pașii
Omer-Fulghi Osman Aga Peceneaga Pelivani Piscu Brăilii Pârlita Râmna Satu Nou Scorțari Selistrarul Tătarii Tichilești Titcov Titcovul Mic
Tâmpul Tufești Turcoae Valea Cânipii Vădeni Vărsătura Viziru

În afara acestor localități mai sunt menționate și alte localități de pe teritoriul actual al județului, fiind incluse la acel moment în județul
Slam Râmnic, dintre care menționăm: Batogu, Băligoși sau Slobodziea Cireșului, Cereș (Cireșu), Cheiboșești,(Chioibășești), Chichineț, Cotu
Lung, Dedulești, Dudescu, Gradești (Gradiștea), Gura Călmățuiului, Gura Gârluța, Ianca, Jirleu, Lacu Rezii, Măcsineni, Maralui (Maraloiu),
Moara Osman Ceauș, Perișoara (Perișoru), Puțentei sau Ciocela (Ciocile), Rublea (Rubla), Sălcii, Stanca, Șuțu, Ulmu, Vadu Vizirului, Vlad,
Zavoaiea (Slujitorii Albotești), etc. De asemenea câteva localități, cum ar fi Făurei, Surdila, Călmățui, etc. erau incluse în județul Buzău.
 Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale

Perioada 1864-1925
În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României.
Legea prevedea împărțire țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau
investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al
guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple
subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților
comunale.
Județul Brăila a fost organizat pe o comună urbană și două plăși, având în compunere 52 de comune rurale (organizare care va rămâne
practic neschimbată până la primul război mondial), astfel:
● comuna urbană Brăila
● Plasa Balta cu 29 de comune: Batogu, Bertesci-de-Jos, Bertesci-de-Sus, Bordeiul-Verde, Chichinețu, Ceacâru, Ciocile, Cioara-Doicesci, Cioara Radu-Vodă,
Colțea, Dudescu, Filiu, Fleașca, Gropeni, Ionesci-Berlesci, Însurăței, Jugureanu, Lacu-Rezi, MihaI-Bravu, Pârlita, Roșiorii, Rușețu, S1obozia-Cireșu,
Slujitori-Albotesci, Stăncuța, Strâmbu, Tătaru, Ulmu și Viziru.
● Plasa Vădeni cu 23 de comune: Cazasu, Chiscani, Cotu-Lung, Dedulesci, Filipesci, Gurgueți, Ianca, Islaz, Latinu, Movila-Miresei, Osmanu, Perișoru, Romanu,
Scorțaru-Nou, Scortaru-Vechiu, Surdila-Gäiseanca, Surdila-Greci, Șuțesci, Tichilesci, Tudor-Vladimirescu, Urleasca, Vădeni și Valea-Cânepei.[5]
În anii 1920, județul era împărțit în patru plăși:

1. Plasa Călmățui (cu reședința la Făurei),

2. Plasa Ianca (cu reședința la Ianca),
3. Plasa Silistraru (cu reședința la Silistraru) și
4. Plasa Viziru (cu reședința la Viziru).
Ulterior a fost desființată Plasa Călmățui și au fost înființate alte două plăși noi:

1. Plasa I.I.C. Brătianu (cu reședința la Făurei) și

2. Plasa Vădeni (cu reședința la Vădeni).
 Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale

Perioada 1925-1938

Populație

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 219.831 de locuitori, din care: 89,4% români, 3,1% evrei, 2,2% greci,
0,7% maghiari, 0,6% ruși ș.a. Din punct de vedere confesional 93,6% erau ortodocși, 3,3% mozaici, 1,2% romano-catolici ș.a.
Mediul urban

În anul 1930 populația urbană a județului era de 68.347 locuitori, dintre care 75,4% români, 9,7% evrei, 6,7% greci, 1,7% maghiari, 1,6% ruși
ș.a. Ca limbă maternă domina în mediul urban româna (82,6%), urmată de greacă (5,8%), idiș (4,8%), rusă (1,9%), maghiară (1,5%) ș.a. Din
punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 84,4% ortodocși, 10,4% mozaici, 3,2% romano-catolici ș.a.
Perioada 1938-1940

Județul este integrat în noul Ținut Galați, vezi secțiunea Ținuturile Regatului României.
Perioada 1940-1950

Județul Brăila redevine entitate administrativ teritoriala de sine stătătoare, până la noua organizare teritorială pe regiuni din 1950.

Perioada 1950-1967

Entitatea administrativ teritorială Brăila este încorporată în Regiunea Galați, vezi secțiunea Regiunile Republicii Populare Române.
 Evoluția istorică a organizării administrativ-teritoriale

Județul este compus din un municipiu, 3 orașe și 40 de comune.

Municipii

● Brăila
Orașe

● Făurei
● Ianca
● Însurăței
Comune
● Gemenele ● Romanu ● Traian
● Bărăganul
● Grădiștea ● Roșiori ● Tudor Vladimirescu
● Berteștii de Jos
● Gropeni ● Salcia Tudor ● Tufești
● Bordei Verde
● Jirlău ● Scorțaru Nou ● Ulmu
● Cazasu
● Mărașu ● Siliștea ● Unirea
● Chiscani
● Măxineni ● Stăncuța ● Vădeni
● Ciocile
● Mircea Vodă ● Surdila-Găiseanca ● Victoria
● Cireșu
● Movila Miresii ● Surdila-Greci ● Vișani
● Dudești
● Racovița ● Șuțești ● Viziru
● Frecăței
● Râmnicelu ● Tichilești ● Zăvoaia
● Galbenu