ANII XLII-LXVI (1948 — 1972)

BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE

EDITURA LITERA
279245

COMITETUL DE CONDUCERE
AL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE
1971 — 1973

Preşedinte: A c a d . E M . C O N D U R A C H 1 ; vicepreşedinţi: ODYSSEUS APOSTOL,

O C T A V 1 A N I L I E S C U ; secretar general: G E O R G E B U Z D U G A N ; casier con­
tabil: Ş T E F A N T Ă N Ă S E S C U ; bibliotecar: O C T A V I A N L U C H I A N ; secretar:
A U R E L S M A R A N D A ; membri: C O R N E L I U B Ă L Ă C E S C U , B U C U R M I T R E A ,
M1CIPSA POPOVICI, CONSTANTIN PREDA, EUGEN RĂSMERIŢĂ.

COMISIA D E CENZORI

Cenzori: IRIMIA DIMIAN, I O N CRISTESCU, VICTOR SAVA; cenzori

supleanţi: ALEXANDRU DIACONESCU, ION FARCAŞ, CONSTANTIN
IACOBOVICI.

SECŢIUNILE SOCIETĂŢII

Petroşani: I O A N G. P O P R A G U , preşedinte; Tîrgu-Mureş: K A L M A N F I L E P

preşedinte: T i m i ş o a r a : A G O T H A A N D R E I , preşedinte; Craiova A U R E L G O L Î -
M A Ş , preşedinte; C l u j : | G H E Ó R G H E B R A N , | preşedinte; laşi: GEORGE
DIACONESCU, preşedinte.

COMITETUL DE REDACŢIE
AL
BULETINULUI

Redactor Şef: A c a d . E M . C O N D U R A C H I ; membri: C O R N E L I U B Ă L Ă C E S C U ,

G E O R G E B U Z D U G A N , O C T A V I A N ILIESCU, M I H A I I O N I Ţ Ă , OCTAVIAN
LUCHIAN, B U C U R MITREA, CONSTANTIN PREDA.

REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA

Str. M a d r i d 8 bis — B u c u r e ş t i Sect. 1

Oficiul poştal nr. 6 3 .
 2732*5
BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE
ANII X L I I — L X V I (1948—1972)
Nr. 96—120

m/w 'ii
 BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE
ANII X L I I — L X V I (1948—1972)

Nr. 96—120

BUCUREŞTI — 1974
 SUMAR
Pag.

Acad. E M . C O N D U R A C H I : Cuvînt înainte 9

2 5 de ani de cercetări numismatice

C O N S T A N T I N P R E D A : N u m i s m a t i c a g e t o - d a c i c ă d u p ă u n sfert d e v e a c d e cercetări 13
B U C U R M I T R E A : Probleme de n u m i s m a t i c ă r o m a n ă î n ultimul sfert d e v e a c . . 23
O C T A V I A N I L I E S C U : Cercetări d e n u m i s m a t i c ă românească în ultimii 2 5 d e ani 29

N o t e şi comunicări

OCTAVIAN I L I E S C U : Problema realizării u n u i repertoriu al descoperirilor m o n e ­

tare d i n R o m â n i a 63
CARMEN MARIA PETQLESCU : Un stater d e tip Alexandru cel Mare, pro­
v e n i n d d i n tezaurul de la Mărălşeşti 71
ION SPIRU ŞI CORNELIU B E D A : Tezaurul de monede antice descoperit la
Frăsinet, judeţul Teleorman 73
B U C U R M I T R E A : A s u p r a unui tezaur m o n e t a r roman republican d i n estul Transil­
vaniei 75
OCTAVIAN I L I E S C U : 1 3 6 5 — 1 9 6 5 : şase veacuri d e la emiterea celei dinţii m o ­
nede româneşti 83
GEORGE BUZDUGAN, OCTAVIAN LUCHIAN şi CONST. C. OFRESCU :
Unele constatări în n u m i s m a t i c a m o d e r n ă românească 91
MIHAIL I O N I T Ä : Monedele statullui român (1867—1972) 95
GEORGE BUZDUGAN : Medalii româneşti recente 99

Galeria numismaţilor români

I O N P A T R A Ş C U : Pagini d i n istoria v e c h e a arheologiei şi numismaticii româneşti :

Cesar Bolliac în O l t e n i a 111
O C T A V I A N L U C H I A N : Profesorul Constantin Moisil, îndrumătorul . . . . 115

5
AUREL G O L I M A Ş : Corneliu Secăşanu : 1 8 9 4 — 1 9 7 0 119

Însemnări bibliografice

EUGEN CHIRILÄ, N1COLAE GUDEA, GHEORGHE M O L D O V A N : Tezaure şi

descoperiri m o n e t a r e d i n M u z e u l M u n i c i p a l Sighişoara (Elena Isăcescu) . . 125
ELVIRA ELIZA, CLAIN-STEFANELLI : Numismatics — an Ancient Science.
A Survey of its History ; Italian Coin Engravers Since 1800 (Octavian
Iliescu) 126
MUHAMMAD ABU-L-FARAJ AL-'USH : Trésor de monnaies d'argent trouvé
â Umm-Hajarah (Bucur Mitrea) 126

Cronică

OCTAVIAN I L I E S C U : Varia 129

Din v i a ţ a Societăţii n u m i s m a t i c e române

Membri d e onoare 137

Membri activi 137

D e la redacţie

Publicaţii primite d e Societatea n u m i s m a t i c ă română 141

6
 SOMM AIRE
pag.

Acad. E M . C O N D U R A C H I : Avant-propos »

2 5 a n n é e s d e recherches d e n u m i s m a t i q u e

C O N S T A N T I N P R E D A : L a n u m i s m a t i q u e g é t o - d a c e apres u n quart d e siécle d e

recherches 13
B U C U R M I T R E A : ProbJémes d e n u m i s m a t i q u e r a m a i n e a u dernier quart d e siécle 23
OCTAVIAN I L I E S C U : L e s recherches d e n u m i s m a t i q u e rouimaine au cours d e s
derniéres 25 années 29

N o t e s e t Communications

OCTAVIAN I L I E S C U : L e probleme d e la Realisation d'un répertoire concernant

les découvertes monétaires faites e n R o u m a n i e 63
CARMEN MARIA PETOLESGU : U n statére du type d'Alexandre le Grand,
provenant d u trésor d e Mărăşeşti 71
ION SPIRU et C O R N E L I U B E D A : L e trésor d e m o n n a i e s anciennes découvert
â Frăsinet, d é p a r t e m e n t d e T e l e o r m a n 73
BUCUR M I T R E A : Sur u n trésor monétaire romáin republicam d e Test d e la
Transylvanie 75
OCTAVIAN I L I E S C U : 1 3 6 5 — 1 9 6 5 : six siécles depuis l'émission d e la premiere
m o n n a i e roumaine 83
GEORGE BUZDUGAN, OCTAVIAN LUCHIAN et CONST. C. OPRESCU :
Q u e l q u e s remarques dans le doimaine d e la n u m i s m a t i q u e roumaine moderne 91
MIHAII I O N I T Ä : Les monnaies d e l'état roumain (1867—1972) . . . . 95
GEORGE B U Z D U G A N : Médailles rouimaines récentes 99

La galerie des numismates roumains

I O N P A T R A Ş C U : Pages d e l'histoire a n c i e n n e d e l'arclhéologie e t d e la numisma­

tique roumaines : Cesar Bolliac e n Oltenie 111

7
OCTAVIAN L U C H I A N : L e professeur Constantin Moisil, le maítre . . . . 115
AUREL GOLLMAS : Corneliu Secăşanu : 1894—1970 119

Notes bibliographiques

EUGEN CHTRILĂ, N I C O L A E GUDEA, GHEORGHE M O L D O V A N : Tezaure şi

descoperiri monetare d i n M u z e u l M u n i c i p a l Sighişoara (Elena Isăcescu) . . 125
ELVIRA ELIZA CLAIN-STEFANELLI : Numismatics — an Ancient Science.
A Survey of its History; Italian Coin Engravers Since 1800 (Octavian
Iliescu) 126
MUHAMMAD ABU-L-FARAJ A L - ' U S H : Tresor de monnaies d'argent trouvé â
Umm-Hajarah (Bucur Mitrea) 126

Chronique

OCTAVIAN I L I E S C U : Varia 129

La vie de la Société n u m i s m a t i q u e roumaine

M e m b r e s d'honneur 137

Membres actifs 137

D e Ia part de la rcdaction

Publications recues par la Société numismatique roumaine . . . . . . . 141

8
 CUVÎNT ÎNAINTE

Reluăm cu acest număr seria Buletinului Societăţii numismatice române,

întreruptă din condiţii independente de voinţa noastră de mai mulţi ani de zile.
Seria veche a Buletinului Societăţii noastre, ca şi Cronica numismatică şi ar­
heologică, apărute cu regularitate timp de mai multe decenii datorită stăruin­
ţelor şi grijii devotate ale acad. Const. Moisil — unul din marii ctitori ai numis­
maticii româneşti — şi-au încetat apariţia, în ciuda eforturilor sale şi ale comi­
tetului societăţii noastre. O imensă lacună se deschidea astfel şi, fără îndoială
că, întreaga activitate a societăţii s-a resimţit de pe urma ei, mai ales începînd
din 1958, odată cu dispariţia celui care polarizase toate aceste eforturi şi toate
entuziasmele colegilor noştri.
In parte, această lacună a putut fi completată datorită apariţiei splendi­
dei colecţii de „Studii şi cercetări numismatice" editată de Institutul de arheo­
logie al Academiei de ştiinţe sociale şi politice. Studiile bine documentate şi
variate care au apărut în această colecţie s-au bucurat de o foarte bună apre­
ciere, în rîndurile tuturor numismaţilor din ţară şi străinătate. Totuşi, Buletinul
Societăţii numismatice române a reprezentat şi va reprezenta şi de acum înainte
un instrument de lucru al tuturor numismaţilor, din ce în ce mai numeroşi,
grupaţi în 'jurul societăţii noastre. Buletinul a fost şi trebuie să fie în conti­
nuare o oglindă fidelă a activităţii tuturor membrilor societăţii, un organ de
legătură între ei, cu o apariţie regulată şi rapidă, destinat să ţină permanent
viu interesul şi curiozitatea colegilor noştri. In perioada în care Buletinul nu a
putut apare, numeroase contribuţii ştiinţifice, preţioase comunicări numisma­
tice si medalistice, şedinţe comemorative de interes naţional sau internaţional
au rămas uitate sau, în cazul cel.mai bun, au beneficiat de, o menţiune în trea­
căt. Daca ne gîndim, pe de altă parte, că numeroşi tineri colecţionari, numis­
maţi în devenire, au nevoie să găsească în paginile unei publicaţii de genul Bu­
letinului nostru o seamă de informaţii, pe care cu greu le-ar putea culege din
paginile erudite ale unui Corpus ori ale altei publicaţii savante — şi încă ar fi
de ajuns pentru a înţelege - de ce societatea noastră a simţit tot mai acut ne­
voia reluării Buletinului şi a difuzării prin paginile lui a tuturor acelor studii şi
note, comunicări şi recenzii care dau viaţă unei colectivităţi de genul celei care
ne uneşte pe toţi laolaltă.

9
 Mai mult încă, toate societăţile numismatice din lume grupează într-un mă­
nunchi cercetători profesionişti şi pasionaţi colecţionari, aşadar Buletinul nostru
trebuie să răspundă unei astfel de structuri intelectuale şi organizatorice. El va
răspunde în acest fel unei vechi tradiţii, fiindcă încă de la întemeierea sa, acum
exact 70 de ani (1903), Societatea numismatică română a ştiut să strîngă la
un loc pe unii dintre cei mai mari numismaţi ai ţării noastre. De amintit, prin­
tre aceştia, un Mihail Suţu, un D. A. Stürza, un Nicolae Docan, un Constantin
Moisil, care au dus mai departe, lărgind-o, nobila activitate desfăşurată pînă la
ei de marii colecţionari Mihai Ghica, Nicolae Mavros, G. Severeanu, Ştefan
Capsa, Constantin Orghidan. Pasiunea şi devotamentul acestora s-au perpetuat
pînă în vremurile noastre prin activitatea unora dintre cei mai cunoscuţi mem­
bri ai Societăţii noastre care — specialişti cunoscuţi în ţară şi străinătate —
au dai şi continuă să dea studii de o deosebită însemnătate. Este de ajuns să
citez doar pe unii dintre ei: Bucur Mitrea şi Octavian Iliescu, Constantin
Preda, D. Protase, Iudita Winkler, Eugen Chirilă, Gh. Poenaru Bordea, care stu­
diază numismatica în calitate de specialişti încadraţi în institutele de cercetare
ştiinţifică. Sînt şi alţii, care fără să ducă o activitate în cadrul unui institut spe­
cializat, au ajuns datorită pasiunii, tenacităţii şi priceperii lor tot atît de buni
specialişti, dăruind ştiinţei româneşti contribuţii de o reală valoare. Un Corneliu
Sccăşanu, George Buzdugan, ing. Octavian Luchian, g-ral (r) dr. O. Apostol,
Corneliu Bălăcescu, col. (r.) Irimia Dimian, Şt. Tănăsescu, ing. Mihai loniţă,
ing. Ciofu Valérián etc. se înscriu printre cei mai pasionaţi colecţionari şi cer­
cetători totodată.
De fapt, ar trebui citaţi mulţi alţi numismaţi, fiindcă o asemenea activitate
este de subliniat şi lăudat nu numai prin bogăţia colecţiilor adunate, ci mai ales
prin interesul şi prin pasiunea cu care aceste comori ale trecutului nostru sînt
căutate şi cultivate. Tuturor laolaltă trebuie să le aducem mulţumirile noastre
pentru felul cum au ştiut, chiar în clipele grele, să continuie o activitate menită
să îmbogăţească patrimoniul nostru naţional.
Societatea noastră îşi exprimă, prin însăşi apariţia acestei noi serii a Bu­
letinului, speranţa că exemplul lor va fi imitat şi de alţi colecţionari şi cerce­
tători, asigurînd pe această îndoită cale progresele numismaticii româneşti, care
de un secol şi jumătate a constituit una din mîndriile istoriografiei şi muzeogra­
fiei noastre. Primul număr al Buletinului îşi propune să grupeze contribuţiile
colaboratorilor săi în mai multe mari capitole, cuprinzînd: 1) studii de sin­
teză ; 2) note şi comunicări; 3) cercetări de istoria numismaticii româneşti;
4) recenzii şi informaţii biblio er aiic e: 5) note cu privire la viata Societăţii
numismatice române. Este loc deci pentru o gamă foarte variată de preocupări
ce corespund interesului ştiinţific al tuturor colecţionarilor şi cercetătorilor noştri
în domeniul numismaticii, medalisticii, heraldicii şi sigilografici. Este, de ase­
menea, loc pentru orice colaborator dornic să comunice colegilor noştri rodul
experienţei sale într-o disciplină a cărei însemnătate a fost şi este din ce în ce
mai mult subliniată, atît în ţara noastră, cit şi dincolo de hotarele ei.

acad. EM. CONDURACHI

FMŞEDINTELE SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMANE

10
 25 DE ANI
DE CERCETĂRI NUMISMATICE
 NUMISMATICA GETO-DACICĂ DUPĂ U N SFERT
DE VEAC DE CERCETARE

d e CONSTANTIN PREDA

Paralel c u scurgerea unui sfert d e v e a c d e la apariţia ultimului n u m ă r al

Buletinului Societăţii N u m i s m a t i c e R o m â n e , ştiinţa n u m i s m a t i c ă din ţara noas­
tră a obţinut, î n toate c o m p a r t i m e n t e l e sale, rezultate o u totul remarcabile. Poate
n u greşim atunci cînd î n c e r c ă m să f a c e m afirmaţia c ă , totuşi, din rîndul dife­
ritelor ei ramuri, progresele cele m a i e v i d e n t e a u fost înregistrate în domeniul
monetăriei strămoşilor noştri geto-daci. Parte a n u m i s m a t i c i i „barbare" sau cel­
tice, c u m a fost d e n u m i t ă , m o n e t ă r i a g e t o - d a e i c ă «este a c u m în situaţia d e a
oferi istoriei v e c h i a R o m â n i e i date d e ordin e c o n o m i c şi social-politic dintre
cele mai preţioase. Fără îndoială c ă n u se p o a t e răspunde astăzi în suficientă
măsură la toate întrebările p e care le ridică diferitele aspecte ale monetăriei
locale din D a c i a . C u toate acestea, a v e m suficiente m o t i v e să s p u n e m că dato­
rită, p e de o parte, contribuţiei adusă î n acest d o m e n i u d e înaintaşii noştri, din
rîndul cărora m e n ţ i o n ă m în m o d deosebit pe Const. Moisil, iar p e de altă parte,
numărului impresionant de descoperiri monetare făcute în ultima v r e m e , p r o ­
blemele generale şi principale ale monetăriei geto-dacice, au căpătat, î n m u l t e
privinţe, rezolvări dintre cele m a i neaşteptate.
Studiile şi lucrările publicate p î n ă a c u m , care tratează diferite aspecte
particulare sau chiar unele subiecte c u caracter m a i general n u sînt î n situa­
ţia să ofere oricărui cititor posibilitatea d e a se orienta c u uşurinţă î n c o m p l i ­
catul labirint al monetăriei geto-dacice. D e aceea n e - a m propus c a î n cele c e
urmează să selectăm şi să sintetizăm totodată ideile principale, din acest d o m e ­
niu şi să încercăm să arătăm, n u n u m a i principalele caracteristici ale n u m i s m a ­
ticii geto-dacice, ci şi ce reprezintă aceasta p e n t r u istoria D a c i e i p r e r o m a n e .
Este de m u l t ă v r e m e stabilit c ă geto-daeii a u î m p r u m u t a t , pentru m o n e ­
tăria proprie, prototipuri din l u m e a g r e c o - m a c e d o n e a n ă , p e care le-au adaptat
2
specificului l o c a l . Prototipul principal, prin urmare şi cel m a i răspîndit, 1-a
constituit tetradrahmele regelui m a c e d o n e a n Filip I I , c a r e redau p e avers c a p u l
lui Z e u s c u barbă şi c u n u n ă d e lauri, iar pe revers u n călăreţ şi n u m e l e e m i ­
tentului, însoţit a d e s e a de sigle şi simboluri. î n t r - o m ă s u r ă m a i redusă, Jknitîn-
du-se doar la a n u m i t e zone, a u m a i fost utilizate c a m o d e l e , emisiunile regilor
m a c e d o n e n i A l e x a n d r u cel M a r e , Filip I I I Aridéul şi cele ale oraşului Larissa
d i n Thessalia.

13
 Cercetările şi descoperirile m o n e t a r e din u l t i m a vreme au p e r m i s să se
a d u c ă precizări cronologice dintre c e l e m a i importante şi să se fixeze t o t o d a t ă
principalele etape de dezvoltare ale monetăriei geto-dacice. Acestea p o t fi u r m ă ­
rite atît din p u n c t de vedere cronologic, cît şi sub aspectul evoluţiei stilului d i ­
3
feritelor categorii de m o n e d e .
C a urmare a u n o r studii şi descoperiri m o n e t a r e recente, s-a p u t u t stabili,
pe baza celor d o u ă criterii amintite, cronologic şi stilistic, c ă în evoluţia m o n e ­
tăriei geto-dacice există o p r i m ă etapă, care c o i n c i d e c u începuturile acestui pro­
ces. Descoperirea tezaurului de la Scărişoara (jud. I l f o v ) , i n care apar î m p r e u n ă
d r a h m e bistriene şi imitaţii de tip Filip I I , d i n primele serii, la c a r e se a d a u g ă
şi o serie de alte descoperiri d i n sudul D u n ă r i i , au dus la concluzia c ă cele dintîi
m o n e d e locale realizate nemijlocit d u p ă tetradrahmele lui Filip I I a u fost emise
în prima j u m ă t a t e a sec. I I I î.e.n. d e către traco-geţii din spaţiul ibalcano-dună-
rean. E t a p a aceasta începe aproximativ în jurul anului 300 î.e.n. şi se întinde
4
p î n ă către mijlocul sec. I I I î.e.n. .
î n c e p u t u r i l e monetăriei de tip Filip I I se caracterizează prin imitaţii c u
un stil bun, foarte apropiat de original şi c u urme din legendă. T o a t e sînt te-
tradrahrne de argint c u titlul ridicat şi redau în c e a m a i m a r e parte tipul c u
călăreţul olimpic. î n privinţa ariei lor de răspândire, n u d i s p u n e m încă de d a t e
pre;ise. Descoperirile de p î n ă a c u m sînt relativ dispersate, semnalîndu-se pe o
zonă foarte întinsă, situată pe ambele maluri ale D u n ă r i i . Se pare că, d a c ă n u
toate, sigur cele m a i m u l t e din aceste p r i m e m o n e d e au fost emise în d r e a p t a
D u n ă r i i şi s-au extins apoi şi în s'tînga fluviului. Semnificative sînt î n acest sens
atît descoperirile dintre D u n ă r e şi Balcani, cît şi stanţa m o n e t a r ă c u reversul
5
unei astfel de emisiuni, apărută î n aceeaşi regiune .
E u'pa următoare, care coincide cu p r i m a fază principală d e dezvoltare a
monetăriei locale d i n D a c i a , se întinde p e o perioadă de t i m p cuprinsă între
mijlocul sec. I I I şi p î n ă aproape de mijlocul sec. II î.e.n. A c u m se întâlneşte
o b o g a t ă m o n e t ă r i e d e tip g r e c o - m a c e d o n e a n , mai ales în partea de nord şi nord-
vest a Transilvaniei, Banat, M o l d o v a şi în zona d e dealuri a Olteniei. Se constată,
în raport c u p e r i o a d a anterioară, înmulţirea descoperirilor şi a tipurilor monetare,
care se separă pe regiuni. Pe lîngă tetradrahma lui Filip I I , ce c o n t i n u ă să rămînă
modelul principal, se m a i folosesc c a prototipuri, tetradrahmele de tip Larissa şi
cu capul lui Janus. Reprezentările de pe m o n e d e sînt supuse u n o r variate trans­
formări, c ă p ă t î n d stiluri foarte diferite. C î m p u l monetar este, de cele mai m u l t e
ori, încărcat c u sigle, m o n o g r a m e şi simboluri. T o a t e sînt emisiuni de argint c u
titlul ridicat, aproape exclusiv tetradrahme, cu greutăţi cuprinse între 12 şi 14 g.
P e n t r u această etapă a u fost identificate m a i m u l t e tipuri principale, care
se separă atît regional, cît şi tipologic. D i n rîndul acestora ar fi d e amintit mai
întîi emisiunile din z o n a getică a D u n ă r i i , reprezentate prin descoperirea de la
6
R a s a , jud. I a l o m i ţ a . M o n e d e l e sînt imitaţii d e u n b u n nivel artistic, realizate
direct d u p ă tetradrahmele p o s t u m e ale lui Filip I I (pl. I, 1 ) . Este probabil c a
ele să fi fost emise de către traco-geţii sud-dunăreni.
î n partea de vest a D a c i e i se e m i t e a u î n aceeaşi p e r i o a d ă d e t i m p m o n e d e ,
7
imitaţii de tip Filip I I , c u n o s c u t e sub n u m e l e d e tip Banat (pl. I, 2 . ) . I n nor­
dul şi nord-vestul Transilvaniei se c u n o s c m a i m u l t e tipuri m o n e t a r e , cele m a i
8
reprezentative fiind emisiunile d i n tezaurele T u l g h i e ş - M i r e ş u M a r e , jud. M a ­
9 1 0
ramureş (pl. I, 3 — 4 ) , Crişeni-Bercihieş , jud. C l u j (pl. I, 5) şi Ş i l i n d i a ,

14
jud. A r a d . M o n e d e l e tipice acestor categorii şi descoperiri a u reliefurile pro­
nunţate, reprezentările variat şi adesea b o g a t şi chiar încărcat redate, printr-un
exces de combinaţii d e linii ovale, şi spirale. Pe revers, m a i rar şi p e avers, se
întîlnesc diferite simboluri şi sigle, la care se mai a d a u g ă porcul mistreţ, leul şi
pasărea pe ramură. T o a t e aceste emisiuni, deşi, în majoritate, a u c a prototip
tetradrahmele lui Filip I I , prin caracteristicile amintite se abat d e la linia tra­
diţională şi n u mai păstrează atîta fidelitate în c o p i e r e a trăsăturilor caracteristice
ale originalului, c a cele de tip Banat şi Rasa.
U n tip aparte şi deosebit de interesant îl formează m o n e d e l e descoperite
în partea centrală a M o l d o v e i . Ele se c u n o s c sub d e n u m i r e a d e m o n e d e d e
tip Huşi-Vovrieşti, d u p ă n u m e l e localităţilor d i n oare provin d o u ă tezaure c u
imitaţii de acest fel. H T o a t e sînt imitaţii d u p ă tetradrahmele lui Filip I I , pre-
zentînd însă u n stadiu m a i avansat de stilizare decît celelalte emisiuni c o n t e m ­
porane lor. E l e se caracterizează î n m o d special prin prezenţa unor tăieturi
adînci, care străpung adesea m o n e d e l e p e toată grosimea lor, şi a numeroase
contramărci. Tăieturile, cît şi eontramărcile au fost aplicate fie cîte una, fie
mai multe p e o singură piesă (pl. I, 6 — 7 ) . Există şi m o n e d e fără astfel d e
semne particulare. O b i c e i u l de a face incizii p e o m o n e d ă era c u n o s c u t în
antichitate şi avea ca scop verificarea metalului din care era emisă m o n e d a
respectivă. In cazul m o n e d e l o r d e tip Huşi-Vovrieşti, inciziile, m a i m u l t e p e
un exemplar şi adînc pătrunse î n grosimea m o n e d e i , au desigur o semnificaţie
deosebită. S-a spus de pildă, la u n m o m e n t dat, c ă astfel d e tăieturi au fost
făcute în scopul scoaterii d i n circulaţie a m o n e d e l o r supuse unui a s e m e n e a
1 2
procedeu. Cercetările m a i noi v ă d în aceste incizii, p e l i n g ă o e v e n t u a l ă
verificare a metalului, semne particulare a l e posesorilor lor, p o a t e şefi d e trib,
1 3
cu scopul de a acorda m o n e d e l o r o autentificare în plus.
Şi în privinţa, contramărcilor a v e m d e - a face c u u n sens diferit faţă d e
cel acordat semnelor de pe m o n e d e l e greeo-romane. S e ştie c ă o contramarcă
aplicată p e o m o n e d ă acordă acesteia u n curs n o u p e piaţă. D u p ă toate pro­
babilităţile, eontramărcile de p e m o n e d e l e de tip Huşi-Vovrieşti au avut mai
mult un ,roil decorativ, fără a exclude c u totul ideea menţinerii de către acestea
şi a unor aspecte ale semnificaţiei d e ţ i n u t ă de cele aplicate p e m o n e d e l e elenis­
1 4
tice.
D i n seria emisiunilor m o n e t a r e aparţinînd primei faze d e dezvoltare, m a i
1 5
fac parte imitaţiile de tip Larissa (pl. I , 8 ) şi c e l e cu c a p j a n i f o r m (pl. I, 9 ) ,
caracteristice zonei d e dealuri d i n nordul şi m a i ales nord-vestul O l t e n i e i . A p a r
adesea în tezaure c o m u n e , cele m a i reprezentative fiind descoperirile d e la
lfi 1 7
B u g i u l e ş t i , jud. V î l c e a şi H i n o v a , jud. M e h e d i n ţ i . L a aceste tipuri m a i
1 8 1 9
deosebite se m a i a d a u g ă şi emisiunile de tip P r u n d u (pl. I, 10) şi J i b l e a
(Pl- I , 1 1 ) .
C e a d e a d o u a fază principală şi etapa finală a monetăriei geto-dacice
se întinde între mijlocul sec. I I şi p î n ă d u p ă p r i m u l sfert al sec. I î.e.n. î n
această perioadă asistăm la unele transformări importante. M a i întîi se constată
o reducere a n u m ă r u l u i tipurilor m o n e t a r e , în schimbul creşterii simţitoare a
n u m ă r u l u i emisiunilor p e n t r u fiecare categorie de imitaţii î n parte. Se observă
apoi o m a i clară delimitare a ariei d e răspîndire a fiecărui tip m o n e t a r prin­
cipal. Asistăm totodată la dispariţia centrelor m o n e t a r e d i n faza p r e c e d e n t ă şi
la apariţia altora noi, în alte zone, cele m a i importante, semnalîndu-se î n regiu-

15
 n e a dintre D u n ă r e şi Carpaţi şi în sudul Transilvaniei, cu o concentrare a lor
p e valea Mureşului şi a afluienţilor săi. î n plus, se depreciază argintul, p î n ă
sub 5 0 % , scade greutatea şi se accentuează forrna lor scyphată, iar stilul c u ­
noaşte o decădere apreciabilă, d e v e n i n d foarte schematic. Influenţa u n o r noi
prototipuri g r e c o - m a c e d o n e n e (Thasos şi M a c e d o n i a P r i m a ) se resimte la unele
2 0
d i n tipurile m o n e t a r e din această perioadă.
Seria tipurilor m o n e t a r e d i n a d o u a fază ar începe, din p u n c t d e v e d e r e
21
cronologic, cu emisiunile monetare de tip Dumbrăveni (pl. I, 1 2 ) , caracte­
ristice zonei d e sud a M o l d o v e i şi nord-estului M u n t e n i e i şi c u cele d e tip
2 2
Medieşul Aurit , din nordul extrem al D a c i e i . A m b e l e tipuri acoperă în t i m p
partea finală a primei faze şi î n c e p u t u l celei d e - a d o u a faze a monetăriei g e t o -
dacice.
Tipurile principale şi specifice acestei p e r i o a d e se situează, pe de o parte
între D u n ă r e şi Carpaţi, pe de alta, î n sudul Transilvaniei, d e - a lungul M u r e ­
şului. D i n rîndul celor caracteristice zonei sudcarpatice sînt de amintit tipurile :
23
Adincata , (pl. I I , 1 3 ) , în estul Olteniei şi vestul M u n t e n i e i ; Vîrteju-Bucu-
2i
reşti (pl. I I , 1 4 — 1 5 ) în partea centrală a M u n t e n i e i , între V e d e a şi I a l o m i ţ a ,
2 5
unul din cele m a i reprezentative tipuri monetare geto-dacice ; Inoteşti-Răcoasa
(pl. I I , 1 6 ) , în estul M u n t e n i e i şi sudul M o l d o v e i . T o a t e aceste trei tipuri
monetare sînt strîns legate stilistic şi se succed, î n b u n ă parte, cronologic. Ele
derivă c a stil din m o n e d e l e m a i vecihi de tip P r u n d u . D a t o r i t ă greutăţii lor
m u l t scăzute ( 7 — 5 g ) li s-a acordat adesea d e n u m i r e a d e d i d r a h m e .
î n cuprinsul Olteniei se întîlneşte u n tip m o n e t a r deosebit, c u n o s c u t sub
2
n u m e l e de Aninoasa-Dobreşti ^ (pl. I I , 1 7 — 1 8 ) . Acesta se distinge prin forma
capului la cal, care s e a m ă n ă cu u n cioc de raţă. Cele m a i î n s e m n a t e desco­
periri se întîlnesc p e valea Jiului, dar n u lipsesc nici d e pe v a l e a Oltului.
M o n e d e l e emise î n sudul Transilvaniei şi parţial î n Banat, c u precădere
pe valea Mureşului aparţin următoarelor tipuri : Aiud-Cugir (pl. I I . 1 9 ) . R ă -
2 7 2 2
duleşti-Hunedoara (pl. I I , 2 0 ) , Petelea * (pl. I I , 2 1 ) şi Chereluş » (pl. I I ,
2 2 ) . T o a t e aceste emisiuni se caracterizează prin pastila lor, (mare, dar sub­
ţire şi m u l t scyphată şi prin deprecierea argintului p î n ă la 4 0 şi 3 0 % . î n acelaşi
1
timp, se constată c ă tipul Pete ea are pe avers bustul zeiţei Artemis, copiat
de pe tetradrahmele M a c e d o n i a Prima. L a celelalte trei tipuri, tot p e n t r u avers,
se remarcă unele elemente de stil n o u , trăsături ale capului lui Heracles de
3 0
pe m o n e d e l e lui A l e x a n d r u cel M a r e şi Filip I I I Aridéul.
Pe teritoriul D a c i e i se m a i c u n o s c şi alte tipuri monetare d i n rîndul că­
rora se evidenţiază imitaţiile de tip A l e x a n d r u - F i l i p I I I Aridéul (pl. I I , 2 3 ) .
Faptul c ă , p î n ă a c u m , cele m a i m u l t e şi m a i importante descoperiri c u astfel
de m o n e d e s-au făcut la sud d e D u n ă r e , a p e r m i s să se atribuie acestora o ori-
trine traco-getică. Ele au circulat însă î n n u m ă r m a r e şi în stânga D u n ă r i i şi au
3 1
fost emise către mijlocul şi în a d o u a j u m ă t a t e a sec. I I î.e.n.
M o n e t ă r i a geto-dacică de tip g r e c o - m a c e d o n e a n îşi încetează activitatea
3 2
nu mult d u p ă primele două-trei decenii ale sec. I î . e . n . C e l e mai recente
f n o n e d e par să nu fi atins mijlocul ?ec. I î.e.n. î n miciun caz ele n u ajuns;
pînă în a doua, j u m ă t a t e a sec. I î.e.n. şi cu atît m a i m u l t în sec. I e.n., aşa c u m
3 S 3 4 3 5
credeau la v r e m e a lor, Const. M o i s i l , V . P â r v a n şi K. Pink. încetarea
activităţii acestor monetarii a fost pusă pe s e a m a pătrunderii în D a c i a a dena-
36
rilor romani r e p u b l i c a n i , m o n e d ă larg răspîndită şi m u l t apreciată în lumea

16
antică. Descoperirile şi studiile recente atribuie acestui proces c a u z e m a i adinei,
interne, d e n a t u r ă e c o n o m i c ă şi politică. Sfîrşitul monetăriei geto-dacice c o i n c i d e
cu m o m e n t u l unificării, d e către Burebista, a tuturor triburilor d i n D a c i a .
U n i r e a triburilor într-o unitate m a r e politică c u f o r m ă statală a î n s e m n a t n u
numai ştergerea graniţelor tribale, ci şi desfiinţarea monetăriilor locale, c u
caracter restrîns, limitat la v e c h i l e formaţiuni politice. S e i m p u n e a a c u m o m o ­
3 7
nedă nouă, unică p e n t r u î n t r e a g a D a c i e a lui B u r e b i s t a . I n consecinţă, se
adoptă denarul r o m a n republican şi se trece totodată la c o p i e r e a î n t o c m a i a
acestuia. D e s c o p e r i r e a unor stanţe m o n e t a r e în cetatea dacică d e la Tilişca
(jud. S i b i u ) a permis să se stabilească î n m o d cert c ă , d u p ă p r i m u l sfert al
sec. I î.e.n., geto-dacii au schimbat caracterul m o n e t ă r i e i proprii, treeînd l a
3 8
copierea fidelă a d e n a r u l u i r o m a n republican.
î n legătură c u caracterul geto^dacic al tuturor m o n e d e l o r emise î n D a c i a
au existat şi c o n t i n u ă să m a i existe păreri diferite. D u p ă Const. M o i s i l şi
V . Pârvan toţi n u m i s m a ţ i i şi istoricii r o m â n i a u socotit c ă toate m o n e d e l e e m i s e
în D a c i a aparţin p o p u l a ţ i e i geto-dacice. N u m i s m a ţ i străini c a A . Blanchet,
R. Forrer şi K. Pink a u v ă z u t în m u l t e d i n aceste m o n e d e , emisiuni celtice.
Studiind p e p l a n general şi sulb raport istoric, n u m i s m a t i c şi stilistic fiecare
categorie d e m o n e d e din D a c i a , a m reuşit s ă d i s t i n g e m î n această uriaşă d e
descoperiri şi u n e l e emisiuni care p o t fi atribuite p o p u l a ţ i e i celtice stabilite î n
D a c i a . D u p ă toate datele oferite de noile cercetări n u m i s m a t i c e , la c a r e se
adaugă şi c e l e arheologice, rezultă c ă o parte d i n m o n e d e l e e m i s e î n nordul
şi nord-vestul D a c i e i între mijlocul sec. I I I şi mijlocul sec. I I î.e.n. aparţin, în
principal, triburilor celtice stabilite în această zonă. I n rîndul acestora se înscriu
m o n e d e l e d e tip Tulghieş-Mireşu Mare şi Crişeni-Berchieş. M u l t e din seriile m o ­
netare ale acestor tipuri poartă simboluri şi o r n a m e n t e celtice dintre cele m a i
caracteristice şi m a i răspîndite. A m i n t i m printre acestea porcul mistreţ, leul, pasă­
rea, spirala, cercurile concentrice etc. D i n rîndul aceloraşi emisiuni celtice sau
celto-dacice, d e o a r e c e n u e x c l u d e m cu totul şi o participare dacică la reali­
zarea unora dintre aceste tipuri, fac parte şi m o n e d e l e tăiate şi contramarcate
din centrul M o l d o v e i . D u p ă toate probabilităţile, aşa c u m n e indică d e s c o ­
peririle monetare din zona Tisei şi nordul Carpaţilor, aceste m o n e d e a u fost
aduse, d a c ă n u toate, î n c e a m a i m a r e parte a lor, d e triburile celto^bastarne,
aşezate în partea centrală a M o l d o v e i în jurul anilor 2 0 0 î.e.n.

T o a t e celelalte tipuri monetare, reprezentînd c e a m a i m a r e p a r t e a m o ­

nedelor sînt emisiuni geto-dacice. D e s i g u r a v e m în v e d e r e , p e de o p a r t e e m i ­
siunile d e tip Rasa, Banat, Prundu, Jiblea, Larissa, c u cap janiform etc., din
prima etapă, iar p e de altă parte şi î n m o d special, toate tipurile d i n faza
a d o u a : Dumbrăveni, Adîncata, Vîrteju-Bucureşti, Inoteşti-Răcoasa, Aninoasa-
Dobreşti, din z o n a extracarpatică, Aiud-Gugir, Răduleşti-Hunedoara, Petelea şi
Ghereluş d i n D a c i a intracarpatică.
S-a spus şi n u fără dreptate, că diversitatea tipurilor m o n e t a r e este în
strînsă legătură cu caracterul politico-tribal al p o p u l a ţ i e i d i n D a c i a . Const.
Moisil şi d u p ă aceea O c t . Floca şi alţi n u m i s m a ţ i r o m â n i a u fost d e părere

17
 3 9
c ă fiecare tip m o n e t a r aparţine unui trib g e t o - d a c . T r e b u i e a d ă u g a t însă c ă
tipurile principale cu u n n u m ă r m a r e de m o n e d e şi o arie d e răspîndire întinsă
urmează să fie socotite emisiuni ale unor uniuni d e triburi.
Pornind de la acest adevăr şi bazat p e studierea şi cartografierea fiecărui
tip m o n e t a r în parte, a m reuşit să alcătuim o schiţă a organizării politice d i n
D a c i a în sec. I I I — I î.e.n. Pentru faza de î n c e p u t şi pentru p r i m a fază prin­
cipală de dezvoltare, cînd tipurile m o n e t a r e sînt numeroase, iar descoperirile
pentru fiecare în p a r t e nu ne î n g ă d u i e să f i x ă m o arie precisă de circulaţie a
lor, delimitarea triburilor emitente este m a i dificil d e făcut. S e p o a t e v o r b i doar
de zone m a i largi şi imprecis conturate, în cuprinsul cărora circulă .anumite
categorii de m o n e d e . Dintre acestea, emisiunile de tip Huşi-Vovrieşti ne apar
c e v a mai concentrate, indicînd prezenţa în centrul M o l d o v e i a unei uniuni de
triburi, d u p ă toate aparenţele, de origine celto-bastarnă.
Pentru c e a de a d o u a fază principală, adică de Ia mijlocul sec. I I şi p î n ă
după primele două trei decenii ale sec. I î.e.n. situaţia este m u l t m a i clară.
Pe baza descoperirilor monetare' ale fiecărui tip principal s-au p u t u t identifica
şi delimita patru uniuni de triburi geto-dace. C e a m a i însemnată dintre acestea
se situează, aşa c u m o dovedesc descoperirile m o n e t a r e de tip Vîrteju-Bucureşti,
în partea de mijloc a M u n t e n i e i , întinzîndu-se între D u n ă r e , Carpaţi, V e d e a şi
4 0
Ialomiţa. U r m e a z ă apoi o a d o u a uniune de triburi getice, care se întindea
între Şiretul inferior şi rîul Buzău, fiind identificată pe temeiul m o n e d e l o r de
4 1
tip D u m b r ă v e n i şi Inoteşti-Răcoasa. C e a de a treia uniune getică o c u p a in
special partea centrală şi de est a Olteniei, după cum o d o v e d e s c cele mai
importante descoperiri m o n e t a r e de tip Aninoasa-Dobreşti. î n sudul Transilva­
niei, cu precădere pe V a l e a Mureşului şi a Tîrnavelor, a existat o a patra
uniune de triburi dace, aceasta fiind localizată pe baza m o n e d e l o r scyphate şi
cu modul mare de tipurile : Aiud-Cugir, Răduleşti-Hunedoara, Petelea şi
Chereluş.
T o a t e aceste formaţiuni tribale g e t o - d a c e se înfăţişează c a fiind bine î n ­
c h e g a t e e c o n o m i c şi politic. î n t r e ele au existat relaţii de schimb şi culturale,
mai strînse dovedindu-se, pe de o parte între geţii din M u n t e n i a şi sudul Mol­
dovei, iar p e de altă parte, între cei din O l t e n i a şi dacii din Transilvania.
Relaţii însemnate au întreţinut geţii din D a c i a extracarpatică c u p o p u l a ţ i a sud-
d u n ă r e a n ă şi c u oraşele greceşti din z o n a de vest a M ă r i i N e g r e .
După toate indicaţiile oferite de documentaţia numismatică şi arheolo­
gică, cele patru mari uniuni de triburi g e t o - d a c e amintite m a i sus au stat la
baza alcătuirii statului lui Burebista. Pe forţa unită, e c o n o m i c ă şi politică, a
aceloraşi uniuni tribale îşi v a sprijini marele rege geto-dac c a m p a n i i l e încunu­
nate de succes, împotriva celţilor şi a oraşelor greceşti de p e coasta de vest
a Mării N e g r e .

18
 N O T E

1 E. A . Bielz, Die dakischen Tetradrachmen Siebenbürgen, î n Archiv des Vereins

f. siebenbürgische Landeskunde,, I I I , t. X I , 3 , 1 8 7 4 , p. 4 5 4 — 4 6 8 ; A . Blanohet, Traité
des monnaies gauloises, Paris, 1 9 0 5 ; R . Forrer, Keltische Numismatik der Rhein-und
Donaulande, Strassburg, 1 9 0 8 şi ediţie completată, Graz, 1 9 6 8 ; C o n s t . Moisil, Monedele
dacilor, în BSNR, X V , 1 9 2 0 , p . 5 9 — 7 8 ; G. Severeanu, în BSNR, X X I , 1926, p. 7—10
şi în Bucureşti, I , 1 9 3 5 , p . 1 7 — 3 6 ; K. Pink, Die Münzprägung der Ostkelten und ihrer
Nachbarn, în flit;. Pannonicae, I I , 15, 1 9 3 9 ; D . P o p e s c u , în Dacia, IX—X, 1941—
1944, p. 2 0 1 — 2 2 9 ; B. M i t r e a , Penetrazione commerciale e circolazione monetaria nella
Dacia prima della conquista, în Ephemeris Dacoromâna, X , 1 9 4 5 ; i d e m , î n Studii si
referate, I, 1 9 5 4 , p . 2 9 0 — 3 0 2 ; O c t . Floca, în Dacia, X I — X I I , 1 9 4 5 — 1 9 4 7 , p . 7 1 — 1 0 4 ;
I. Winkler, în Numismaticky Sbornic. Prága, V , 1 9 5 8 , p . 5 — 4 3 ; i d e m , î n SCN, IV,
1 9 6 8 , p. 6 9 — 1 0 2 şi î n Ada Musei Napocensis, V , 1 9 6 9 , p . 3 3 — 4 8 şi V I , 1969,
p . 6 7 — 8 8 ; C. Preda, în SCN, I I I , 1 9 6 0 , p . 4 3 — 7 9 ; i d e m , î n Arheologia Moldovei, IV,
1966, p . 1 3 8 — 1 7 3 ; în SCN, I V , 1 9 6 8 , p . 2 1 — 4 6 şi V , .1971, p . 5 1 — 7 9 ; în Studii clasice,
X I , 1 9 6 9 , p. 6 9 — 8 3 ; S. D i m i t r i u şi Oot. Iliescu, în Dacia, N.S., I I I , 1959, p. 2 5 9 —
3 1 0 ; E u g . Ghirilă, în Dacia, N . S . , I X , 1 9 6 5 , p. 1 8 5 — 2 0 0 .
2 Const. Moisil, în BSNR, X V , 1 9 2 0 , p . 5 9 — 7 8 ; K . Pink, loc. cit.
3 C . Preda. în Dacia, N . S . , V I I I , 1 9 6 4 , p . 3 5 3 — 3 6 1 ; Arheologie Moldovei, IV,
1 9 6 6 , p . 1 3 8 — 1 7 3 ; Studii clasice, X I , 1 9 6 9 , p. 6 9 — 8 3 ; SCN, V , 1971, p. 5 1 — 7 9 ;
Monedele geto-dacilor Bucureşti, 1 9 7 3 ; I. Winkler, î n Acta arch. Carpathica, X , 1968,
p. 111—115.
4 C. Preda, în Studii clasice, X I , 1 9 6 9 , p . 6 9 — 8 3 ; I. Winkler, î n Acta arch-
Carpathica, X , 1968, p. 111—115.
5 Gf. A. N. Zograf, AHTHHHWC MOHeTH în MIA, 16, 1951, p. 28 (fig. 8).
6 Const. Moisil, în Buletin ştiinţific, seria c, I I , 1, 1 9 4 8 , p . 1—7 şi I I , 2 — 4 ,
1950, p. 53—65.
7 K. Pink, op. cit., p . 4 1 .
8 D . Popescu, loc. cit.
9 E u g . Chirilă, loc. cit.
10 Tezaurul u r m e a z ă să apară î n curînd, sub iscălitura lui E u g . Chirilă şi cola­
boratorii.
11 C. Preda, î n Arheologia Moldovei, I V , 1 9 6 6 , p. 1 3 8 — 1 7 3 .
12 R. Forrer, op. cit, p . 171 ; Const. Moisil, î n BSNR, X V , 1 9 2 0 , p . 6 9 ; G. S e v e ­
reanu, în Bucureşti, I, 1 9 3 5 , p. 2 0 .
13 C. Preda, loc cit.
14 Ibidem.
15 C o n s t . Moisil, în CNA, I V , 1 9 2 3 , p . 6 0 ; i d e m , î n BSNR, X X I , 1 9 2 6 , p . 17
şi în CNA, X I I , 1 9 4 0 , p . 2 4 1 — 2 4 8 ; K . Pink, op. cit., p. 6 6 — 6 9 ; S. D i m i t r i u şi O c t .
Iliescu, în Dacia, N . S . , I I I , 1 9 5 9 , p. 2 5 9 — 3 1 0 .
16 C . Preda, î n Dacia, N . S . , V I I I , 1 9 6 4 , p . 3 5 3 — 3 5 9 .
17 S. D i m i t r i u şi O c t . Iliescu, loc. cit.
18 Const. Moisil, în BSNR, X V , 1 9 2 0 , p . 6 8 .
19 C. Preda, în SCN, I V , 1 9 6 8 , p . 4 7 — 6 8 .
2 0 E. A . Bielz, loc. cit. ; R. Forrer, op. cit., p. 181 ; K . Pink, op. cit., p. 7 2 — 7 5 ;
O c t . Floca, loc. cit. ; N . L u p u , în SCN, I, 1 9 5 7 , p. 5 0 — 5 7 L
21 C. Preda şi Gh. C o n s t a n t i n e s c u , în SCN, I V , 1 9 6 8 , p . 2 1 — 4 5 .
22 Ö. Gchl, în Num. Közlöny, I I , 1 9 0 3 , p . 5 7 — 5 9 ; K. Pink, op. cit., p . 8 2 — 8 3 .
23 C. Preda, Monedele geto-dacilor Bucureşti, 1 9 7 3 .
2 4 Ibidem şi în SCN, V , 1 9 7 1 , p. 5 1 — 7 9 .
25 G. Severeanu, în BSNR, X X I , 1 9 2 6 , p . 7 — 1 0 ; C . Preda, Monedele geto-dacilor.
2 6 I. Ircrulescu, Monografia comunei Aninoasa, 1 9 3 5 , p . 14 ; Const. Moisil, î n
BSNR, X , 1 9 1 3 . p. 6 2 ; C. Preda, loc. cit
27 O c t . Floca, loc. cit.

21
 28 E. A . Bielz, loc. cit. ; N . L u p u , loc. cit.
2 9 I. Winkler, î n SCN, I V , 1 9 6 8 , p. 6 9 — 1 0 0 .
3 0 K. Pink, op. cit., p . 116 şi u r m a t . ; I. Winkler, în AMN, I I I , 1966, p . 7 5 — 8 9 .
31 C. Preda, în SC1V, 2 , 1 9 6 9 , p. 3 4 7 — 3 5 2 .
32 Idem, î n SCN, V , 1 9 7 1 , p. 75.
3 3 Const. Moisil, î n BSNR, X V , 1 9 2 0 , p . 76 şi în Buletin ştiinţific, I, 1948, p. 2 3 .
3 4 V . Pârvan, Getica, B u c , 1 9 2 6 , p . 6 0 2 .
35 K. Pink, op. cit., p . 125.
3 6 M . M a c r e a , în Anuarul Jnst. studii clasice, C l u j , I I , 1 9 3 3 — 1 9 3 5 , p. 162.
37 C, Preda, în SCN, I I I , 1 9 6 0 , p . 7 1 .
38 N . L u p u , în Forschungen zur Volks-und Landeskunde, 7, 1 9 6 4 , p. 5 — 3 1 ;
B. M i t r e a , î n Unitate şl continuitate în istoria poporului român, B u c , 1 9 6 8 , p. 5 3 — 6 5 ;
C. Preda, î n Magazin istoric, 1, 1 9 6 8 , p. 3 5 .
3 9 Const. Moisil, în BSNR, X V , 1 9 2 0 , p . 77 ; O c t . Floca, op. cit., p. 1 0 3 .
4 0 C . Preda, în SCN, V , 1 9 7 1 , p . 5 1 — 7 9 .
41 Ibidem, I V , 1968, p. 2 1 — 4 5 .

22
 PROBLEME DE NUMISMATICĂ ROMANĂ
ÎN ULTIMUL SFERT DE VEAC

de BUCUR MITREA

N u m e r o a s e şi variate sînt p r o b l e m e l e care a u frămîntat şi c o n t i n u ă să

p r e o c u p e p e cercetătorii d i n d o m e n i u l n u m i s m a t i c i i r o m a n e în ultimul sfert
d e v e a c . E l e a u atins, p e d e o parte, o g a m ă variată d e aspecte, iar p e d e
altă parte, d o m e n i i diferite î n c a r e cercetările şi cuceririle recente ale tehnicii
actuale şi c e l e « l e statisticii m a t e m a t i c e îşi fac un loc tot m a i larg şi-şi găsesc
aplicare tot m a i largă şi în d o m e n i u l nostru d e cercetare. D a r cercetătorii n u
s-au oprit î n studiul lor la simpla constatare a rezultatelor p e c a r e le p u n e a la
dispoziţie materialul investigat. Ei a u c ă u t a t să descifreze c e este dincolo d e
faptul material, care este c a u z a şi sensul m a i p r o f u n d al acestor date p e care le
constatăm, c u alte c u v i n t e să sesizăm şi să p r e c i z ă m f e n o m e n u l s o c i a l - e c o n o m i c
care 1-a c a u z a t şi î n care s-a produs. Altfel spus, m o n e d a c a descoperire izolată
şi mai ales c o l e c t i v ă în tezaure a fost p u s ă să c o n t r i b u i e la e x p l i c a r e a vieţii
s o c i a l - e c o n o m i c e şi p o l i t i c e a societăţii antice.
D a r să l u ă m c î t e v a aspecte şi să l e e x e m p l i f i c ă m c u u n e l e date care să
ilustreze atît p r e o c u p ă r i l e , cît şi rezultatele obţinute.
D i n d o m e n i u l numismaticii r o m a n e republicane m ă v o i opri l a o singură
p r o b l e m ă care m i se p a r e de ordin m a j o r : aceea a cronologiei denarilor R o m e i
republicane, c a r e n e interesează î n d e a p r o a p e şi p e noi, d e o a r e c e a v e m n u ­
meroase tezaure cu a s e m e n e a m o n e d e în ţara noastră.
S e ştie c ă d a t a emiterii primului denar republican — 2 6 9 î.e.n. d u p ă
Pliniu — a fost contestată de către învăţaţii englezi H . M a t t i n g l y şi E . S. G.
R o b i n s o n încă din 1 9 3 2 . Ei a u propus c a această d a t ă să fie coborîtă la 1 8 7 î . e . n .
C o n s e c i n ţ a logică a schimbării survenite a necesitat o n o u ă inseriere cronolo­
gică a denarilor R o m e i republicane. E a a fost o p e r a l u i E. A. S y d e n h a m ,
The Coinage of the Roman Republic, apărută la L o n d r a î n 1 9 5 2 . D a r datarea
propusă a î n c e p u t să fie criticată de î n d a t ă ce a apărut lucrarea. I n a c e a s t ă
privinţă, s-au p r o n u n ţ a t mai m u l ţ i cercetători. N o i v o m reţine doar p e d a n e z u l
R u d i T h o m s e n , care — la c a p ă t u l unui a m p l u studiu, bazat p e u n b o g a t m a ­
terial faptic prezentat în trei v o l u m e — p r o p u n e c a emisiunea p r i m u l u i d e n a r
r o m a n republican să fie împinsă î n a p o i p î n ă în spre a n u l 2 1 1 î . e . n . C o n s e c i n ţ a
logică : necesitatea de a d a o n o u ă sistematizare c r o n o l o g i c ă a denarilor R o m e i
republicane. S-ar p ă r e a c ă d u p ă efortul d e p u s să fi o b ţ i n u t iun rezultat c a r e
să satisfacă p e cercetători cel p u ţ i n p e n t r u o v r e m e mai îndelungată.

23-
 D a r învăţaţii n u sînt d e acord. M i c h a e l Crawford a reluat studiul m o n e d e i ro­
m a n e republicane şi îşi p r o p u n e să înserieze c r o n o l o g i c aceste m o n e d e folosind
c u precădere datele oferite d e tezaurele 'monetare. T o a t e tezaurele de m o n e d e
r o m a n e republicane aflate î n interiorul sau î n afara statului r o m a n a u f o r m a t
obiectul unei î n d e l u n g a t e şi migăloase m u n c i , d u p ă felul î n care denarii d i n -
tr-un tezaur se încheie cu un magistrat m o n e t a r sau altul, el p r o p u n e o n o u ă
cronologie a denarilor R o m e i republicane. P î n ă la apariţia noii o p e r e a l u i
M . C r a w f o r d , în cercetarea n u m i s m a t i c ă românească se foloseşte cronologia lui
E. A . S y d e n h a m , d u p ă c a r e sînt orînduite î n publicaţii m o n e d e l e . Alături d e ea,
a m propus să n u r e n u n ţ ă m încă la folosirea catalogului m a i v e c h i a lui
H . A. Grueber, c a r e are avantajul c ă m e n ţ i o n e a z ă , toate variantele ce i-au
fost c u n o s c u t e . T o t o d a t ă se m e n ţ i o n e a z ă , c u titlu d o c u m e n t a r , şi v e c h e a cro­
nologie.
Cercetarea n u m i s m a t i c ă r o m â n e a s c ă şi toţi iubitorii m o n e d e i r o m a n e d i n
ţara noastră urmăresc c u u n justificat interes progresele c e se fac în d o m e n i u l
numismaticii r o m a n e republicane. Şi a u numeroase m o t i v e obiective în acest
sens. Este destul să amintesc marele n u m ă r de tezaure m o n e t a r e r o m a n e repu­
blicane descoperite p e teritoriul patriei noastre. D u p ă unele cercetări recente
m o n e d a R o m e i republicane a fost aflată în D a c i a î n peste 250 d e localităţi d e
p e întreg întinsul R o m â n i e i . D u p ă aceleaşi calcule, n u m ă r u l de exemplare a
p u t u t fi apreciat la circa 25 0 0 0 . D a t e l e şi cifrele m e n ţ i o n a t e se referă apro­
x i m a t i v la situaţia d e la sfârşitul a n u l u i 1969. D e atunci n u m ă r u l lor a crescut
sensibil. P o m e n i r e a , fie şi î n treacăt, a acestor date ne arată interesul justificat
ce-1 suscită prezenţa denarilor R o m e i republicane în D a c i a .
U n p a s m a i departe în interpretarea acestor m o n e d e ne-a adus desco­
perirea tiparelor m o n e t a r e din c e t a t e a de la Tilişca, jud. Sibiu. Este vorba de
u n n u m ă r de tipare m o n e t a r e care reproduc î n m o d foarte fidel denarii R o m e i
din p r i m a j u m ă t a t e a secolului I î.e.n. Pe baza tiparelor amintite, dar şi a
altora la fel, p r e c u m şi a unor observaţii rezultate la o microanaliză a denarilor
d i n D a c i a , a m e m i s ipoteza că a v e m de a face c u o categorie de m o n e d e g e t o -
d a c e , d e tip r o m a n republican. E v i d e n t cercetările sînt încă la î n c e p u t şi ele
v o r trebui c o n t i n u a t e şi adîncite. Rezultatele n u vor întîrzia să se afirme.
In d o m e n i u l numismaticii r o m a n e imperiale se c u v i n e să m e n ţ i o n ă m î n
primul rînd faptul î m b u c u r ă t o r c ă publicaţia d e referinţă d i n acest d o m e n i u
Roman Imperial Coinage s-a c o m p l e t a t între t i m p c u apariţia cîtorva v o l u m e
noi. D i n rîndul acestora a m i n t i m vol. V I , apărut î n 1967, care c u p r i n d e m o ­
nedele emise de la reforma lui D i o c l e ţ i a n şi p î n ă la m o a r t e a lui M a x e n ţ i u
( 2 9 4 — 3 1 3 ) şi-1 d a t o r ă m unui cunoscut cercetător î n acest d o m e n i u , C . H . V .
Sutherland. V o l . V I I , din acelaşi corpus, c u p r i n d e m o n e d e l e emise d e C o n s t a n ­
tin cel M a r e şi Liciniu. Lucrarea a fost î n t o c m i t ă d e cercetătorul finlandez
P. M . Bruun şi a apărut la L o n d r a în 1966.
Pentru c a c o l e c ţ i a să se completeze rămîne c a î n viitor să apară voi. V I I I
care v a c u p r i n d e m o n e d e l e emise d e C o n s t a n ţ i u al I I - l e a , I u l i a n şi ceilalţi
împăraţi p î n ă la V a l e n t i n i a n I.
P î n ă atunci cercetătorii din d o m e n i u l numismaticii r o m a n e imperiale
tîrzii p o t consuJta c u folos lucrarea Late Roman Bronze Coinage A.D. 324—498,
apărută la L o n d r a , î n 1965 şi datorită unor cunoscuţi specialişti în acest d o -

24
m e n i u P. V . Hill, J. P. C. K e n t şi R. A. G. Carson. M o n e d e l e sînt organizate,
î n cadrul volumului', pe ateliere şi tipuri.
Progresele realizate în d o m e n i u l n u m i s m a t i c i i .romane în ultimul sfert
d e v e a c au fost înregistrate rînd pe rînd în publicaţiile Congreselor Interna­
ţionale de numismatică, ţinute între timp.
î n această ordine de idei, se c u v i n e amintit, î n primul rînd, Congresul
Internaţional de la Paris, 1953, în cadrul căruia R. A. G. Carson, de la British
M u s e u m , a prezentat u n raport asupra acestei teme, înregistrînd o parte din
lucrările ce i-au fost accesibile, privind n u m i s m a t i c a r o m a n ă p r e c u m şi prin­
cipalele realizări din acest d o m e n i u , raport care a fost ulterior publicat în
v o l u m u l privind R a p o a r t e l e Congresului.
T o t la acest C o n g r e s au fost prezentate o serie de lucrări din d o m e n i u l
numismaticii romane, publicate şi ele î n v o l u m u l al I I - l e a aceluiaşi Congres.
î n cadrul Congresului Internaţional următor, ţinut la R o m a în 1961,
despre cercetările efectuate în d o m e n i u l numismaticii r o m a n e republicane şi i m ­
periale timpurii a fost prezentat un referat de către H . şi H . B. M a t t i n g l y c u o
b o g a t ă d o c u m e n t a r e bibliografică. Partea referitoare l a e p o c a imperială r o m a n ă
tîrzie a fost prezentată de către J. P. C . Ken't.
O privire de ansamblu asupra cercetărilor d i n d o m e n i u l numismaticii
romane republicane dintre anii 1 9 6 0 — 1 9 6 5 v a constitui obiectul unui raport
î n t o c m i t de către M . H . Crawford la Congresul Internaţional de la C o p e n h a g a ,
din anul 1967.
Referitor la e p o c a r o m a n ă imperială, pentru acelaşi răstimp şi la acelaşi
Congres, u n raport a m p l u a fost redactat d e către A. S. Robertson şi M a r i a
R. Alföldi. D e reţinut cercetările lui Julien G u e y , J.-P. C a l l u , P. Bastien.
In anul 1973, în cursul lunii septembrie, s-a ţinut u n n o u Congres Inter­
naţional de n u m i s m a t i c ă la N e w - Y o r k şi W a s h i n g t o n , u n d e aceleaşi probleme
au format obiectul altor rapoarte, prin care cititorul este pus la curent c u prin­
cipalele realizări din acest d o m e n i u .
D a r , la materialele prezentate în rapoartele Congreselor, se a d a u g ă un
n u m ă r substanţial de comunicări pe diferite teme din acest d o m e n i u , care se
găsesc publicate toate în v o l u m e speciale.
Activitatea de cercetare desfăşurată an d e an în d o m e n i u l numismaticii
r o m a n e este adusă la cunoştinţa publică, în primul rînd prin reviste.
L a acest capitol a v e m de m e n ţ i o n a t că p e lângă vechile periodice de
specialitate c u m sînt Revue Numismatique, Numismatic Chronicle, Revue Beige
de Numismatique, d e v e n i t e de m u l t centenare, c r e d e m c ă este b i n e să a m i n t i m
şi p e cele apărute î n ultimii ani.
A ş a î n Italia — ţară c u o v e c h e tradiţie n u m i s m a t i c ă — în care Rivista
Italiana di Numismatica condusă m u l t timp d e profesorul Ernesto Bernareggi,
deţine u n l o c de frunte, este cazul să a m i n t i m un n o u periodic. Annali, publicat
de Institutul italian d e n u m i s m a t i c ă , c o n d u s d e L a u r a Breglia.
î n acelaşi t i m p , în R e p u b l i c a Federală G e r m a n i a apar d o u ă periodice noi :
Hamburger Bcitrcge zur Numismatik ( H a m b u r g ) şi Jahrbuch für Numismatik
und Geldgeschichte ( M ü n c h e n ) . Prima are, printre altele o b o g a t ă bibliografie
critică a lucrărilor apărute, s e m n a t ă de cercetători c o m p e t e n ţ i , iar c e a de-a
doua este gazda a numeroase studii privind m o n e d a r o m a n ă , printre care s e m -

25
 n a l ă m şi p e acela al Iuditei Winkler, privind m o n e d a r o m a n ă republicană d i n
Dacia.
înfăptuirile în d o m e n i u l numismaticii r o m a n e se reflectă şi în publica­
ţiile de specialitate sau în lucrări speciale apărute la vecinii noştri.
Astfel, în U n i u n e a Sovietică sînt d e m e n ţ i o n a t d o u ă periodice specializate
în acest d o m e n i u , p e lîngă numeroasele publicaţii de caracter antic, istoric
şi arheologic, care găzduiesc adesea interesante studii şi materiale privind m o ­
n e d a r o m a n ă d e p e teritoriul acestei ţări. Primul loc în cadrul periodicelor
de specialitate este o c u p a t d e revista Numizmatika i epigrajica, care apare la
M o s c o v a , î n c e p î n d cu anul 1960 şi a ajuns în 1972 la cel d e al X - l e a v o l u m .
C e a de a d o u a revistă apare la K i e v , î n c e p î n d c u anul 1963, şi se numeşte
Numizmatika i sfragistika, avînd v o l u m u l al I V - l e a apărut în 1971.
Pe lîngă periodicele m e n ţ i o n a t e mai sus, m a i trebuie p o m e n i t e şi unele
lucrări care au caracterul d e corpus, însoţite sau urmate de partea de inter­
pretare.
D i n b o g a t a activitate desfăşurată de V . V . K r o p o t k i n v o m m e n ţ i o n a lu­
crarea Tezaure de monede romane pe teritoriul URSS, apărută la M o s c o v a în
1961. O încercare de interpretare a acestui material o v a face acelaşi autor
sub titlul Legături economice ale Imperiului Roman cu Europa Orientală, pu­
blicată la M o s c o v a î n 1962. Asupra semnificaţiei acestor descoperiri a atras
atenţia Julien G u e y într-un substanţial s t u d i u apărut în M é l a n g e s de l'École
Francaise de R o m e , 1955 şi 1956 sub titlul Tresors de monnaies romaines en
Europe Orientale.
M o n e d a r o m a n ă descoperită pe teritoriul R S S U c r a i n a a format subiectul
unei monografii speciale a cercetătorului M . Io. Braicevski, apărută la K i e v ,
în 1959. Pe lîngă repertoriul descoperirilor, lucrarea c u p r i n d e u n a m p l u c o ­
mentariu istoric şi este prevăzută c u numeroase hărţi şi c u u n r e z u m a t în
l i m b a engleză.
Studii asupra numismaticii romane şi publicaţii de tezaure monetare găsim
la cercetătorii din Bulgaria. Aici r e m a r c ă m rodnica activitate desfăşurată în acest
d o m e n i u de către T o d o r Gherasimov, secondat în ultima v r e m e d e către cercetă­
toarea I o r d a n k a Jurukova.
î n U n g a r i a , studiile şi descoperirile de m o n e d e r o m a n e sînt publicate în
primul rînd în cunoscuta revistă de specialitate Numizmatikai Közlöny, care
a depăşit 70 de ani de apariţie. î n acelaşi t i m p şi alte periodice d a u la l u m i n ă
materiale n u m i s m a t i c e r o m a n e prezentate de Biróné — Sey K a t a l i n , J e n ö Fitz
sau alţii.
O m e n ţ i u n e aparte merită lucrarea lui Huszár Lajos c u privire la Mate­
rialul numismatic aflat în descoperirile din epoca migraţiei popoarelor, apărut
în Acta Archaeologica..., din 1954, p. 6 1 — 1 0 9 .
Problemele ridicate de descoperirile d e m o n e d e r o m a n e aflate pe terito­
riul Poloniei formează o preocupare continuă a cercetătorilor din această ţară.
A m i n t i m şi cîteva n u m e : Riszard Kiersnowski, apoi Kunisz A. şi Wielowiejski T.
î n special ultimii doi au dat la iveală u n n u m ă r important de studii în ultimii
ani. O ultimă sinteză în acest d o m e n i u este lucrarea lui A. Kunisz, Cronologia
afluxului monedelor romane pe teritoriul Poloniei Mici, publicată în 1 9 6 9 în
limba p o l o n ă , c u u n rezumat în franceză. Se ridică aici probleme care intere­
sează şi p e cercetătorii români.

26
 T o t în legătură c u descoperirile de m o n e d e r o m a n e de pe teritoriul P o ­
loniei este de m e n ţ i o n a t lucrarea lui M . G u m o w s k i , Moneda romană în Polonia,
publicată în Przeglad archeologiczny, 10, 1 9 5 4 — 1 9 5 6 , p . 8 7 — 1 4 9 . Dintre
revistele de specialitate m e n ţ i o n ă m doar u n a , Wiadomoţci numizmatyczne, care
apare î n c e p î n d din 1957 la Varşovia.
Pentru Iugoslavia p u t e m cita, p e lîngă unele studii apărute în revistele
cu profil arheologic, şi cercetări d e n u m i s m a t i c ă r o m a n ă apărute în revista
Vjesnik d e la Zagreb.
N u m i s m a t i c a r o m a n ă imperială a făcut progrese şi datorită studiilor unor
învăţaţi din Austria. D i n rîndul lor v o m aminti p e K. Pink şi m a i recent p e
R. Goeibl, care a î n t e m e i a t la V i e n a o adevărată şcoală în acest d o m e n i u .
In ţara noastră, problemele de n u m i s m a t i c ă r o m a n ă , r e p u b l i c a n ă şi i m ­
perială, c u m a m m a i m e n ţ i o n a t m a i sus, s-au bucurat şi în trecut şi se b u c u r ă
m a i ales azi d e o aprofundată studiere î n diferite periodice. D i n rîndul acestora
v o m m e n ţ i o n a doar cîteva : Studii şi cercetări de istorie veche şi Dacia N. S.
D i n anul 1957 cercetarea n u m i s m a t i c ă r o m â n e a s c ă îşi are u n organ propriu :
Studii §i cercetări de numismatică. î n t e m e i a t ă c u largul sprijin imoral al lui
Constantin Moisil, fost preşedinte al Societăţii N u m i s m a t i c e R o m â n e , care a
pus pe baze ştiinţifice largi cercetarea n u m i s m a t i c ă românească, periodicul p o ­
m e n i t are m e n i r e a d e a c o n t i n u a efortul înaintaşilor în condiţiile şi la nivelul
cercetării actuale.
D i n această revistă, prin eforturi c o m u n e , a u apărut p î n ă a c u m cinci v o ­
l u m e , iar cel d e al şaselea este redactat şi aşteaptă să fie imprimat.
Strădaniile şi realizările numismaticii româneşti d i n ultimul sfert d e v e a c
se găsesc bibliográfiaié î n această publicaţie, î n c a p i t o l e aparte, î n c e p î n d
cu voi. al I I I - l e a şi ele a u continuat apoi în fiecare v o l u m , inclusiv în cel care
urmează să fie i m p r i m a t .
î n efortul iăout de cercetarea n u m i s m a t i c ă românească î n d o m e n i u l n u ­
mismaticii r o m a n e d i n ultima v r e m e p u t e m distinge d o u ă laturi esenţiale :
cercetarea la faţa locului şi publicarea exhaustivă a diferitelor tezaure sau des­
coperiri m o n e t a r e r o m a n e şi interpretarea lor istorică î n sensul larg al noţiunii
sccial-economie, politic, militar. Progrese s-au înregistrat şi altele se lasă între­
văzute. Sînt d e aşteptat de a c u m încolo redactarea unor Corpora c u descoperi­
rile de m o n e d e din R o m â n i a , în care m o n e d a r o m a n ă v a o c u p a locul ce-i revine.
O m e n ţ i u n e specială merită efortul ce-1 fac în acest d o m e n i u colegii d e
la C l u j : I u d i t a Winkler, D . Protase şi E u g e n Chirilă, care alături de colegii
de la Bucureşti : M a r i a Chiţescui, Const. Preda, G h . P o e n a r u Bordea şi alţii,
îşi a d u c partea lor d e contribuţie.
Pentru cercetătorul zilelor noastre este şi rămîne m e r e u actuală problema
informaţiei în legătură cu studiile de n u m i s m a t i c ă c e apar în diferitele ţări şi
limbi. U n p r i m pas î n această direcţie a fost făcut la Congresul Internaţional
de N u m i s m a t i c ă de la C o p e n h a g a d i n 1967. A c o l o s-a l u a t hotărîrea c a perio­
dicul american Numismatic Literature să devină organul general d e infor­
mare la care colaborează, cu scurte rezumate, cîte u n reprezentant d i n fiecare
ţară. Azi, la publicaţia amintită, care are u n capitol special pentru n u m i s m a t i c a
romană, colaborează aproape totalitatea ţărilor care activează î n acest d o m e n i u
de cercetare. Ţ a r a noastră participă î n c ă din 1967 la această lucrare şi activi-

27
 tatea n u m i s m a t i c ă din R o m â n i a socialistă este reflectată integral şi la t i m p î n
paginile ei.
Cercetătorii şi iubitorii de m o n e d e sînt confruntaţi azi c u u n e l e practici
neplăcute, nedorite şi direct dăunătoare. Este v o r b a d e m o n e d e l e falsificate
care apar tot m a i insistent şi cuprind u n d o m e n i u vast : acel al m o n e d e l o r
greceşti, geto-dacice şi romane. F a p t u l acesta a a l a r m a t p e colecţionari, care
grupaţi î n cadrul unei Asociaţii Internaţionale, ţin congrese şi caută soluţii
care să p u n ă stavilă acestei practici păgubitoare.
N u p u t e m î n c h e i a aceste rânduri fără a p o m e n i unele tendinţe care se
manifestă în cercetarea internaţională actuală în d o m e n i u l numismaticii ro­
m a n e . Este vorba de efortul c e se f a c e tot m a i organizat în destul de numeroase
ţări p e n t r u a strînge la un loc descoperirile d e m o n e d e r o m a n e . R a ţ i u n i l e m a i
profunde pentru care se întreprinde acest efort care e şi dificil şi îndelungat,
comparabile într-un a n u m i t fel cu Corpus-ul inscripţiilor latine, a u fost — în
mare — p o m e n i t e mai sus. Ţ e l u l general este utilizarea cît m a i judicioasă şi
cît mai multilaterală a acestor autentice d o c u m e n t e la reconstrucţia istoriei vechi
a diferitelor formaţiuni statale sau tribale.
î n acest sens, a m m e n ţ i o n a t efortul făcut î n U n i u n e a Sovietică de V . V .
K r o p o t k i n şi M . Io. Braicevski.
Aceeaşi acţiune se desfăşoară în R e p u b l i c a F e d e r a l ă G e r m a n i a , care a
iniţiat o mare publicaţie colectivă Fundmünzen der römischen Zeit in Deutsch­
land = FMRD = (Descoperirile de monede romane în Germania). Publicaţia
este c o n c e p u t ă topografic p e landuri şi este redactată de specialişti cunoscuţi.
A ajuns aproape la 1 0 v o l u m e .
î n Austria R. G o e b l a luat o iniţiativă similară. U n p r i m fruct : H . B a n ­
n e n şi G. PAccottini, Die Fundmünzen B. M. Magdalensberg, K l a g e n f u r t , 1972,
care este considerat c a u n p r i m v o l u m .
î n C e h o s l o v a c i a m o n e d e l e r o m a n e a u fost deja strînse d e către E u g e n
Pochitonov, într-o lucrare colectivă c o n d u s ă de c u n o s c u t a cercetătoare c e h o ­
slovacă E m a n u e l a N o h e i l o v á - P r á t o v á .
L a noi, o a s e m e n e a lucrare este a v u t ă în vedere pentru anii următori.

28
 CERCETĂRI DE NUMISMATICĂ ROMÂNEASCĂ
ÎN ULTIMII 25 DE ANI

de OCTAVIAN ILIESCU

I. Stadiul actual al cercetărilor

A X X V - a aniversare a proclamării Republicii constituie u n fericit prilej
d e a trece în revistă realizările o b ţ i n u t e în acest răstimp în d o m e n i u l n u m i s ­
maticii româneşti. D e la prima vedere, se constată creşterea masivă a n u m ă ­
rului de cercetători care şi-au d e d i c a t eforturile studierii unor p r o b l e m e foarte
variate de n u m i s m a t i c ă românească ; a d o u a constatare se referă la sporirea
n u m ă r u l u i de publicaţii care a u apărut şi c o n t i n u ă să a p a r ă de la u n c a p ă t la
altul al ţării, deschizînd frecvent paginile lor acestor cercetări. D i n aceste m o ­
tive, p e n t r u a da o mai mare consistenţă bilanţului — fie şi provizoriu — p e
care îl v o m schiţa, în cele c e urmează, ne v o m mărgini să înregistrăm, din
bibliografia numismaticii româneşti a ultimilor 25 d e ani, n u m a i lucrările p u ­
blicate de autori români, tratînd despre probleme d e n u m i s m a t i c ă românească în
sensul de „ a u t o h t o n ă " , din secolul al X I V - l e a şi p î n ă în zilele noastre. V o m
exclude deci lucrările privitoare la circulaţia m o n e d e l o r străine p e teritoriul
ţării noastre ; descrierile de tezaure m o n e t a r e v o r intra în obiectivul acestei
prezentări n u m a i în măsura în care cuprind m o n e d e a u t o h t o n e , emisiuni ofi­
ciale sau imitaţii ale celor străine. î n m o d u l acesta, v a reieşi mai p r e g n a n t
stadiul atins astăzi de cercetările privitoare la n u m i s m a t i c a românească.
Prezentul articol v a c u p r i n d e în partea I-a o e x p u n e r e sistematică a
rezultatelor mai importante obţinute î n ultimii 25 d e ani, partea a I l - a fiind
rezervată bibliografiei aferente, clasată d u p ă criteriul cronologic. N u m e r e l e î n ­
scrise în paranteze, care urmează d u p ă n u m e l e autorilor citaţi î n p a r t e a I-a,
trimit la n u m e r e l e de ordine corespunzătoare d i n bibliografia propriu-zisă, care
face obiectul părţii a I l - a . A m inclus la sfîrşit c o m u n i c ă r i l e de n u m i s m a t i c ă
românească, prezentate în şedinţele Societăţii noastre în ultimul sfert d e v e a c
şi care întregesc tabloul preocupărilor consacrate acestui d o m e n i u de cer­
cetare.

L U C R Ă R I D E S I N T E Z Ă . Sub egida Institutului d e cercetări e c o n o m i c e

din Bucureşti, a apărut în anii 1 9 6 4 — 1 9 7 1 o întinsă monografie înfăţişînd istoria
sistemului bănesc în R o m â n i a . R e a l i z a t ă de Costin C . Kiriţescu, c u concursul
unui m ă n u n c h i de specialişti ( 5 0 ) , această lucrare c u p r i n d e o e x p u n e r e siste-

29
m a t i c ă a evoluţiei relaţiilor băneşti p e teritoriul R o m â n i e i , de la formele pri-
rritive, anterioare inventării m o n e d e i , şi p î n ă în zilele construirii societăţii socia­
liste multilateral dezvoltate (în speţă, anul 1 9 7 1 ) . î n acest c a d r u , p o a t e fi urmă­
rită c o n c o m i t e n t o istorie a banilor, avînd un p r e d o m i n a n t caracter e c o n o m i c
( G e l d g e s o h i a h t e ) , d a r şi o istorie a m o n e d e i ( M ü n z g e s e h i c h t e ) , aceasta intrînd
mai degrabă în d o m e n i u l numismaticii.
D s proporţii mai reduse, dar p u n î n d accentul p e aspectele n u m i s m a t i c e
ale istoriei m o n e d e i , este şi monografia autorului acestor rînduri ( 1 0 0 ) . A d r e -
sîndu-se ţinui public m a i larg, e a c o n d e n s e a z ă totuşi rezultatele celor m a i
recente cercetări, dedicate numismaticii româneşti (între limitele : secolul
al X I V - l e a — legea monetară din 1 8 6 7 ) .
Principiile şi m e t o d e l e călăuzitoare d e care ar u r m a să se ţină seama,
d u p ă părerea autorului, la redactarea unui corpus al m o n e d e l o r m e d i e v a l e
româneşti, au fost expuse p e larg de acelaşi autor ( c u referire specială la emi­
siunile Tării R o m â n e ş t i ) ( 7 ) .
A u fost prezentate, ele a s e m e n e a , jaloanele principale ale unei vaste
bibliografii a numismaticii româneşti, incluzînd perioada care face obiectul
acestui articol (9, 1 1 9 ) .

Lucrări privitoare la dinamica principalelor colecţii numismatice

din ţară. Preocupările de îmbogăţire continuă a fondului de monede
româneşti aparţinînd Bibliotecii A c a d e m i e i R e p u b l i c i i Socialiste R o m â n i a , s-au
oglindit periodic în achiziţiile C a b i n e t u l u i n u m i s m a t i c , publicate în n o u a serie
a Creşterii colecţiilor, începînd din anul 1962 ( O . Iliescu, 37, 38, 46, 8 2 , 120 ;
E. Isăcescu, 39, 4 0 , 4 1 , 4 7 , 57, 58, 8 3 , 1 2 2 ) . î m p l i n i r e a a 9 0 de ani d e la
întemeierea colecţiilor aceluiaşi Cabinet şi ulterior, a 100 de ani de la înfiin­
ţarea Bibliotecii A c a d e m i e i au prilejuit o prezentare de ansamblu a fondului
de m o n e d e româneşti, care intră în c o m p u n e r e a tezaurului păstrat astăzi d e
Cabinetul n u m i s m a t i c ( O . Iliescu, 4 5 , 70, 78, 7 9 ) .
U n e v e n i m e n t de seamă în istoria culturii româneşti a fost marcat de
întemeierea M u z e u l u i de istorie al R e p u b l i c i i Socialiste R o m â n i a . Inaugurarea
a avut loc la 8 m a i 1972, în prezenţa tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu, preşedin­
tele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste R o m â n i a . O b i e c t i v u l urmărit
de secţia n u m i s m a t i c ă a acestui n o u lăcaş ide c u l t u r ă — şi a n u m e , o expunere,
cu mijloace muzeistice a istoriei m o n e d e i î n R o m â n i a — a fost schiţat de către
semnatarul acestor rînduri, într-o succintă relatare, înfăţişînd principalele e t a p e
ale circulaţiei monetare p e teritoriul R o m â n i e i ( 1 2 1 ) .

P r o b l e m e de istorie m o n e t a r ă . U n a din marile p r o b l e m e care au

reţinut atenţia cercetărilor n u m i s m a t i c e d i n ultimul pătrar d e v e a c , a fost
stabilirea datei de e m i s i u n e a primelor m o n e d e bătute d e Ţ a r a R o m â n e a s c ă
şi de M o l d o v a . Studiind împrejurările e c o n o m i c e şi politice d i n a d o u a j u m ă ­
tate a secolului al X I V - l e a , aceste cercetări au ajuns să precizeze m o m e n t u l
apariţiei lor : 1365, în Ţ a r a R o m â n e a s c ă , si 1377, p e n t r u M o l d o v a ( O . Iliescu,
50, 80, 1 0 0 ) .
O altă p r o b l e m ă i m p o r t a n t ă care a c ă p ă t a t o rezolvare plauzibilă, în
perioada analizată, a fost stabilirea sistemului m o n e t a r adoptat de Ţ a r a R o m â ­
nească şi de M o l d o v a în a d o u a j u m ă t a t e a secolului al X I V - l e a . D u e î n d m a i
 1
d e p a r t e c e r c e t ă r i l e î n c e p u t e î n 1940 d e c ă t r e C o n s t . M o i s i l , a u t o r u l acestor
r î n d u r i a i z b u t i t să precizeze bazele m e t r o l o g i c e ale sistemelor m o n e t a r e d i n cele
d o u ă ţ ă r i r o m â n e , p o s t u l â n d e x i s t e n ţ a u n o r e t a l o a n e p o n d e r a l e l o c a l e , specifice
( O . Iliescu, 5 0 , 80, 1 0 0 ) .
î n ce p r i v e ş t e descrierile p r o p r i u - z i s e de m o n e d e r o m â n e ş t i — a c t i v i t a t e c a r e
2
a r face o b i e c t u l u n e i r a m u r i a p a r t e , d e n u m i t ă d e u n i i numografia —, mate­
rialul n u m i s m a t i c d a t la i v e a l ă î n u l t i m i i 25 d e a n i este f o a r t e b o g a t . V o m
s e m n a l a aici n u m a i câteva r e z u l t a t e m a i d e o s e b i t e , o b ţ i n u t e în a c e a s t ă d i r e c ţ i e
de c e r c e t ă r i l e m a i r e c e n t e : i d e n t i f i c a r e a şi p u b l i c a r e a m o n e d e l o r emise d e
V l a d D r a c u l ( O . Iliescu, 19, 26, 100, 120 ; E . I s ă c e s c u , 5 7 ) , R a d u cel F r u m o s
( O . Iliescu, 19, 100) şi B a s a r a b L a i o t ă ( O . Iliescu, 1 0 0 ) , c o m p l e t î n d u - s e astfel
u n e l e l a c u n e d i n istoria m o n e t a r ă a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i şi p r e l u n g i n d u - s e d u r a t a
e m i s i u n i l o r m o n e t a r e m u n t e n e p î n ă la 1476 ; d e s c r i e r e a u n o r t i p u r i m o n e t a r e
i n e d i t e d e la A l e x a n d r u cel B u n ( O . Iliescu, 11 ; acelaşi şi G. F o i t , 7 2 ) , Ş t e ­
fan al I I - l e a ( O . L u c h i a n , 2 9 , t i p a t r i b u i t d e a u t o r l u i Iliaş ; O . Iliescu, 100,
cu r e c t i f i c a r e a c u v e n i t ă ) , D e s p o t V o d ă ( m o n e d ă d e a r g i n t de u n ort, descrisă
5
a n t e r i o r greşit şi a t r i b u i t ă ca a t a r e lui D a b i j a V o d ă ; r e c t i f i c a r e t ă c u t ă d e
O . Iliescu în ş e d i n ţ a S o c i e t ă ţ i i n u m i s m a t i c e r o m â n e d i n 27 m a r t i e 1949 ;
acelaşi a u t o r , 50, 9 3 , 1 0 0 ; I . Ţ a b r e a , 1 1 8 ) . î n c o n t i n u a r e , este locul să c i t ă m
î n m ă n u n e h i e r e a , î n t r - u n a d e v ă r a t c o r p u s , a e m i s i u n i l o r m o n e t a r e ale iui Ş t e f a n
cel M a r e , cîte a u fost accesibile p î n ă î n 1964 ( O . l i i e s c u , 4 9 ) , p r e c u m şi
d e s c r i e r e a u n o r m o n e d e i n e d i t e , emise de p r i n c i p a t u l T r a n s i l v a n i e i : , , t a l e r i "
de a u r , b ă t u ţ i de S i g i s m u n d B a t h o r i şi d e Ş t e f a n Bocskai ( E . C h i r i l ă şi
O . B a n d u l a , 6 0 ; E. C h i r i l ă tşi A. S o c o l a n , 1 0 6 ; O . Iliescu, 81) ; piesa d e
trei d u c a ţ i , i n e d i t ă , e m i s ă d e G a b r i e l B e t h l e n , în 1628, la B a i a M a r e ( O . Iliescu,
1 1 3 ) . S e m n a l ă m d e a s e m e n e a s t u d i u l u n u i d u c a t emis de M i r c e a . c e l B ă t r î n ,
m o n e d ă s u p u s ă u n o r c e r c e t ă r i m e t a l o g r a f i c e , cu r e z u l t a t e f o a r t e i n t e r e s a n t e
( C . N . M a t e e s c u , 3 0 ) . P r e z e n t ă r i l e d e v a r i a n t e ale u n o r t i p u r i m o n e t a r e c u n o s ­
c u t e a n t e r i o r sînt f o a r t e n u m e r o a s e ; ele v o r p u t e a fi d e p i s t a t e , p r i n c o n s u l t a r e a
i n d i c e l u i t e m a t i c , a n e x a t bibliografiei d i n p a r t e a a I l - a a acestei l u c r ă r i .
I m i t a ţ i i l e m o l d o v e n e ş t i ale u n o r m o n e d e s t r ă i n e , d a t â n d d i n t i m p u l d o m ­
niei lui Ş t e f ă n i ţ ă şi a lui P e t r u R a r e ş s a u ieşite m u l t m a i tîrziu d i n m o n e t ă r i a
s u c e v e a n a a lui D a b i j a V o d ă şi a u r m a ş i l o r săi, a u f ă c u t şi ele o b i e c t u l u n o r
c e r c e t ă r i , c u r e z u l t a t e u n e o r i n e a ş t e p t a t e ( C . M a t a s ă , O . Iliescu şi V . M i h ă i -
lescu-Birliba, 1 2 3 ; O . Iliescu, 2 7 ) . O c u r i o z i t a t e n u m i s m a t i c ă e r e p r e z e n t a t ă
d e c i r c u l a ţ i a în T r a n s i l v a n i a . î n secolele X V I — X V I I , a u n o r m o n e d e d e a u r
şi d e a r g i n t i m i t a t e local d u p ă m o n e d e a n t i c e şi d e s e m n a t e în d o c u m e n t e sub
t e r m e n i i d e lysimahi s a u bani pagini ( O . Iliescu, 81 ; P . G y u l a i , 9 0 ) .
D e s c o p e r i r i l e m o n e t a r e s t u d i a t e s a u n u m a i s e m n a l a t e , in u l t i m i i 25 d e a n i ,
sint şi ele f o a r t e n u m e r o a s e . N e v o m î n g ă d u i deci să a m i n t i m aici n u m a i cîteva,
c a r e ni s-au p ă r u t m a i s e m n i f i c a t i v e : t e z a u r e m o n e t a r e c u p r i n z â n d î n d e o s e b i
e m i s i u n i d e la M i r c e a cel B ă t r i n ( O . Iliescu, 56 A, 56 B, 56 C ; G . P o p i l i a n , 8 6 ) ;
m o n e d e emise d e acelaşi v o i e v o d , găsite la B u c u r e ş t i - S t r ă u l e ş t i ( M . G r i g o -
r u ţ ă , 108) ; m a r e l e t e z a u r d e groşi m o l d o v e n e ş t i , b ă t u ţ i d e P e t r u M u ş a t şi d e
Ş t e f a n I., d e s c o p e r i t l a C o r l ă t e n i (A. A n d r o n i c şi N . G r i g o r a ş , 8) ; t e z a u r u l
d e m o n e d e emise d e A l e x a n d r u cel B u n , găsit la I a ş i ( E . N e a m ţ u , 51) s a u
cel d e la S u c e a v a , c u m o n e d e d e a r g i n t de la acelaşi v o i e v o d şi d e l a u r m a ş u l
s ă u , Iliaş ( O . Iliescu şi G. F o i t , 72) ; N u m e r o a s e l e t e z a u r e d a t î n d d i n v e a c u -

31
rile X V I — X V I I I , descoperite în Transilvania şi cuprinzînd, printre altele, şi m o ­
nede emise de acest principat, au dat prilejul cercetătorului E. Chirilă şi
colaboratorilor săi să studieze rolul emisiunilor monetăriilor locale în viaţa
e c o n o m i c ă a Transilvaniei (aceste lucrări fiind foarte numeroase, vor p u t e a fi
găsite uşor d a c ă se v a consulta indicele tematic, la capitolul „Transilvania,
descoperiri m o n e t a r e " ) .
Activitatea monetăriilor locale a fost examinată într-o măsură m a i res-
trînsă. V o m aminti consideraţiile generale cuprinse î n d o u ă monografii frecvent
citate în această dare de seamă (Costin C. Kiriţescu şi colaboratorii, 50 ;
O . Iliescu, 100) ; d a t e l e noi, privitoare la existenţa unor monetarii medievale
la Chilia sau în alt oraş de la gurile D u n ă r i i , î n v e a c u l al X I V - l e a (O. Ili­
escu, 112) şi la Bucureşti în secolul al X V - l e a ( O . Iliescu, 109), precum şi
contribuţiile la istoricul monetăriei de la S u c e a v a ( C . A. Stoide, 51 B ) , Baia
M a r e (S. Goldenberg, 25) şi al M o n e t ă r i e i Statului din Bucureşti ( C . Ştirbu, 1 0 4 ) .

Preocupări interdisciplinare. Studiul monedelor, considerate ca iz­

voare şi p e n t r u alte discipline, în afară d e n u m i s m a t i c ă , p o a t e a d u c e deseori
rezultate valoroase, pentru înţelegerea unor fenomene din trecutul societăţii
omeneşti. C e l e m a i strînse c o n t a c t e le a u în această direcţie n u m i s m a t i c a şi
heraldica ; n u este d e c i surprinzător faptul c ă în ultimii 25 de ani, a u apărut
cîteva contribuţii privitoare la interpretarea stemelor d e p e m o n e d e ( M . Berza,
3, 6 ; P. C h i h a i a , 4 8 A ; M . D u m i t r a ş c u , 6 8 ; O . Iliescu, 4 9 , 9 3 , 1 1 0 ) . Exa­
m i n a t e din p u n c t u l de vedere al iconografiei, m o n e d e l e lui R a d u I şi ale lui
M i r c e a cel Bătrîn a u permis să se o b ţ i n ă date interesante cu privire la istoria
costumului d o m n e s c şi a relaţiilor dintre Ţ a r a R o m â n e a s c ă , Bizanţ şi O c c i d e n t ,
in a doua jumătate a secolului al XIV-lea şi la începutul celui următor
(P. C h i h a i a , 75 ; O . Iliescu, 1 1 1 ) . î n sfîrşit, u n ultim aspect îl prezintă studiul
epigrafic al groşilor lui Petru M u ş a t , studiu care a condus la explicarea defi­
nitivă a sensului legendelor înscrise pe aceste m o n e d e ( O . Iliescu, 62) ; se ştie
că interpretarea sensului acestor legende a fost destul de oscilantă î n trecut.

*
A ş a c u m a m arătat încă de la început, această sumară trecere în revistă
a principalelor rezultate obţinute de cercetările în d o m e n i u l numismaticii româ­
neşti, în ultimii 25 de ani, se cere a fi c o m p l e t a t ă cu indicaţiile, mult m a i n u ­
meroase, cuprinse în partea a doua a lucrării de faţă. N e - a m străduit să scoa­
t e m in relief, în rîndurile p r e c e d e n t e , direcţiile mai î n s e m n a t e ale acestor cer­
cetări. Bilanţul încheiat astăzi este n u n u m a i rodnic, dar şi foarte promiţător
p e n t r u viitor. N e exprimăm încrederea că în anii care vor urma, cercetările
consacrate numismaticii româneşti vor obţine rezultate şi m a i însemnate.
 N O T E

1 Const. Moisil, Probleme de numismatică românească, în Analele Academiei

Române. Memoriile secţiunii istorice, 22 ( 1 9 3 9 — 1 9 4 0 ) , p. 2 3 7 — 2 4 6 .
2 T e r m e n pus în circulaţie, d u p ă cunoştinţele noastre, de P a d o v a n - C e c c h e t t i ,
Sommario della nummografia veneziana, 1 8 6 6 ( d u p ă S. Ambrosoli, Numismatica*. Ulrico
Hoepli editoré, M i l a n o , 1908, p . 1 6 2 ) .
3 K. A. Romstorfer, Das alte Fürstenschloss in Suczawa. Bericht über die im
Jahre 1903 durchgeführten und hiedurch zum Abschluss gebrachten Forschungsarbeiten.
Czernowitz, 1 9 0 4 , p . 1 0 — 1 1 .

33
 II. Bibliografia numismaticii româneşti 1948—1972

ABREVIERI

AHA = Anuarul Institutului de istorie si arheologie. Iaşi, 1 9 6 4 —

AIIC = Anuarul Institutului de istorie din Cluj, 1958 —
AM = Arheologia Moldovei. Iaşi, 1961 —
AMN = Acta Musei Napocensis. Cluj, 1964 —
BMI = Buletinul Comisiunii monumentelor istorice, 1 (1908)—38 (1945) ; Bule­
tinul monumentelor istorice, 39 (1970) —
CC = Caiet selectiv de informare asupra creşterii colecţiilor Bibliotecii Academiei
R.P.R., 1, 1961 — 12, 1965 ; Creşterea colecţiilor. Caiet selectiv de in­
formare (Biblioteca Academiei Republicii Socialiste România), 13—14,
1965 —
MA = Memoria Antiquitatis. Piatra N e a m ţ , 1969 —•
MCA = Materiale arheologice privind istoria veche a R.P.R., 1 (1953) ; Mate­
riale şi cercetări arheologice. 2 (1956) —
MI = Magazin istoric. Revistă de cultură istorică, 1967 —
MIMB = Materiale de istorie şi muzeografie j M u z e u l de istorie a oraşului B u c u ­
reşti / , 1 ( 1 9 6 4 ) — 4 ( 1 9 6 6 ) ; Bucureşti, Materiale de istorie şi muzeo­
grafie, 5 (1967) —
RM = Revista Muzeelor, 1 9 6 4 •—
RRH — Revue roumaine d'histoire, 1962 —
RRHA = Revue roumaine de l'histoire de l'art, 1964 —
SC = Studii clasice, 1959 —
SCB = Studii şi cercetări de bibliologie, 1 (1955) — 5 ( 1 9 6 3 ) ; 11 (1971) ;
Studii şi cercetări de documentare şi bibliologie, 6 (1964) — 10 (1970).
SCIA = Studii şi cercetări de istoria artei, 1954 —
SCIM = Studii şi cercetări de istorie medie, 1950—1951.
SCIV = Studii şi cercetări de istorie veche, 1950 —
SCMB = Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalischen Museum. Sibiu, 1 ( 1 9 3 1 )

34
 11 ( 1 9 4 6 ) ; Studii şi comunicări. Arheologie — istorie / Muzeul Bru-
kenthal / . Sibiu, 12 ( 1 9 6 5 ) . —
SCN = Studii şi cercetări de numismatică, 1957 —
SCŞ = Studii şi cercetări ştiinţifice. Iaşi, 1 (1950/1951) — 4 (1954) ; Studii
şi cercetări ştiinţifice. Seria a I l I - a . Ş t i i n ţ e sociale. Iaşi, 5 (1954) — 6
( 1 9 5 5 ) ; Studii şi cercetări ştiinţifice. Istorie. Iaşi, 7 ( 1 9 5 6 ) — 14 (1963).
SM = Studii şi materiede / M u z e u l regional T î r g u M u r e ş /. T î r g u M u r e ş , 1 9 6 5 —

SMIM - Studii şi materiale de istorie medie, 1956—1962.

SUBB = Buletinul Universităţilor „V. Babeş" şi ,ßolyai" Cluj. Cluj, 1 (1956) ;
Studia Universităţii Victor Babeş et Bolyai. Cluj, 2 (1958) —
Tezaure monetare Zalău = Tezaure monetare din nordul Transilvaniei, sec. XVI—
XVIII I Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Sălaj. Muzeul de
istorie şi artă Z a l ă u /. 1970, 111 (—112) p. + 10 pl. + 1 hartă.

I. Lucrări publicate
1950
1. I L I E S C U , OCTAVIAN, Monete vechi româneşti. Cîteva probleme din numismatica
Ţării Româneşti (secolul al XIV-lea). SCIM, 1 ( 1 9 5 0 ) , p. 120—130.
M o n e d e emise de V l a i c u V o d ă .

1951
2. ILIESCU, OCTAVIAN, Domni asociaţi în ţările române în secolele al XIV-lea
şi al XV-lea. SCIM, 2 (1951), p. 39—60.
Monede emise de d o m n i asociaţi în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi î n Moldova.

1955
3. B E R Z A , M I H A I , Stema Moldovei în timpul lui Ştefan cel Mare. SCIA, 2 (1955),
p. 6 9 — 8 8 .
Steme m o n e t a r e .
4. ILIESCU, OCTAVIAN, Cabinet numismatique. în: La Bibliothéque de VAca­
demie de la République Populaire Roumaine. Bucarest, 1 9 5 5 . p . 5 3 — 5 7 (nesemnat).
Generalităţi.
5. ILIESCU, OCTAVIAN, Un vechi tezaur de monede moldoveneşti, rămas necu­
noscut. SCB, 1 (1955), p. 309—313.
M o n e d e emise de Alexandrei.

1956
6. B '.RZA. M Î H A I , Stema Modovei în veacul al XVI-lea. SCIA, 3 (1956), p. 9 9 — 1 2 8 .
S t s m e pe m o n e d e emise de A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u şi d e D e s p o t V o d ă .

35
 ,7. I L I E S C U , O C T A V I A N , Cu privire la problema realizării unui corpus al mone­
delor feudale româneşti. SMIM, 1 ( 1 9 5 6 ) , p. 2 8 5 — 3 2 3 + 3 pl. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

1957
8. A N D R O N I C , A L . , şi N . G R I G O R A Ş , Tezaurul de monede moldoveneşti descoperit
la Corlăteni. SCŞ, 8 ( 1 9 5 7 ) , p . 2 2 2 — 2 2 3 .
M o n e d e emise de Petru iMuşat şi d e Ştefan I.
9. I L I E S C U , O C T A V I A N , Bibliografia numismaticii româneşti (text prescurtat), în:
Prima sesiune ştiinţifică de bibliologie şi documentare Bucureşti, 15—16 decem­
brie 1955 I Biblioteca A c a d e m i e i Republicii Populare R o m â n e /.. Bucureşti, 1 9 5 7 ,
p. 9 7 — 9 9 . V . şi nr. 1 2 1 .
10. I L I E S C U , O C T A V I A N , Despre manuscrisul unui vechi corpus d monedelor Mol­
dovei şi ale Ţării Româneşti. SCB, 2 ( 1 9 5 7 ) , p . 3 0 2 — 3 1 4 .
Manuscris redactat d e D . A . Stuidza.
11. I L I E S C U , O C T A V I A N , Îndreptări şi întregiri mărunte cu privire la unele emi­
siuni monetare feudale ale ţărilor române. SCN, 1 ( 1 9 5 7 ) , p. 2 1 7 — 2 4 0 .
M o n e d e emise d e M i r o e a cel Bătrîn, A l e x a n d r u cel B u n , Ştefan al I I - l e a şi d e
Petru al II-lea.
12. I L I E S C U , O C T A V I A N , Însemnări privitoare la descoperiri monetare. SCN, 1
(1957), p. 461—466.
M o n e d e emise d e Transilvania, p . 4 6 4 ; p e n t r u M o l d o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă ,
p. 4 6 5 .
13. I L I E S C U , O C T . , şi M . D I N U , Tezaurul monetar din secolul al XV-lea de la
Cîrpiţi (raionul Iaşi). SCŞ, 8 ( 1 9 5 7 ) , p . 3 4 2 — 3 4 5 + 1 pl.
M o n e d ă emisă d e Vladislav al II-lea, voievodul Ţării R o m â n e ş t i (p. 3 4 5 ) .
14.L U C H I A N , O C T A V I A N , Moneda lui Ion Vodă cel Cumplit. SCN, 1 (1957),
p. 4 4 1 — 4 4 6 .
15. L U C H I A N , O C T A V I A N , Descoperiri de monede moldoveneşti. SCN, 1 (1957),
p. 4 7 0 — 4 7 1 . .
Monede emise d e Iliaş I şi d e Ştefan cel M a r e ; altele nedeterminate.
16. M I T I T E L U , I O N C , şi O C T A V I A N I L I E S C U , Monede de la Vlaicu Vodă şi
Radu I. găsite în Dobrogea. SCN, 1 ( 1 9 5 7 ) , p . 4 3 9 — 4 4 0 .

1958
17. C U L I C Ä , V A S I L E A., O monedă de la Vlaicu Vodă, la Dunărea de Jos. SCN,
2 ( 1 9 5 8 ) , p. 4 7 4 — 4 7 5 .
18. ILIESCU, OCTAVIAN, Numismatica medievală şi modernă a ţării noastre, oglin­
dită în colecţiile restituite de la Moscova. î n : Studii asupra tezaurului restituit de
U.R.S.S. I Academia Republicii Populare Române. Institutul de istoria artei /.
Editura Academiei Republicii Populare Române. (Bucureşti), 1958, p. 15—32.
Generalităţi.
19. I L I E S C U , OCTAVIAN, Emisiuni monetare ale Ţării Româneşti din secolul
al XIV-lea şi al XV-lea. SCN, 2 ( 1 9 5 8 ) , p. 3 0 3 — 3 4 4 .
M o n e d e emise de la V l a i c u V o d ă la R a d u cel Frumos.
20. I L I E S C U , OCTAVIAN, însemnări privitoare la descoperiri monetare (II). SCN,
2 (1958-), p. 4 4 7 — 4 6 3 .
Monede emise de : V l a i c u Vodă, Mircea cel Bătrîn, Petru Muşat, Ştefan I, Ale-

36
 xandru cel B u n , Roman al II-lea, Despot Vodă, Ştefan Tomşa, Gabriel Bethlen.
•21. SPIRU, I., Monede bătute la Sadagura, găsite în Muntenia. SCN, 2 (1958),
p. 4 7 5 — 4 7 6 .
M o n e d e emise pentru M o l d o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

1959
22. ILIESCU, OCTAVIAN, Monede medievale şi moderne : sigilii romăneşi. Medalii
moderne. In : Expoziţia tezaurului restituit de Uniunea Sovietică Bucureşti 1956—
1957 I Muzeul de artă al Republicii Populare Române / (Bucureşti, 1959),
p. 1 3 — 1 9 .
Monede emise de Ţara Românească, Moldova, Transilvania, România (ghid)
p. 13—18),
23. MATEI, M., D . , Date noi în legătură cu cetatea de pămînt de la Bîrlad. SCIV,
10 ( 1 9 5 9 ) , p. 1 1 7 — 1 3 4 .
M o n e d e emise d e Ştefan cel M a r e ( p . 1 2 8 ) .

1960
24. FOIT, GRIGORE, Un tezaur monetar din secolele XV—XVII descoperit la Su­
ceava. SCN, 3 ( 1 9 6 0 ) , p. 5 1 1 — 5 1 5 .
M o n e d e emise de Ştefan Bocskai şi de G e o r g e R á k ó c z i (?) (p. 515).
25. G O L D E N B E R G , S., Contribuţii la o istorie a cămării şi monetăriei din Baia Mare.
AIIC, 1—2 ( 1 9 5 8 — 1 9 6 0 ) , p. 1 5 3 — 1 6 2 .
Secolul al X V I - l e a .
26. ILIESCU, OCTAVIAN, O nouă contribuţie privitoare la istoria monetară a Ţării
Româneşti. SCN, 3 ( 1 9 6 0 ) , p. 3 1 1 — 3 2 2 .
M o n e d e emise d e V l a d Dracul.
27. ILIESCU, OCTAVIAN, ,£olidi valachici vulgo dumnicze". SCN, 3 (1960),
p. 3 1 1 — 3 2 2 .
M o n e d e falsificate Ia S u c e a v a între 1 6 6 2 — 1 6 7 2 .
28. ILIESCU, OCTAVIAN, Cabinetul numismatic. SCB, 3 (1960), p. 504—506.
Monede emise de M i r c e a cel Bătrîn — achiziţii (p. 506).
29. LUCHIAN, OCTAVIAN, Un nou tip de monedă moldovenească. SCN, 3 (1960),
p. 5 0 7 — 5 1 0 .
M o n e d e atribuite lui Iliaş.
30. MATEBSCU, CORNELIU N., Contribuţie la studiul monedelor lui Mircea cel
Bătrîn: un ducat găsit la Vădastra. SCN, 3 ( 1 9 6 0 ) , p. 279—286.
31. MITREA, BUCUR, Cincisprezece ani de activitate numismatică în Republica
Populară Română. Bibliografie. SCN, 3 ( 1 9 6 0 ) , p. 6 0 3 - ^ 6 2 0 .
N u m i s m a t i c a ţărilor române ( p . 6 1 4 — 6 1 5 ) .
32. V1RTOSU, EMIL, Titulatura domnilor şi asocierea la domnie în Ţara Româ­
nească şi Moldova pînă în secolul al XVI-lea. Editura A c a d e m i e i Republicii Popu­
lare R o m â n e . Bucureşti, 1 9 6 0 , 3 1 4 ( — 3 1 6 ) p . 4- 2 pi.
M o n e d e emise de Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi d e M o l d o v a (passim).

1961
33. ANDRONIC, ALEXANDRU, Contribuţii arheologice la istoricul oraşului Iaşi în
perioada feudală. AM, 1 ( 1 9 6 1 ) , p. 2 7 1 — 2 8 1 + 1 pi.

37
 M o n e d e emise de A l e x a n d r u cel B u n . ( p . 2 7 5 ) .
34. MATASÄ, C., M. ZAMOŞTEANU şi I. Z A M O Ş T E A N U , Săpăturile de la Piatra
Neamţ. MCA, 7 (1961), p. 339—349.
Monede emise d e Petru M u ş a t şi d e A l e x a n d r u cel B u n (p. 348).

1962
35. ILIESCU, OCTAVIAN, Creaţia de artă în colecţiile Cabinetului numismatic. Nouă
decenii de la întemeierea colecţiilor 1871—1961 24 februarie — 24 martie 1962 /
Biblioteca Academiei Republicii Populare Române. Cabinetul numismatic /. Bucu­
reşti, 1962, 28 p. M o n e d e emise d e Ţara Românească, Moldova şi Transilvania
(ghid) (p. 1 6 — 2 0 ) .
36. I L I E S C U , O . , Cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei R.P.R. Călăuza biblio­
tecarului, 15 ( 1 9 6 2 ) , nr. 1, p . 3 6 — 3 8 , 4 1 .
Generalităţi.
37. ILIESCU, O C T A V I A N , Monede medievale si moderne (emise pînă la 1800). CC,
4, 1962.
M o n e d e emise d e Ioan Zápolya, Christofor şi Sigismund Bathori, Gabriel Bethlen,
Gheorghe Rákóczi II şi de Maria Theresia (pentru Transilvania) p. 359—360,
362—363.
38. I L I E S C U , O C T A V I A N , Monede medievale şi moderne. CC, 6, 1 9 6 2 , p . 317—319.
M o n e d e e m i s e d e Sigismund Bathori, Gabriel Bethlen şi d e M a r i a T h e r e s i a (pentru
Transilvania) (p. 317).
39. ISÄCESCU, ELENA, Monede medievale şi moderne (emise pînă la 1800). CC,
4, 1962.
M o n e d e e m i s e d e Gabriel Bethlen ( p . 3 6 0 — 3 6 2 ) .
40. ISÄCESCU, ELENA, Tezaurul de monede din sec. al XVI-lea, găsit la Năpradea.
CC, 6, 1 9 6 2 , p . 3 2 9 — 3 3 2 .
M o n e d ă emisă d e Sigismund Bathori ( p . 3 2 9 ) .
41. ISÄCESCU, ELENA, Tezaurul de imitaţii de monede poloneze şi suedeze din mo-
netăria lui Dobija Vodă, găsit la Iaşi, CC, p, 1962, p. 332—334.
42. LÄZÄRESCU, EMIL, Observaţii asupra bisericii din Hîrteşti. SCIA, 9 (1962),
p. 3 8 6 — 3 9 7 .
M o n e d e emise d e Vladislav al II-lea (Ţara Românească).
43. MATEI, M. D . , M A R A NICORESCU, AL. A N D R O N I C , GH. ARION, TRIFU
MARTINOVICI, EUGENIA NEAMŢU, Şantierul arheologic Suceava. MCA 8
(1962), p. 741—759 + 1 plan.
Monede emise de : Ştefan al II-lea (p. 748), Alexandru cel Bun şi Ştefan cel
Mare (p. 7 5 6 ) .

1963
44. BĂLAN, C, Nouvelles recherches dans le domaine des disciplines auxiliaires de
l'histoire. RRH, 2 (1963), p. 387—408.
Bibliografia numismaticii româneşti ( p . 3 9 6 — 4 0 5 ) .
45. ILIESCU, OCTAVIAN, Cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei Republicii
Populare Române în pragul celui de-al X-lea deceniu de la întemeierea colecţiilor
sale. SCB, 5 ( 1 9 6 3 ) , p . 1 7 9 — 1 9 7 . Generalităţi.

38
 46. I L I E S C U , O C T A V I A N , Monede moderne (emise de de la 1801) şi contemporane.
CC, 8, 1 9 6 3 .
M o n e d e emise d e R e p u b l i c a Populară R o m â n ă (p. 371—375).
47. I S Ä C E S C U , E L E N A , Monede medievale fi moderne (emise pină la 1800). CC, 8,
1963, p. 338—370.
Monede emise de : Vlaicu Vodă, Radu I, M i r c e a cel Bătrîn ; Petru Muşat, Ale­
x a n d r u cel B u n , Iliaş, Ştefan al II-lea, Ştefan cel M a r e , B o g d a n al I I I - k a , Ştefăniţă ;
Ştefan, Christofor, Sigismund şi Gabriel Bathori, Gabriel Bethlen, G e o r g e Rákóczi I,
Mihail A p a f i ; Leopold I, Carol al V I - l e a şi M a r i a Theresia (pentru Transilvania)
(p. 3 3 8 — 3 5 6 ) .

1964
48. A. C H I H A I A , P A V E L , Deux armoiries sculptées appartenant aux vőivodes Vlad
Dracul et Neagoe Basarab. RRHA, 1 ( 1 9 6 4 ) , p. 1 5 1 — 1 6 7 .
M o n e d e emise d e V l a d D r a c u l ( p . 1 5 5 — 1 5 6 ) .
4 8 B. I A C O B O V I C I , C , Jetoane fi fise din trecutul oraşului Bucureşti. MIMB, 1
(1964), p. 249—265.
4 9 . I L I E S C U , O C T A V I A N , Emisiunile monetare ale Moldovei în timpul domniei lui
Ştefan cel Mare. î n : Cultura moldovenească în timpul lui Ştefan cel Mare / A c a ­
d e m i a Republicii Populare R o m â n e . Institutul d e istorie /. Editura A c a d e m i e i R e p u ­
blicii Populare R o m â n e . Bucureşti, 1 9 6 4 , p. 1 8 1 — 2 3 4 .
50. K.IRIŢESCU, COSTIN C, Sistemul bănesc al leului si precursorii lui.
V o l . I / A c a d e m i a Republicii Populare R o m â n e . Institutul d e cercetări e c o n o m i c e / .
Editura A c a d e m i e i Republicii Populare R o m â n e . Bucureşti, 1 9 6 4 , 4 2 3 ( — 4 2 4 ) p.
+ 20 pl. ; a u colaborat p a r ţ i a l : Cselény Béla, C o n s t a n t i n Iacobovici şi O c t a v i a n
Iliescu ;
Vol. I I / A c a d e m i a Republicii Socialiste R o m â n i a . Institutul d e cercetări e c o n o m i c e / .
Editura A c a d e m i e i Republicii Socialiste R o m â n i a . Bucureşti, 1 9 6 7 , 581 ( — 5 8 2 ) p .
+ 2 0 pl. ; au colaborat parţial : Cselény Béla, C o n s t a n t i n Iacobovici şi O c t a v i a n
Săndulescu-Godeni ( a n e x e ) şi O c t a v i a n Iliescu (material ilustrativ) ; Vol. I I I / A c a ­
d e m i a d e Ştiinţe Sociale şi Politice. Institutul de cercetări e c o n o m i c e /. Editura
A c a d e m i e i Republicii Socialiste R o m â n i a . Bucureşti, 1 9 7 1 , 4 0 5 ( — 4 0 8 ) p . + 16 pl.;
a colaborat parţial : D i o n i s Patapievici.
51 A . N E A M Ţ U , E U G E N I A , Tezaurul de monede anepigrafe de aramă de la Alexandru
cel Bun descoperit la Iaşi. AM, 2 — 3 ( 1 9 6 4 ) , p. 4 9 5 — 5 0 3 .
51 B. S T O I D E , C. A., Însemnări despre meşterii şi bănăria lui Eustatie Dabija vodă.
AUA. 1 ( 1 9 6 4 ) , p. 145—154.

1965
52. ANGHEL, GHEORGHE, Trei tezaure monetare din secolul al XVII-lea descoperite
la Alba Iulia. Apulum, 5 ( 1 9 6 5 ) , p. 3 7 5 — 4 0 6 + tabl.
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen ( p . 3 7 8 ) .
53. C H I R I L Ă , E U G E N , şi V A S I L E L U C Ä C E L , Tezaurul feudal de la Aghireş (r. Hue­
din), sec. XVI—XVII, SUBB, 10 ( 1 9 6 5 ) , 2, p . 3 3 — 5 5 + 4 pl.
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen ( p . 3 4 — 3 6 ) .
54. C H I R I L Ă , E., şi N . L U P U , Tezaurul monetar de la Sadu (raion Sibiu), sec. XVI—
XVII. SCMB, 12 ( 1 9 6 5 ) , p. 1 2 1 — 1 4 2 .
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen ( p . 1 2 1 — 1 2 3 ) .

39
 55. I L I E S C U , O C T A V I A N , Nouvelles acquisitions du Cabinet numismatique de l'Acadé-
mie de la République Populaire Roumaine RRH, 4 ( 1 9 6 5 ) , p. 341—344.
M o n e d e emise d e ţările r o m â n e (v. nr. 3 7 , 3 9 , 4 7 ) .
5 6 A . I L I E S C U , O C T A V I A N , Primul simpozion de numismatică feudală românească. RM,
2 ( 1 9 6 5 ) , p. 2 7 2 .
Monede emise d e V l a i c u Vodă, Radu I, D a n I, M i r c e a cel Bătrîn şi de Mihail.
56 B. I L I E S C U , O C T A V I A N , Le Symposion de numismatique medievale roumaine, Buca-
rest 13 mai 1965. RRH, 4 ( 1 9 6 5 ) , p. 1 0 6 2 — 1 0 6 3 .
Acelaşi cuprins.
56 C. I L I E S C U , O C T A V I A N , Cel dinţii simpozion de numismatică feudală românească.
Studii, 18 ( 1 9 6 5 ) , p. 1 1 5 4 — 1 1 5 5 .
Acelaşi cuprins.
57. I S Ä C E S C U , E L E N A , Monede medievale şi moderne (emise pînă la 1800). CC, 12,
1 9 6 5 , p. 3 4 6 — 3 7 1 .
Monede emise de Vlad Dracul (p. 3 5 4 ) ; Alexandru cel Bun {p. 360), Bogdan
al I I I - l e a , Ştefăniţă ( p . 3 5 7 ) ; Ştefan Bocskai, Gabriel Bathori, Gabriel Bethlen, L e o ­
pold I, Carol al Vl-lea, Maria Theresia (pentru Transilvania) (p. 346—348).
58. ISÄCESCU, ELENA, Monede medievale şi moderne '(emise. pînă la 1800). CC,
1 3 — 1 4 , 1965, p. 4 5 — 8 6 .
M o n e d e emise d e M i r c e a cel Bătrîn ( p . 4 5 — 4 9 , 5 2 — 5 5 ) .

1966
59. ANGHEL, GH., Un tezaur de monede de argint din secolul al XVI-lea descoperit
la Lăpuşnic (r. Ilia). Sargetia, 4 ( 1 9 6 6 ) , p. 1 0 9 — 1 2 4 .
M o n e d e emise d e I o a n Sigismund ( p . 1 1 2 ) .
60. CHIRILÄ, EUGEN, şi OCTAVIAN BANDULA, Tezaurul monetar de la Baia
Mare. Baia M a r e , 1 9 6 6 , 52 p . + 11 pl.
Monede emise de Ioan Zápolya, Ioan Sigismund, Ştefan, Christofor şi Sigismund
Bathori, R u d o l f al II-lea (pentru Transilvania), Ştefan Bocskai şi Gabriel Bathori
(p. 5 — 1 2 ) .
«1. GIURESCU, DINU C, Ion Vodă cel Viteaz. Editura ştiinţifică. Cluj, 1963,
(—224) p. + 1 4 pl.
M o n e d e emise d e I o n V o d ă ( p . 1 0 3 — 1 0 7 ) .
'62. ILIESCU, OCTAVIAN, Despre legendele celor mai vechi monede moldoveneşti.
AHA, 3 ( 1 9 6 6 ) , p. 2 0 1 — 2 1 2 .

1967
'63. ANGHEL, GH., Tezaurul monetar din secolul al XVII-lea de la Răscruci (reg.
Cluj). Apulum, 6 ( 1 9 6 7 ) , p. 3 9 3 — 4 1 7 .
M o n e d ă emisă d e M i h a i l Apafi ( p . 4 0 1 ) .
64. CHIRILÄ, EUGEN, şi VIOREL FENEŞAN, Tezaurul de monede feudale de
la Mihai Viteazul (oraşul Turda), secolul XVI—XVII. SCMB, 13 (1967),
p. 197—207.
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen ( p . 1 9 7 — 1 9 8 ) .
65. CHIRILÄ, EUGEN, şi D O I N A IGNAT, Tezaurul feudal de la Gurba sec. XV—
XVII. Publicaţiile M u z e u l u i regional Crişana. Oradea, 1 9 6 7 , nr. 2, 33 p . + 7 pl.
+ 1 tablou.

40
 M o n e d e emise d e I o a n Sigismund şi d e Sigismund Bathori ( p . 2 — 3 ) .
66. C H I R I L Ä , E., şi Z. M I L E A , Tezaurul de la Iacobeni sec. XV—XVII. Apulum,
6 ( 1 9 6 7 ) , p. 2 8 9 — 3 0 7 .
Monede emise d e Ştefan Bocskai, Gabriel Bathori şi d e Gabriel Bethlen
(p. 2 8 9 — 2 9 0 ) .
67. C O M A N , V . , Katalog der rumänischen Banknoten 1967. Numismatisches Verlag
H . Dambrowski, M ü n s t e r - A n g e l m o d d e , 1967, 43 ( 4 4 ) p.
Bani de hîrtie din perioada 1 8 7 7 — 1 9 6 6 . < ; [>•
68. D U M I T R A Ş C U , M I R C E A , Despre stemele domnilor Moldovei Despot Vodă şi
Gaspar Graţiani. RM, 4 ( 1 9 6 7 ) , p. 5 6 0 — 5 6 3 . -.c-
Steme de pe monedele emise d e D e s p o t V o d ă (p. 5 6 0 — 5 6 1 ) .
69. F O I T , G R I G O R E , Noi tezaure monetare medievale descoperită în .„regiunea Su­
ceava. Suceava, 1 9 6 7 , ( 6 2 ) p. + 1 hartă. •!
1
M o n e d e emise de Ştefan Bathori .(p. 2 8 ) ; falsificate în modetăăia d e la S u c e a v a
(p. 5 2 — 5 5 ) . • ; ;••>'•--•
70. I L I E S C U , O C T A V I A N , Colecţiile Cabinetului numismatic al Bibliotecii Academiei
Republicii Socialiste România. SCB, 9 ( 1 9 6 7 ) , p. 3 2 9 — 3 3 1 + 7 pl.
Generalităţi.,
71. I L I E S C U , O C T A V I A N , Monede medievale şi moderne (emise pînă la 1800). CC,
19, 1967.
M o n e d e emise de Sigismund -şi de Gabriel Bathori (p. 3 4 — 3 5 ) .
72. I L I E S C U , O . , şi G R . F O I T , Un tezaur de monede moldoveneşti din prima jumă­
tate a secolului al XV-lea-, descoperit la Suceava. AM, 5 ( 1 9 6 7 ) , p. 1 4 5 — 1 6 7 .
M o n e d e emise de Alexandru cel Bun şi de Iliaş I.
73. M Î R Ţ U , F L A M I N I U , O monedă necunoscută de la Basarab al II-lea, R\M, 4
( 1 9 6 7 ) , p. 2 7 2 — 2 7 3 . •
74. M O L N A R , Ş T E F A N , Două tezaure monetare feudale. SM, 2 (1967), p. 105—108.
M o n e d ă emisă de Gabriel Bathori (p. 1 0 6 ) .

1968
75. CHIHAIA, PAVEL, Efigii monetare şi portrete votive ale voievozilor Radu I şi
Mircea cel Bătrîn. Glasul Bisericii, 27 ( 1 9 6 8 ) , p. 7 2 1 — 7 4 7 .
76. CHIRILÄ, EUGEN, şi ŞTEFAN DÄNILÄ, Tezaurul monetar de la, Sieu,
sec. XIV—XVII. Apulum, 7 ( 1 9 6 8 ) , p. 5 0 5 — 5 2 7 .
M o n e d e emise de Ferdinand I şi de Gabriel Bethlen ( p . 5 0 7 ) .
77. GONŢA, ALEXANDRU I., Urkundliche Aufschlüsse über die Münze und Zah­
lungsmittel in der Moldau im Handelsverkehr mit ihren Nachbarländern im 14. und
15. Jahrhundert. Südost-Forschungen, 27 ( 1 9 6 8 ) , p. 5 1 — 8 2 .
Groşi moldoveneşti (p. 7 3 ) ; monetăria M o l d o v e i (p. 7 9 — 8 0 ) .
78. ILIESCU, OCTAVIAN, Cabinetul numismatic. I n : Biblioteca Academiei Repu­
blicii Socialiste România 1867-—1967 Cartea Centenarului. Editura Academiei Repu­
blicii Socialiste R o m â n i a . Bucureşti, 1 9 6 8 , p. 2 1 1 — 2 2 3 + 2 pl.
Generalităţi. • '
79. ILIESCU, OCTAVIAN, Le Cabinet numismatique. î n : La Bibliothéque de VAca­
demie de la République Socialiste de Roumanie. E d i t i o n s - d e 1'Academie d e tet R é p u -
blique Socialiste de R o u m a n i e . Bucarest, 1968, p. 4 5 — 4 7 , 136—142.
Generalităţi.

41
 »
80. I L I E S C U , O C T A V I A N , Din trecutul monedei româneşti (secolele XIV—XVI). MI,
2 ( 1 9 6 8 ) , nr. 7 — 8 ( 1 6 — 1 7 ) , p. 1 3 0 — 1 3 5 .
Sisteme monetare autohtone î n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , M o l d o v a şi Transilvania.
81. ILIESCU, OCTAVIAN, Les „tétrastatéres" de Lysimaque, trouvés â Baia Mare.
SC, 10 ( 1 9 6 8 ) , p. 8 7 — 9 2 + 1 pl.
M o n e d e emise de : Ştefan Bathori, Sigismund Bathori, Ştefan Bocskai şi d e Gabriel
Bathori ( p . 8 7 ) ; imitaţii locale î n sec. X V I ale m o n e d e i lui Lysimah.
82. I L I E S C U , O C T A V I A N , Monede moderne (emise de la 1801) şi contemporane. CC,
2 3 — 2 4 , 1968, p. 6 4 — 7 3 .
Monede, probe monetare şi bani de hîrtie româneşti din perioada 1922—1966
(p. 6 4 — 6 9 ) .
83. ISÄCESCU, ELENA, Monede medievale şi moderne (emise pînâ la 1800). CC,
23 — 2 4 , 1 9 6 8 , p. 2 3 — 6 3 .
Monedă emisă de un voievod nedeterminat, Moldova (p. 4 7 ) ; monede emise de
Gabriel Bethlen (p. 5 1 ) şi de Francisc I (pentru Transilvania) (p. 4 7 ) .
84. LUCHIAN, OCTAVIAN, Un tezaur de monede moldoveneşti găsit în judeţul Bihor.
SCN, 4 ( 1 9 6 8 ) , p. 4 1 3 — 4 2 2 .
M o n e ' . e emise de Petru M u ş a t .
C5. M I T R E A , B U C U R , Bibliografia numismaticii româneşti 1960—1967. SCN, 4 (1968),
p. 4 6 7 — 4 8 7 .
M o l d o v a . Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi Transilvania ( p . 4 8 1 — 4 8 3 ) .
86. POPILIAN, GHEORGHE, Tezaurul medieval de la Basarabi (Academia Republicii
Socia'is:e România. Centrul de istorie, filologie şi etnografie Craiova) Comunicări.
Scr'a numismatică I I , Craiova, 22 p. + 1 pl ( r o t a p r i n t ) .
M o - e d e emise de M i r c e a cel Bătrîn şi de M i h a i l I.
£7. SECAŞANU CORNELIU, De cînd circulă „leul monedă" în ţara noastră. SCN, 4
( 1 9 6 8 ) , p. 4 2 3 — 4 2 8 .
M o r e d e emise de Sigismund Bathori (p. 4 2 6 ) .
85. SZfKELY, ZOLTÁN, Tezaurul monetar de la Dedrad (jud. Mureş). SCN, 4
( 1 9 6 3 ) . p. 4 5 9 — 4 6 3 .
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen (p. 4 6 0 — 4 6 2 ) .

1969
89. CHTRILÄ, EUGEN, şi T H O M A S NÄGLER, Tezaurul monetar de la Buzd. (sec.
XVI—XVII). SCBM, 14 ( 1 9 6 9 ) , p. 3 1 7 — 3 4 0 .
M o n e d e emise d e Gabriel Bathori şi d e Gabriel Bethlen ( p . 3 1 9 — 3 2 3 ) .
9 \ GYULAI, P., Expresia „bani păgîni" în documentele din secolul al XVI-lea. AMN,
6 ( 1 9 6 9 ) , p. 5 5 3 — 5 5 6 .
Imitaţii transilvănene de m o n e d e greceşti.
91. HORDILÄ, DOMNIŢA, Opt monede de la Iliaş (sec. XV). Carpica, 2 (1969)
p. 3 2 5 — 3 2 9 .
92. I L I E S C U , O C T A V I A N , Rarităţi din tezaurul Cabinetului numismatic al Academiei.
Almanahul literar, Bucureşti, 1 9 6 9 , p . 2 8 2 — 2 8 4 .
Monede emise d e R a d u I, Ştefan cel M a r e , A c a ţ i u Barcsai şi d e Alexandru Ioan
Cuza ( p . 2 8 4 ) .
93. ILIESCU, OCTAVIAN, Despot Vodă şi heraldica. Destăinuirile unei steme. MI,
3 ( 1 9 6 9 ) , nr. 7 — 8 ( 2 8 — 2 9 ) , p. 1 6 6 — 1 6 9 .
Steme monetare.

42
 94. ILIESCU, OCTAVIAN, Catalogue of the Current Coins of Románia 1948 — to
date. Bucharest, 1 9 6 9 , 21 (—22) p.
95. SPINÉI, VICTOR, Necropola de la Piatra Neamţ — Dărmăneşti. MA, 1 (1969),
p. 215—225.
M o n e d e emise de Petru M u ş a t şi d e A l e x a n d r u cel B u n ( p . 2 2 3 ) .
96. TEODOR, DAN GH., EUGENIA NEAMŢU, VICTOR SPINEI, Cercetări arheo­
logice la Lunca-Dorohoi. AM, 6 ( 1 9 6 9 ) , p. 1 8 7 — 2 1 2 .
M o n e d e emise de Ştefan cel M a r e ( p . 2 0 7 ) .

1970
97. BUSUIOC, ELENA, Şanţul de apărare al oraşului Suceava în secolul al XV-lea
(Raport definitiv). MCA, 9 (1970), p. 4 0 1 ^ * 0 6 + 1 plan.
M o n e d e emise d e Ştefăniţă (p. 4 0 4 ) .
98 A. C H I R I L Ä , EUGEN, şi IOAN CHIFOR, Tezaurul monetar de la Suatu,
sec. XVII. — Tezaure monetare Zalău, p. 45—54 + pl. III—IV, IX.
M o n e d e emise d e Gabriel Bathori şi d e Gabriel Bethlen ( p . 4 5 — 4 6 ) .
98 B. C H I R I L Ä , E., şi I. C H I F O R . Tezaurul monetar de la Aruncuta, sec. X VII—XVIII.
Tezaure monetare Zalău, p. 8 1 — 9 1 + pl. V I I .
M o n e d e emise d e Mihail Apafi ri d e L e o p o l d I ( p e n t r u Transilvania) (p. 8 1 ) .
98 C. CHIRILÄ, E., şi I. CHIFOR, Tezaurul monetar de la Diviciori, sec. XVII—
XVIII. Tezaure monetare Zalău, 97—107 + pl. X .
M o n e d e emise d e L e o p o l d I (pentru Transilvania) (p. 9 7 ) .
98 D. CHIRILÄ, EUGEN, NICOLAE GUDEA şi IOACHIM CĂBUZ, Tezaurul mo­
netar de la Sălăjeni, sec. XVII. Tezaure monetare Zalău, p. 3 3 — 4 4 + pl. I — I I , V I I .
M o n e d e emise d e Gabriel Bethlen ( p . 3 3 — 3 4 ) .
98 E. CHIRILÄ, E., şi E. LAKÓ, Depozite si tezaure rr.onctare din crasul 7Ji.au,
sec. XVII. Tezaure monetare Zalău, p. 6 5 — 7 2 .
M o n e d e emise d e Gábriel Bethlen ( p . 6 5 , 6 7 ) .
98 F. CHIRILÄ, E., şi V. LUCÄCEL, Tezaurul monetar de la Mineu, sec. XVII.
Tezaure monetare Zalău 1 p. 5 5 — 6 3 + pl. V — V I .
M o n e d e emise d e Gabriel Bethlen (p. 5 5 — 5 6 ) .
98 G. C H I R I L Ä , E., şi V . L U C Ă C E L . Două tezaure moncta-c clin jud Sălaj, sec. XVII.
Tezaure monetare Zalău, p. 7 3 — 7 9 + pl. X .
M o n e d e emise de Gabriel Bathori şi de Gabriel Bethlen ( p . 7 3 ) .
99. CRĂCIUN, GEORGETA, şi ELENA PETRIŞOR, Catalog numismatic (Muzeul
d e istorie a M o l d o v e i ) . Iaşi, 1 9 7 0 , 9 8 p. + 16 pl.
Monede emise d e : Petru Muşat, Alexandru cel B u n , Iliaş, Ştefan cel M a r e , Ştefă­
niţă (p. 96—98) ; Sigismund Bathori (p. 78) ; Alexandru Ioan Cuza (p. 98) ;
jetoane (p. 9 8 ) .
100. ILIESCU, OCTAVIAN, Moneda în România 491—1864. Editura M e r i d i a n e . Bucu­
reşti, 1 9 7 0 , 6 4 p. + 4 5 pl. + 2. p . n e n u m e r o t a t e .
101. ILIESCU, OCTAVIAN, Moneda lui Ion Vodă. Contemporanul, nr. 51 (1258)
din 18 d e c e m b r i e 1970.
102. ISÄCESCU, ELENA, Contribuţii la studiul circulaţiei monetare în oraşul Galaţi
în secolul al XVIII-lea şi la începutul secolului al XIX-lea (Tezaurul din str. Repu­
blicii). Danubius, 4 ( 1 9 7 0 ) , p. 1 8 5 — 1 9 5 + 1 pl.
M o n e d e emise l a B a i a M a r e şi la Alba Iulia ( p . 1 8 6 ) .

43
103. PAPUC, GH., Cîteva monede feudale din Ţara Românească şi Moldova, descope­
rite în Dobrogea. Pontica, 3 ( 1 9 7 0 ) , p. 3 9 1 — 3 9 5 .
M o n e d e emise d e V l a i c u V o d ă , M i r c e a cel Bătrîn, Petru M u ş a t .
104. ŞTIRBU, CONSTANŢA, Un episod din lupta pentru afirmarea suveranităţii na­
ţionale. 100 de ani de la inaugurarea Monetăriei Statului. Studii, 23 (1970),
p. 5 5 7 — 5 7 1 .

1971
105. A. A N G H E L , GHEORGHE, şi A N A HOPÂRTBAN, Un tezaur feudal din secolul
al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea, descoperit la Ploşcoş (jud. Cluj).
Apulum, 8 ( 1 9 7 1 ) , p. 1 0 4 — 1 1 9 + 1 tablou.
M o n e d e emise d e L e o p o l d I şi d e Carol al V l - l e a (pentru Transilvania) (p. 1 1 0 — 1 1 1 ) .
105. B. CHIRILĂ, EUGEN, şi VASILE PEPELEA, Tezaurul monetar de la Lunca
Tîrnavei, sec. XV—XVI. Apulum, 8 ( 1 9 7 1 ) , p. 9 7 — 1 0 1 .
Monede emise de Ferdinand I (pentru Transilvania) şi d e I o a n Sigismund (p. 9 7 ) .
106. CHIRILĂ, EUGEN, şi A U R E L SOCOLAN, Tezaure şi descoperiri monetare din
colecţia Muzeului judeţean Maramureş (Muzeul judeţean Maramureş). Baia Mare,
1 9 7 1 , 78 p . + 11 pl.
Monede emise d e : Ştefan Bathori ( p . 6 8 ) ; Sigismund Bathori (p. 9, 21, 60) ;
Ştefan Bocskai ( p . 14, 2 1 , 6 8 ) ; Gabriel Bathori ( p . 14, 2 1 ) .
107. COJOCĂRESCU, MARIA, Contribuţii la studiul circulaţiei leului ca monedă de
calcul în sec. XVIII—XIX. MIMB, 8 ( 1 9 7 1 ) , p. 2 5 3 — 2 5 9 .
108. GRIGORUŢĂ, M A R I A , Monede de la Mircea cel Bătrîn descoperite la Bucureşti.
MIMB, 8 ( 1 9 7 1 ) , p. 2 4 7 — 2 5 2 .
109. ILIESCU, OCTAVIAN, A fost monetărie la Bucureşti în evul mediu ? MIMB,
8 ( 1 9 7 1 ) , p. 103—110.
Monede emise de R a d u cel Frumos şi d e Basarab L a i o t ă (p. 108—110).
110. ILIESCU, OCTAVIAN, Din trecutul unei steme. O acvilă neobişnuită. MI,
5 ( 1 9 7 1 ) , nr. 3 ( 4 8 ) , p . 2 7 — 3 2 .
Steme pe m o n e d e emise d e V l a i c u V o d ă şi d e R a d u I.
111. ILIESCU, OCTAVIAN, L'héritage de l'idée imperiale byzantine dans la numisma-
tique et la sigillographie roumaines au Moyen Age. Byzantina (Salonic), 3 (1971),
p. 2 5 3 — 2 6 3 + 10 pl.
Monede de asociere e m i s e în Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi în M o l d o v a ; iconografia mone­
delor emise de M i r c e a cel Bătrîn.
112. ILIESCU, OCTAVIAN, Emisiuni monetare ale oraşelor medievale de la Dunărea
de Jos. Peuce, 1971, II. Studii şi comunicări d e istorie, etnografie şi muzeologie,
p. 2 6 1 — 2 6 6 .
113. ILIESCU, OCTAVIAN, O monedă de aur inedită emisă de principatul Transiva-
niei în 1628. SCN, 5 ( 1 9 7 1 ) , p. 3 5 5 — 3 5 7 + 1 pl.
114. ISĂCESCU, ELENA, Tezaurul de monede medievale de la Păcuiul lui Soare
(jud. Constanţa). SCN, 5 ( 1 9 7 1 ) , p. 3 4 5 — 3 5 3 .
M o n e d e emise d e V l a i c u V o d ă .
115. LUCHIAN, OCTAVIAN, Emisiuni monetare şi medalistice din timpul războiului
ruso-turc (1769—1774) privind ţările române. MA, 3 ( 1 9 7 1 ) , p. 294—315.

44
116. M I T R E A , B U C U R , Bibliografia numismaticii româneşti 1968—1969. SCN, 5 (1971),
p. 3 9 9 — 4 2 1 .
M o l d o v a , Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi Transilvania ( p . 4 1 3 — 4 1 4 ) .
117. PAP, F R A N C I S C , Un tezaur monetar din secolul al XVII-lea descoperit la Cluj.
SCN, 5 ( 1 9 7 1 ) , p. 3 9 1 — 3 9 2 .
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen.
118. ŢABREA, I L I E , Monedele lui Despot Vodă In lumina ultimelor cercetări, SCN,
5 ( 1 9 7 1 ) , p. 161—177 + 1 pl.

1972
119. ILIESCU, OCTAVIAN, Bibliografia numismaticii româneşti. SCB, 12 (1972),
p. 2 3 9 — 2 5 2 .
V . şi nr. 9.
120. ILIESCU, O C T A V I A N , Monede medievale şi moderne (emise pînă la 1800). CC,
3 9 ^ 1 0 , 1972, p. 3 7 — 4 0 .
M o n e d e e m i s e d e V l a d D r a c u l şi pentru M o l d o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă (p. 3 7 — 3 8 ) .
121. ILIESCU, OCTAVIAN, O prezentare muzeografică a istoriei monedei în România.
RM, 9 ( 1 9 7 2 ) , p. 3 9 6 — 3 9 9 .
Generalităţi.
122. ISÄCESCU, ELENA, Monede găsite pe şantierele arheologice ale Direcţiei monu­
mentelor istorice. CC, 3 9 — 4 0 , 1972, p. 4 1 — 6 1 .
Monede emise de Gábriel Bethlen (p. 4 1 , 52, 60) şi de Maria Theresia (pentru
Transilvania) (p. 5 3 ) .
123. MATASÄ, C , O. I L I E S C U , şi V . M I H Ă I L E S C U - B Î R L I B A , Date noi cu privire la
circulaţia monetară în Moldova (sec. al XVI-lea). AM, 7 ( 1 9 7 2 ) , p. 3 6 9 — 3 7 6 .
M o n e d e l e poloneze imitate de Ştefăniţă şi d e Petru Rareş.
124. ROSETTI, DINU V., Vestigiile feudale de la Suslăneşti (jud. Argeş). BMI, 41
1 9 7 2 ) , nr. 2, p. 2 7 — 3 8 .
M o n e d ă emisă de V l a d Dracul ( p . 2 9 , 3 8 ) .

SUPLIMENT
ABREVIERI

Tezaure Satu-Mare : Tezaure monetare din judeţul Satu-Mare. Münzhof te aus Kreis Sath-
mar. ( M u z e u l d e istorie S a t u - M a r e ) . 1 9 6 8 , 136 p . + 2 0 pl.

1968
125. BADER, T., Tezaurul monetar de la Răteşti, sec. XVII. Tezaure monetare Satu-
Mare, p. 8 3 — 9 8 + pl. X V I I — X V I I I + 1 tablou.
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen şi d e Mihail Apafi ( p . 8 9 ) .
126. CHIRILĂ, EUGEN, şi IOAN NEMETI, Tezaurul monetar de la Hotoan, sec.
XV—XVI. Tezaure monetare Satu-Mare, p. 6 1 — 7 9 + pl. X—XVI.
M o n e d e emise d e I o a n Sigismund ( p . 6 1 ) .
127. CHIRILĂ, EUGEN, şi MIRCEA ZDROBA, Tezaurul monetar de la Terebeşti,
sec. XVII. Tezaure monetare Satu-Mare, p. 9 9 — 1 1 9 + pl. X I X — X X + 1 tablou.
M o n e d e emise de Gabriel Bethlen (p. 1 0 0 ) .

45
128. P A P , F R . , şi I. W J N K L i E R , Tezaurul monetar de la Viile-Satu Mare. Tezaure mo­
netare Satu-Mare, ,p. 1 2 1 — 1 3 0 .
M o n e d e emise d e Gabriel Bethlen ( p . 1 2 2 ) .

1972
129 A. CHIRILĂ, EUGEN, NICOLAE, GUDEA, şi G H E O R G ' H E , MOLDO VAN, Te­
zaure şi descoperiri monetare din Muzeul municipal Sighişoara (Muzeul municipal
Sighişoara). 1972, 83 ( — 8 8 ) p. + 19 pl. + 1 hartă.
M o n e d e emise d e Ferdinand I (p. 41) şi d e Gabriel Bethlen (p. 63).
129 B. C H I R I L Ă , EUGEN, NICOLAE GUDEA, GHEORGHE MOLDO VAN, Münzen
aus der Sammlung des Museums der Stadt Sighişoara ( M u z e u l municipal S i g h i ş o a r a ) .
1972, 85 (—90) p. + 19 pl. + 1 hartă.
Acelaşi cuprins (aceleaşi trimiteri).
130. I L I E S C U , O C T A V I A N , Monede moldoveneşti inedite. MA, 2 ( 1 9 7 2 ) , p. 4 1 7 — 4 2 2 .
M o n e d e atribuite lui Petru A r o n sau Iui Iliaş I.

46
 Indice de autori

A F

Andronic, Alexandru, 8, 33, 43. Feneşan, Viorel, 64.

Anghel, Gheorghe, 5 2 , 5 9 , 6 3 , 105 A. foit, Grigore, 24, 69, 72.
Arion, G h . , 4 3 .
G
B
Giurescu, D i n u C , 6 1 .
Bader, T., 125. Goldenberg, S., 25.
Bandula, O c t a v i a n , 60. Gonţa, Alexandru I., 77.
Bălan, C , 4 4 . Grigoraş, N . , 8.
Berza, M i h a i , 3 , 6. Grigoruţă, Maria, 108.
Busuioc, Elena, 97. G u d e a , N i c o l a e , 98 D , 129 A, 129 B.
Gyulai, P., 9 0 .
C
H
Căbuz, I o a c h i m , 98 D .
Chifor, Ioan, 98 A, 98 B, 98 C. H o p â r t e a n , A n a , 105 A .
Chihaia, Pavel, 48 A, 75. Hcrdilă, D o m n i ţ a , 9 1 .
Chirilă, Eugen, 53, 54, 60, 64, 65, 66,
76, 8 9 , 9 8 A, 9 8 B, 98 C , 98 D , 9 8 , E, I
98 F, 98 G, 105 B, 106, 126, 127,
Iacobovici, Constantin, 48 B, 50.
129 A , 129 B.
Ignat, D o i n a , 6 5 .
Cojocărescu, M a r i a , 107.
Iliescu, O c t a v i a n , 1, 2, 4 , 5, 7, 9, 10, 1 1 ,
G o m a n , V . , 67.
12, 16, 18, 19, 20, 22, 26, 27, 28,
Crăciun, G e o r g e t a , 9 9 .
35, 36, 37, 38, 45, 46, 49, 50, 55,
Cselényi, Béla, 5 0 .
56 A, 56 B, 56 C, 62, 70, 71, 72,
Culică, V . A . , 17.
78, 79, 80, 81, 82, 92, 93, 94, 100,
101, 109, 110, 111, 112, 113, 119,
D
120, 1 2 1 , 1 2 3 , 130.
D ă n i l ă , Ştefan, 7 6 . Isăcescu, Elena, 39, 4 0 , 4 1 , 47, 57, 58,
D i n u , M., 13. 8 3 , 1 0 2 , 114, 122.
Dumitraşcu, Mircea, 68.
K
E
Kecskés, Iosif, 5 0 .
Egyed, A c a ţ i u , 50. Kiriţescu, C o s t i n C , 50.

47
 R

Lakó, E., 98 E. Rosetti, Dinu V., 124.

Lăzărescu, Emil, 4 2 .
Lucăcel, Vasile, 53, 98 F, 98 G.
Luchian, Octavian, 14, 15, 2 4 , 84, 115.
Săndulescu-Godeni, Constantin, 5 0 .
Lupu, N., 54.
Secăşanu, Corneliu, 87.
Socolan, Aurel, 106.
M
Spinei, Victor, 9 5 , 96.
Martinovici, Trifu, 4 3 . Spiru, I., 2 1 .
Matasă, C., 3 4 , 123. Steide, C. A., 51 B.
Mateescu, Corneliu N., 30. Székely, Zoltán, 8 8 .
Matei, M. D., 23, 43.
Mihăilesou-Bîrliba, V., 123.
Milea, Z., 66.
Ştirbu, Constanţa, 104.
Mititelu, I o n C , 16.
Mitrea, Bucur, 31, 85, 116.
T
M î r ţ u , Flaminiu, 73.
Moldovan, Gheorghe, 129 A, 129 B. T e o d o r , D a n Gh., 96.
M o l n á r , Ştefan, 7 4 .
T
N
Ţabrea, Ilie, 118.
Nägler, T h o m a s , 89.
Neamţu, Eugenia, 43, 51 A, 96. V
Németi, Ioan, 126.
Vîrtosu, Emil, 3 2 .
Nicorescu, M a r a , 4 3 .

Pap, Francisc, 117, 128.

Papuc, Gh., 103.
Patapievici, Dionis, 50.
Pepelea, Vasile, 105 B> Z a m o ş t e a n u , I., 34.
Petrişor, Elena, 9 9 . Z a m o ş t e a n u , M . , 34.
Popilian, Gheorghe, 86. Zdroba, M i r c e a , 1 2 7 .
 Indice tematic

I. L U C R Ă R I C U C A R A C T E R GENERAL

— colecţii: 4, 18, 28, 3 5 , 36, 37, 3 8 , 3 9 , 40, 4 1 , 45, 4 6 , 47, 55, 57, 58, 70, 78, 7 9 ,
8 2 , 8 3 , 9 2 , 120, 12:1, 1122.
— cataloage, lucrări c u caracter d e corpus : 7, 10, i22, 3 5 , 6 7 , 9 4 , 99.
— bibliografii : 9, 3!l, 4 4 , 8 5 , l i l 6 , l i l 9 .
— istorie m o n e t a r ă : 5 0 , 100, 121.

II. Ţ A R A R O M Â N E A S C A ŞI O R A Ş E D I N N O R D U L DOBROGEI

— emisiuni m o n e t a r e : 1, 2, 7, 10, 1 1 , 16, 17, 18, 19, 2 2 , 26, 3 0 , 3 2 , 3 5 , 3 6 , 4 4 , 4 7 ,

5 0 , 5 5 , 57, 5 8 , 7 0 , 7 3 , 7 5 , 7 8 , 7 9 , 8 0 , 9 2 , 1 0 0 , 1 0 3 , 1 0 8 , 109, 1 4 2 , 1 1 4 , 120.
— sisteme monetare : 5 0 , 8 0 , 8 7 , 100, 107.
— heraldică m o n e t a r ă : 4 8 A, 110.
•— iconografie m o n e t a r ă : 7 5 , 1 1 1 .
— descoperiri monetare (monede emise d e Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi d e oraşe din nordul
D o b r o g e i ) : 1 3 , 16, 17, 2 0 , 2 8 , 3 0 , 4 2 , 5 0 , 5 5 , 56 A , 56 B , 56 C , 5 7 , 8 6 , 1 0 3 , 1 0 8 ,
112, 114, 120, 124.
— monetarii : 100, 109.

III. M O L D O V A

— emisiuni m o n e t a r e : 2, 5, 10, 1 1 , 14, 18, 22, 2 9 , 3 2 , 3 5 , 36, 4 4 , 4 7 , 4 9 , 5 0 , 51 A,

51 B, 55, 57, 61, 62, 70, 72, 7 3 , 7 8 , 7 9 , 8 0 , 8 3 , 8 4 , 9 1 , 9 9 , 1 0 0 , 1 0 1 , 103,.
118, 130.
— imitări şi falsificări de m o n e d e străine : 2 7 , 4 1 , 51 B, 1 2 3 .
— sisteme m o n e t a r e : 4 2 , 5 0 , 77, 8 0 , 87, 100, 107.
— heraldică m o n e t a r ă : 3 , 6, 4 9 , 6 8 , 9 3 .
— epigraf ie m o n e t a r ă : 6 2 .
-— descoperiri monetare (monede emise d e M o l d o v a ) : 5, 8, 15, 2 0 , 2 3 , 2 7 , 3 3 , 34,,
4 1 , 4 3 , 4 9 , 5 0 , 5 1 , 7 2 , 8 3 , 8 4 , 9 1 , 9 5 , 9 6 , 9 7 , 1 0 3 , 1 2 1 , 1 2 3 , 125.
— monetarii : 27, 51 B, 100.

49
IV. TRANSILVANIA

— emisiuni monetare : 2 2 , 2 4 , 3 5 , 36, 3 7 , 3 8 , 3 9 , 4 0 , 4 4 , 4 5 , 4 7 , 50, 5 2 , 5 3 , 5 4 , 5 5 ,

57, 5 9 , 6 0 , 6 3 , 6 4 , 6 5 , 66, 69, 70, 7 1 , 74, 76, 78, 79, 8 1 , 8 3 , 87, 8 8 , 8 9 , 92,
9 9 , 100, 1 0 2 , 105 A, 105 B, 106, 107.
— imitări şi falsificări d e m o n e d e străine : 8 1 , 100.
— sisteme monetare : 100.
— descoperiri m o n e t a r e ( m o n e d e emise de Transilvania) : 12, 2 0 , 2 4 , 4 0 , 5 2 , 5 3 , 5 4 ,
59, 6 0 , 6 3 , 6 4 , 6 5 , 66, 6 9 , 7 4 , 76, 8 1 , 8 3 , 8 8 , 8 9 , 9 8 A , 98 B , 98 C, 98 D , 98 E,
98 F, 98 G, 1 0 2 , 105 A, 105 B, 106, 107, 117, 1 2 2 .
— .monetarii : 2 5 , 5 0 , 6 0 , 8 1 , 100.

V . M O L D O V A Ş,I Ţ A R A R O M Â N E A S C A (1700—1859)

— încercări de emitere de m o n e d e proprii : 5 0 , 100.

— sisteme monetare (de calcul) : 5 0 , 8 7 , 107.
— emisiuni pentru M o l d o v a şi Ţ a r a R o m â n e a s c ă ( 1 7 7 1 — 1 7 7 4 ) : 18, 5 0 , 100, 115, 120.
— descoperiri monetare (monede emise pentru Moldova şi Ţara Românească în
anii 1 7 7 1 — 1 7 7 4 ) : 12, 2 1 .

VI. ROMÂNIA

— 1 8 5 9 — 1 8 6 7 : 50, 9 9 , 100.
— 1867—1947 : 50, 82.
— 1947—1965 : 4 6 , 50, 94.
— 1965— : 82, 94.
— probe monetare : 8 2 .
•— bani d e hîrtie : 67, 8 2 .
— j e t o a n e şi fise : 48 B, 5 0 , 99.
— monetarii : 104.

50
 Indice de locuri

Acest i n d i c e cuprinde exclusiv n u m e de localităţi î n care s-au făcut descoperiri de

monede emise d e sau pentru ţările r o m â n e şi care a u făcut obiectul u n o r prezentări, în
cadrul lucrărilor înregistrate de bibliografia numismatică a anilor 1 9 4 8 — 1 9 7 2 . S-au folosit
următoarele abrevieri :

D — m o n e d e emise de oraşe d i n nordul Dobrogei.

V — m o n e d e emise de Ţ a r a Româneascsă.

M — m o n e d e emise de M o l d o v a (şi imitaţii sau falsificări moldoveneşti ale mone­

delor s t r ă i n e ) . j
T — monede emise de Transilvania (şi imitaţii sau falsificări de m o n e d e străine,
executate în monetarii din T r a n s i l v a n i a ) .
M V — monede emise pentru Moldova şi Ţara Romanească î n anii 1771—1774.

Aghireş (jud. S ă l a j ) , T , 98 E. Cluj, T , 117.

Aghireşu (jud. Cluj), T, 53. Constanţa, V , 56 A, 56 B , 56 C.
Alba dulia, T , 5 2 . Corlăteni (jud. B o t o ş a n i ) , M , 8, 2 0 , 1 2 5 .
Amărăştii de Jos (jud. Olt), V, 56 A, Curtea d e Argeş, M , 15.
56 B, 56 C. Dedrad (jud. M u r e ş ) , T , 7, 8 8 .
Aruncuta (jud. C l u j ) , T , 98 B. i Delniţa (jud. Harghita), T, 122.
Baia M a r e , T , 6 0 , 8 1 , 106. Diviciorii Mari (jud. Cluj), T, 98 C.
Balaci (jud. T e l e o r m a n ) , M V , 21. Drobeta Turnu Severin, V, 28, 56 A,
Balomireşd-Bîra (jud. Neamţ), M, 49. 56 B, 56 C , 58.
Basarabi-Calafat (jud. Dolj), V, 56 A, Enisala (jud. Tukea), D, 20, 112; V,
56 B, 56 C , 8 6 . 103.
Bălţaţi (jud. Teleorman), MV, 21. Galaţi, T , 12, 102.
Berchez-Somcuta Mare (jud. Maramureş), Garvăn (jud. Tukea), M, 15.
T , 106. Găneşti (jud. Mureş), T, 74.
Bîrlad (jud. Vaslui), M, 23. Gura Şuţii (jud. D î m b o v i ţ a ) , V , 2 8 , 56 A ,
Braşov, T , 122. 56 B, 56 C.
Bucecea (jud. Botoşani), M. 5. Gurba (jud. Arad), T, 65.
Bucureşti, V , 108. Hîrteşti (corn. Tiţeşti, jud. A r g e ş ) , V , 4 2 .
Buzd (jud. Sibiu), T, 89. Hotoan (jud. Satu Mare), T, 126.
Cîmpulung (jud. Argeş), V, 57. Hunedoara, T , 83.
Clipiţi (jud. Iaşi), V, 13. Iacobeni (jud. Cluj), T, 66.

51
Iaşi, M , 3 3 , 4 1 , 51 A. Peretu (jud. Teleorman), MV, 21.
Ighiel-Ighiu (jud. Alba), T, 83. Piatra Neamţ, M, 34, 95, 123.
Isaccea (jud. Tulcea), D, 112. Ploşcoş (jud. Cluj), T, 105 A.
Lăpuşnic (jud. Hunedoara), T, 59. Răscruci (jud. Cluj), T, 63.
Leorda (jud. Botoşani), M, 5. Răteşti (jud. Satu Mare), T, 125.
Lereşti (jud. Argeş), V, 73. Ripiceni (jud. Botoşani), M, 20.
Lunca-Dorohoi (jud. Botoşani), M, 96. Roman (jud. Neamţ), M. 91.
Lunca Tîrnavei (jud. Alba), T, 105 B. Sadu (jud. Sibiu), T, 54.
Macin (jud. Tulcea), M, 20. Sălăjeni (jud. Sălaj), T, 98 D.
Mălîncrav (jud. S i b i u ) , T , 129 A , 129 B. Sălişte-Mueanca (jud. Botoşani), T, 69.
Medgidia (jud. Constanţa), V, 63. Scrioaştea (jud. Teleorman), MV, 21.
Mihail Kogălniceanu (jud. Tulcea), D, Spinoasa (jud. Iaşi), MV, 12.
112. Suatu (jud. Cluj), T, 98 A.
Suceava, M, 15, 4 3 , 4 9 , 51 B, 7 2 , 97 ;
Mineu (jud. Sălaj), T, 98 F.
T , 24.
Miroşi (jud. Argeş), MV, 21.
Mînăstirea Cocoş (jud. Tulcea), V, 20. Surduleşti (jud. Teleorman), MV, 21.
Mînăstirea Dragomirna (jud. Suceava), Susiăneşti (jud. Argeş), V, 120, 124.
M , 57. Şeica M i c ă (jud. S i b i u ) , T , 129 A, 1 2 9 B.
Mînăstirea N e a m ţ (jud. N e a m ţ ) , M . 130. Şieu (jud. BistriţanNăsăud), T . 76.
Mînăstirea Voroneţ (jud. Suceava), M, Terebeşti (jud. Satu M a r e ) , T , 127.
57. Tîrgovişte, V , 56 A, 56 B, 56 C ; T , 87.
Năpradea (jud. S ă l a j ) , T , 4 0 , 9 8 G. T u r d a , T , 64.
Nigoteşti (com. Ciumuleşti), jud. Su­ Ungureni (jud. Botoşani), M, 69.
c e a v a ) , M , 15, 4 9 . Vad (jud. Maramureş), T, 106.
Orşova, V , 56 A, 5 6 B, 5 6 C. Vădastra (jud. Ok), V, 30.
Ostrov (jud. Constanţa), D, 112. Viile Satu Mare (jud. Satu Mare), T,
Păcuiu lui Soare (jud. Constanţa), V, 128.
17, 1 1 4 . Zalău (jud. Sălaj), T, 98 E.

52
 II. COMUNICĂRI

I n dorinţa d e a d a o i m a g i n e cit m a i fidelă a preocupărilor d e d i c a t e numismaticii

româneşti, a m inclus aici comunicările prezentate î n şedinţele Societăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e
şi care a u rămas, î n m a r e p a r t e , inedite. Pentru a n i i 1 9 4 6 — 1 9 5 2 , d a t e l e privitoare la
şedinţele Societăţii noastre sínt însă incomplete, lipsind o e v i d e n ţ ă ţ i n u t ă la zi. U n colectiv
d e membri ai Societăţii pregăteşte reconstituirea activităţii desfăşurate î n şedinţele d e c o ­
municări, reînnoind astfel o v e c h e tradiţie a publicaţiilor anterioare. Se v a completa a t u n c i ,
eventual, bibliografia d e faţă, cu d a t e ce n e sînt astăzi n e c u n o s c u t e .

1946
3 februarie : QGTAVlIAN ILIESCU, Falsificări aparent contemporane ale mane­
telor moldoveneşti.
16 februarie : O C T A V I A N I L I E S C U , Cîteva monete de la Mircea cel Bătrîn.
1 0 noiembrie : OCTAVIAN ILIESCU, Un dinar fals de la Despot Vodă.

1947
2 3 noiembrie : PETRE NĂSTUREL, Monetele muntene cu titlul de mare voievod
şi o icoană de la Vlaicu Vodă.

1948
2 9 februarie : OCTAVIAN ILIESCU, Monetele lui Vlad voievod, domnul Ţării
Româneşti.
14 noiembrie : OCTAVIAN ILIESCU, Cîteva monete de la Vladislav I.
2 8 noiembrie : O C T A V I A N I L I E S C U , Din numismatica Moldovei.

1949
27 februarie : O C T A V I A N I L I E S C U , Monetele lui Dabija Vodă.
27 martie : OCTAVIAN ILIESCU, Enigmatica monetă de argint, atribuită lui
Dabija Vodă.
13 aprilie.: EMIL W. BECKER, Completare la comunicarea anterioară a lui
O. Iliescu despre o monetă de argint a lui Despot Vodă.
8 mai : OCTAVIAN I L I E S C U , Monete bulgăreşti contramarcate cu stema lui
Vlaicu vodă.

53
 3 iulie : OCTAVIAN ILIESCU, Monetele lui Alexandru cel Bun.
2 0 noiembrie : O C T A V I A N I L I E S C U , Monetele lui Vlaicu Vodă.

1950
2 5 iunie : O C T A V I A N I L I E S C U , Monete româneşti cu numele a doi domnitori.

1951
N u c u n o a ş t e m p î n ă î n prezent d a t e c u privire la comunicările prezentate în şedinţele d i n
cursul anului 1 9 5 1 .

1952
1 2 octombrie : OCTAVIAN ILIESCU, încercările lui Mihnea al III-lea de a bate
noi monete muntene în anul 1658.
2 3 noiembrie : E M I L V I R T O S U , Asocierea la domnie în Ţara Românească si Mol­
dova pînă spre mijlocul secolului dl XV-lea.

1953
15 martie : OCTAVIAN ILIESCU, Cu privire la repertoriul si harta tezaurelor
şi a descoperirilor monetare din ţara noastră.

1954
2 8 martie : ODYSSEUS APOSTOL, Privire generală istorico-numismatică asupra
circulaţiei monetare la noi pînă la Alexandru Ioan Cuza.
1 3 iunie : OCTAVIAN ILIESCU, Tezaurele de monede de aur de la Brăeşti,
Galaţi-Vadu Raşcu şi Cernavodă.
27 i u n i e : OCTAVIAN ILIESCU, Circulaţia monetară în Moldova în vremea
lui Ştefan cel Mare.
EMIL VIRTOSU, O datare a monedelor lui Vladislav I.
10 octombrie: OCTAVIAN ILIESCU, Bătălia de la Rovine şi urmările ei asupra
circulaţiei monetare din Ţara Românească.
OCTAVIAN ILIESCU, Rezultatele unor cercetări numismatice efec­
tuate la Iaşi.

O C T A V I A N L U C H I A N , Monedele lui Iliaş voievod.

1955
13 februarie : ALEXANDRU RAICOVICIANU, Harta numismatică a Transilvaniei
şi tezaurele monetare găsite în această provincie.
13 m a r t i e : IOSIF BOGDAN, Istoricul biletelor de bancă româneşti.
2 7 martie OCTAVIAN ILIESCU, Cercetări vechi şi noi în domeniul numis­
maticii româneşti.
10 aprilie: OCTAVIAN LUCHIAN, Monedele moldoveneşti purtînd numele
Bogdan.

54
M A I E R A . H A L E V Y , Originea accelei lui Ion Vodă cel Cumplit.
ŞTEFAN D. TÄNÄSESCU, Despre monedele de 5 lei, emise în pe­
rioada 1880—1906.
OCTAVIAN L U C H I A N , 451 ani de la moartea lui Ştefan cel Mare.
OCTAVIAN ILIESCU, Cu privire la problema realizării unui corpus
al monedelor feudale româneşti.

1956
ŞTEFAN CARA (prin O. LUCHIAN), Sigla O de pe monedele
de bronz austriece din 1816, semn al monetăriei de la Oraviţa.
IOS1F BOGDAN, 100 de ani de la înfiinţarea primelor bilete de
bancă (proiecte) în ţările române.
GEORGE POTRA, Eseuri de monede româneşti inedite sau pufin
cunoscute din colecţia sa.
OCTAVIAN ILIESCU, Bibliografia numismaticii româneşti.
ŞTEFAN D. TÄNÄSESCU, Bancnote emise pentru teritoriul R.PJt.
în perioada 1916—1944.
OCTAVIAN LUCHIAN: Despre monedele de necesitate emise la
Oradea în timpul lui Francisc Rakoczi (1705—1707).
GEORGE POTRA, Contribuţii la cunoaşterea monedelor româneşti
din 1867 : inginerul Alexandru Călinescu.
OCTAVIAN I L I E S C U , Despre manuscrisul unui vechi corpus al mo­
nedelor Ţării Româneşti şi ale Moldovei.
Ş T E F A N D . T Ä N Ä S E S C U , Centenarul biletului de bancă al Moldovei.
ŞTEFAN D. TÄNÄSESCU, Istoricul monedelor de hîrtie şi al bile­
telor de bancă.

1957
O C T A V I A N I L I E S C U , O lucrare necunoscută a lui N. Docan despre
monedele lui Ştefan cel Mare.
Ş T E F A N D . T Ä N Ä S E S C U , „Tinichelele" din 1907.
MIHAI NEGOESCU, Bancnotele emise de oraşul Sibiu în 1920:
MIHAI NEGOESCU, Contribuţii la întocmirea unui catalog al mo­
nedelor moderne româneşti.
Ş T E F A N D . T Ä N Ä S E S C U , 9 decenii de la reforma monetară din 1867.
OCTAVIAN ILIESCU. Informaţii cu privire la tezaurele monetare
de la Corlăteni, Mărmureni, Schineni şi Cîrpiţi.
MIHAI NEGOESCU, Bonurile de casă ale băncilor particulare din
Mediaş, Sighişoara şi Sibiu din 1920.
ŞTEFAN D. TÄNÄSESCU, Istoricul biletelor ipotecare din 12 iu­
nie 1877.

1958
IULIA CONSTANTINESCU, Tezaurul de monede emise de Mircea
cel Bătrîn şi Mihail, găsit la Cernica.

55
2 februarie : MIHAI NEGOESCU, Despre un bon de casă emis la Agnita.
1 6 februarie : M A I E R A. H A L E V Y , Despre un numismat din epoca Renaşterii, ori­
ginar din Ardeal: Johannes Zambucus (1531—1584).
23 martie: LEO SCHNAPP, Despre filigrame si modul de reprezentare a va-
l
' Hanţelor de bancnote.
4 mai: CORNELIU BÄLÄCESCU, Precizări în legătură cu o fotografie a
lui D. A. Sturdza.
ŞTEFAN D. TANÄSESCU, In legătură cu falsificarea monedelor în
ţara noastră (in special moneda de hîrtie).
ODYSSEUS APOSTOL, Un „act" inedit din 1 ian. 1867 al Bănci{
Moldovei, în valoare de 100 taleri.
1 8 mai 1 : OCTAVIAN LUCHIAN, Despre monedele atribuite lui Nicolae Red-
witz, ban al Severinului (1430).
15 iunie: CORNELIU SECÄSANU, Cortsideraţiuni asupra numismaticii Ţării
Româneşti.
C. S I M I O N E S C U , Două bancnote din Ardeal.
2 9 iunie : ION C. NEGRESCU, Primele monede româneşti din Muntenia şi
Moldova.
3 0 noiembrie : OCTAVIAN ILIESCU, Contribuţii la numismatica Ţării Româneşti
din sec. al XV-lea.

1959
2 5 ianuarie : E M I L V I R T O S U , Problema monedei naţionale în timpul domniei lui
Cuza Vodă.
IULIA CONSTANTINESCU, O scrisoare a lui Victor Place din
18 iunie 1860 către Cuza Vodă, în problema împrumutului.
2 6 iube : OCTAVIAN ILIESCU, Solidi valachici vulgo dumnicze.
2 7 septembrie : OCTAVIAN LUCHIAN, Contribuţii la rezolvarea unei probleme de
1
numismatică: dumniţe.
2 5 octombrie : OCTAVIAN LUCHIAN, Asupra unui nou tip de monedă moldove­
nească de la Alexandru cel Bun.

1960
3 1 ianuarie : O C T A V I A N I L I E S C U , Cu privire la monedele emise de Vlad Dracul.
2 4 aprilie : P A V E L C H I H A I A , Monede figurative de la Mircea cel Bătrîn avînd
în legendă Terra Transalpina.

1961
25 iunie: OCTAVIAN ILIESCU, Despre legendele celor mai vechi monede
moldoveneşti.
2 7 august i OCTAVIAN LUCHIAN, Despre un tezaur de monede de la Petru
Muşat, găsit în reg. Oradea în 1935.

56
2 9 octombrie : OCTAVIAN I L I E S C U : Nouă decenii de la întemeierea colecţiilor
Cabinetului numismatic al Bibliotecii Academiei R.P.R.

1962
2 4 martie : NICOLAE VÄTÄMANU şi O C T A V I A N ILIESCU, In legătură cu
unele particularităţi ale monedelor lui Radu I.
2 9 aprilie : MICIPSA POPOVICI, Forme de luptă a poporului împotriva rega­
lităţii, în numismatica românească.

1963
2 9 decembrie : OCTAVIAN ILIESCU, Stadiul actual. al numismaticii medievale ro­
mâneşti.

1964
2 6 ianuarie : O C T A V I A N L U C H I A N , Monedele din Asprokastron.
2 9 noiembrie : Ş T E F A N D . T Ä N Ä S E S C U , Semne monetare de hîrtie din ţara noas-
stră: dolari ONT.

1965
2 5 aprilie : R A D U G I O G L O V A N , Tezaurul de monede medievale ale Ţării Româ­
neşti, descoperit la Tîrgovişte.
GHEORGHE POPILIAN, Tezaurul de monede emise de Mircea cel
Bătrîn si Mihail I, găsit la Basarabi (reg. Oltenia).
OCTAVIAN ILIESCU, Consideraţii asupra unor tezaure cuprinzînd
monede emise de Mircea cel Bătrîn fi urmaşul său, Mihail I.
3 1 octombrie : OCTAVIAN ILIESCU, Şase sute de ani de la emiterea celor dintîi
monede româneşti.
2 8 noiembrie : OCTAVIAN ILIESCU, Preocupări de numismatică românească în
opera lui N. Iorga.
1 9 decembrie : OCTAVIAN I L I E S C U , Data emisiunii celor dintîi monede ale Ţării
Româneşti şi ale Moldovei.
O C T A V I A N L U C H I A N , O precizare în numismatica Moldovei.
CORNELIU SECĂŞANU, în legătură cu primele emisiuni mone­
tare româneşti.

1966 ...
30 i a n u a r i e : OCTAVIAN LUCHIAN, Probe monetare de la Cuza Vodă.

1967
2 9 ianuarie : STELIAN METZULESCU, Contribuţii numismatice la istoria ţărilor
româneşti; moneda cu legenda Petrüslan.
2 6 martie ; STELIAN METZULESCU, Consideraţii asupra monedelor lui Mircea
cel Bătrîn cu legenda Petruslan-stan.

57
2 5 iunie : CONSTANTIN G. U R Z I C E A N U , Legea pentru înfiinţarea Unui nou
sistem monetar si înfiinţarea monedei naţionale din 1867.
2 6 noiembrie : QCTAVIAN I L I E S C U , „Tetrastaterii" de tip Lysimah din tezaurul de
la Baia Mare.

1968
2 5 februarie : VAS1LE COMAN, Bancnote ale Băncii Centrale cu stampila Consi­
liului Dirigent.

1969
2 6 ianuarie : VALÉRIÁN CIOFU, Localizarea unor monetarii pe teritoriul Repu­
blicii Socialiste România.
3 0 martie : STELIAN METZULESCU, Reprezentarea semilunii în heraldică si
numismatică.
V A L É R I Á N C I O F U , Noi precizări la harta monetăriUor din România.
2 8 septembrie : OCTAVIAN I L I E S C U , Cine a emis monedele cu numele lui Basarab
voievod ?

1970
2 5 ianuarie : VALÉRIÁN CIOFU, Unirea din 1859 ilustrată în monede si în me­
dalii.
2 2 februarie : CONSTATA ŞTIRBU, Un secol de la înfiinţarea Monetăriei Statului.
2 5 octombrie : V A L É R I Á N C I O F U , Emisiunile de la Sadagura.

1971
31 ianuarie : OCTAVIAN ILIESCU, Originea stemei Ţării Româneşti.
2 8 februarie : MARIA COJOC ARE SCU, Leul ca monedă de calcul în secolele
XVIII—XIX.
25 aprili: : OCTAVIAN ILIESCU, In legătură cu falsurile monetare executate
în bănăria de la Suceava.
30 mai : OCTAVIAN ILIESCU, Vechile monetarii din Ţara Românească fi
din Moldova.

1972
3 0 ianuarie : VALÉRIÁN CIOFU, Monede româneşti de nichel în ajunul şi la
terminarea celui de-al II-lea război mondial.
2 6 martie : OCTAVIAN LUCHIAN, Ştiri şi ipoteze noi în numismatica româ­
nească.
2 4 septembrie : CONSTANŢA ŞTIRBU, Organizarea colecţiei numismatice a Mu­
zeului de istorie al Republicii Socialiste România.
2 6 noiembrie : MIHAI IONITÄ, Tabel sinoptic al monedelor moderne româneşti.
VALÉRIÁN CIOFU, Două decenii de stabilitate a sistemului bănesc
în Republica Socialistă România.
3 1 decembrie : MIHAI I O N I Ţ A , Monedele statului român între 1867 şi 1972.

58
 LES RECHERGHES DE NUMISMATIQUE ROUMAINE
AU COURS DES DERNIÉRES 25 ANNÉES

RÉSUMÉ

e
A l'occasion d u 2 5 anniversaire d e l a proclamation d e la R é p u b l i q u e e n R o u -
m a n i e , I'auteur a dressé le bilan d e s recherohes entreprises d e 1 9 4 8 â 1 9 7 2 e t vouées â
Ia n u m i s m a t i q u e r o u m a i n e , tout e n limitant l'acception d e c e terme â l'étude d u m o n -
e
nayage aoitodhtone et national, â partir d u X I V siécle jusqu'â n o s jours.
L a premiere partié d e cet artticle expose l'état actueJ d e s recherches e t les prin-
cipaux résultats acquis p e n d a n t ce laps d e t e m p s : oeuwres d e Synthese, travaux relatifs
â l'aocroissement o u â l'organisation d e s coMections publiques plus importantes, études c o n -
cernant l'histoire d e la m o n n a i e e n R o u m a n i e , d e p u i s la f o n d a t i o n d e s états roumains
jusqu'â nos j o u r s ; o n y signale finalement les études qui intéressent é g a l e m e n t d'autres
disciplines, â savoir l'héraldique o u l'épigraphie, e n traitant des armoiries o u d e s legendes
gravées sur les m o n n a i e s r o u m a i n e s d u M o y e n A g e .
L a s e c o n d e partié d e cet article est u n e bibliographie q u i c o m p r e n d d e u x sous-
divisions : 1° travaux publiés d e 1 9 4 8 â 1 9 7 2 ( a v e c les indices suivants : noms d'auteurs ;
problémes traités ; n o m s d e s lieux o ü l'on a d é c o u v e r t d e s m o n n a i e s roumaines (frappées
e
aux X I V e — X V I I I siécles) et 2 ° Communications présentées â la Société r o u m a i n e
d e numismatique d e 1 9 4 6 â 1 9 7 2 , la plupart encore inédites. II faut observer q u e cetté
bibliographie a enregistré seulement les t r a v a u x e t les Communications qui ont trăit â !a
n u m i s m a t i q u e roumaine, d a n s les limites précisés a u d é b u t d u présent article.

59
NOTE ŞI COMUNICĂRI
 PROBLEMA REALIZĂRII UNUI REPERTORIU
AL DESCOPERIRILOR MONETARE DIN ROMÂNIA

d e OCTAVIAN ILIESCU

A trecut m a i b i n e de u n v e a c d e c î n d Cesar Bolliac, în c o l o a n e l e ziarului

său de largă circulaţie Trompeta Carpaţiîor t, iar c e v a m a i tîrziu, C . Gooss,
2
' într-o revistă din T r a n s i l v a n i a , înregistrau, de o parte şi d e alta a Carpaţiîor
româneşti, u n n u m ă r de descoperiri m o n e t a r e care a v e a u să constituie u n ade­
vărat p u n c t de plecare p e n t r u preocupările de strîngere laolaltă a izvoarelor
n u m i s m a t i c e privitoare la istoria ţării noastre. A u urmat, d u p ă c u m este bine
cunoscut, cronicile regulate publicate de către Const. Moisil, v r e m e de 13 ani,
3
î n Buletinul Societăţii numismatice române şi care însumează, u n a peste alta,
d a t e ' despre n u m a i p u ţ i n d e 120 d e descoperiri izolate sau tezaure m o n e t a r e
de p e teritoriul R o m â n i e i , cuprinzînd piese emise d i n antichitate şi p î n ă î n se­
colul trecut. A s e m e n e a date a u fost c o n s e m n a t e şi în unele repertorii arheolo­
4 5
gice, ca de e x e m p l u acelea publicate d e I. M a r ţ i a n şi M . R o s k a , p r e c u m
şi în numeroase monografii sau articole din reviste, care a u apărut şi c o n t i n u ă
s ă apară de o sută de ani încoace. S-a ajuns astfel la u n v o l u m apreciabil «Je
informaţii privitoare la descoperiri m o n e t a r e efectuate p e teritoriul ţării noastre,
6 7
informaţii datînd î n c ă din secolul al X V - l e a şi al X V I - l e a ; ele a u servit
la redactarea unor studii m a i a m p l e , tratînd despre p r o b l e m e majore ale isto­
8
riei, R o m â n i e i , p r o b l e m e la a căror elucidare, aceste izvoare au u n rol -de
• seamă.
Paralel c u publicarea unui n u m ă r tot m a i m a r e de informaţii despre
descoperiri m o n e t a r e , s-au ivit î n ţara noastră şi preocupări d e sistematizare a
acestor informaţii, sau, cu alte cuvinte, de realizare a unui repertoriu general
al descoperirilor m o n e t a r e şi aceasta, p e măsură c e izvoarele amintite e r a u fo­
losite tot m a i m u l t la redactarea unor studii de istorie sau de numismatică.
N u a u lipsit nici încercările d e p u n e r e la p u n c t a unor principii călăuzitoare,
9
a unor m e t o d e de lucru care să d u c ă la obţinerea unui rezultat o p t i m . M a i
m u l t chiar, la iniţiativa lui Const. Moisil, secţia d e ştiinţe istorice a A c a d e m i e i
Republicii Socialiste R o m â n i a înscrisese î n p l a n u l său d e l u c r u p e anul 1954 î n ­
ceperea lucrărilor necesare p e n t r u realizarea acestui deziderat - — repertoriul

63
 1 0
numismatic al R o m â n i e i . D a r lucrările, abia î n c e p u t e , au fost sistate d u p ă
n u m a i trei luni de activitate, iar acest repertoriu a rămas m a i departe u n sim­
p l u deziderat.
Astăzi, însă a sosit v r e m e a c a numismaţii din ţara noastră să a d u c ă la î n ­
deplinire această v e c h e îndatorire c e le revine şi să treacă la realizarea, cît
m a i repede c u putinţă, a repertoriului descoperirilor m o n e t a r e d i n R o m â n i a .
N u este necesar, desigur, să m a i p u n e m î n discuţie valoarea şi o p o r t u n i t a t e a
unei asemenea lucrări. A devenit aproape imposibil, în zilele noastre, ca fiecare
cercetător, preocupat d e studierea unei p r o b l e m e d e istorie e c o n o m i c ă d i n tre­
cutul ţării noastre, să-şi a d u n e materialul f a p t i c necesar, parcurgînd publicaţii
care a u apărut de a p r o a p e u n v e a c şi j u m ă t a t e î n c o a c e şi f ă c î n d faţă î n acelaşi
t i m p şi f e n o m e n u l u i de explozie informaţională c u care s î n t e m confruntaţi
astăzi. Este destul să a m i n t i m c ă , în c l i p a de faţă, ştiri despre descoperiri m o ­
netare sînt cuprinse în publicaţii editate simultan la Bucureşti şi la S u c e a v a ,
la C o n s t a n ţ a şi la Satu M a r e , la Craiova şi l a Piatra N e a m ţ , la Iaşi şi la
Arad ş.a.m.d. Se a d a u g ă n u m ă r u l m a r e d e descoperiri m o n e t a r e care î m b o g ă ­
ţesc p e zi c e trece colecţiile muzeelor d i n ţară şi care aşteaptă să fie valori­
ficate prin publicare. O r , fără o cunoaştere a întregului material d o c u m e n t a r
indicat î n tabloul schiţat m a i sus — material care ar p u t e a fi pus la î n d e m î n a
cercetătorilor prin realizarea repertoriului preconizat — n u m a i este posibilă
astăzi o lucrare d e mare anvergură, î n d o m e n i u l istoriei e c o n o m i c e , cel p u ţ i n
p î n ă în pragul secolului al X I X - l e a , secol î n c a r e a s e m e n e a izvoare îşi pierd
cu totul importanţa.
Premisele .redactării u n u i repertoriu al descoperirilor monetare din
R o m â n i a sînt astăzi cît se p o a t e de favorabile. Pe de o parte a u apărut între
t i m p cîteva mari lucrări de acest gen în străinătate — repertoriul c e h o s l o v a c
1 2 1 3
cel g e r m a n , consacrat tezaurelor d e m o n e d e r o m a n e , repertoriul e n g l e z ;
principiile şi m e t o d e l e de lucru adoptate d e cei care a u realizat aceste mari
inventare n u m i s m a t i c e pot servi ca p u n c t d e reper p e n t r u o p e r a care n e
aşteaptă.
Pe d e altă parte, d i s p u n e m astăzi şi d e forţele necesare, î n stare s ă reali­
zeze această lucrare. A c u m douăzeci d e ani, numismaţii d i n ţara noastră, s p e ­
cialişti în adevăratul sens al cuvîntului, se n u m ă r a u p e degete. Astăzi, n u m ă ­
rul lor a crescut simţitor, din rîndurile muzeografilor de la m u z e e l e j u d e ţ e n e
evidenţiindu-se cercetători b i n e pregătiţi î n d o m e n i u l numismaticii, autori ai
unor lucrări de certă valoare ştiinţifică. Intrucît redactarea unui repertoriu
c o m p l e t al descoperirilor m o n e t a r e din toată ţara n u p o a t e fi decît o p e r a u n u i
larg colectiv, c o n s i d e r ă m c ă existenţa acestor cadre d e specialişti p o a t e repre­
zenta o garanţie p e n t r u reuşita strădaniilor c e se v o r d e p u n e în scopul m a i
sus arătat.
C e lipseşte atunci, c a să trecem d e la faza de deziderat la aceea de reali­
zare ? Lipseşte, d u p ă părerea noastră, iniţiativa unei instituţii ştiinţifice c e n ­
trale, care să declanşeze întreaga operaţie, polarizînd toate forţele existente
astăzi şi e o o r d o n î n d u - l e eforturile. N u v e d e m d e c e această sarcină n u ar p u t e a
fi a s u m a t ă d e către A c a d e m i a d e Ştiinţe Sociale şi Politice a R e p u b l i c i i S o c i a ­
liste R o m â n i a , prin organismul a d e c v a t care este C o m i s i a de istorie e c o n o m i c ă
şi istorie a gîndirii e c o n o m i c e .

64
 C u speranţa c ă aceste aşteptări se v o r materializa î n curînd, n e p r o ­
p u n e m să s c h i ţ ă m , în c e l e c e u r m e a z ă , principalele jaloane d e c a r e ar trebui
să se ţină s e a m a , p e parcursul fazelor d e realizare a lucrării preconizate.

I. S T A B I L I R E A L I M I T E L O R C R O N O L O G I C E A L E REPERTORIULUI
NUMISMATIC.

C e a m a i v e c h e descoperire m o n e t a r ă efectuată în R o m â n i a — v e c h e prin

:

data de e m i s i u n e a m o n e d e i respective — c o i n c i d e î n c h i p fericit c u cea mai

veche emisiune monetară de pe teritoriul ţării noastre ; este vorba d e d r a h m a
arhaică a oraşului Histria, b ă t u t ă p e l a 4 8 0 î.e.n. şi găsită î n 1 9 3 4 la P e c e -
1 4
neaga, lîngă M a n g a l i a . E a rărnîne m a i departe limita inferioară a reperto­
riului nostru.
In p r o g r a m u l lucrărilor î n c e p u t e în 1 9 5 4 d e către secţia a V - a , d e a t u n c i ,
a A c a d e m i e i , se p r e v e d e a c a p u n c t de plecare apariţia obiectelor p r e m o n é t a r e ,
ca mijloace d e s c h i m b e c o n o m i c , f e n o m e n c e se manifestă î n c ă d i n e p o c a b r o n ­
1 5
zului . C r e d e m însă c ă este m a i potrivit să l ă s ă m această preistorie a m o n e d e i
p e s e a m a arheologiei.
C a limită superioară a repertoriului n u m i s m a t i c , p r o p u n e m a n u l 1867,
c î n d capătă fiinţă p r i m a l e g e m o n e t a r ă a R o m â n i e i . D u p ă această d a t ă , exis­
tenţa u n e i m o n e d e naţionale legale face c a descoperirile m o n e t a r e să n u m a i
aibă nici o i m p o r t a n ţ ă , c a izvoare p e n t r u studiul istoriei f e n o m e n e l o r e c o ­
nomice, v

II. D E T E R M I N A R E A C A T E G O R I I L O R D E I Z V O A R E C E URMEAZĂ
A FI Î N R E G I S T R A T E Î N R E P E R T O R I U L P R O P U S .

Atît în p r o g r a m u l A c a d e m i e i d i n 1954, cît şi î n repertoriul c e h o s l o v a c

despre care s-a amintit m a i sus, se i a u î n considerare trei categorii de izvoare :
1. descoperirile m o n e t a r e intrate î n î n t r e g i m e sau n u m a i î n p a r t e în c o ­
lecţii accesibile şi a căror înregistrare se p o a t e face, p r i n urmare, direct, după
materialul existent. Intră în această categorie atît descoperirile p u b l i c a t e , cît
şi c e l e inedite.
2. descoperirile m o n e t a r e e f e c t u a t e î n trecut şi c o n s e m n a t e în diverse
publicaţii, d a r ale căror piese c o m p o n e n t e s-au risipit fără u r m e în c u r g e r e a
vremii. Î n acest caz, înregistrarea se v a face d u p ă d a t e l e publicate, fiind astfel
tributară observaţiilor şi cunoştinţelor autorilor d i n trecut. î n astfel de cazuri,
se i m p u n e o valorificare critică a datelor cuprinse î n izvorul bibliografic c e
serveşte c a b a z ă pentru înregistrarea unei descoperiri m o n e t a r e . F o a r t e adesea,
această operaţie este posibilă.
3. descoperiri m o n e t a r e m e n ţ i o n a t e î n diverse m a t e r i a l e d e arhivă şi
despre a căror soartă n u se m a i ştie n i m i c sau care a u dispărut d i n diferite
motive. Este cazul, m a i ales, al u n o r tezaure găsite î n secolele trecute.
D e ş i cercetarea integrală a acestor izvoare creează mari dificultăţi, n u
ni se pare r e c o m a n d a b i l să se renunţe la v r e u n a d i n categoriile e n u n ţ a t e m a i sus.

65
 III. S E L E C T A R E A MATERIALULUI DEPISTAT

E d u c a r e a m a s e l o r largi, în zilele noastre, are c a efect îmbucurător, prin­

tre altele, salvarea descoperirilor m o n e t a r e ce se efectuează n e c o n t e n i t p e în­
tinsul ţării. A n u n ţ a ţ i din v r e m e d e c ă t r e descoperitorii întîmiplători ai u n o r
tezaure monetare, specialiştii din instituţii centrale de cultură sau d i n m u z e e
locale p o t face i m e d i a t cercetări l a faţa locului, stabilind condiţiile exacte în
care s-a f ă c u t descoperirea şi luînd măsurile d e rigoare p e n t r u conservarea
materialelor descoperite. S e înţelege că d e aceste condiţii n u a u beneficiat şi
descoperirile din trecut, c e e a c e are drept c o n s e c i n ţ ă incertitudinea privitoare
fie l a c o n ţ i n u t u l exact, fie, uneori, la localizarea unei descoperiri. F o a r t e m u l t e
piese din tezaure m o n e t a r e a u intrat î n colecţii particulare fără a li se c o n ­
s e m n a p r o v e n i e n ţ a sau c u indicaţii i n e x a c t e ori vagi, c a d e e x e m p l u : găsită
în D o b r o g e a ori î n împrejurimile oraşului X .
Pentru a n u încărca repertoriul n u m i s m a t i c c u informaţii foarte vagi,
care p o t fi adesea greşite, c r e d e m c ă trebuie e l i m i n a t e de plano toate desco­
peririle care n u a u m ă c a r indicaţia unei localităţi.

IV. R E D A C T A R E A FIŞELOR.

Fişele p e b a z a cărora u r m e a z ă a se integra descoperirile m o n e t a r e î n re­

pertoriul propus v o r c u p r i n d e următoarele rubrici :
1. locul şi împrejurările descoperirii ;
2 . c o n ţ i n u t u l descoperirii. S e v a indica, p e cît e c u p u t i n ţ ă :
a. n u m ă r u l total al pieselor
b. repartiţia lor pe emitenţi, n o m i n a l e şi, c î n d e cazul, p e m o n e t a r i i
c. datarea pieselor c o m p o n e n t e
d. prezenţa într-o descoperire m o n e t a r ă şi a altor genuri d e obiecte ;
3 . c o l e c ţ i i l e publice sau particulare î n care a u ajuns şi se păstrează astăzi
piesele p r o v e n i n d d i n descoperirea s e m n a l a t ă ;
4. bibliografia privitoare la descoperirea î n c a u z ă ;
5 . d a t a celei m a i recente m o n e d e {terminus post quem a l descoperirii)
şi s e m n u l c o n v e n ţ i o n a l sub care descoperirea respectivă figurează p e harta
a n e x ă ; aceste u l t i m e e l e m e n t e v o r fi scoase î n evidenţă, spre a fi urmărite c u
m a i m u l t ă uşurinţă.

V. C O O R D O N A R E A MATERIALULUI ADUNAT PE FIŞE.

Clasarea fişelor privitoare la descoperiri m o n e t a r e se v a face în ordinea

c r o n o l o g i c ă a emiterii m o n e d e l o r ; î n cazul u n u i tezaur m o n e t a r , se v a a v e a
î n v e d e r e d a t a celei m a i recente m o n e d e (terminus post quem).
N u este i n d i c a t , d u p ă părerea noastră, um a r a n j a m e n t , în ordine alfa­
betică, al localităţilor î n care s-au făcut descoperiri m o n e t a r e , d e o a r e c e , într-un

66
a s e m e n e a caz, tabloul circulaţiei m o n e t a r e dintr-o a n u m i t ă e p o c ă , p e u n spa­
ţ i u geografic m a i larg, ar fi greu d e sesizat dintr-o singură privire. I n d i c i alfa­
betici p e n t r u n u m e de localităţi şi de emitenţi, p r e c u m şi p e n t r u n o m i n a l e
vor servi la orientarea cercetătorilor, î n v e d e r e a consultării rapide a reperto­
riului n u m i s m a t i c al R o m â n i e i .

VI. C A R T O G R A F I E R E A D E S C O P E R I R I L O R MONETARE.

Este de la sine înţeles c ă repertoriul v a a v e a î n a n e x e hărţi cuprinzînd,

p e perioade istorice, toate descoperirile m o n e t a r e înregistrate. D i n experienţa
1 6
c ă p ă t a t ă cu prilejul efectuării u n o r lucrări de acest g e n , a m reţinut a v a n t a ­
jul folosirii u n u i n u m ă r cît m a i restrîns de s e m n e c o n v e n ţ i o n a l e , c a r e să fie
susceptibile de a diferenţia cronologic descoperirile m o n e t a r e din aceeaşi p e r i o a d ă ,
fără a î n g r e u n a citirea cartogramei respective.
N e o p r i m aici, apreciind că n u este locul a intra î n a m ă n u n t e . C o n s i ­
deraţiile expuse î n rîndurile p r e c e d e n t e a u f ă c u t obiectul u n o r n e c u r m a t e p r e ­
ocupări, c e d a t e a z ă de trei decenii. M a i m u l t d e c î t o simplă c o m u n i c a r e , e l e
reprezintă de fapt o adevărată pledoarie î n f a v o a r e a u n e i o p e r e de m u l t aştep­
tate de la numismaţii r o m â n i ; redactarea repertoriului descoperirilor m o n e ­
1 7
tare din ţara noastră. E timpul c a ea să d e v i n ă f a p t î m p l i n i t .

N O T E

* C o m u n i c a r e prezentată la sesiunea Comisiei d e istorie e c o n o m i c ă şi istorie a

gîndirii e c o n o m i c e , î n ş e d i n ţ a d i n 4 aprilie 1 9 7 2 .
1 Cesar Bolliac, Arheologia si numismatica, î n Trompeta Cârpacilor, VII (1869),
nr. 6 9 9 d i n 23 i a n / 4 febr., p . 2 9 8 6 — 2 9 8 7 ; i d e m ; Arheologia, ibid., nr. 7 8 5 (recte 758)
d i n 8 / 2 0 sept., p . 2 3 1 7 (retipărire s u b titlul Excursiune arheologică din anul 1869,
Bucureşti, 1 8 6 9 , 73 p . ) .
2 C. Gooss, Chronik der archäologischen Funde Siebenbürgens, în Archiv des
Vereines für Siebenbürgischen Landeskunde, XIII (1Ö76), p. 2 0 3 — 3 3 8 .
"Lucrarea, m a i v e c h e , a lui M . J. Ackner, Die antiken Münzen, eine Quelle der
älteren Geschichte Siebenbürgens 101—275 nach Chr., p u b l i c a t ă i n Archiv für Kenntniss
von Siebenbürgens Vorzeit und Gegenwart, 1 (1840—1841), p. 69—96, 297—331, nu
se referă la descoperiri m o n e t a r e , considerate c a izvoare, istorice, ci n u m a i la studiul e m i ­
siunilor m o n e t a r e romane privitoare la D a c i a .
3 Const. Moisil. Monete şi tezaure monetare găsite în România şi în ţinuturile ro­
mâneşti învecinate (vechiul teritoriu geto-dac), m Buletinul Societăţii numismatice ro­
mâne, X ( 1 9 1 3 ) , p. 1 9 — 2 2 , nr. . 1 — 1 5 ; p . 6 2 — 6 4 , ur. 1 6 — 2 8 ; X I ( 1 9 1 4 ) , p . 2 3 — 2 7 ,
nr. 2 9 — 4 1 ; p, 5 5 — 5 7 , nr. 4 2 — 5 0 ; X I I ( 1 9 1 5 ) , p . 4 3 — 4 4 , nr. 5 1 — 5 4 ; p . 1 5 2 — 1 5 4 ,
nr. 5 5 — 5 8 ; X I I I ( 1 9 1 6 ) , p . 4 2 — 4 3 , nr. 5 9 — 6 7 ; Monete şi tezaure monetare din
România Mare (vechiul teritoriu geto-dac), ibid., X V ( 1 9 2 0 ) , p . 7 8 — 8 1 , nr. 6 8 — « 7 ;
X V I I ( 1 9 2 2 ) , p. 5 8 — 6 2 , nr. 8 8 — 1 0 0 ; X V I I I ( 1 9 2 3 ) , p . 9 0 — 9 1 , nr. 1 0 1 — 1 1 3 ; Noi
descoperiri monetare în România, ibid., X X I ( . 1 9 2 6 ) , p . 17—<18, nr. 1 1 4 — 1 2 0 .

67
 4 Iulian M a r ţ i a n , Repertoriu arheologic pentru Ardeal, Bistriţa, 1 9 2 0 , 61 p.
5 M á r t o n Roska, Thesaurus antiquitatum transsilvanicarum. Erdély régészeti re­
pertóriuma T o m I, Koloszvár ( C l u j ) , 1 9 4 2 , 3 6 0 p .
6 I u d i t a WinMer, Despre datarea tezaurului antic descoperit lingă Sebeş în 1491,
î n Apulum, I X (1971), p. 527—529.
7 W o l f g a n g u s Lazius, Commentariorum Reipub. Romanae illius, in exteris provin-
cijs, bello acquisitis, constitutae, libri duodecim, Basileae (Bale, B a s e l ) , 1 5 5 1 , p . 1 0 9 4 ;
ci. I. M a r ţ i a n , Comori ardelene, î n Buletinul Societăţii numismatice române, X V I ( 1 9 2 1 ) ,
p. 1 5 — 1 8 .
8 C u titlu d e e x e m p l u , n e m ă r g i n i m să c i t i m n u m a i d o u ă lucrări, m a i vechi :
M . M a c r e a , Monetele şi părăsirea Daciei, î n Anuarul Institutului de studii clasice, III
( 1 9 3 6 — 1 9 4 0 ) , p . 2 7 1 — 3 0 5 ; B u c u r Mitrea, Penetrazione commerciale e circolazione mo-
netaria nella Dacia prima della conquista, î n Ephemeris Dacoromâna, X (1943),
p. 1—154.
9 î n acest sens, O c t a v i a n O c t . Iliescu, Corpus Thesaurorum Olteniae, în Oltenia,
I I ( 1 9 4 1 ) , p. 1 5 7 — 1 6 0 ; Const. Moisil, Tezaurele monetare ca izvoare istorice, în Cronica
numismatică şi arheologică, XVI ( 1 9 4 2 ) , p . 6 8 — 7 5 ; v. şi comentariile noastre d i n
recenzia repertoriului c e h (citat m a i jos, î n n o t a nr. 1 1 ) , recenzie p u b l i c a t ă î n Studii
şi cercetări de numismatică, II ( 1 9 5 8 ) , p. 4 7 9 — 4 9 0 ; I I I ( 1 9 6 0 ) , p. 5 9 6 — 5 9 8 .
1 0 A r h i v a privitoare la a c e s t repertoriu se păstrează la C a b i n e t u l numismatic al
Bibliotecii A c a d e m i e i Republicii Socialiste R o m â n i a .
11 Nalezy minei v Cechách, na Morave a ve Slezsku redigovala E m a n u e l a N o h e j -
Iová-Prátová ( T e z a u r e l e m o n e t a r e d i n C e h i a , M o r a v i a şi Silezia, sub redacţia Bmanuelei
N o h e j l o v á — P r á t o v á ) . Prága, I, 1 9 5 5 , 3 1 4 ( 3 1 6 ) p . + 6 h ă r ţ i ; I I , 1 9 5 6 , 2 9 8 ( — 3 0 0 ) p .
+ 5 h ă r ţ i ; I I I , 1 9 5 7 , 2 7 5 ( — 2 8 0 ) p . + 5 h ă r ţ i ; I V , 1 9 5 8 , 231 ( — 2 3 6 ) p .
12 H a n s J ö r g Kellner, Die Fundmünzen der römischen Zeit in Deutschland, Ber­
lin, 1 9 6 0 — ( î n curs d e a p a r i ţ i e ) .
13 J. D . A . T h o m p s o n , Inventory of British Coin Hoards A. D. 600—1500, Lon­
d o n , 1 9 5 6 , 162 p . , 2 4 planşe, hărţi.
14 Publicată d e Const. Moisil, Creşterea colecţiilor Cabinetului numismatic, în
Creşterea colecţiunilor (Biblioteca A c a d e m i e i R o m â n e ) , 4 9 — 5 3 ( 1 9 3 6 — 1 9 4 2 ) , p . 2 2 .
15 D e s p r e folosirea metalelor, c a mijloc de s c h i m b , în e p o c a bronzului, v. I. N e s t o r ,
în Istoria României, I , Bucureşti, 1 9 6 0 , p . 1 1 9 — 1 2 0 .
16 N e referim la următoarele hărţi numismatice, e x e c u t a t e d u p ă indicaţiile noastre
î n anii 1 9 5 3 — ' 1 9 5 6 : a. Tezaure monetare găsite pe teritoriul R.P.R., hartă la scara
1 : 5 0 0 0 0 0 , realizată î n 1953 î n cadrul M u z e u l u i n u m i s m a t i c al Băncii d e S t a t a
R. P. R o m â n e (azi B a n c a N a ţ i o n a l ă a R . S. R o m â n i a ) şi prezentată d e către autorul
acestor rînduri î n ş e d i n ţ a Societăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e d i n 15 martie 1 9 5 3 ( c o m u n i c a ­
rea : Cu privire la repertoriul şi harta tezaurelor şi descoperirilor monetare din ţara
noastră) j a c e a s t ă hartă se păstrează astăzi la C a b i n e t u l n u m i s m a t i c al Bibliotecii A c a d e ­
m i e i R . S. R o m â n i a ; b. Tezaure monetare găsite pe teritoriul R.P.R., hartă la scara
1 : 3 7 5 0 0 0 , prezentată în cadrai Expoziţiei numismatice a M u z e u l u i d e istorie a M u n i ­
cipiului Bucureşti, expoziţie c u caracter p e r m a n e n t , i n a u g u r a t ă la 12 i u n i e 1 9 5 6 .
17 Precizăm c ă , î n c e p î n d d e la 1 ianuarie 1 9 7 2 , sub e g i d a Institutului d e istorie
„ N . Iorga" al A c a d e m i e i d e Ştiinţe Sociale şi Politice a R. S. R o m â n i a , se lucrează l a
redactarea unui repertoriu al descoperirilor m o n e t a r e datînd d i n perioada 271-—1365 ;
acest repertoriu face p a r t e d i n colecţia Fontes Históriáé Daco-Romanae, editată s u b
îngrijirea Institutului m a i sus citat.
N u a m socotit necesar să a m i n t i m , în c o m u n i c a r e a d e faţă, iniţiativele ce se m a ­
nifestă d e mai mulţi a n i î n c o a c e , p e plan internaţional, în v e d e r e a redactării u n o r mari
repertorii de tezaure m o n e t a r e (greceşti, romane sau b i z a n t i n e ) , acoperind întregul b a z i n
mediteranian. A c e s t e iniţiative n u exclud, ci dimpotrivă, implică redactarea, î n prealabil
*au în paralel, a repertoriului naţional d e care n e - a m o c u p a t î n această succintă notă.

68
 LE PROBLEME D E LA REALISATION D ' U N REPERTOIRE
C O N C E R N A N T LES D É C O U V E R T E S M O N É T A I R E S FAITES
EN ROUMANIE

RÉSUMÉ

Cet article a fait l'objet d'une communication, presentee, Je 4 iavril 1972, â la

session organisée par la Caromission d'histoire économique et d'histoire de la pensée
é c o n o m i q u e , instituée prés 1'Academie des Sciences Sociales et Politiques d e la R é p u b l i q u e
Socialiste d e R o u m a n i e . Aprés avoir tracé l'évolution des préoccupations manifestées dans
ce d o m a i n e , d e p u i s plus d'un s i é d e , l'auteur y e x p o s e les principaux jalons dont o n de-
vrait tenir c o m p t e , d e son avis, e n v u e d e xéaliser, dans u n délai raisonnable, le reper-
toire des découvertes monétaires, faites e n R o u m a n i e .

69
 U N STATER DE TIP ALEXANDRU CEL MARE,
PROVENIND DIN TEZAURUL DE LA MĂRĂŞEŞTI

de CARMEN MARIA PETOLESCU

Printre m o n e d e l e achiziţionate d e M u z e u l de Istorie al R e p u b l i c i i Socia­

liste R o m â n i a , se află şi u n stater d e tip A l e x a n d r u cel M a r e , p r o v e n i n d d i n
1
tezaurul de la Mărăşeşti (jud. V r a n c e a ) .
I n anul 1909, la Mărăşeşti, a fost descoperit întîmplător u n tezaur c o m ­
pus din circa 8 0 0 de stateri de aur p u r t î n d n u m e l e regilor Filip al I I - l e a ,
A l e x a n d r u cel M a r e , Filip al I I I - l e a Aridéul şi L y s i m a c h . T e z a u r u l s-a î m ­
2
prăştiat apoi î n diferite colecţii d i n ţară şi d i n străinătate. Astfel, 82 de piese
au intrat în posesia lui C. Alessandrescu şi ulterior a fiilor acestuia, care le-au
vîndut la L o n d r a ( c u e x c e p ţ i a a trei p i e s e ) . D i n fericire, î n a i n t e de vînzarea
lor a u fost e x e c u t a t e m u l a j e în gips (păstrate a c u m la C a b i n e t u l N u m i s m a t i c
3
al Bibliotecii A c a d e m i e i R e p u b l i c i i Socialiste R o m â n i a ; inv. 1 0 0 0 / 1 9 5 3 ) .
I n 1961, C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al Bibliotecii A c a d e m i e i a achiziţionat
un stater emis d e A l e x a n d r u cel M a r e p r o v e n i n d din tezaurul de la M ă r ă ­
şeşti ; din acelaşi tezaur au m a i fost prezentate spre identificare alte d o u ă e x e m ­
4
plare.

U n u l dintre aceşti stateri a intrat recent în patrimoniul M u z e u l u i de

Istorie al R e p u b l i c i i Socialiste R o m â n i a (inv. 1 9 9 5 2 ) :
A v . C a p u l zeiţei A t h e n a spre dr. c u coif corintian ornat de u n şarpe.

71
 Rv. AAESANAPOY î n c î m p u l dr., d e sus î n jos. N i k e î n picioare
spre st., ţinînd î n dr. o c u n u n ă d e laur, î n st. stylis. î n c î m p u l st. o protomă

d e P e g a s , s u b aripa zeiţei sigla

D i m . 1 8 , 5 x 1 9 r u m ; 8,47 g.
P r e z e n ţ a P e g a s u l u i p e m o n e d e l e d e tip A l e x a n d r u cel Mare este privită,
6
în general, c a s i m b o l al o r a ş u l u i L a m p s a c u s d i n M y s i a .
Staterul în discuţie face p a r t e d i n t r e m o n e d e l e e m i s e la L a m p s a c u s , care

c a r e s î n t d a t a t e î n a n u l 3 1 0 l e n 7
p o a r t ă p e revers P e g a s u l şi sigla ^ - -
Printre mulajele monedelor provenind din tezaurul d e la Mărăşeşti, păs­
trate l a C a b i n e t u l N u m i s m a t i c al Bibliotecii A c a d e m i e i , se află u n stater i d e n ­
tic c u a c e s t a ; e x a m i n a r e a atentă a celor d o u ă exemplare ne-a dat posibilitatea
să stabilim c ă p e n t r u b a t e r e a reversului lor a fost folosită aceeaşi stanţă.
P r e z e n t î n d staterul descoperit la M ă r ă ş e ş t i a m încercat să contribuim, fie
şi într-o măsură mai mică, la îmbogăţirea datelor privind acest tezaur.

NOTE

1 M o n e d a a făcut p a r t e d i n colecţia C. Alessandrescu şi a fost oferită muzeului

d e către u n m e m b r u al familiei.
2 D a t e despre acest tezaur l a : Const. Moisil, î n Buletinul Societăţii numismatice
române, 1 1 , 1 9 1 4 , p . 2 5 — 2 6 ; i d e m , î n Cronica numismatică si arheologică, 14, 1939,
p . 1 4 2 — 1 4 3 ; O c t a v i a n Iliescu, î n Caiet selectiv de informare asupra creşterii colecţiilor
Bibliotecii Academiei R.P.R., nr. 8, 1 9 6 3 , p. 3 2 9 .
3 M u l ţ u m i m şi p e această cale şefului Cabinetului N u m i s m a t i c al Bibliotecii Aca­
d e m i e i O c t a v i a n Iliescu, care n e - a p u s la dispoziţie, pentru studiai comparativ, mulajele
î n gips.
4 O c t a v i a n Iliescu, op. cit., p . 3 2 9 .
5 L . Müller, Numismatique d'Alexandre le Grand, C o p e n h a g a , 1 8 5 5 , nr. 6 1 1 .
6 Ibidem, p . 1 9 6 şi 2 3 5 .
7 M . T h o m p s o n , A. R . Bellinger, Greek coins in the Yale collection IV : A Hoard
of Alexander Drachms, reprinted from Yale Classical Studies, X I V , 1 9 5 5 , p . 3 3 (inac­
cesibilă) ; a p u d G h . Poenaru Bordea, Tezaurul de la Mărăşeşti, c o m u n i c a r e prezentată
la Institutul d e Arheologie d i n Bucureşti la 2 aprilie 1 9 7 3 . Pentru d a t a r e a m o n e d e i ,
a d u c e m mulţumiri autorului care n e - a p u s la dispoziţie textul comunicării.

UN STATÉRE DE TYPE ALEXANDRE LE GRAND

PROVENANT DU TRÉSOR DE MĂRĂŞEŞTI

RÉSUMÉ

E n 1 9 0 9 o n a découvert â Mărăşeşti (dép. de Vrancea) u n trésor d e 8 0 0 statéres

de Philippe I I , Alexandre le G r a n d , Philippe I I I e t L y s i m a q u e , disperse ultérieurement.
L'auteur présente u n e piéce conservée a u C a b i n e t N u m i s m a t i q u e dú Musée d'his-
toire d e la R é p u b l i q u e Socialiste d e Roumanie. L e statére a é t é émis â Lampsaque
( M y s i e ) , e n 3 1 0 avânt notre ere.

LEGENDE DES FIGURES

Fig. 1. — Statére d e type Alexandre Ie Grand d u trésor d e Mărăşeşti

72
 TEZAURUL DE MONEDE ANTICE DESCOPERIT
LA FRĂSINET, JUDEŢUL TELEORMAN

de ION SPIRU şi CORNELIU BEDA

î n l u n a august 1972, a fost recuperat p e n t r u M u z e u l de istorie din A l e ­

xandria u n tezaur format din 29 m o n e d e d e argint antice. D i n t r e acestea, 28
sînt tetradrahme ale Provinciei M a c e d o n i a Prima şi u n a emisă de oraşul T h a s o s .
T e z a u r u l a fost descoperit în anul 1970 d e către ţăranul cooperator D u ­
mitru Stănilă d i n satul Frăsinet, c o m u n a Băbăiţa, judeţul T e l e o r m a n , la 4 k m
depărtare de sat, în p u n c t u l n u m i t „ V a l e a Mierlei". M o n e d e l e fuseseră depuse
într-o ulcică, spartă în m o m e n t u l descoperirii şi nerecuperată. î n acest loc, se
păstrează urmele unei aşezări geto-dacice, î n legătură c u care trebuie p u s te­
zaurul. Emisiunile M a c e d o n i e i Prima aparţin tipului de tetradrahme bine cu­
noscut, avînd p e avers scutul m a c e d o n e a n cu bustul zeiţei Artemis T a u r o p o l o s
în centru, înconjurat d e u n c e r c perlat.
Pe revers, î n mijlocul m o n e d e i , se află m ă c i u c a lui H e r c u l e , în poziţie
orizontală, m o n o g r a m e , ale magistraţilor şi legenda
T o t u l se află înconjurat d e o c u n u n ă d e stejar.
C u toate c ă m o n e d e l e a u fost emise n u m a i între anii 1 5 8 — 1 4 8 î.e.n., ele
a u avut o m a r e circulaţie, fiind preţuite atît p e n t r u valoarea lor intrinsecă,
datorată titlului ridicat al argintului, cît şi p e n t r u prezentarea artistică.
M o n e d e l e din tezaurul amintit diferă de la u n e x e m p l a r la altul. î n
timp c e cîteva e x e m p l a r e sînt foarte frumos e x e c u t a t e , altele sînt m a i p u ţ i n
reuşite, iar unele a u c h i a r defecte d e imprimare, c e e a ce dovedeşte c ă a u apar­
ţinut m a i multor emisiuni, aşa c u m o arată d e altfel şi siglele lor. U n a dintre
piese este o imitaţie, întrucît diferă d e celelalte m o n e d e , fiind m a i slab reali­
zată artistic, cu bustul zeiţei m u l t mărit şi c u lipsa literei sigma d e la cuvîntul
Protes, la c a r e se m a i a d a u g ă şi titlul scăzut al argintului.
Descoperirea acestui tezaur se a d a u g ă celorlalte descoperiri de m o n e d e ale
M a c e d o n i e i Prima, în judeţul T e l e o r m a n . N u m ă r u l total al m o n e d e l o r din acest
judeţ, c u n o s c u t e p î n ă a c u m , se ridică la circa 180 exemplare, reprezentînd
aproape j u m ă t a t e d i n totalul de 4 0 0 — 4 0 5 de astfel d e m o n e d e găsite în ţara
noastre. C e l e 180 de tetradrahme descoperite în judeţul T e l e o r m a n fac d o v a d a

73
unei puternice circulaţii şi alături de urmele arheologice d o c u m e n t e a z ă , în
această parte a D a c i e i , existenţa unei p o p u l a ţ i i g e t i c e destuii d e n u m e r o a s e ,
care avea relaţii comerciale strînse c u l u m e a din sudul D u n ă r i i .
In sprijinul acestor afirmaţii, a m i n t i m că d i n 17 tezaure cu tetradrahme
M a c e d o n i a P r i m a descoperite în ţară, şase sînt găsite în judeţul T e l e o r m a n
şi a n u m e în localităţile Conteşti, N i c o l a e Bălcescu, M e r e n i , Merişani, Viişoara,
la care se a d a u g ă a c u m şi cel de la Frăsinet. Izolat, s-au m a i găsit astfel d e
m o n e d e la A l e x a n d r i a , Furculeşti, O r b e a s c ă de Sus, Roşiorii d e V e d e , V i -
tăneşti etc. T o a t e aceste m o n e d e trebuie puse î n legătură c u p o p u l a ţ i a getică,
pe care o atestă d e altfel, şi aşezarea u n d e a fost găsit tezaurul amintit.
C e r a m i c a descoperită în acest loc este tipică aşezărilor geto-dacice din
secolul I I — I î.e.n. şi se a d a u g ă celei apărute în peste d o u ă z e c i de aşezări
locale descoperite p e firul apelor care străbat judeţul de la nord spre sud-est.
D a c ă m a i a d ă u g ă m la aceste aşezări amintite şi cetăţile getice d e la Z i m n i c e a ,
'Mbeşti şi Orbească, m o r m î n t u l d e incineraţie d e l a L ă c e n i , p r e c u m şi i m p o r ­
tantul tezaur d i n m o r m î n t u l descoperit în m ă g u r a de la Peretu, se p o a t e afirma
că între m o n e d e l e descoperite în j u d e ţ şi viaţa acestei populaţii exista o strînsă
legătură.
T e z a u r u l de la Frăsinet are, prin urmare, n u n u m a i o valoare n u m i s ­
matică ci şi u n a de d o c u m e n t istoric care atestă încă o dată prezenţa unei p o p u ­
laţii geto-dacice, numeroase şi active, în plină ascensiune social-economică, p e
actualul teritoriu al judeţului T e l e o r m a n .
 ASUPRA UNUI TEZAUR MONETAR ROMAN
REPUBLICAN DIN ESTUL TRANSILVANIEI

de BUCUR MITREA

1
N o t a m cu alt prilej necesitatea de a fi republicate toate descoperirile
monetare de pe teritoriul ţării noastre în m o d critic şi exhaustiv, la nivelul d e
azi al cercetării numismatice.
Prin astfel de lucrări, p r e g ă t i m editarea viitorului Corpus al descoperi­
rilor m o n e t a r e din R o m â n i a . î n viziunea m e a , u n a s e m e n e a corpus v a trebui
să c u p r i n d ă rezumativ, d a r integral, toate informaţiile care se c u n o s c în legă­
tură c u descoperirea respectivă, î n c e p î n d cu condiţiile de găsire, datele tehnice,
exprimate succint, dar complet, precizarea cronologică a fiecărei m o n e d e d u p ă
studiile cele m a i recente şi în general acceptate, ilustrarea celor care prezintă
unele e l e m e n t e noi şi terminînd cu m e n ţ i o n a r e a colecţiilor prin care m o n e d e l e
au trecut şi instituţia sau colecţia în care se păstrează în prezent, în caz că
se cunoaşte.
î n felul acesta, p u n e m la îndemî.ia cercetătorului istoriei noastre vechi,
d a r şi a acelora care se ocuipă de cercetarea istoriei v e c h i în general, u n izvor
d e primă m î n ă p e n t r u studiul vieţii s o c i a l - e c o n o m i c e a D a c i e i . In acelaşi t i m p ,
îi scutim p e cei ce vor folosi Corpus-ul de a merge la unele lucrări în care
descoperirile a u fost m e n ţ i o n a t e pentru p r i m a oară şi care sînt azi greu accesi­
bile chiar cercetătorilor d i n marile centre din ţară, fără să m a i a m i n t i m pe
cei d i n centre m a i mici sau pe cer de peste hotare.
Iată deci c u m se justifică o a s e m e n e a m u n c ă , plină de răbdare, care are
c a obiectiv să caute, să selecteze c u grijă, să noteze tot c e este important,
subliniind meritul cercetătorului respectiv, corectîndu-1 d a c ă şi cînd e necesar,
în orice caz oferind o prezentare c o m p l e t ă Ja nivelul a c t u a l al ştiinţei numis­
matice, a tot c e e a c e se ştie î n legătură c u o descoperire n u m i s m a t i c ă .
î n cadrul general expus mai sus, m - a m oprit pentru m o m e n t asupra te­
zaurului de la Martinis, jud. H a r g h i t a , cunoscut şi în literatura mai v e c h e .
P r i m u l izvor ce mi-e c u n o s c u t î n legătură cu această descoperire este o
notiţă a lui Cari Gooss, p u b l i c a t ă în 1876 în c u n o s c u t a sa lucrare Chronik der
2
archäologischen Funde Siebenbürgens. Primul fapt p e care-1 pot c o n s e m n a

75
 este c ă descoperirea s-a f ă c u t înainte de a n u l 1876, d a t ă la care C. Gooss îşi
3
p u b l i c ă lucrarea. A l doilea fapt sigur este c ă neobositul cercetător şi iubitor
al antichităţilor transilvane, căruia ştiinţa istorică îi datorează valoroase studii
şi n u m e r o a s e informaţii referitoare la istoria v e c h e a D a c i e i , a e x a m i n a t p e r ­
sonal descoperirea şi ne-a lăsat o descriere ştiinţifică p e b a z a căreia se p o a t e
preciza şi d a t a m o n e d e l o r . î n legătură o u împrejurările şi p u n c t e l e în care s-a
făcut descoperirea n u ni s-au păstrat a m ă n u n t e . S e c o n s e m n e a z ă d o a r c ă î n
localitatea p o m e n i t ă s-a găsit u n tezaur c e c u p r i n d e a o tetradrahmă t h a -
siană şi n u m e r o a s e m o n e d e r o m a n e republicane. D i n acestea, abia 16 e x e m ­
4
plare s-au păstrat î n d o u ă brăţări. U n a d i n brăţări se afla la 1876 în pose­
siunea familiei Julius Cserey în I m e n i , jud. C o v a s n a , iar c e a de a d o u a l a
I a c o b I l o n a , d i n Mărtiniş, j u d . Harghita.
î n continuare, acelaşi C . Gooss, d ă o descriere sumară, dar c u toate c a r a c ­
teristicile av. şi rv. fiecărui d e n a r r o m a n republican. Pe baza acestei descoperiri,
a m întocmit inventarul cronologic al m o n e d e l o r .

1. Fără nume de magistrat

C a p u l R o m e i ; rv. Dioscurii şi R O M A .
Grueber, R o m a , 2 8 9 , a n i i 2 2 9 — 2 1 7 (tip a p r o x i m a t i v ) .
S y d e n h a m , 2 0 7 , anii 1 7 5 — 1 6 8 .
2. L. Sempronius Pitio
Grueber, R o m a , 7 1 1 , anii 1 7 2 — 1 5 1 .
S y d e n h a m , 4 0 2 , anii 1 4 5 — 1 3 8 .
3. C. Coilius Caldus
Grueber, R o m a , 1435, tip. gen., anul 90.
S y d e n h a m , 5 8 2 , anii 1 0 0 — 9 7 .
4. L. Caesius
Grueber, Italia, 5 8 5 , anul 9 1 .
S y d e n h a m , 5 6 4 , anul 103.
5. M. Fourius Philus
Grueber, Italia, 5 5 5 , anii 9 3 — 9 2 .
S y d e n h a m , 5 2 9 , anii 1 1 2 — 1 0 9 .
6. C. Annius Luscus, L. Fabius Hispaniensis
Grueber, Spania, 1, anii 8 2 — 8 0 .
S y d e n h a m , 748, tip gen., anii 8 1 — 8 0 .
7. L. Iulius Bursio
Grueber, R o m a , 2485, tip gen., anul 8 5 .
S y d e n h a m , 728, tip gen., anul 8 3 .
8. C. Vibius Pansa
Grueber, R o m a , 2 2 4 4 , tip g e n . , anul 87.
S y d e n h a m , 6 8 4 , anii 8 9 — 8 8 .
9. M. Volteius
Grueber, R o m a , 3 1 5 4 , anul 78.
S y d e n h a m , 774, anul 76.
10. P. Crepusius
Grueber, R o m a , 2 6 9 3 , anul 8 3 .
S y d e n h a m , 738, anii 8 2 — 8 1 . R v . cifra C C X .

76
 11. C. Poblicius Malleolus
Grueber, Italia, 6 9 7 , anul 8 9 .
S y d e n h a m , 6 1 5 , anii 9 2 — 9 1 .
12. L. Március Censorinus
Grueber, R o m a , 2 6 5 7 , anul 8 3 .
S y d e n h a m , 737, anii 8 2 — 8 1 .
13. P> Crepusius
Grueber, R o m a , 2 6 7 3 , tip gen., anul 8 3 .
S y d e n h a m , 738, tip g e n . , anii 8 2 — 8 1 . R v . cifra CCLXXXXI.
14. Q. Antonius Bulbus
Grueber, R o m a , 2730, tip gen., anul 8 2 .
S y d e n h a m , 742, tip gen., a n u l 8 1 .
15. Q. Fufius Kalenus, Mucius Cordus
Grueber, R o m a , 3 3 5 8 , anul 72.
S y d e n h a m , 797, anul 69.
16. Tetradrahmă thasiană
N u se d a u alte a m ă n u n t e asupra ei.
î n literatura n u m i s m a t i c ă actuală, descoperirea m o n e t a r ă d e la Mărtiniş
a fost m e n ţ i o n a t ă , d a r n u fără unele inexactităţi. U n a d i n acestea îmi aparţine.
5
Astfel î n lucrarea m e a asupra circulaţiei m o n e t a r e î n D a c i a înainte de cucerire ,
lucrare î n c h e i a t ă î n anul 1938, s-a strecurat greşeala c ă s-ar fi recuperat o te­
tradrahmă din T h a s o s şi 16 denari r o m a n i republicani. î n realitate a u fost
salvate în total 16 e x e m p l a r e , inclusiv tetradrahmă thasiană. Aceeaşi eroare v a
6
fi preluată într-o p r i m ă fază d e către I u d i t a W i n k l e r , p e n t r u ca apoi aceeaşi
7
cercetătoare într-o lucrare m a i r e c e n t ă să redea corect situaţia n u m e r i c ă a
exemplarelor.
U n alt aspect asupra căruia v o i stărui p u ţ i n este acela al celei m a i re­
c e n t e m o n e d e păstrate d i n tezaur.
8
î n 1938, m e r e u p e b a z a aceluiaşi C . Gooss , n o t a m c ă denarii se eşalo­
9
nează d i n secolul al I I I - l e a p î n ă p e la mijlocul secolului I î.e.n.
I u d i t a Winkler, folosind cronologia lui H . A. Grueber, precizează în m o d
1 0
just c ă cel m a i recent d e n a r se d a t e a z ă î n anul 72 î . e . n .
Pe baza cronologiei m a i recente a lui E. A. S y d e n h a m , p e care e u o
întrebuinţez, acest d e n a r urmează a fi d a t a t î n a n u l 6 9 î.e.n.
*
Descoperirile d e m o n e d e r o m a n e republicane, fie sub formă de tezaure,
fie izolate, sînt c u n o s c u t e în această p a r t e a ţării. E l e a u fost p u s e în valoare
1 1
în ultimii 3 0 de ani de către D r . Székely Z o l t á n , directorul M u z e u l u i d e
istorie d i n Sf. G h e o r g h e .
D a r tezaurul care formează obiectul preocupărilor noastre m a i c o n ţ i n e p e
lîngă denarii r o m a n i din timpul republicii şi o tetradrahmă thasiană. Prin
această u l t i m ă m o n e d ă el se integrează într-o a n u m i t ă g r u p ă d e tezaure m o n e ­
tare romane, oare c o n ţ i n e şi tetradrahme thasiene. C u toate progresele ce s-au
făcut în u l t i m a v r e m e în d o m e n i u l cercetării numismaticii a n t i c e a D a c i e i , n u
a v e m încă u n studiu c a r e să încerce să urmărească şi* să definească structura
tezaurelor î n care aceste d o u ă grupe de m o n e d e se întîlnesc. T o t u ş i , a n u m i ţ i
1 2
paşi a u fost f ă c u ţ i . ,

77
 I n această privinţă, descoperirea de la Martinis n u reprezintă o desco­
perire izolată nici p e n t r u D a c i a şi nici chiar pentru regiunea respectivă.
O structură asemănătoare pare să fi avut şi u n alt tezaur descoperit tot
în estul Transilvaniei. Este vorba d e descoperirea m o n e t a r ă de la Catalina,
c o m u n a I m e n i , jud. C o v a s n a , din anul 1881, şi care ar fi conţinut denari ro­
m a n i republicani şi tetradrahme thasiene. D i n p ă c a t e , acest tezaur s^a împrăş­
tiat fără c a c i n e v a să fi p u t u t c o n s e m n a conţinutul lui într-un m o d m a i
1 3
precis.
D a r d a c ă tezaurul de la Catalina ne-a rămas necunoscut, s-au păstrat în
schimb altele ce a u o structură asemănătoare. N u a m de gînd să le m e n ţ i o n e z
p e toate, d u p ă c u m n u intenţionez să adîncese a c u m şi aici această problemă.
U r m ă r e s c d o a r să-i schiţez liniile mari, dé a c e e a m ă voi limita să notez c ă o
b u n ă parte din tezaurele d i n D a c i a care c o n ţ i n denari romani republicani
şi tetradrahme thasiene i n d i c ă o îngropare timpurie în cursul deceniilor d o i şi
trei sau în anii imediat următori. N u putem. însă să n u a m i n t i m c ă alte tezaure,
care a u aceeaşi structură, a u fost îngropate şi p e la mijlocul secolului I şi
chiar în cea de a d o u a j u m ă t a t e a lui. A s e m e n e a încercări de a î m p i n g e analiza
mai departe sînt stînjenite de informaţiile i n c o m p l e t e şi lacunare p e c a r e le
a v e m în legătură c u astfel d e descoperiri.
C u toate lipsurile notate, v o m m e n ţ i o n a m a i jos tezaurele care f a c parte
din prima grupă.
In această ordine d e idei, o p r i m ă m e n ţ i u n e îi revine tezaurului d e s ­
u
coperit în împrejurimile oraşului A l e x a n d r i a , în 1938. El a fost format din
8 9 m o n e d e de argint, din care 8 5 a u fost denari romani republicani, iar restul
de patru m o n e d e a u fost tetradrahme thasiene. Const. Moisil a primit, d i n
această descoperire, fotografiile a 56 denari şi o t e t r a d r a h m ă thasiană. D e n a r i i
ar fi fost emişi, d u p ă c u m a stabilit acelaşi cercetător, începînd c u magistratul
1 5
« C n . Lucretius şi sfârşind c u Q . A n t o n i u s B a l b u s » , ceea c e d u p ă cronologia
lui S y d e n h a m î n s e a m n ă anii 1 3 3 — 1 2 6 şi 81 î.e.n. D u p ă cunoştinţele m e l e a v e m
d e a face cu cel m a i timpuriu tezaur de denari r o m a n i republicani î n g r o p a t în
1 6
pămîntul D a c i e i .
A l t e d o u ă tezaure îngropate la o d a t ă ulterioară celei d e mai sus, m a i
1 7
precis la anul 73 î.e.n., sînt c e l e d e la H o t ă r a n i , jud. M e h e d i n ţ i şi cel d e la
1 8
Z ă t r e n i , jud. V î l c e a . Primul a fost descoperit î n 1915 şi din el s-au recu­
perat 25 d e n a r i şi 3 tetradrahme thasiene. C e l mai recent denar a fost emis
de magistratul m o n e t a r L. Farsuleius Mensor. Cel d e al doilea a fost descoperit
înainte de 1 9 1 4 şi ni s-au păstrat 3 9 4 - 2 denari şi indicaţii pentru tetradrahme
thasiene sau M a c e d o n i a Prima.
U n alt tezaur c a r e se pare a fi fost c o m p l e t sau aproape c o m p l e t r e c u ­
perat şi care c o n ţ i n e , p e lîngă denari romani republicani şi tetradrahme thasiene,
19
este cel d e l a S f i n ţ e ş t i , jud. T e l e o r m a n . E l are î n c o m p o n e n ţ a sa 92 denari
romani republicani, o i m i t a ţ i e d u p ă acelaşi original şi 13 tetradrahme thasiene.
Cel m a i r e c e n t d e n a r este cel emis de magistratul m o n e t a r M a n . Aquilius, S y d e n ­
h a m , 798, anul 68.
2 0
U n alt tezaur d i n aceeaşi g r u p ă este c e l d i n localitatea N i c o l a e B ă l c e s c u ,
jud. Olt. D i n a c e s t a a u p u t u t fi salvaţi 13 denari şi o imitaţie d u p ă o tetradrahmă
a Primei M a c e d o n i i . C e l m a i recent d e n a r a fost e m i s d e magistratul P. S u l p i c i u s
Galba, este d e tipul S y d e n h a m , 8 3 9 şi este d a t a t î n a n u l 65.

78
 2 1
D i n descoperirea m o n e t a r ă da la G r ă d i ş t e a , Călăraşi, jud. I a l o m i ţ a n e - a u
parvenit 21 denari şi o tetradrahmă. Cel mai recent denar a fost bătut de m a ­
gistratul C. C a l p u r n i u s Piso Frugi şi este d a t a t d e S y d e n h a m în anul 6 4 î.e.n.
2
Tezaurul de la Călineşti ' , jud. T e l e o r m a n , recuperat, d u p ă cît se pare, în
întregime sau cu mici lipsuri insignifiante, este format din 92 denari, şase imitaţii
şi trei t e t r a d r a h m e thasiene. C e l m a i recent denar poartă n u m e l e magistratului
monetar A. Plautius şi se datează, d u p ă cronologia lui S y d e n h a m , î n anul 5 4 î.e.n.
2 3
U r m e a z ă cel descoperit la S a t u N o u , jud. Araid, care cuprinde 125 de­
nari, patru imitaţii d u p ă acelaşi original şi o tetradrahmă thasiană. D é n á r u l cel
mai recent a fost emis de magistratul m o n e t a r P. [Licinius] Crassus, datat de
S y d e n h a m în anul 54.
2 4
La S t ă n c u ţ a , jud. Brăila, d i n descoperirea c o m p l e x ă , a u fost recu­
peraţi 3 4 denari şi 50 tetradrahme thasiene plus alte trei imitaţii. C e l m a i recent
este emis de magistratul L. Cassius L o n g i n u s , d a t a t de S y d e n h a m în anii
5 2 — 5 0 î.e.n.
2 5
D i n tezaurul descoperit la Bucureşti în 1958 a u fost recuperaţi şase denari
romani şi o t e t r a d r a h m ă thasiană stilizată. C e l m a i recent denar este emis d e m a ­
gistratul D . Postumius Albinus, S y d e n h a m , 9 4 1 , a n i i 4 9 — 4 8 .
Pentru cea de a d o u a grupă de tezaure de denari romani republicani înso­
ţiţi de tetradrahme thasiene, îngropate în c e a d e - a d o u a j u m ă t a t e a secolu­
lui I î.e.n. p u t e m cita cîteva e x e m p l e .
2 6
V o i aminti i n p r i m u l nînd p e cel d e la J e g ă l i a , jud. Ialomiţa, d i n c a r e
au fost recuperaţi d e o c a m d a t ă 4 2 2 denari, dintre care cîţiva incuşi, iar restul
p î n ă la 4 5 0 s a u 4 5 7 , cîţi sînt menţionaţi î n catalog, sînt imitaţii d u p ă acelaşi
original, la c a r e se a d a u g ă o tetradrahmă thasiană. C e l m a i recent denar din
acest tezaur a fost emis de magistratul P. Accoleius Lariscolus, în anul 37 î.e.n.
2 7
U n alt e x e m p l u îl constituie tezaurul de la G u r a P a d i n i i , jud. O l t , d i n care
s-au recuperat 231 denari romani din timpul republicii, o d r a h m ă de la A l e x a n ­
d r u c e l M a r e şi d o u ă tetradrahme thasiene. C e l m a i recent denar a fost bătut
de M a r c A n t o n i u în anii 3 2 / 3 1 . T o t în această categorie se încadrează şi tezaurul
2 8
de l a R e m e t e a M a r e , jud. T i m i ş , care p e lîngă cei 169 denari, m a i are şi
şapte tetradrahme thasiene. C e l m a i recent denar este din anul 1 6 — 1 5 î.e.n.
M a i p o m e n i m d o u ă descoperiri ce a u a v u t aceeaşi structură m o n e t a r ă ,
dar care, din p ă c a t e , s-au risipit înainte de a p u t e a fi cercetate şi publicate.
2 9
Este vorba d e unul din tezaurele descoperite la P o i a n a , A d j u d , înainte de 1938,
şi care ar fi avut 25 denari şi 2 tetradrahme thasiene. Aceeaşi soartă a avut-o
3 0
şi tezaurul de la C a t a l i n a , jud. C o v a s n a .
D i n c e l e e x p u s e m a i sus reiese că tetradrahmele thasiene, m a i m u l t sau
3 1
m a i p u ţ i n stilizate , apar î n contextul' tezaurelor de m o n e d e r o m a n e republicane,
atît î n p r i m a j u m ă t a t e a secolului I î.e.n., cît şi î n cea de a d o u a j u m ă t a t e a
aceluiaşi secol. S e pare c ă , d i n descoperirile citate, ar reieşi o p r e d o m i n a r e a lor
în tezaurele îngropate în p r i m a j u m ă t a t e a secolului I î.e.n.
D a r m a i este şi u n alt fapt care pledează p e n t r u îngroparea timpurie a
tezaurului. F a p t u l c ă primul editor, C . Gooss, n u p o m e n e ş t e n i m i c despre vreo
incizie care să se fi aflat p e denarii d e la Mărtiniş, ne lasă să î n ţ e l e g e m c ă ele
n-au existat. Altfel, c u meticulozitatea c u care lucra, acesta le-ar fi amintiţi O r
acest fapt se întîlneşte mai cu s e a m ă la această categorie d e tezaure. U n sprijin

79
în acelaşi sens c r e d c ă p u t e m găsi î n observaţia r e c e n t ă , a n u m e c ă u l t i m a mo­
n e d ă p ă s t r a t ă i n d i c ă , d e c e l e m a i m u l t e ori, s a u d e r e g u l ă , şi d a t a la c a r e tezau­
3 2
rul a fost îngropat.
P e b a z a tuturor c o n s i d e r e n t e l o r d e m a i sus, c r e d c ă tezaurul a fost î n g r o p a t
în p r i m a j u m ă t a t e a secolului I î.e.n., p o a t e c h i a r c u r î n d d u p ă a n u l 72 î.e.n.
Tezaurul amintit, împreună c u alte numeroase asemenea documente numis­
m a t i c e aflate î n estul şi n o r d u l T r a n s i l v a n i e i , d o v e d i s e strînsele l e g ă t u r i e c o n o m i c e
3 3
pe care triburile d a c i c e le-au avut cu r o m a n i i , încă cu două secole înainte
de T r a i a n .

N O T E

1 Bucur Mitrea, Pe marginea tezaurului de la Meni, Aluta, I, 1 9 7 0 , p . 1 0 3 — 1 0 7 .

2 Cari Gooss, Archiv des Vereins für Siebenbürgische Landeskunde, X I I I , 1876,
p. 2 0 3 — 3 4 0 .
3 Acelaşi, extras separat, Sibiu, 1 8 7 6 .
4 C . Gooss, op. cit., p. 2 3 5 — 2 3 6 sau p. 3 5 — 3 6 d i n extras.
5 Bucur Mitrea, Penetrazione commerciale e circolazione monetaria nella Dacia
prima della conquista Ephemeris D a c o r o m â n a , X , 1 9 4 5 , p . 1 0 9 . ( m a i departe pre­
scurtat E D ) . I a t ă ce soriam a t u n c i «Ripostiglio d i m o n e t e di T h a s o s e di m o n e r e romane
repubblicane. D i queste si sone conservaţi soltanto u n tetradraimimo d i T h a s o s e 16 denari
repubblicani, i quali v a n n o dal secolo I I I fino alia méta d e l secolo I av. C.».
6 I. Winkler, Contribuţii numismatice la istoria Daciei, Studii şi cercetări ştiin­
ţifice, Cluj, Ştiinţe sociale V I , 1 9 5 5 , 1 — 2 , p . 1 4 0 , nr. 1 0 4 . ( M a i departe prescurtat
SCŞ Cluj).
7 I u d i t a Winkler, Schatzfunde römischer Silbermünzen in Dakien bis zum Beginn
der Dakerkriege, Jahrbuch für N u m i s m a t i k u n d Geldgeschichte, 17, 1 9 6 7 , p . 1 4 9 , nr. 8 8
(mai departe prescurtat J N G ) .
8 G. Gooss, op. cit., p. 2 3 6 sau extras p. 3 6 .
9 B. Mitrea, E D , X , 1 9 4 5 , p. 1 0 9 .
10 I u d i t a Winkler, J N G , 17, 1 9 6 7 , p. 1 4 9 , nr. 8 8 .
11 Székely Zoltán, Le trésor de Alungeai, Dacia X I — X I I , 1945—1947, p. 1 0 5 —
114. Acelaşi, Noi tezaure dacice descoperite în sud-estul Transilvaniei, Studii şi cercetări
de istorie vecihe, 16, 1 9 6 5 , 1, p. 5 1 — 6 6 (Tezaurul de la Peteni, p. 62—63. Mai de­
parte, prescurtat S C I V ) . Acelaşi, Un tezaur de monede republicane găsit la Sf. Gheor-
ghe..., Studii şi cercetări d e numismatică, I V , 1 9 6 8 , p . 3 6 3 — ' 3 7 2 . ( M a i departe pre­
scurtat S C N ) .
12 I. Winkler, J N G , 17, 1 9 6 7 , p . 1 2 6 . Lista tezaurelor d e m o n e d e thasiene des­
coperite p e teritoriul R o m â n i e i , l a E. Chirilă şi P o p , Tezaurul monetar de la Sînpetru...,
Apu'mm, V I I , 1, 1 9 6 8 , p . 1 6 1 — 1 6 5 . Aceeaşi listă la E . Chirilă şi G. M i h ă e s c u , Tezaurul
de la Căprioru, i d e m , ediţie germană, Der Münzhort von Căprioru, Tîrgovişte, 1 9 6 9 ,
p. 3 4 — 4 0 .
13 A Székely N e m z e t i M ú z e u m értesitö, I , 1 8 9 0 , p . 5 3 . A v e m de a face c u loca­
litatea d i n j u d . C o v a s n a şi n u c u c e a o m o n i m ă d i n judeţul Cluj, c u m a m notat d i n
greşeală, d u p ă M a r ţ i a n î n E D , X , 1 9 4 5 , p. 1 1 0 , nr. 7 5 . Eroarea a trecut la WinJcler,
S C Ş C l u j , V I , 1 9 5 5 , p . 1 3 0 şi apoi la E. Chirilă şi I. P o p , loc. cit., p . 1 6 2 , nr. 1 6 .
Localitatea este coreot situată geografic d e I. Winkler, J N G , 17, 1 9 6 7 , p . 1 4 4 .
14 Const. Moisil, Les tétradrachmes de Thasos et de la Macédoine I-ére et leur
circulation en Dacie, Balcania, V I I , 1, 1 9 4 4 , p. 1 3 , nr. 7.
15 L a Const. Moisil, loc. cit., o greşeală d e tipar : Barbus î n l o c d e Balbus,
se corectează uşor. D i n această descoperire a m p u t u t preciza p e baza fotografiilor u n
n u m ă r d e 3 2 denari. B. Mitrea, S C N , I I p. 1 5 1 — 1 5 4 .
16 L a I u d i t a Winkler. Contribuţii..., S C Ş Cluj, V I , 1 9 5 5 , p . 1 2 6 , nr. 2, este
m e n ţ i o n a t ă cronologia lui Const. Moisil. Cf. aceeaşi, J N G , 17, 1 9 6 7 , p . 1 4 2 , nr. 2,

80
 este datat î n anul 75 î.e.n. şi sînt m e n ţ i o n a ţ i 3 2 denari şi 3 9 tetradrahme thasiene,
incluzînd şi unele recuperări ulterioare. L a M i c h a e l H . Crawford, Roman Republican
Coin Hoards, L o n d r a , 1 9 6 9 , p . 1 0 2 , nr. 2 9 5 , este indicat c a c e a m a i recentă emisiune
m o n e d a lui L . Farsuleius M e n s o r .
17 Bucur M i t r e a , Două tezaure de monede romane republicane descoperite în
Oltenia. S C I V , 2 2 , 1 9 7 1 , 4 , p . 5 8 0 — 5 8 1 .
18 I d e m , ibid., p . 5 7 9 — 5 8 0 .
19 Bucur M i t r e a , Descoperirea monetară de la Sfinţeşti (Teleorman), Materiale
arheologice privind istoria v e c h e a R . P . R . , I, 1 9 5 3 , p . 5 0 7 — 5 2 2 . Cf. şi M i c h a e l H .
Crawford, Roman Republican Coin Hoards, L o n d r a , 1 9 6 9 , p . 160 nr. 3 2 0 .
2 0 Bucur M i t r e a , Legături comerciale ale geto-dacilor din Muntenia cu Repu­
blica Romană, reflectate in descoperiri monetare, S C N , 2, 1 9 5 8 , p . 1 6 4 — 1 6 6 . Cf. şi
M . H . Crawford, op. cit., p . 1 0 6 , nr. 3 2 3 .
21 C o n s t a n t i n Preda, Alte descoperiri monetare, S C N , 2 , 1 9 5 8 , p . 4 6 6 — 4 6 7 . Cf.
M . H . Crawford, op. cit., p . 1 0 7 , nr. 3 2 5 .
22 M a r i a Chiţescu, Un depozit de monede romane republicane descoperit în
Muntenia, S C I V , 17, 1 9 6 6 , 2, p . 2 3 5 — 2 5 4 . Cf. M . H . C r a w f o r d , op. cit., p . 1 1 0 ,
nr. 3 4 7 , care consideră m o n e d a cu l e g e n d a B R V T V S c a c e a m a i recentă, ( S y d e n h a m , 9 0 6 ) .
23 I u d i t a Winkler, Tezaurul de monede romane republicane de la Satu Nou
(Reg. Oradea), S C N , 1, 1 9 5 7 , p . 7 9 — 1 1 2 . M . H . Crawford, op. cit., p . 1 1 3 , nr. 3 6 8 ,
face observaţia i m p o r t a n t ă c ă c e a m a i recentă dintre imitaţii este d e tipul C A E S A R ,
cu L I I .
2 4 C o n s t a n t i n Preda, Asupra descoperirii monetare de la Stăncuţa. S C N , 2, 1958,
p. 2 3 9 — 2 5 1 . Cf. M . H . Crawford, op. cit., p . 1 0 7 , nr. 3 3 1 .
2 5 B u c u r M i t r e a , op. cit., S C N , 2, 1 9 5 8 , p . 1 5 6 — 1 5 7 şi n o t a 1, p . 157. Cf.
M . H . Crawford, op. cit., p. 1 1 3 , nr. 3 6 3 .
26 M a r i a Chiţescu et N i ţ ă A n g h e l e s c u , Le trésor de monnaies romaines ripu-
blicaines découvert á Jegălia (dép. de la Ialomiţa), D a c i a , N . S., X V I , 1 9 7 2 , p . 3 0 3 — 3 1 6 .
27 B u c u r M i t r e a , Un nou tezaur de denari romani din timpul republicii desco­
perit în Oltenia, S C I V , 2 1 , 1 9 7 0 , 3 , p . 4 2 9 — 4 5 0 .
2 8 J. Bleyer, Archaeol. Értesítő, 2 6 , 1 9 0 6 , p . 3 6 3 . Cf. E D , X , 1 9 4 5 , p. 1 0 3 , n o t a 13,
cu toată bibliografia.
2 9 M . D i m i t r i u , Cronica numismatică şi arheologică, X I V , 1 9 3 9 , p . 135.
3 0 I. Winkler, J N G , 17, 1 9 6 7 , p . 144, nr. 3 0 .
31 G h . Poenaru Bordea şi Const. C o n d r e a , Date noi privind tezaurul monetar
de la Adînca, jud. Dîmboviţa, A o t a V a l a c h i c a , 3 , 1 9 7 2 , p . 1 0 9 — ' 1 3 1 , u n d e arată p e
baza analizei ponderii m o n e d e l o r aşa-zise barbare, că a v e m d e a face d e fapt cu m o n e d e
originale.
32 Bucur M i t r e a şi Emilia Zaharia, Descoperirea monetară de la Oboroceni...,
Arh. M o l d o v e i , V , 1 9 6 7 , p . 8 7 — 8 8 . Cf. G h . Poenaru Bordea, V . Mihăilescu-Birliba şi
A. A r t i m o n , S C I V , 19, 1 9 6 8 , 4 , p . 6 0 3 — 6 0 4 , n o t a 15. M a i n o u , V . Mihăilescu-Bîrliba,
O problemă de statistică matematică, M e m A n t i q , I, 1 9 6 9 , p . 1 2 1 — 1 4 8 . G. Popilian,
Descoperirea monetară de la Gostavăţ..., Historica, I I , 1 9 7 1 , p. 4 7 şi urm.
3 B. M i t r e a şi Székely Z., Materiale I I , 1 9 5 6 , 6 4 3 — 6 8 4 .

81
 1365 — 1965:
ŞASE VEACURI DE LA EMITEREA
CELEI DINTÎI MONEDE ROMÂNEŞTI*

de OCTAVIAN ILIESCU

Cercetările închinate numismaticii m e d i e v a l e româneşti, î n c e p u t e a c u m

m a i b i n e d e u n secol, a u stabilit, î n linii mari, m o m e n t u l apariţiei primelor
emisiuni m o n e t a r e ale statelor f e u d a l e Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a : d o m n i a
lui V l a d i s l a v I , cunoscut m a i ales sub n u m e l e de V l a i c u V o d ă ( 1 6 n o i e m b r i e
1364 — circa 1 3 7 7 ) , p e n t r u Ţ a r a R o m â n e a s c ă , şi a lui Petru I M u ş a t (circa
1373 — circa 1 3 9 1 ) , p e n t r u M o l d o v a . I n c e priveşte Transilvania, datorită
condiţiilor specifice în c a r e s-a dezvoltat aici feudalismul, c e l e dintâi emisiuni
m o n e t a r e proprii a u apărut abia î n secolul al X V I - l e a şi a n u m e d u p ă consti­
tuirea principatului a u t o n o m s u b suzeranitate turcească ( 1 5 4 1 ) , c a urmare a
dezmembrării regatului U n g a r i e i , sub loviturile date d e puternicele forţe ale
1
imperiului o t o m a n , î n c e p î n d c u bătălia de la M o h a c i ( 1 5 2 6 ) .
D e o a r e c e primele m o n e d e feudale m u n t e n e şi m o l d o v e n e ş t i n u poartă
d a t a de emisiune — f a p t obişnuit î n evul m e d i u , p î n ă la sfârşitul v e a c u l u i al
X V - l e a — , s-a ridicat în u l t i m a v r e m e p r o b l é m a determinării ei, s'tudiindu-se
împrejurările d e o r d i n istoric şi e c o n o m i c î n c a r e a u a p ă r u t aceste m o n e d e .
C a rezultat al cercetărilor noastre d i n u l t i m a v r e m e , întreprinse în cadrul C a b i ­
netului n u m i s m a t i c al Bibliotecii A c a d e m i e i R e p u b l i c i i Socialiste R o m â n i a , s-a
ajuns astfel să se fixeze c u m u l t ă probabilitate anul 1365, m a i precis, a d o u a
j u m ă t a t e a acestui a n , c a d a t ă istorică a apariţiei celor m a i v e c h i m o n e d e f e u ­
dale româneşti, emise d e către V l a i c u V o d ă . Prin urmare, s-au î m p l i n i t î n
anul 1965 n u m a i p u ţ i n d e şase veacuri d e la baterea primei m o n e d e r o m â ­
neşti, e v e n i m e n t î n s e m n a t , m a r c î n d o m a n i f e s t a r e d e p l i n ă a puterii e c o n o m i c e
şi a i n d e p e n d e n ţ e i politice o b ţ i n u t e de Ţ a r a R o m â n e a s c ă , la n u m a i cîteva
2
d e c e n i i d e la f o r m a r e a ei c a stat feudal de sine s t ă t ă t o r . Până la realizarea
acestui act, a fost însă necesară parcurgerea unui l u n g proces de dezvoltare
social-economică.
î n c ă d i n secolul al X I I I - l e a , se constată o creştere a c c e n t u a t ă a forţelor
d e producţie, p e întreg teritoriul cuprins între C a r p a ţ i i M e r i d i o n a l i şi D u n ă r e ,
teritoriu c a r e a v e a s ă fie unificat la î n c e p u t u l v e a c u l u i următor sub d e n u m i r e a

83
 d e Ţ a r a R o m â n e a s c ă . D i p l o m a a c o r d a t ă î n 1247 cavalerilor ioaniţi d e către
regele U n g a r i e i B e l a al IV-Jea atestă existenţa, d i n c o a c e d e C a r p a ţ i , a u n o r
formaţiuni politice d e tip f e u d a l — cnezate şi v o i e v o d a t e — , c u o stratificare
socială î n c h e g a t ă , incluzând clasa seniorială a proprietarilor d o m e n i a l i (maiores
3
terrae). A c e s t e formaţiuni beneficiau d e o situaţie e c o n o m i c ă înfloritoare,
dispunînd d e întinse d o m e n i i , n u m e r o a s e mori, păşuni, iazuri d e pescuit n a t u ­
rale şi artificiale. D i n rîndul acestor formaţiuni, se v a desprinde c e v a m a i tîrziu
v o i e v o d a t u l d i n stînga Oltului, care v a reuni celelalte cnezate şi v o i e v o d a t e
de d i n c o a c e d e C a r p a ţ i , barând astfel c a l e a e x p a n s i u n i i regatului m a g h i a r spre
sud. Biruinţa lui Basarab asupra lui Carol R o b e r t , o b ţ i n u t ă în n o i e m b r i e 1 3 3 0
la Posada, v a consfinţi o stare d e f a p t preexistentă, d î n d u - i t e m e i u l juridic
4
necesar. Astfel a l u a t naştere statul f e u d a l d e sine stătător al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i .
Bazîndu-se p e activitatea creatoare a forţelor sale de producţie, n o u l s t a t
a v e a o e c o n o m i e b i n e consolidată, f a p t c a r e a p e r m i s voievozilor de la A r g e ş
să a c u m u l e z e î n s e m n a t e tezaure. Astfel, î n c ă î n a i n t e d e victoria d e la P o s a d a ,
Basarab v o i e v o d , î n c e r c î n d să p u n ă c a p ă t î n m o d paşnic războiului d e c l a r a t
fără nici u n temei d e Carol Robert, în 1330, îi oferea, printre alte obligaţii,
p l a t a unei cantităţi de 7 0 0 0 mărci d e argint în lingouri, drept despăgubiri,
p e n t r u acoperirea cheltuielilor f ă c u t e c u strângerea armatei regale. A m a r ă t a t
într-un studiu anterior c ă aceste 7 0 0 0 m ă r c i d e argint reprezentau n u m a i p u ţ i n
d e 1400 kg d e argint, c e e a c e a r fi fost e c h i v a l e n t cu e n o r m a s u m ă d e p e s t e
5
2 0 0 0 0 d u c a ţ i v e n e ţ i e n i d e a u r sau c u preţul a 1400 p î n ă la 1700 cai. Dezvol­
tarea e c o n o m i c ă a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , î n primele şase d e c e n i i ale secolului al
X I V - l e a , este v ă d i t ă şi în o p e r a d e ridicare a u n o r edificii impresionante :
curtea şi biserica d o m n e a s c ă d i n oraşul ce se c h e a m ă şi astăzi C u r t e a d e A r g e ş ,
biserica v o i e v o d a l ă d i n C î m p u l u n g - M u s c e l , ctitorii la M u n t e l e A t h o s —• operă,
î n c e p u t ă în timpul d o m n i e i lui Basarab şi c o n t i n u a t ă d e urmaşii săi.
I n aceste condiţii d e i n d e p e n d e n ţ ă p o l i t i c ă şi de prosperitate e c o n o m i c ă ,
statul f e u d a l al Ţ ă r i i R o m â n e ş t i p u t e a trece la baterea unei m o n e d e proprii,
destinată să înlesnească schimburile e c o n o m i c e interne. A ş a c u m s-a arătat,
aceasta se întâmplă sub d o m n i a lui V l a i c u V o d ă , fiul lui N i c o l a e A l e x a n d r u
v o i e v o d şi nepot, î n linie directă, al lui Basarab I. P î n ă a t u n c i , circulaţia
m o n e t a r ă locală se folosea î n m o d exclusiv d e emisiuni străine, acordîndu-se
preferinţă perperilor d e aur bizantini şi groşilor d e argint bulgăreşti, aceştia din.
u r m ă fiind bătuţi la T î r n o v o d e ţarul A l e x a n d r u (1331—-1371) şi la V i d i n
d e către fiul său, Sracimir ( 1 3 6 0 — 1 3 6 5 , 1 3 6 9 — 1 3 9 6 ) . Atît perperii bizantini,
cît şi groşii bulgăreşti sus-menţionaţi s^au găsit în m o d frecvent p e tot întinsul
8
Ţării R o m â n e ş t i , de la T u r n u Severin şi p î n ă la gurile D u n ă r i i .
împrejurările c a r e l-au d e t e r m i n a t p e V l a i c u V o d ă să b a t ă m o n e d ă p r o ­
prie a u fost g e n e r a t e d e u n n o u conflict — reeditarea celui d i n 1330 — p r o ­
v o c a t d e regatul U n g a r i e i , care n u v o i a să r e n u n ţ e la planurile d e a-şi î n t i n d e
stăpînirea spre sud, î n folosul nobilimii sale. L a 5 ianuarie 1365, L u d o v i c d e
A n j o u , fiul şi urmaşul lui C a r o l R o b e r t , d e c l a r ă război lui V l a i c u , d a r oştirile
m a g h i a r e n u trec m u n ţ i i , c u m era de aşteptat, ci se î n d r e a p t ă î m p o t r i v a V i d i -
nului, u n d e stăpînea ţarul Sracimir, c u m n a t al v o i e v o d u l u i Ţ ă r i i R o m â n e ş t i .
D u p ă u n a s e d i u de cîteva luni, L u d o v i c o c u p ă V i d i n u l , luîndu-1 prizonier p e
Sracimir şi o c u p î n d u - i ţara. Stăpînirea ungurească la V i d i n (organizat î n c e p î n d
din 1366 c a u n b a n a t unguresc al Bulgariei) avea să dureze p î n ă în anul 1 3 6 9 ,

84
 c î n d oraşul a m i n t i t v a fi o c u p a t d e către V l a i c u V o d ă , timp de cîteva luni.
Ş i d e d a t a aceasta izbucnise u n n o u conflict, p r o v o c a t tot d e L u d o v i c , d a r soldat
a c u m c u înfrângerea categorică suferită d e o a r m a t ă ungurească p e a p a D î m ­
boviţei, î n septembrie 1 3 6 8 ; însuşi c o m a n d a n t u l acestei armate, v o i e v o d u l
Transilvaniei, a m u r i t î n bătălia c e s-a dat. C e a l a l t ă p a r t e a oştirii regale,
c o n d u s ă chiar de către L u d o v i c I , a încercat zadarnic să p ă t r u n d ă în Ţ a r a
R o m â n e a s c ă p e la T u r n u Severin, dar î n f a ţ a rezistenţei o p u s e d e forţele lui
V l a i c u , a fost n e v o i t ă să se retragă prin B a n a t . Exploatând victoria o b ţ i n u t ă ,
v o i e v o d u l r o m â n t r e c e D u n ă r e a şi cucereşte V i d i n u l d i n mâinile garnizoanei
ungureşti. Ulterior, î n a u g u s t 1369, părţile beligerante a j u n g la o înţelegere,
V i d i n u l fiind restituit d e către V l a i c u c u m n a t u l u i său, Sracimir, p e care u n ­
7
gurii a u fost nevoiţi să-1 elibereze d i n captivitate. D o m n i a lui Sracimir v a fi
c u r m a t ă în 1396, c î n d V i d i n u l , împărtăşind soarta celuilalt tarat bulgar — d e
la T î r n o v o — , v a fi integrat imperiului o t o m a n .
Pe baza rezultatelor o b ţ i n u t e d e ultimele cercetări, se p o a t e a d m i t e astăzi
c ă încă din anul 1365 şi a n u m e , d u p ă cucerirea V i d i n u l u i de către L u d o v i c I
ş i căderea î n prizonierat a lui Sracimir, V l a i c u V o d ă a luat hotărârea d e a
desăvârşi organizarea e c o n o m i c ă a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i , bătând m o n e d ă proprie şi
consolidând astfel i n d e p e n d e n ţ a politică a acestui stat românesc. D e ş i n u a v e m
posibilitatea de a stabili precis l u n a şi ziua, d i n lipsă de izvoare, este astăzi
î n afară d e orice îndoială, d u p ă părerea noastră, c ă m o m e n t u l baterii primei
m o n e d e f e u d a l e româneşti trebuie să fie pus î n legătură c u acest e v e n i m e n t
politic, care a î m p i e d i c a t desfăşurarea n o r m a l ă a schimburilor e c o n o m i c e trans-
d u n ă r e n e , între Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi taratul V i d i n u l u i . într-adevăr, aceste
schimburi a d u c e a u d i n c o a c e d e D u n ă r e principala m o n e d ă d e argint, utilizată
la v r e m e a aceea în circulaţia locală. D e altfel, c e l e dintîi emisiuni m o n e t a r e
8
a l e Ţării R o m â n e ş t i a d o p t ă sistemul groşilor v e n e t o - b a l c a n i c i , îndeosebi al
c e l o r bulgăreşti d e V i d i n , datorită tocmai legăturilor e c o n o m i c e , politice şi di­
nastice care a p r o p i a u c e l e d o u ă state v e c i n e .
N o u a m o n e d ă a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i a fost n u m i t ă ducat, fapt atestat d e
9
d o c u m e n t e m a i tîrzii, e m i s e începînld d i n v r e m e a lui M i r c e a cel B ă t r î n . E a
e r a d e argint, c u u n d i a m e t r u d e 1 8 — 2 0 m m şi c u o greutate m e d i e de 1,05 g.
P e avers, e a p u r t a u n scut, iar p e revers, u n coif a v î n d î n vîrf o acvilă cu ari­
p i l e închise şi c a p u l întors, ţinînd în c i o c o c r u c e (pl. I, 1 ) . Ulterior, a p a r alte
emisiuni, tot din argint, dar d e tipuri şi valori diferite. Alături d e d u c a t , se
b a t e curând o m o n e d ă d e greutate m a i redusă — î n m e d i e , 0,70 g — , d e n u m i t ă
dinar (pl. I, 2 ) , în v r e m e c e v a l o a r e a c e a m a i m ă r u n t ă de .pe scara siste­
m u l u i m o n e t a r m u n t e a n era banul (pl. I, 3), al cărui n u m e s-a păstrat p î n ă
astăzi p e n t r u a 100-a parte d i n unitatea noastră m o n e t a r ă . Prin baterea c e l o r
trei n o m i n a l e : d u c a t , dinar şi ban, circulaţia m o n e t a r ă a Ţ ă r i i R o m â n e ş t i a v e a
la dispoziţie u n întreg sistem m o n e t a r propriu, c u valori diferenţiate. Alături
d e emisiunile locale, c o n t i n u a u să circule m o n e d e străine d e a u r sau de argint,
f a p t caracteristic unei e c o n o m i i d e tip feudal. D u c a ţ i i şi dinarii m u n t e n i p u r t a u
o legendă în limba slavă sau î n latină, uneori slavă p e o parte, latină p e c e a ­
laltă parte, legendă indicând n u m e l e şi titlul v o i e v o d u l u i e m i t e n t ; banii a v e a u
1 0
n u m a i iniţialele lui V l a i c u .
M o n e d e l e emise de V l a i c u V o d ă a u avut o circulaţie intensă. Ele s-au
găsit, ca piese izolate sau î m p r e u n ă cu alte m o n e d e , f o r m î n d tezaure, la C î m -

85
pulung-Muscel, Cetăţenii din Vale (jud. Argeş), Snagov, Zimnicea, Balaciu
(jud. I a l o m i ţ a ) , L u n e a v i ţ a ş i E n i s a l a ( j u d . T u l c e a ) , P ă c u i u lui S o a r e (jud. C o n ­
s t a n ţ a ) , T e i u ş , c o m . Scorniceşti ( j u d . O l t ) , V e r b i c i o a r a şi M a g l a v i t (jud. D o l j ) ;
1 1
î n M o l d o v a , la Ş i r e t . I n a f a r a graniţelor ţării, m o n e d e l e lui V l a c i u V o d ă s-au
1 2
găsit la R e ş a v a , p e v a l e a Moravei (R. S. F . Iugoslavia) şi la Negovanovţi,
1 3
lîngă Vidin ( R . P. B u l g a r i a ) . A c e s t e descoperiri, risipite p e o arie ce se în­
t i n d e d i n v a l e a M o r a v e i sîrbeşti p î n ă la M a r e a N e a g r ă şi p î n ă î n n o r d u l Mol­
d o v e i , d o v e d e s c b u n a p r i m i r e d e care s-au b u c u r a t m o n e d e l e m u n t e n e , î n c a d r u l
schimburilor e c o n o m i c e a l e v r e m i i .
C e l e arătate m a i sus a u urmărit s ă p u n ă î n l u m i n ă u n e v e n i m e n t de m a r e
însemnătate din istoria ţării n o a s t r e : folosirea p e n t r u p r i m a d a t ă d e c ă t r e un
voievod român a dreptului regalian de a bate monedă. A c e s t drept era regle­
m e n t a t î n m o d f o a r t e riguros î n p e r i o a d a orînduirii f e u d a l e , d e o a r e c e reprezenta
î n acelaşi t i m p u n izvor d e v e n i t u r i p e n t r u titularul s ă u şi u n atribuit al d e p l i n e i
independenţe politice, î n cazul în care nu era obţinut printr-un act de concesiune.
Este c e e a ce a înţeles V l a i c u Vodă, în acele zile ale anului 1365.

Notă adiţională. D u p ă susţinerea acestei comunicări, Societatea numismatică română

a organizat o şedinţă festivă î n c h i n a t ă jubileului m o n e d e i româneşti, la 19 decembrie 1 9 6 5 ,
şedinţă la care au participat şi numeroşi m e m b r i d i n provincie. C u acest prilej, s-a distri­
buit colecţionarilor m e d a l i a b ă t u t ă d i n iniţiativa Societăţii noastre, pentru a imortaliza î m ­
plinirea a „ 6 0 0 A N I D E L A E M I T E R E A CELEI DINŢII MONETE ROMÂNEŞTI"
(pl. I, 4 ) ; această medalie a fost descrisă d e George B u z d u g a n î n Studii şi cercetări de
numismatică, voi. 5 ( 1 9 7 1 ) , p . 2 3 5 — 2 3 6 , fig. 6 2 .

N O T E

* C o m u n i c a r e prezentată î n şedinţa Societăţii numismatice române d i n 31 o c t o m ­

brie 1 9 6 5 ( c u unele trimiteri bibliografice aduse l a z i ) . O versiune prescurtată a acestui
text a fost p u b l i c a t ă î n ziarul Munca, 21 ( 1 9 6 5 ) nr. 5 6 0 4 d i n 19 noiembrie, p . 4 .
1 începuturile emisiunilor m o n e t a r e î n ţările române a u fost expuse, sumar, d e
autorul acestor rîndiuri, pentru Ţ a r a R o m â n e a s c ă şi M o l d o v a , şi de Cselény Béla, p e n t r u
Transilvania, î n m o n o g r a f i a : Const. C . Kiriţescu, Sistemul bănesc al leului şi precursorii
lui. Edit. A c a d e m i e i . V o l . I , Bucureşti, 1 9 6 4 , p . 8 3 — 8 5 , 1 0 3 (citat m a i departe pre­
scurtat : Sistemul bănesc) ; v. şi O c t a v i a n Iliescu, Moneda în România 4SI—1864. Edit.
M e r i d i a n e , Bucureşti, 1 9 7 0 , p . 1 4 — 1 5 , 25—,26, 4 1 , 4 3 .
2 Pentru împrejurările î n care s-a format statul feudal al Ţării Româneşti, v. B. C â m -
p i n a — Şt. Pascu, î n Istoria României. Edit. A c a d e m i e i , V o l . I I , Bucureşti, 1 9 6 2 ,
p. 1 4 1 — 1 5 9 ; v . şi Ştefan Ştefănescu, Ţara Românească de la Basarab I „întemeietorul"
pînă la Mihai Viteazul. Edit. A c a d e m i e i R . S. R o m â n i a . Bucureşti, 1 9 7 0 , p . 2 4 — 3 6 .
3 Istoria României, voi. cit., p . 1 4 2 — 1 4 5 ; Ştefan Ştefănescu, op. cit., p. 2 4 — 2 6 .
D i p l o m a Ioaniţilor e publicată î n colecţia Documente privind btoria României. Veacul XIII,
XIV şi XV. B. Ţara Românească (1247—1500). Edit. A c a d e m i e i . Bucureşti, 1 9 5 3 , p . 1 — 5
(trad. r o m . ) şi 2 8 5 — 2 8 9 (text latin) ; v. şi e d i ţ i a recentă la P. P. Panaitescu şi D a m a s c h i h
M i o c , Documenta Romaniae Historica. B. Ţara Românească. Edit. A c a d e m i e i R . S. R o m â ­
nia. V o l . I ( 1 2 4 7 — 1 5 0 0 ) . Bucureşti, 1 9 6 6 , p . 3 — 7 (text latin) şi 7 — 1 1 (trad. r o m . ) .
4 Istoria României, voi. cit., p. 1 4 8 — 1 5 6 ; Ştefan Ştefănescu, op. cit., p . 3 0 — 3 6 .
5. V . î n a c e s t sens O c t a v i a n Iliescu, Despre natura juridică şi importanţa despă­
gubirilor oferite de Basarab voievod regelui Carol Robert (1330), î n Studii şi materiale de
istorie medie, v o i . 5 ( 1 9 6 2 ) , p . 1 3 3 — 1 5 0 .

86
 4

EXPLICAREA FIGURILOR

Planşa I. — 1 — 3 , m o n e d e emise de V l a i c u V o d ă : 1, d u c a t ; 2. d i n a r ; 3. b a n .
Argint (mărime 2 X 1 ) .
4. medalie bătută de Societatea numismatică română, cu prilejul celei d e - a 600-a
aniversări a m o n e d e i româneşti ( 1 9 6 5 ) . T o m b a c .
 6 V . lista descoperirilor m o n e t a r e , d a t ă d e autorul acestor rînduri în Sistemul bănesc,
p. 3 5 5 — 3 6 3 ; pentru circulaţia perperului bizantin şi rolul lui la D u n ă r e a de Jos, v. şi
O c t a v i a n Iliescu, L'hyperpére byzantin au Bas-Danube du XI' au XVe siécle, î n Revue
des études sud-est européennes, 7 ( 1 9 6 9 ) , p . 1 0 9 — 1 1 9 , cu o hartă.
7 C u privire la conflicul pentru stăpînirea V i d i n u l u i , v. e x p u n e r e a detaliată la
M a r i a H o l b a n , Contribuţii la studiul raporturilor dintre Ţara Românească şi Ungaria ange-
vină (rolul lui Benedict Himfy în legătură cu problema Vidinului), în Studii şi materiale
de istorie medie, vol. 1 ( 1 9 5 6 ) , p . 7 — 4 9 .
8 Cf. O c t a v i a n Iliescu, î n Sistemul bănesc, p . 8 3 — 8 4 şi 3 6 4 ; mai recent, acelaşi,
Moneda în România 491-—1864, p. 1 4 — 1 5 .
9 Privilegiul v a m a l acordat în 1 4 1 3 de către M i r c e a cel Bătrîn negustorilor braşoveni,
publ. d e I. B o g d a n , Documente privitoare la relaţiile Ţării Româneşti cu Braşovul şi
cu Ţara Ungurească în sec. XV şi XVI, vol. I. 1 4 1 3 — 1 5 0 8 , Bucureşti, 1 9 0 5 , p. 3 — 4
(text s l a v ) , 4 — 6 (trad. rom.) ; cf. N . D o c a n , Studii privitoare la numismatica Ţerii-Româ-
neşti. I. Bibliografie şi documente, î n Analele Academiei Române Memoriile secţ. istorice,
32 ( 1 9 0 9 — 1 9 1 0 ) , p. »18, 5 6 2 — 5 6 7 .
10 O descriere m a i amplă a acestor emisiuni am dat recent în Moneda în România
491—1864, p. 1 6 — 1 9 (v. şi bibliografia d e la p . 5 9 — 6 0 ) .
11 V . lista descoperirilor î n Sistemul bănesc, p. 3 5 5 — 3 6 3 .
12 Cf. N . D o c a n , op. cit., p. 4 9 1 — 5 0 3 .
:
13 T . G h e r a s i m o v ( S o f i a ) , Monede româneşti şi bulgăreşti din secolul al XlV-lea
din necropola de la Negovanovţi (reg. Vidin, R. P. Bulgaria), în Studii şi cercetări de
istorie veche, 15 ( 1 9 6 4 ) , p. 1 4 9 — 1 5 2 ( c u rezumate în rusă şi franceză la p . 2 9 5 — 2 9 6 ) ;
v. şi n o t a bibliografică privitoare l a această lucrare, publicată de O c t a v i a n Iliescu, în
Studii şi cercetări de numismatică, voi. 4 ( 1 9 6 8 ) , p . 4 9 7 .

1365—1965 :
SIX SIECLES DEPUIS L'ÉMISSION DE LA PREMIERE
MONNAIE ROUMAINE

RÉSUMÉ

C e t article représente le texte d'une c o m m u n i c a t i o n d o n n é e â la Société roumaine

d e numismatique, le 31 octobre 1 9 6 5 . O n y e x a m i n e les circonstances historiques qui ont
e r
m a r q u é le regne d u v o i v o d e d e V a l a c h i e , Vladislav (Ladisias) I ( a p p e l é également en
roumain V l a î c o u V o d a , 1 3 6 4 — - 1 3 7 7 ) , le premier prince r o u m a i n ayant usé d u droit de
battre m o n n a i e , au rnoyen â g e . C a m p t e t e n u d e ces circonstances, l'auteur essaie d'établir
la d a t e exacte de l a premiere émission m o n é t a i r e d u v o i v o d e c i t é ; â son avis, c'est dans
l a seconde rnbitié de Pannée 1 3 6 5 q u e cet é v é n e m e n t aurait eu lieu, determine par l'oc-
c u p a t i o n hongroise du tzarat d e V i d i n et l'interruption des liens é c o n o m i q u e s qui unis-
saient ce dernier â la V a l a c h i e . Cette oceiupation empédhait en effet Fafflux des gros
bulgares en V a l a c h i e , gros d o n t o n se servait dans les échanges é c o n o m i q u e s locaux. Ce
fut justemerot le m o m e n t choisi p a r V l a î c o u V o d a p o u r la frappe d e sa premiere m o n n a i e ,
appelée ducat.
Basé sur l'analyse des circonstances historiques esquissées dans sa communication,
e
l'auteur était e n mesure d e proposer, e n 1 9 6 5 , la célébration d u 6 0 0 anniversaire d e la
m o n n a i e roumaine.

88
 D a n s une note additionnelle, o n cite les initiatives prises par la Société roumaine
de numismatique, en v u e de féter cet é v é n e m e n t , ä savoir : l'organisation d'une session
festive, le 19 decembre 1 9 6 5 , et la frappe d'une médaille, toutes les d e u x consacrées au
mérne jubilé.

EXPLICATION DES FIGURES

Planche I. — 1 — 3 , m o n n a i e s frappées p a r le v o i v o d e d e V a l a c h i e Vladislav Ier :

1, d u c a t ; 2. d e n i e r ; 3. ban. A r g e n t (grandeur 2 X 1 ) . 4. médaille frappée par la Société

e
roumaine de numismatique, â l'occasion d u 6 0 0 anniversaire d e la m o n n a i e roumaine
(1965). Tombac.
UNELE CONSTATĂRI ÎN NUMISMATICA MODERNĂ
ROMÂNEASCĂ

die GEORGE BUZDUGAN,

OCTAVIAN LUCHIAN,
CONST. C. OPRESCU

Publicaţiile n u m i s m a t i c e româneşti, d i n ultimele decenii, se referă, în

m a r e majoritate, l a d o m e n i u l m o n a d e i a n t i c e şi m e d i e v a l e .
î n afară d e lucrarea apărută î n ultimul d e c e n i u „Sistemul bănesc al leului
1
şi precursorii lui" Ide C o s t i n C . K i r i ţ e s c u , lucrare c a r e se referă în principal
la emisiunile m o n e t a r e româneşti m o d e r n e (atît metal cît şi h î r t i e ) , p r e c u m şi
2
de lucrarea „Moneda în România" de O c t a v i a n Iliescu î n care se tratează, în
final, încercările d e emitere a unei m o n e d e naţionale româneşti în secolul al
X I X - l e a , puţine sînt studiile şi ştirile apărute privind n u m i s m a t i c a m o d e r n ă
românească.
î n dezvoltarea numismaticii p e p l a n internaţional, faţă d e interesul ce se
manifestă tot m a i a c c e n t u a t între colecţionarii şi n u m i s m a ţ i i d e pretutindeni,
pentru m o n e d a m o d e r n ă , se c u v i n e ca şi mişcarea n u m i s m a t i c ă d i n ţara noastră
să acorde tot interesul studiului m o n e d e i româneşti, instaurată c a m o n e d ă na­
ţională a c u m u n secol.
N u p u t e m aştepta să c u l e g e m d a t e privind n u m i s m a t i c a noastră d i n publi­
caţiile de cataloage p e care le emite străinătatea : uneori cu scăpări, lipsuri sau
necunoaşterea situaţiei d e fapt.
C e e a c e este scuzabil p e n t r u publicaţiile venite d i n afară n u p o a t e fi a d m i ­
sibil p e n t r u publicaţiile cu care sînt datori n u m i s m a ţ i i şi cercetătorii noştri.
R e a p a r i ţ i a „Buletinului Societăţii Numismatice Române" deschide posibili­
tăţi de publicare a materialului n u m i s m a t i c care prezintă, c u adevărat, interes.
O r i c e părere enunţată, p r e c u m şi ştirile asupra descoperirilor monetare,
trebuie să constituie subiect d e discuţii obiective, u r m î n d e v e n t u a l e completări,
corectări sau chiar infirmări, p e baza a r g u m e n t e l o r fondate.
S u b acest raport, s p e r ă m c ă Buletinul Societăţii noastre v a constitui o a d e ­
vărată tribună şi d e a c e e a , î n cele c e urmează, ne v o m referi la u n e l e constatări
în d o m e n i u l emisiunilor d e m o n e d e româneşti d i n e p o c a m o d e r n ă , emisiuni care
aşteaptă clarificare.
î n t r - o „TABELĂ", p e formular tipărit, î n t o c m i t ă probabil la B a n c a N a ­
ţională a R o m â n i e i prin 1901, cuprinzînd situaţia „monetelor naţionale puse

91
în circulaţie, demonetizate şi rebătute de la 1867 pînă la 1901", cu indicarea
valorii n o m i n a l e , monetăriilor, a n u l u i d e batere, n u m ă r u l de bucăţi, sînt trecute
în primele rubrici (fig. 1) o serie de date, dintre care s p i c u i m :

MMetAriifo !a cari s a a bataf |

Bl'fliRESC! HIRMIsriHAM BSL'XKI.A
Iii« • Uui.i;i Valoara Aiml.: Baciţjî ! V»l.wre

ám
w

m - JsiU*V- f
Wo

1) AUR, 20 lei. Monede bătute în monetăria Bucureşti

1870 5000 buc. valoare 100000 lei
1883 150000 3000000
1884 35290 705800
1890 196000 3920000
386290 „ 7725000
( t o a t e rămase î n circulaţie î n 1 9 0 1 )

2 ) A R G I N T , 5 lei, Monede bătute în monetăria Bucureşti

1880 1800000 buc. valoare 9 0 0 0 0 0 0 lei

1881 4000000 „ 20000000 „
1882 1100000 „ 5500000 „
1883 2300000 „ 11500000 „
1884 300000 „ 1500000 „
1885 40000 „ 200000 „

9540000 47700000 „

L a „Observaţii", în dreptul anului 1880, este n o t a t : „ o parte din piesele

bătute în 1880 s-a bătut cu milesimul 1879"

92
 3) Demonetizate
1890 5 0 0 0 0 0 0 buc. valoare 2 5 0 0 0 0 0 0 lei
1900 68850 „ „ 344250 „
5068850 „ „ 25344250 „
4 ) Rămase în circulaţie (piese de 5 lei) în 1901 = 4 4 7 1 1 5 0 buc. valoare
2 2 3 5 5 7 5 0 lei (fig. 2 ) .

rs-Hfi.
: :
M6l! Is IA moi OBSERVAŢII
¥»!««(•

j t z t y i/w

D a t e l e şi m e n ţ i u n i l e arătate m a i sus d e s c h i d o serie de probleme :

a) D i n m e n ţ i u n e a trecută î n rubrica m o n e d e l o r d e argint d e 5 iei bătute
în 1810 rezultă că : u n n u m ă r de m o n e d e c u valoarea n o m i n a l ă 5 lei, d i n 1880,
deci d i n acelea avînd titulatura : C A R O L I D O M N U L R O M Â N I E I cu efigia
în profil spre stînga (gravor K U L L R I C H ) a u fost b ă t u t e cu milesimul 1879.
întrucît proba m o n e t a r ă (5 lei din 1 8 7 9 ) , care se cunoaşte în cîteva
exemplare, are efigia în profil spre dreapta şi de altă factură (gravor L e o ­
3
p o l d W i e n e r ) , întocmitorul „ T A B E L E I " n u se p u t e a referi la exemplarele
de probă.
în concluzie, din acest izvor de informare apare o variantă a monedei
de 5 lei din 1880, purtînd milesimul 1879, care variantă aşteaptă confirmarea
„definitivă" prin e v e n t u a l a descoperire în viitor a unor e x e m p l a r e d i n m o n e d a
respectivă.
b) D i n datele cuprinse în „TABELĂ", rezultă că întocmitorul ei nota
la „observaţii" — cînd era cazul — menţiunile necesare privind milesimul.
R e v e n i n d c u analiza noastră la rubrica m o n e d e l o r d e aur, o b s e r v ă m c ă :
pentru anul 1 8 8 4 sînt trecute „ca bătute" 3 5 2 9 0 buc. m o n e d e de 20 lei aur î n
valoare de 7 0 5 8 0 0 lei, fără nici o notare la rubrica observaţii.

93
 4
Const. Moisil s c r i e : „ M o n e t ă r i a Statului a reuşit să b a t ă în 1883 u n
n u m ă r de 150000 m o n e t e d e 20 lei, d a r m o n e t e d e 10 n u s-au bătut d e l o c .
I n schimb, în 1884, s-au m a i bătut 3 5 2 9 0 m o n e t e de cîte 20 lei "
5
In ultimul studiu de amploare al lui Costin C . K i r i ţ e s c u se atribuie
anului 1883 emisiunea de 185350 buc. m o n e d e de aur de 20 lei, ceea c e ar
reprezenta — c u o m i c ă diferenţă —• însumarea emisiunilor din 1883 şi 1884
arătate separat în „ T A B E L Ă " şi c o n f i r m a t e d e Profesorul Const. Moisil, d u p ă
c u m s-a m e n ţ i o n a t m a i sus.
D a c ă e m i s i u n e a d e 2 0 lei a u r din 1 8 8 4 ar fi p u r t a t milesimul 1883, n u ar
fi m e n ţ i o n a t acest f a p t întocmitorul „TABELEI", aşa c u m a. făcut-o î n cazul
m o n e d e l o r de 5 lei 1880, bătuite c u m i l e s i m u l 1879 ?
R e z u l t ă c ă s-au b ă t u t şi m o n e d e d e 20 .iei aur cui m i l e s i m u l 1884.
c) D i n d a t e l e cuprinse î n „TABELĂ" rezultă că, î n a n u l 1900 s-au
„ d e m o n e t i z a t " 6 8 8 5 0 buc. m o n e d e de 5 lei, a d i c ă a u fost scoase d i n circulaţie
şi probabil topite.
6
In studiul lui C o s t i n C. K i r i ţ e s c u se arată c ă : în anul d e emisiune
7 8
1900 a u rezultat 6 8 8 5 0 buc. m o n e d e de a r g i n t d e 5 lei, p e n t r u c a m a i t î r z i u ,
să fie trecut „anul baterii" 1901 — 6 8 8 5 0 buc. v a l o a r e a 3 3 4 0 0 0 Hei (argint 90%>,
cupru 10%).
Este ştiut c ă , î n laniul 1900, nu s-au emis monede de 5 lei, ci n u m a i î n 1901
(cele realizate la m o n e t ă r i a din H a m b u r g ) .
A corespuns exact n u m ă r u l celor demonetizate la Bucureşti în 1900 c u
numărul celor „bătute" î n 1901 la H a m b u r g ?
E t a p e l e d e fabricare a unei m o n e d e : anul d e batere şi anul emisiunii
(acesta d i n u r m ă caracterizat prin milesim) n u coincid întotdeauna. Spre
e x e m p l u a v e m cazul m o n e d e l o r d e 2 lei ( 6 9 1 7 3 4 b u c . ) bătute în 1915 c u
milesimul 1914, p r e c u m şi m o n e d e l e de a u r (jubiliare) bătute în 1927, cu m i l e ­
simul 1922. i
•
Lămuririle ce vor u r m a la cele semnalate m a i sus, v o r a v e a meritul d e
a contribui la lămurirea situaţiilor care ne apar neclare, în d o m e n i u l emisiunilor
m o n e t a r e din ţara noastră, m a i ales că e vorba d e o e p o c ă destul de recentă.

NOTE

1 I, 1964, în colaborare cu Cselényi Béla, Constantin Iacobovici şi Octavian

Iliescu.
I I , 1967 în colaborare c u Egyed A c a t i u şi Kecskés Iosif.
I I I , 1971 în colaborare c u D i o n i s Patapievici.
2 O c t a v i a n Iliescu, Moneda în România, 4 9 1 — 1 8 6 4 , Edit. M e r i d i a n e , B u c u ­
reşti, 1970.
3 Mulţumiri numismatului O c t a v i a n Iliescu de Ia Cabinetul N u m i s m a t i c al Biblio­
tecii A c a d e m i e i Republicii Socialiste R o m â n i a , pentru înlesnirea consultării documentaţiei
întocmită de D-sa.
4 Const. Moisil, Vechile monetarii din România. Istoric-organizare activitate mo­
netară, în voi. Monetăria Naţională. Zece ani de activitate 1935—1945, Bucureşti,
1 9 4 5 , p. 4 9 .
5 Costin C. Kiriţescu, op. cit., I, 1 9 6 4 , p . 2 0 1 .
6 Costin C. Kiriţescu, op. cit. I, 1 9 6 4 , p . 4 0 0 .
7 I o a n T . Saul, Metale şi aliaje monetare în voi. citat mai sus, p. 57 arată c ă
aveau titlul 9 0 0 A g . şi 100 C u .
8 Costin C. Kiriţescu, op. cit. II, p . 5 4 7 , A n e x a I I .
 MONEDELE STATULUI ROMÂN (1867-1972)

de MIHAIL IONIŢÂ

C o n f o r m C o n v e n ţ i e i încheiate la Paris la d a t a de 1 9 . V I I I . 1 8 5 8 între

Franţa, Austria, M a r e a Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia şi T u r c i a se d ă d e a
dreptul Principatelor U n i t e ale M o l d o v e i şi ale V a l a h i e i să-şi b a t ă m o n e d a
proprie. Prin legea a d o p t a t ă d e p a r l a m e n t la 29.111.1867 p e n t r u înfiinţarea
unui n o u sistem m o n e t a r şi p e n t r u fabricarea m o n e d e l o r naţionale se precizează
unitatea m o n e t a r ă a R o m â n i e i p r e c u m şi felul m o n e d e l o r care se vor emite,
î n c e p î n d cu anul 1867 se bat primele m o n e d e ale statului r o m â n .
In cei 106 ani, 1 8 6 7 — 1 9 7 2 , ţara noastră a b ă t u t 167 m o n e d e de bază,
în m e d i e 1,5 m o n e d e anual. Insă d i n cei 106 ani n u m a i î n 56 de ani s-a
bătut m o n e d ă (în m e d i e 3 m o n e d e a n u a l ) , c u o perioadă d e 23 ani, 1 9 3 5 —
1957, cînd s-au emis m o n e d e anual, în restul timpului cu întreruperi de
1—6 ani. Există o diferenţiere între anii c u emisiuni de m o n e d e . Astfel, p o n ­
derea intensităţii baterii m o n e d e l o r revine la trei m o n e d e p e an, din cei 56 ani
în 15 ani s-au bătut cîte trei m o n e d e , aceasta fiind d e altfel şi intensitatea
m e d i e a emisiunilor. î n ordine urmează 13 ani cu cîte o m o n e d ă , 10 ani c u
2 m o n e d e , la fel cu 4 m o n e d e anual, 5 ani c u cîte 5 m o n e d e şi n u m a i cîte
u n an p e n t r u 6,8 şi 10 m o n e d e . Anii c u cele m a i m u l t e m o n e d e emise sînt
1S00 şi 1906 c î n d s-au b ă t u t 8 şi respectiv 10 m o n e d e .
N o m i n a l u l înscris p e m o n e d e a variat între 1 b a n şi 100.000 lei, t o t a -
lizînd 26 d e valori n o m i n a l e ( 1 , 2, 3 , 5, 10, 20, 25 şi 5 0 b a n i , 1, 2, 3 ,
5, 10, 12,5, 20, 25, 50, 100, 2 0 0 , 2 5 0 , 5 0 0 , 2.000, 10.000, 25.000 şi 100.000 l e i ) .
D u p ă n o m i n a l . locul de frunte Í1 o c u p ă unitatea m o n e t a r ă , L E U L , cu 28 m o n e d e
bătute, urmat de cele de 2 lei ( 1 8 m o n e d e ) , de 5 şi 50 bani ( 1 6 m o n e d e ) ,
de 5 lei (15 m o n e d e ) , de 20 lei (11 m o n e d e ) , de 10 bani (8 m o n e d e ) , d e 1 şi
25 b a n i (7 m o n e d e ) , de 2 bani şi 100 lei ( 6 m o n e d e ) , de 250 şi 5 0 0 lei
(4 m o n e d e ) , de 3 bani, 20 bani şi d e 2 0 0 lei (3 m o n e d e ) , de 15 bani, de 3 şi
50 lei ( 2 m o n e d e ) . N o m i n a l u r i l e cele m a i p u ţ i n folosite,'cîte o m o n e d ă , a u fost
pele de 10 lei, 12,5 lei, 25 lei, 2.000 lei, 10.000 lei, 25.000 lei şi 100.000 lei.
A c u m să f a c e m o analiză a dinamicii şi evoluţiei n o m i n a l u l u i m o n e d e l o r
bătute în p e r i o a d a de referinţă. V o m începe c u baza divizionară a unităţii m o ­
netare. Astfel, m o n e d a de 1 b a n se b a t e încă de la începutul sistemului m o n e t a r
zecimal, adică în 1867, c o n t i n u ă cu întreruperi p î n ă în 1900, iar d u p ă 52 d e ani

95
 reapare, 1 9 5 2 — 5 4 . N o m i n a l u l de 2 bani a existat între 1867 şi 1900, cel d e
3 bani n u m a i în perioada 1 9 5 2 — 5 4 , iar c e l de 5 b a n i în intervalele 1 8 6 7 — 1 9 0 6
şi 1 9 5 2 — 6 6 . N o m i n a l u l d e 10 bani se foloseşte d i n 1867 p î n ă în 1906 şi d i n 1952
în 1956, cel de 15 bani n u m a i d i n 1960 la 1966 ca şi cel de 20 bani 1 9 0 0 — 1 9 0 6 .
N o m i n a l u l de 25 bani se introduce în anul 1921 şi reapare d u p ă 31 d e ani,
în 1952, existînd şi astăzi. î n 1873 se b a t e m o n e d a cu n o m i n a l u l d e 5 0 bani şi
a d u r a t p î n ă în 1 9 2 1 , d u p ă aceea m a i apare î n 1947 şi 1 9 5 5 — 5 6 . U n i t a t e a m o ­
netară, leul, îşi începe existenţa d u p ă trei ani d e la introducerea sistemului m o ­
netar zecimal, în 1870, existenţă p e care şi-o c o n t i n u ă şi azi d u p ă c e a m a i b o g a t ă
emitere dintre m o n e d e l e noastre. N o m i n a l u l de 2 lei apare î n 1872, se c o n t i n u ă
p î n ă î n 1924, reapare în perioada războiului, î n 1941, şi apoi în 1 9 4 7 — 5 1 . M o ­
n e d a de 3 lei este c e a m a i tînără dintre toate, se naşte în perioada 1 9 6 3 — 6 6 ,
cea d e 10 şi 12,5 lei a u viaţa n u m a i de u n an, 1 9 3 0 şi respectiv 1906. N o m i n a l u l
de 5 lei apare î n 1880 şi dispare în 1 9 5 1 , cel d e 20 lei între 1868 şi 1951 c u
întreruperi, iar cel d e 25 lei în anul 1906, singurul a n de emitere. M o n e d e l e
de 5 0 lei se b a t în 1906 şi 1 9 3 7 — 3 8 , asemănătoare este situaţia celor d e 100 lei
care se m a i b a t şi î n 1932, 1 9 4 3 — 4 4 . N o m i n a l u l d e 2 0 0 lei şi celelalte p î n ă la
o sută mii lei a u avut în general o perioadă foarte scurtă d e emitere, de la u n u
la şapte ani, cuprinsă între 1935 şi 1947.
M e t a l u l s a u aliajul folosit la baterea m o n e d e l o r româneşti a fost destul d e
variat. Astfel, s-au bătut m o n e d e d e aur, argint, nichel, cupru, aluminiu, zinc,
bronz, fier p l a c a t c u nichel, c u p r u aurit. P o n d e r e a au avut-o m o n e d e l e de argint,
57 piese din 167, a d i c ă 3 4 o / din totalul m o n e d e l o r b ă t u t e de statul român. Bron­
0

zul o c u p ă locul al I I - l e a c u 32 m o n e d e , nichelul -— 25 m o n e d e , cuprul —

14 m o n e d e , fierul p l a c a t c u nichel — 12, aluminiul — 11, aurul — 9, zincul — 5,
iar cuprul aurit — 2 m o n e d e .
M o n e d e l e d i n argint apar în anul 1870 şi se prelungeşte baterea lor p î n ă
in anul 1946, avînd m a x i m u m de emisiune în perioadele 1 8 8 1 — 1 8 8 5 , 1901 şi
1 9 1 0 — 1 4 . M o n e d e l e din aur se bat în p e r i o a d a 1 8 6 8 — 1 9 0 6 , m a x i m u m în
anul 1906 c î n d s-au b ă t u t 5 m o n e d e din totalul de 9. A l u m i n i u l are o perioadă
m a i scurtă d e existenţă, 3 0 ani, 1 9 2 1 — 1 9 5 1 , iar zincul n u m a i în perioada celui
d e al I I - l e a război m o n d i a l , 1 9 4 1 — 1 9 4 4 . M o n e d e l e din nichel se bat p e n t r u
p r i m a d a t ă î n ţara noastră în a n u l 1900 şi se c o n t i n u ă şi azi prin acelea fabri­
cate d i n fier p l a c a t c u nichel. Cuprul şi bronzul a u avut perioada c e a m a i în­
delungată d e emisiune, d i n anul 1867 şi p î n ă în 1957, iar cuprul aurit doar doi
ani, 1883 şi 1888.
D a c ă a n a l i z ă m metalul legat d e n o m i n a l v o m a v e a următoarea imagine.
M o n e d e l e din aur a u avut n o m i n a l u l foarte ridicat la timpul său, cuprins î n ­
tre 12,5 şi 100 lei, argintul între 5 0 bani şi o sută mii lei, însă c u p o n d e r e a
între 0,50 şi 5 lei p î n ă la p r i m u l război mondial. Cuprul, sau mai bine zis bron­
zul c u c o n ţ i n u t ridicat în c u p r u , a a v u t n u m a i m o n e d e cu n o m i n a l u l scăzut,
cuprins între 1 şi 10 bani. M o n e d e l e d i n nichel, la început, erau de 5 — 2 0 bani,
mai tîrziu d e 1—2 lei şi c h i a r d e 5 0 — 1 0 0 lei, c a în 1952 să revină la 1 0 —
5 0 bani, a p r o a p e la v e c h i l e valori. A l u m i n i u l dacă iniţial se foloseşte la m o n e d e
m ă r u n t e de 25 şi 50 bani, mai tîrziu acestea ajung la 5, 20 şi chiar 5 0 0 lei.
Z i n c u l fiind, în general, folosit în t i m p d e război, m o n e d e l e sale a u avut un no­
minal relativ scăzut de 2 — 2 0 lei. Bronzul, u n aliaj de valoare mijlocie, a o c u p a t
diferite poziţii, ca n o m i n a l , în funcţie d e situaţia e c o n o m i c ă . Astfel, s-au bătut

96
m o n e d e de 1—20 lei înainte de războiul al I I - l e a m o n d i a l , ca i m e d i a t d u p ă aceea
să ajungă la n o m i n a l u l dp 200, 5 0 0 , 2 0 0 0 şi chiar 10.000 lei, iar d u p ă stabi­
lizare să s c a d ă n o m i n a l u l între 1 b a n şi 2 lei.
A c u m cîteva cuvinte despre monetarii. Primele m o n e d e din 1867 se bat
în M a r e a Britanie, cele din aur din 1868 în G e r m a n i a , însă d i n 1870 întră î n
funcţie monetăria din Bucureşti care b a t e m o n e d e l e d e 1 leu din argint şi cele d e
20 lei din aur. î n p e r i o a d a 1 8 7 2 — 7 6 se bat n u m a i m o n e d e din argint la Bru­
xelles—Belgia, iar în 1 8 7 9 — 1 8 8 8 se bat toate m o n e d e l e la monetăria d i n B u c u ­
reşti, c u excepţia celor din 1881 de 0,5, 1 şi 2 lei care se emit la V i e n a — A u s t r i a
şi au n o t a t jos-stînga p e revers indicativul „ V " . M o n e d e l e d i n anul 1894 se bat
din n o u la Bruxelles c a şi cele din nichel din a n u l 1900. î n Bucureşti se m a i b a t
şi m o n e d e l e de c u p r u de 1 şi 2 bani d i n 1900. M o n e d e l e d i n argint d i n anii 1900
şi 1901 se bat la o n o u ă monetărie, c e a din H a m b u r g — G e r m a n i a , d e a s e m e n e a
şi cele d i n nichel din 1906, şi care au indicativul „J". M o n e d e l e din nichel d i n
1 9 0 5 — 0 6 şi cele din argint din 1906 p r e c u m şi parţial din 1 9 1 0 — 1 4 l a Bruxelles,
iar altele la H a m b u r g . î n anul 1921 se bat primele noastre m o n e d e din a l u m i n i u
de 25 şi 5 0 bani la o n o u ă monetărie, în Elveţia. M o n e d e l e din n i c h e l d e 1 şi
2 lei din 1 9 2 4 a u fost bătute atît la Bruxelles cît şi la Paris, iar cele din 1930 de
bronz d e 5, 10, 20 lei şi de 100 lei din 1932, d e argint, l a L o n d r a şi Paris. î n c e -
pînd c u anul 1935 şi p î n ă azi m o n e d e l e a u fost b ă t u t e la m o n e t ă r i a din Bucureşti,
cu e x c e p ţ i a celor d e 5 lei d i n zinc, d i n 1942, l a Berlini—Germania, iar cele din p e ­
rioada 1 9 5 2 — 5 3 , d i n nichel sau bronz, parţial în C e h o s l o v a c i a şi U n i u n e a S o ­
vietică.
M o n e d e l e statului r o m â n , d u p ă scopul emiterii, se p o t împărţi î n d o u ă mari
c a t e g o r i i : uzuale — p e n t r u larga circulaţie, restrânsă (jubiliare, b i n e f a c e r e ) . D i n
prima categorie fac parte m a r e a majoritate a m o n e d e l o r , 156 piese d i n totalul
de 167 emise. D i n c e a de a d o u a categorie s-au bătut n u m a i 11 piese din care
d o u ă d i n cupru aurit emise în scop de binefacere, iar celelalte 9 piese sînt jubi­
liare, din care 5 din aur şi 4 d i n argint. Se pot aminti aici şi m o n e d e l e jubiliare,
în n u m ă r de şapte, bătute în anii 1922, 1939 şi 1940 dar care n u au circulat.
G r e u t a t e a m o n e d e l o r este foarte variată, d e la m o n e d a din a l u m i n i u de
1 leu, b ă t u t ă în 1951, care cîntăreşte 0,6 g p î n ă la 2 5 , 2 5 0 g la m o n e d a d i n ar­
gint d e 100.000 lei d i n 1946. M o n e d e l e din argint emise în p e r i o a d a 1 8 7 0 — 1 9 1 4
au avut greutatea cuprinsă între 2,5 g l a c e a de 5 0 bani p î n ă l a 25 g la c e a
de 5 lei. C u p r u l respectă a p r o a p e aceeaşi regularitate c a la argint p e n t r u m o ­
nedele emise între 1867 şi 1900, de l a 1 g, m o n e d a d e 1 b a n , la 10 g p e n t r u c e a
de 10 b.vni. M o n e d e l e din nichel s a u fier p l a c a t c u nichel sînt cuprinse între
1,65 g şi 8,5 g, m o n e d e l e d e 100 lei din 1 9 4 3 — 4 4 . M o n e d e l e d i n zinc au avut
greutatea de 3 , 2 5 — 6 g, iar bronzul d e la 1 g, 1 b a n d i n 1 9 5 2 — 5 4 , la 10 g
pentru m o n e d a d e 5 0 0 lei d i n 1945. A l u m i n i u l , p r i n g r e u t a t e a sa specifică m i c ă ,
are m o n e d e l e cu gramajul cel m a i scăzut, d e la 0,6 g l a 2,1 g.
D i a m e t r u l m o n e d e l o r . î n general ele a u fost bătute c u u n diametru d e
circa 23 m m , care reprezintă totodată diferenţa extremelor, m i n i m u m 15 şi
m a x i m i m 38 m m . M o n e d a c e a m a i m i c ă este cea de 1 ban, indiferent d e p e ­
rioada de batere, iar c e a m a i m a r e este m o n e d a jubiliară d e 5 lei, din 1906.
M u c h e a m o n e d e l o r se p o a t e spune că este d e d o u ă tipuri : netedă sau
z i m ţ a t ă ; însă se p o a t e face şi o subdivizare, şi a n u m e : n e t e d ă simplă, n e t e d ă

97
inscripţionată, n e t e d ă cu linii sinusoidale şi zimţate s i m p l u , zimţate cu linii si­
nusoidale. Proporţia dintre cele d o u ă tipuri este aproximativ egală, p u ţ i n înclină
către cele zimţate. U n loc care n u trebuie neglijat îl o c u p ă m o n e d e l e n e t e d e
inscripţionate.
î n privinţa gravorului care a participat la executarea m o n e d e l o r s-ar p u t e a
aminti u n singur aspect, şi a n u m e , d a c ă p î n ă î n anul 1930 inclusiv aceştia a u
fost străini, în acelaşi an se gravează m o n e d e l e de 20 lei, reprezentînd p e revers
cele patru ţărănci, d e către I o a n a Basarab, iar în c o n t i n u a r e de cunoscuţii
maeştri I. Jalea şi î n special d e Haralamfoie Ionescu.
î n c e e a ce priveşte i m a g i n e a d e p e m o n e d ă d ă m mai jos o m i c ă situaţie
statistică : s t e m a ţării p e 103 m o n e d e , n o m i n a l u l înconjurat d e frunze d e stejar
sau alţi arbori — 78 m o n e d e , c a p u l regilor care s-au perindat la cîrmuirea
ţării — 74, c o r o a n a regală — 34, iar diverse imagini ( p o r u m b , ţărănci, sonde,
muncitori, tractor î n lucru, u z i n e ) p e 32 d e m o n e d e .
T i r a j u l m o n e d e l o r este foarte diferit fiind î n funcţie, în general, d e scopul
emiterii. î n 1868, m o n e d a d e 2 0 lei d i n aur a fost bătută n u m a i î n 100 e x e m ­
plare, iar următoarea din 1870 în 5.000. M o n e d e l e jubiliare din 1906, din aur,
a u avut o emisiune de la 3 0 0 0 la 3 2 . 0 0 0 piese. Primele m o n e d e , din 1867, a u
avut u n tiraj cuprins între 2,5 milioane şi 12,5 milioane bucăţi, iar altele s-au
bătut î n n u m ă r destul d e redus c u toate că a u fost uzuale. D e e x e m p l u , piesa
de 5 lei d i n argint, d i n 1 8 8 5 — 4 0 0 0 0 bucăţi, 50 b a n i din 1 8 8 5 — 2 0 0 . 0 0 0 bucăţi.
A u fost însă u n e l e m o n e d e c u tiraje foarte mari, chiar d e 2 0 0 milioane (1 leu
de nichel d i n 1 9 2 4 ) .
D u p ă c u m a m amintit la început în cei 106 ani s-au emis 167 m o n e d e
d e bază. O colecţie a m o n e d e l o r statului r o m â n , din perioada de referinţă, sis­
tematică şi c o m p l e t ă v a trebui să i n c l u d ă , în afara pieselor de bază, varietăţile
acestora. V o i aminti în acest referat n u m a i faptul c ă aceste varietăţi, c u n o s c u t e
p î n ă în prezent, sînt în n u m ă r d e 45. Ele a u apărut în general, c a urmare a
baterii aceleiaşi m o n e d e d e bază de către m a i m u l t e monetarii, iar altele a u
apărut prin schimbarea matriţei. T o t î n acest capitol vor trebui să fie amintite
şi m o n e d e l e care s-au bătut de probă. Varietăţile şi probele vor constitui obiec­
tele unui viitor referat, d e j a finalizat.
N o r m a l , ar fi trebuit c a î n c o n t i n u a r e să se facă trecerea î n revistă a
celor 167 d e piese de bază. C a t a l o g a r e a lor s-a f ă c u t d u p ă u r m ă t o a r e a s c h e m ă :
— anul baterii apărut p e m o n e d ă
— nominalul
— categoria m o n e d e i (uzuală, jubiliară, binefacere)
— metalul sau aliajul ; — tirajul
— imaginile d e p e avers şi revers
— monetăria
— gravorul
•— m u c h i a şi inscripţia cînd este cazul
-— greutatea, î n g r a m e
— diametrul, în milimetri
— are sau n u are varietăţi.
 MEDALII ROMÂNEŞTI RECENTE

de GEORGE BUZDUGAN

MEDALIA PROF. ŞTEFAN NIGOLAU

î n a m i n t i r e a s a v a n t u l u i r o m â n d e r e n u m e m o n d i a l , Profesor D r . Ş t e f a n
N i c o l a u , s-a b ă t u t , în a n u l 1967, o m e d a l i e o m a g i a l ă , c a r e r e p r e z i n t ă , p e a v e r s ,
c a p u l s a v a n t u l u i în profil s p r e s t i n g ă şi i n s c r i p ţ i a c i r c u l a r ă S T E F A N S.
N I G O L A U 1896—1967.
P e revers, î n c e n t r u l m e d a l i e i este r e p r e z e n t a t ă f a ţ a d a I n s t i t u t u l u i d e i n -
f r a m i c r o b i o l o g i e d i n B u c u r e ş t i , î n f i i n ţ a t d e acest m a r e s a v a n t , d e a s u p r a , î n
p a r t e a d e sus a m e d a l i e i , i n s c r i p ţ i a p e p a t r u r î n d u r i : I N S T I T U T U L D E I N -
F R A M I G R O B I O L O G I E „ S T E F A N S. N I G O L A U " , i a r în p a r t e a d e jos, î n
exergă, d o u ă r a m u r i d e lauri.
Medalia este confecţionată din tombac patinat, avînd un diametru
d e 60 m m .
M o d e l a t o r u l m e d a l i e i este s c u l p t o r u l I . J a l e a .

Fig. 1 Medalia Prof. Ştefan S. N i c o l a u (1967)

99
 MEDALIA JUBILIARĂ A M U N I C I P I U L U I BRĂILA

î n anul 1968, municipiul Brăila împlinind 6 0 0 ani de existenţă, c o n d u ­

cerea municipalităţii a hotărît sărbătorirea acestui important e v e n i m e n t , p r e c u m
şi baterea unei medalii c o m e m o r a t i v e , p e care o descriem m a i jos :
Pe avers stema oraşului Brăila : Scut cu o corabie, în cartuş stilizat. D e a ­
supra c o r o a n ă m u r a l ă .
Pe revers, în centrul medaliei, zidul cetăţii şi anii 1 3 6 8 — 1 9 6 8 , înconjurat
d e d o u ă ramuri de lauri. î n partea de sus, inscripţia B R Ă I L A iar jos în
exergă — 6 0 0 ( a n i ) .
M e d a l i a este confecţionată din t o m b a c patinat, avînd un diametru de
6 0 m m . M o d e l a t o r u l ei este sculptorul H . Ionescu.

Fig. 2 Medalia jubiliară a municipiului Brăila (1968).

100
 PLACHETA COMEMORATIVĂ A PRIMULUI FURNAL
INDUSTRIAL DIN ROMÂNIA

î n a n u l 1968, î m p l i n i n d u - s e 250 d e a n i d e la p o r n i r e a p r i m u l u i f u r n a l
industrial din R o m â n i a , Institutul de cercetări metalurgice a bătut o plachetă
c o m e m o r a t i v ă ( u n i f a ţ ă ) , c a r e r e p r e z i n t ă , în p a r t e a s t i n g ă , p r i m u l f u r n a l c a r e a
p o r n i t la O r a v i ţ a in a n u l 1718, iar în d r e a p t a , f u r n a l u l d i n G a l a ţ i , i n a u g u r a t
î n 1968.
D e a s u p r a p r i m u l u i f u r n a l se află i n s c r i p ţ i a : O R A V I Ţ A 1718, i a r la b a z a
c e l u i d e al d o i l e a f u r n a l , i n s c r i p ţ i a : G A L A Ţ I 1968.
î n p a r t e a d e sus a p l a c h e t e i , p e trei r î n d u r i , este t r e c u t ă l e g e n d a :
250 D E A N I D E L A P O R N I R E A P R I M U L U I F U R N A L I N D U S T R I A L D I N
R O M Â N I A , i a r în p a r t e a d e jos a p l a c h e t e i , i n s c r i p ţ i a I N S T I T U T U L D E
CERCETĂRI METALURGICE.
P l a c h e t a este c o n f e c ţ i o n a t ă d i n t o m b a c şi a r e l a t u r i l e d e 8 5 x 6 0 m m .

fa ÎC^HB m ••>>' v*^Nl

••••

Fig. 3 Placheta comemorativă a pri­

mului furnal industrial din R o m â n i a *~ * ...apTWtftlîUîSI
(1968).

Soi

101
 MEDALIA PATRIARHULUI J U S T I N I A N
C u ocazia î m p l i n i r i i a 2 0 d e a n i d e la î n s c ă u n a r e a p a t r i a r h u l u i J u s t i n i a n
M a r i n a î n f r u n t e a bisericii o r t o d o x e r o m â n e , s-a b ă t u t o m e d a l i e c a r e să i m o r ­
talizeze acest e v e n i m e n t .
M e d a l i a c a r e este d i n a r g i n t şi b r o n z , cu u n d i a m e t r u de 60 m m . , o p e r a
s c u l p t o r u l u i H a r a l a i m b i e I o n e s c u , se p o a t e descrie astfel :
A v . : B u s t u l P a t r i a r h u l u i î n profil s p r e s t î n g a , a v î n d d e j u r î m p r e j u r le­
genda circulară : P R E A F E R I C I T U L J U S T I N I A N P A T R I A R H U L B I S E R I C I I
ORTODOXE ROMANE.

R v . : I n c e n t r u l m e d a l i e i , s t e m a P a t r i a r h i e i R o m â n e şi l e g e n d a c i r c u l a r ă :
L A A X X - a A N I V E R S A R E D E L A Î N T R O N I Z A R E — 6 I U N I E 1948—1968.

Fig. 4 . M e d a l i a j u b i l i a r ă a p a t r i a r h u l u i J u s t i n i a n M a r i n a (1968).

102
 MEDALIA JUBILIARĂ A UZINEI
CHIMICO-METALURGICE „1 MAI" D I N BAIA MARE

I n a n u l 1969, î n d e p l i n i n d u - s e 125 d e a n i d e la î n f i i n ţ a r e a U z i n e i o h i m i c o -
m e t a l u r g i c e „ 1 M a i " d i n o r a ş u l B a i a M a r e , s-a b ă t u t o m e d a l i e c o m e m o r a t i v ă .
M e d a l i a b ă t u t ă cu a c e a s t ă ocazie este c o n f e c ţ i o n a t ă d i n a l u m i n i u , a r e u n
d i a m e t r u d e 5 0 m m şi r e p r e z i n t ă p e avers c o n s t r u c ţ i i l e u z i n e i î n t r - u n m e d a l i o n
rotund încadrat cu r a m u r i de lauri.
î n p a r t e a d e jos, î n e x e r g ă , u n l i n g o u d i n t r - u n m e t a l p r o d u s d e u z i n ă .
P e r e v e r s u l m e d a l i e i u n t u b d e m e t a l t ă i a t d e u n l i n g o u p e c a r e se r e a z e m ă
UCM ( U z i n a c h i m i c o - m t í t a l u r g i c a ) ; î n p a r t e a d e jos a t u b u l u i c u v i n t e l e :
B A I A M A R E , i a r p e l i n g o u e m b l e m a „1 M a i " . î n c î m p u l d e jos al m e d a l i e i ,
p e d o u ă r î n d u r i , este t r e c u t ă l e g e n d a : L A 125 A N I 1 8 4 4 — 1 9 6 9 .

Fig. 5. Medalia jubiliară a Uzinei Chimico-Metalurgice „1 Mai" Baia Mare (1969).

103
 MEDALIA MUNICIPIULUI DEVA
î n a n u l 1970, c o n d u c e r e a m u n i c i p i u l u i D e v a a l u a t i n i ţ i a t i v a b a t e r i i u n e i
m e d a l i i a acestei istorice aşezări, c a r e f i i n ţ e a z ă d o c u m e n t a r î n c ă d i n 1297.
A c e a s t ă m e d a l i e , c a r e este c o n f e c ţ i o n a t ă d i n t o m b a c p a t i n a t , a r e d i a m e ­
trul d e 70 m m şi r e p r e z i n t ă p e a v e r s , u n s c u t o r n a m e n t a l c u a r a b e s c u r i î n cen­
t r u l c ă r u i a f i g u r e a z ă c e t a t e a D e v e i , ale c ă r e i r u i n e se p ă s t r e a z ă şi astăzi p e u n a
d i n î n ă l ţ i m i l e c a r e d o m i n ă o r a ş u l . D e j u r î m p r e j u r u l s c u t u l u i este i m p r i m a t ă
i n s c r i p ţ i a c i r c u l a r ă : R E P U B L I C A S O C I A L I S T Ă R O M Â N I A . D E V A . P e re­
vers, în p r i m u l c a r t i e r , s t a t u i a lui D e c e b a l p e soclul c ă r u i a se află scrisă i n s c r i p ­
ţia D E C E B A L şi r e p r e z e n t a r e a l u p o a i c e i cu R o m u l u s şi R e m u s . î n s p a t e l e sta­
tuii se p r o f i l e a z ă d e a l u l c u c e t a t e a , f u r n a l e d e fabrici, u n v i a d u c t , c l ă d i r i v e c h i
şi b l o c u r i n o i . î n e x e r g ă , u n o r n a m e n t .
Modelatorul acestei medalii este s c u l p t o r u l Haralambie Ionescu.

Fig. 6. Medalia Municipiului Deva (1970).

104
 MEDALIA PREMIULUI A L E X A N D R U SAHIA
P E N T R U REPORTAJ
î n a n u l 1970, U n i u n e a ziariştilor d i n R e p u b l i c a Socialistă R o m â n i a , p e n ­
tru a cinsti m e m o r i a s c r i i t o r u l u i şi p u b l i c i s t u l u i r o m â n A l e x a n d r u S a h i a ( p s e u d o ­
n i m u l lui A l e x a n d r u G h . S t ă n e s c u ) , fost r e d a c t o r şi c o l a b o r a t o r la diferite z i a r e
şi reviste ( „ D i m i n e a ţ a " , „ A d e v ă r u l " , „ F a c l a " , „ C u v î n t u l " s.a.), a l u a t i n i ţ i a t i v a
d e a b a t e o m e d a l i e c a r e să fie d i s t r i b u i t ă c a p r e m i u p e n t r u cele m a i b u n e re­
portaje.
A c e a s t ă m e d a l i e c o n f e c ţ i o n a t ă d i n t o m b a c p a t i n a t , c u u n d i a m e t r u de
6 0 m m , o p e r a s c u l p t o r u l u i H a r a l a m b i e I o n e s c u , o d e s c r i e m în felul u r m ă t o r :
Av. : B u s t u l s c r i i t o r u l u i A l e x a n d r u S a h i a d i n faţă, a v î n d în p ă r ţ i i n s c r i p ţ i a
circulară : A L E X A N D R U S A H I A 1908—1937.
Rv. : Pe m a r g i n e a medaliei, inscripţia circulară U N I U N E A Z I A R I Ş T I ­
L O R D I N R E P U B L I C A S O C I A L I S T Ă R O M Â N I A , i a r în c e n t r u l m e d a l i e i ,
î n t r e d o u ă r a m u r i d e l a u r i ce f o r m e a z ă o c o r o a n ă , se află l e g e n d a p e 3 r î n d u r i :
PREMIUL „ALEXANDRU SAHIA" PENTRU REPORTAJ.

Fig. 7. M e d a l i a premiului „Alexandru Sahia" pentru reportaj (1970).

105
MEDALIA JUBILIARĂ A I N S T I T U T U L U I DE CERCETĂRI
METALURGICE
I n a n u l 1970, î m p l i n i n d u - s e 20 d e a n i d e la î n f i i n ţ a r e a I n s t i t u t u l u i d e
c e r c e t ă r i m e t a l u r g i c e , s-a b ă t u t o m e d a l i e c o m e m o r a t i v ă , p e c a r e o d e s c r i e m
astfel : m e d a l i e u n i f a ţ ă , e x e c u t a t ă d i n t o m b a c , c u u n d i a m e t r u de 60 m m .
P e ea f i g u r e a z ă cifra r o m a n ă X X a m p l a s a t ă în c e n t r u , i a r d e j u r î m ­
prejur, legenda circulară : I N S T I T U T U L D E C E R C E T Ă R I M E T A L U R G I C E
1950—1970.

F i g . 8. M e d a l i a j u b i l i a r ă a I n s t i t u t u ­
lui d e c e r c e t ă r i (metalurgice ( 1 9 7 0 ) .

106

)
 PLACHETA ACADEMIEI MILITARE
P l a c h e t a b ă t u t ă în a n u l 1970 d e A c a d e m i a m i l i t a r ă d i n B u c u r e ş t i r e p r e ­
z i n t ă p e avers f a ţ a d a i m o b i l u l u i A c a d e m i e i , cu s t a t u i a d i n f a ţ a ei ( M o n u m e n ­
tul E r o i l o r P a t r i e i ) ; i a r p e r e v e r s i n s c r i p ţ i a p e p a t r u r â n d u r i : R E P U B L I C A
SOCIALISTA R O M Â N I A M I N I S T E R U L F O R Ţ E L O R A R M A T E ACADE­
MIA MILITARĂ BUCUREŞTI.
P l a c h e t a este e x e c u t a t ă d i n t o m b a c p a t i n a t şi a r e d i m e n s i u n i l e 115x48 m m .
M o d e l a t o r u l ei este s c u l p t o r u l H a r a l a m b i e I o n e s c u .

REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA

MINISTERUL FORŢELOR ARMATE
A C A D E M I A MILITARĂ
BUCUREŞTI

Fig. 9. Placheta Academiei Militare (1970).

107
 MEDALIA JUBILEULUI DE 1850 A N I AL
M U N I C I P I U L U I DROBETA-TURNU SEVERIN
C u c c a z i a î m p l i n i r i i a 1850 a n i d e la î n t e m e i e r e a m u n i c i p i u l u i T u r n u
S e v e r i n , în a n t i c h i t a t e D r o b e t a , s-a b ă t u t o m e d a l i e c o m e m o r a t i v ă p e c a r e o
d e s c r i e m astfel :
P e avers, v e d e r e a b a r a j u l u i s i s t e m u l u i h i d r o e n e r g e t i c şi d e n a v i g a ţ i e „ P o r ­
ţile d e F i e r " , i a r î n c a r t i e r u l d e sus, p l a n u l d e s i s t e m a t i z a r e a m u n i c i p i u l u i D r o -
b e t a - T u r n u S e v e r i n . î n p a r t e a d e jos a m e d a l i e i , î n t r e d o u ă r a m u r i d e l a u r i ,
legenda pe p a t r u rînduri 121—1971 M U N I C I P I U L T U R N U • S E V E R I N
1850 A N I .
R e v e r s u l m e d a l i e i r e p r e z i n t ă v e c h i u l p o d c o n s t r u i t de î m p ă r a t u l T r a i a n
şi p l a n u l e d i l i t a r al v e c h i u l u i m u n c i p i u D r o b e t a . î n p a r t e a stingă, p e d o u ă r î n ­
duri, legenda semicirculară : M V U N I C I P I V M • A E L I V M ® H A D R 1 A N V M
DROBETENS1VM • CXXI.
M e d a l i a este d i n b r o n z p a t i n a t şi a r e d i a m e t r u l d e 60 m m .

Fig. 10. M e d a l i a j u b i l e u l u i de 1850 a n i al m u n i c i p i u l u i Turnu Severin (1971).

GALERIA NUMISMAŢILOR ROMÂNI
 PAGINI DIN ISTORIA VECHE A ARHEOLOGIEI
ŞI NUMISMATICII ROMÂNEŞTI:
CESAR BOLLIAC ÎN OLTENIA

de ION PĂTRAŞCU

Cesar Bolliac se înscrie printre cei m a i d e s e a m ă luptători p e n t r u reali­

zarea năzuinţelor revoluţionare ale p o p o r u l u i nostru. î n t r e a g a sa activitate de
gazetar, p o e t , critic literar, traducător sau d r a m a t u r g şi animator cultural d o ­
vedeşte g e n e r o z i t a t e a ideilor sale de libertate, i n d e p e n d e n ţ ă , unire şi dreptate
socială.
V o m stărui însă, î n a c e s t scurt articol de semnalare d o c u m e n t a r ă , n u m a i
asupra m u n c i i sale d e serios şi pasionat arheolog şi n u m i s m a t , desfăşurată în
Oltenia. î n acest d o m e n i u , Bolliac a demonstrat foarte m u l t ă b u n ă v o i n ţ ă , chiar
d a c ă n u a v e a pregătirea necesară de specialitate, polemizînd, adesea, c u eruditul
1
A l e x a n d r u O d o b e s c u , în vremuri foarte neprielnice pentru astfel d e cercetări.
L ă u d a b i l a l u i înflăcărare d e a m a t o r şi colecţionar, ca şi unele rosturi
oficiale, l-au purtat, în repetate rînduri, şi p e meleagurile Olteniei.
Astfel, l a V ă d a s t r a , el — cel dinţii — a descoperit manifestări de adevă­
rată artă neolitică şi „ a pus, în c h i p d o c u m e n t a r , p r o b l e m a existenţei celor trei
2
vîrste preistorice, d e m u l t stabilite aiurea" .
Spre deosebire de condiţiile create astăzi în ţara noastră p e n t r u cerceta­
rea ştiinţifică, Cesar Bolliac — cercetătorul d e a c u m o sută de ani — a întîm-
pinat greutăţi d e nedescris în strădaniile lui, închinate începuturilor arheologiei
şi numismaticii româneşti. O d o v a d ă în acest sens este şi c o m u n i c a r e a către M i ­
3
nisterul C u l t e l o r şi Instrucţiunii Publice, Excursiune arheologica din anul 1869,
în care autorul arată „Atîta slăbiciune şi nepăsare din partea administraţiunii,
t o c m a i acolo u n d e trebuie să aşez u n c e n t r u d e luccări m a i serioase, m - a î n ­
grijorat... A m c ă u t a t în tot satul să găsesc o cărucioară c u d o i cai... dară a fost
cu n e p u t i n ţ ă să izbutesc, p e n t r u c ă primarul da se ordin să n u m e a r g ă n i m e n e " .
Şi trebuie să n o t ă m faptul c ă , la acea dată, Bolliac avea calitatea de preşedinte
al C o m i t e t u l u i d e Arheologie din Bucureşti şi inspector al muzeelor d i n
România !
Aceleaşi triste constatări se p o t desprinde şi d i n articolul Ceramica preisto­
4
rică a Daciei — Vodastra, publicat î n revista sa Trompeta Carpaţilor.

111
 D e o s e b i t d e interesant, în această privinţă, este şi c o n ţ i n u t u l unei scrisori
5
a lui Cesar Bolliac către prietenul său craiovean, cărturarul Petre C î n c e a .
„ R o m â n i a preşedintele C o m i t e t u l u i A r h e o l o g i c din Bucureşti, augt.25. 1 8 7 2 —
D o m n u l m e u , In u r m a vizitei c e a m a v u t o n o a r e şă v ă fac la moşia dvs.,
aşteptam cu plăcere să v ă văz în Bucureşti, c o n f o r m promisiunii d-voastre.
C r e d d-ul m e u , că n-aţi v e n i t d-atunci în-coa în Bucureşti şi d-aceea n u
n e - a m văzut. Permiteţi-mi d-ul m e u , să v ă a d u c a m i n t e şi promissiunea de u n
toporaş de piatră ce mi-aţi spus că posedaţi şi mi-1 veţi oferi mie.
D u p ă publicarea celei d i n u r m ă planşă de o b i e c t e piatră puteţi v e d e a
d-ul m e u , cît de m u l t m ă interesează aceste lucruri, care nu interesează pe ni­
6
meni altul la noi.
V ă rog d-ul m e u , bine voiţi a-mi trimite acel toporaş cît mai în grabă
pentru c ă t o c m a i lucrez la o planşă, în care şi-ar avea locul, î n s e m n î n d tot d - u ă
dată, dacă se p o a t e , şi locul în care s-a găsit.
Primiţi d-ul m e u , mulţumirile melle d i n nainte şi asigurarea ossebitei melle
stime şi consideraţiuni.
Bolliac."
D i n articolul Ceramica preistorică... Vodastra — la care se referă scrisoa­
rea — rezultă însă că toporaşul promis d e către Petre C î n c e a n u a fost trimis,
aşa încît descrierea lui n u a apărut. Scrisoarea reprodusă îşi păstrează încă v a ­
loarea sa d o c u m e n t a r ă în ceea c e priveşte d o v e d i r e a condiţiilor grele în care a
lucrat Cesar Bolliac în O l t e n i a , fără sprijinul oficial şi bazîndu-se m a i mult p e
concursul întîmplător al persoanelor particulare. A c t i v i t a t e a sa, în acest d o m e n i u ,
m i se pare, deci, c u atît m a i preţioasă.
Indicaţii despre rezultatul o b ţ i n u t în cercetările d e n u m i s m a t i c ă între­
prinse în O l t e n i a sînt d a t e în acelaşi articol Ceramica preistorică... şi în c o m u ­
nicarea, m a i v e c h e , de aremenea citată, Excursiune arheologică... D i n această
ultimă lucrare rezultă că Cesar Bolliac a găsit m o n e d e r o m a n e , în afară de V ă -
dastra, şi la Calafat sau la R o m u l a . U n depozit de peste 6 0 0 0 piese, d e la î m ­
păratul Constantin p î n ă la Graţian, a fost identificat la Celei. I n aceeaşi loca­
litate, într-un sarcofag, a u fost găsite m o n e d e de la C o m m o d u s , iar la R e ş c a —
m o n e d e de la S e p t i m i u p î n ă la Aurelian şi d e Ia C a r a c a l l a p î n ă la Constantin
cel M a r e .
A l t e m o n e d e romane, de la Filip A r a b u l şi G o r d i a n , au fost descoperite de
către Cesar Bolliac la D r o b e t a - T u r n u Severin, iar la R ă c ă r e l u şi Răcari a u ieşit
la iveală m o n e d e d a c e şi romane. î n lucrarea amintită m a i sus se menţionează şi
cumpărarea unor medalii de bronz de la Craiova şi cîteva săpături, urmate d e
identificarea unor m o n e d e romane, la Bucovăţ, lîngă Craiova.
Pentru p r o b l e m a care n e interesează, v o m m e n ţ i o n a , în treacăt — şi l u ­
crările Tablou arheologic al vechilor costume si monete daco-romane, c a şi
Memoriu topografic asupra României, cu o hartă a D a c i e i , prezentat de către
7
Cesar Bolliac lui N a p o l e o n al I I I - l e a .
Studiile lui Bolliac, de arheologie şi numismatică, întreprinse în O l t e n i a
nu sînt îndeajuns de ştiinţifice. Ele însă au meritul de a fi fost primele de acest
fel şi de a fi fost efectuate în condiţii neprielnice pentru o cercetare ştiinţifică
riguroasă. Astfel de cercetări ar p u t e a fi considerate drept u n imbold pentru in­
tensificarea studiilor de istorie a numismaticii româneşti. S-ar a d u c e — în acest
m o d — şi un o m a g i u meritat lui Cesar Bolliac însuşi.

112
 N O T E :

1) C a , de exemplu, în Voiaj arheologic în România.

2) I. Andrieşescu, Din preistoria Olteniei, în : Lui Nicolae lor ga Omagiu, Ramuri,
Craiova, 1 9 2 1 , p . 1 5 — 3 3 ;
3) Boiliac, Opere, vol. I I , 1 9 5 6 , p a g . 2 3 0 ;
4 ) Trompeta Carpaţilor, nr. 1 2 5 5 , 27 i u n i e 1 8 7 6 ;
5 ) Scrisoarea se află, în prezent, în colecţia m e a ;
6) Sublinierea îmi aparţine ;
7) Informaţii suplimentare despre activitatea d e numismatică a lui Cesar Boiliac,
se pot g ă s i şi în : O v i d i u P a p a d i m a , Cesar Boiliac. Reluarea activităţii arheologice si
numismatice, Bucureşti, E.A., 1966, p . 3 1 4 — 3 4 8 .

113
 PROFESORUL CONSTANTIN MOISIL,
ÎNDRUMĂTORUL

d e OCTAVIAN LUCHIAN

C î n d v o r b i m despre n u m i s m a t i c a românească din p r i m a j u m ă t a t e a s e c o ­

lului nostru, î n s e a m n ă să ne gîndim, î n p r i m u l rînd, la Profesorul C o n s t a n t i n
Moisil (8 dec. 1876—20 oct. 1958).
V i a ţ a şi o p e r a sa şi le-a dăruit unei prodigioase activităţi culturale î n
m u l t i p l e d o m e n i i : istorie, arheologie, n u m i s m a t i c ă , sigilografic, heraldică...
Insă — cel m a i p r e g n a n t — acţiunile sale s-au identificat cu năzuinţele
d e dezvoltare p e temei cît m a i ştiinţific a numismaticii în ţara noastră.
I n c e p î n d de la catedra liceelor p e u n d e a profesat, apoi la cabinetul n u ­
m i s m a t i c al A c a d e m i e i , la A r h i v e l e Statului c u Ş c o a l a superioară d e arhivistică
şi paleografie etc., Profesorul Constantin Moisil s-a d o v e d i t adevărat Profesor
şi excelent îndrumător.
D a r n u n u m a i atît : Profesorul Constantin Moisil, c a Preşedinte al S o c i e ­
tăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e , a a v u t o contribuţie primordială, reuşind să î n m ă -
n u n c h e z e e l e m e n t e dornice de cultură şi d e studiul n u m i s m a t i c i i şi al ştiinţelor
înrudite.
Atît Buletinul Societăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e , cît şi C r o n i c a n u m i s m a t i c ă
şi arheologică, au fost, t i m p de oîteva decenii, sub girul ştiinţific al ilustrului
Profesor oare, p e l i n g ă n u m e r o a s e articole publicate, şi-a a s u m a t c u m u l t ă b u n ă ­
v o i n ţ ă , grija redactării.
N o u ă , celor care a m avut privilegiul d e a-1 c u n o a ş t e încă d e a c u m 4 0 ani
şi de a fi deseori în p r e a j m a sa, n e apare — p e parcursul timpului — tot m a i
preţios... Căci ansamblul calităţilor sale îl situează între o a m e n i i aleşi ai p o ­
porului r o m â n .
D e u n patriotism l u m i n a t , c u o t e m e i n i c ă cultură, înţelept, delicat î n ges­
turi, era oricând accesibil. C u impresionantă modestie, el n u considera ştiinţa şi
c a p a c i t a t e a sa drept u n m o n o p o l , încuraja p e colecţionarii şi numismaţii î n
devenire, îi iniţia, le d a posibilităţi să cerceteze şi să publice.
D e aceea, este b i n e v e n i t ca p r i m u l n u m ă r al Buletinului Societăţii n u ­
m i s m a t i c e r o m â n e reapărut, s ă fie î m p o d o b i t cu c h i p u l Profesorului C o n s t a n t i n
1
Moisil, drept o m a g i u al recunoştinţei t u t u r o r .

115
 V i a ţ a şi o p e r a P r o f e s o r u l u i C o n s t a n t i n Moisil a fost p r i n s ă în m e r i t u o a s a
2
l u c r a r e a n u m i s m a t u l u i Ilie Ţ a b r e a , l u c r a r e t e r m i n a t ă d e a c e s t a , p e p a t u l
m u l t o r s u f e r i n ţ e , p r i n t r - u n efort s u p r e m , d u s p î n ă în u l t i m e l e zile ale vieţii s a l e .
P r o d i g i o a s a a c t i v i t a t e ştiiniţifică a P r o f e s o r u l u i C o n s t a n t i n M o i s i l se r e ­
flectă în cele p e s t e 260 l u c r ă r i şi a r t i c o l e p u b l i c a t e ( a r h e o l o g i e , istorie, n u m i s ­
m a t i c ă , m e d a l i s t i c ă , sigilografie, h e r a l d i c ă , m e t r o l o g i e ) , p r e c u m şi s u t e d e c o n ­
ferinţe, c o m u n i c ă r i ştiinţifice, recenzii e t c .
A c e a s t ă a c t i v i t a t e — d e s f ă ş u r a t ă m a i b i n e d e j u m ă t a t e d e secol şi c a r e
a i m p l i c a t m u l t ă c o m p e t e n ţ ă , p e r s e v e r e n ţ ă , m u n c ă şi p a t r i o t i s m — r ă m î n e f r u ­
m o s a u r e o l a t ă d e m e r i t e l e sale in p r o b l e m a m o n e d e l o r d a c i c e , p r e c u m şi în a c e e a
a v e c h i l o r m o n e d e r o m â n e ş t i , la c a r e a c o n t r i b u i t cu clarificări şi rezolvări.
P e n t r u cinstirea m e m o r i e i P r o f e s o r u l u i C o n s t a n t i n Moisil, se c u v i n e a m a i
m e n ţ i o n a u n e v e n i m e n t , d e m a r e i m p o r t a n ţ ă în v i a ţ a sa, e v e n i m e n t c a r e a
a v u t şi m a r e r ă s u n e t î n l u m e a c e r c e t ă t o r i l o r istoriei p o p o r u l u i r o m â n .
î n t r - a d e v ă r , Profesorului Constantin Moisil, încă de pe v r e m e a cînd e r a
s t u d e n t ( 1 8 9 7 ) , i se d a t o r e a z ă d e s c o p e r i r e a p i e t r e i m o r m î n t a l e a ü l t e i , m a m a
lui Ş t e f a n cel M a r e , a c ă r e i i n s c r i p ţ i e c o n ţ i n e şi d a t a m o r ţ i i . P r i n a c e a s t ă d e s c o ­
p e r i r e s-a e l u c i d a t o m a r e „enigmă" d i n istoria M o l d o v e i .
I a t ă conţinuftul scrisorii lui N . I o r g a , p u b l i c a t ă î n C o n v o r b i r i l i t e r a r e ,
1904, X X X V I I I , 748 :
« P r i m e s c d e l a D l C. Moisil, d i r e c t o r al L i c e u l u i d i n T u l c e a u r m ă t o a r e a
n o t i ţ ă cu p r i v i r e l a m a m a lui Ş t e f a n cel M a r e :
„ C i t i n d istoria l u i Ş t e f a n cel M a r e şi d î n d d e n u m e l e m a m e i sale O l t e a ,
mi-am adus aminte că a m văzut u n d e v a o piatră de m o r m î n t ce p u r t a acest
nume.
C ă u t î n d p r i n n o t i ţ e l e m e l e , a m găsit că a c e a p i a t r ă este l a m ă n ă s t i r e a
P r o b o t a ( P o b r a t a ) , p e c a r e o v i z i t a s e m î n 1897 şi că i n s c r i p ţ i a s u n ă astfel :

116
 [Acesta este m o r m î n t u l roabei lui D u m n e z e u O l t e a m a m a l u i I o S t e f ( a n )
î n anul 6 8 7 3 ( 1 4 6 5 n o e m b r i e 4 ) ] .
Piatra e foarte stricată, totuşi părţile importante ale inscripţiei se p o t
citi bine.
L a p o m e n i t a mănăstire se m a i află m u l t e inscripţiuni şi pietre morrnîn-
tale, dar c a r e fiind călcate în c o n t i n u u d e picioarele „credincioşilor" cred c ă
sînt astăzi cu totul deteriorate. A m ţinut să v ă c o m u n i c aceasta şi c u gîndul c ă
veţi interveni să se ia c e l p u ţ i n acura măsuri p e n t r u conservarea frumoaselor şi
preţioaselor pietre c u inscripţiuni care la m a i toate mănăstirile sînt lăsate î n p ă ­
răsire».
R î n d u r i l e tînărului profesor de atunci reflectă o promiţătoare capacitate
d e cercetător ştiinţific î n r a m u r a epigraf iei, grija d e păstrare a vestigiilor tre­
cutului şi accente d e mustrare la adresa nepăsătorilor...
D r e p t urmare, abia la 31 a u g . 1908, în cadrul unei măreţe sărbătoriri la
care a luat parte şi Spiru C. Haret, preţioasa relicvă a fost pusă l a loc de cinste
î n biserica mănăstirii Probota, î m p r e u n ă c u o p l a c ă c o m e m o r a t i v ă .
Profesorul Constantin Moisil î m i p o v e s t e a adeseori c u m a decurs călătoria
s a î m p r e u n ă c u colegul său I. U r s u (viitorul profesor universitar), la Probota
în 1897...
Către apusul vieţii sale, era dornic să m a i r e v a d ă m ă c a r o d a t ă Probota ;
d a r totul a rămas u n vis...
N u c u m v a articolele d e medalistică publicate în Buletinul Societăţii n u ­
m i s m a t i c e r o m â n e sub s e m n ă t u r a I. Probota îi aparţin, o g l i n d i n d afecţiunea c e
o nutrea p e n t r u locurile primelor succese ştiinţifice din viaţă ?

I m a g i n e a Profesorului îndrumător, A c a d e m i c i a n u l C o n s t a n t i n Moisil — c u

p i l d a vieţii şi operei sale — răinîne p e r p e t u ă p e n t r u membrii Societăţii n u m i s ­
m a t i c e r o m â n e , reprezintă o figură centrală î n galeria marilor n u m i s m a ţ i români.
E a constituie u n frumos e x e m p l u şi ne i m p u n e obligaţii.

NOTE :
1
Fotografia originală face parte d i n colecţia G e o r g e B u z d u g a n , secretar general
al Societăţii n u m i s m a t i c e r o m â n e .
2
Ilie Ţabrea, Constantin Moisil pionier al numismaticii româneşti. E d . Ştiinţifică
Buc. 1 9 7 0 .
 CORNELIU SECĂŞANU: 1894—1970

d e AUREL GOLIM AŞ

U n e r u d i t şi prestigios n u m i s m a t r o m â n , c a r e a slujit cu p a s i u n e şi t o t a l ă
d ă r u i r e a c e a s t ă d i s c i p l i n ă , a d e v ă r a t ă sinteză d e istorie, a fost şi C . S e c ă ş a n u ,
n ă s c u t în B u c u r e ş t i la 1894, fiu a l u n u i b ă n ă ţ e a n şi al u n e i b r a ş o v e n c e .
D o m e n i u l n u m i s m a t i c i i a u t o h t o n e îl r e v e n d i c ă p r i n t r e cei c e a u c o n t r i b u i t
î n t r - u n m o d r e m a r c a b i l şi ştiinţific l a s t u d i u l m o n e d e i , în c a r e el a v ă z u t u n
izvor m o n u m e n t a r , d e o v a l o a r e e x c e p ţ i o n a l ă p e n t r u î n ţ e l e g e r e a m u l t o r a s p e c t e
ale vieţii e c o n o m i c e şi c u l t u r a l e , ale r e l a ţ i i l o r c o m e r c i a l e d i n t r e ţ ă r i l e n o a s t r e
şi cele s t r ă i n e . Şi-a d e s f ă ş u r a t a c t i v i t a t e a , m u n c i n d i m p r e s i o n a n t şi î n a r i p a t p î n ă
la m o a r t e , a t î t î n cadruil S o c i e t ă ţ i i n u m i s m a t i c e , c a r e I-a ales s e c r e t a r în 1936 şi
a p o i v i c e p r e ş e d i n t e î n t r e 1 9 5 6 — 1 9 7 0 , cît şi în p r e o c u p ă r i l e sale oficiale şi
obşteşti.

119
 T r u d a lui se reflectă n u n u m a i î n paginile Buletinului Societăţii n u m i s ­
m a t i c e r o m â n e (al cărui suflet şi î n d r u m ă t o r ştiinţific din 1913, a fost savantul
Const. M o i s i l ) , î n „ C r o n i c a n u m i s m a t i c ă şi arheologică" (1920—-1945) sau în
„Studii şi cercetări de n u m i s m a t i c ă " ( 1 9 5 7 ) , în p r e z e n t având ca preşedinte p e
a c a d e m i c i a n u l E m . Conduradhi, c i c o m p e t e n ţ a şi zelul s ă u inepuizabil s-au m a t e ­
rializat din plin şi prin publicarea diverselor lucrări d e numismatică, unele ră­
mase unicate p î n ă astăzi, cît şi prin numeroasele articole din cotidianele vremii
şi m a i ales, prin c o m u n i c ă r i l e frecvente, făcute la şedinţele societăţii noastre.
Pentru a ilustra a c e a s t ă „sfîntă nelinişte", a m d a t la finele acestui articol,
u n fişier bibliografic, e v i d e n t incomplet, care probează elocvent realizările ştiin­
ţifice ale lui C . Secăşanu. Este m a i grăitor decît rîndurile c e i le î n c h i n ă m ,
î n a i n t e de orice, a fost u n o m de exegeză şi m a i p u ţ i n u n colecţionar. A v e a
instrumentele necesare de lucru. F ă c u s e liceul şi A c a d e m i a Comercială, cunoştea
cîteva limbi clasice şi m o d e r n e şi a v e a o frumoasă cultură generală. C a funcţio­
nar al B . N . R . ( 1 9 2 6 — 1 9 5 3 ) , a p u s bazele m u z e u l u i m o n e t a r al acestei instituţii.
O afirmăm răspicat aici, c ă h ă r n i c i a lui Corneliu S e c ă ş a n u a constituit u n aport
preţios şi la organizarea Galeriilor N a ţ i o n a l e şi a Cabinetului N u m i s m a t i c al
R . P . R . ( S u u m cukjue tribuere).
A întreprins cercetări asupra m o n e d e i antice, medievale, m o d e r n e şi l-au
atras clasificările medaliilor. A d a t m a r e importantă metrologiei, tesserelor, si­
giliilor, plumburilor sigilare bizantine, diagramelor privitoare la fluctuaţiile v a ­
lorilor m o n e t a r e . A atras atenţia asupra barelor monetare, asupra armurilor d e
p e m o n e d e l e ateniene, cît şi asupra reprezentărilor satirice, propagandistice, fes­
tive şi asupra jocurilor romanilor. L u c r a r e a sa despre „ B a n c n o t e şi alte mijloace
fiduciare d e plată, care a u circulat p e teritoriul ţării noastre de la 1 8 5 3 — 1 9 5 6 " ,
apreciată d e C . Moisil, c a „ u n c a t a l o g c o m p l e t de bilete de b a n c ă , util n u m i s ­
maţilor şi bibliotecarilor", trebuie să v a d ă l u m i n a zilei, d u p ă prealabile remanieri
ştiinţifice. O i m p u n e etica şi echitatea.
C . S e c ă ş a n u s-a avîntat şi în lucrări de sinteză. î n 1929, a colaborat cu
I. C. Băicoiaruu, l a / v o l u m u l „Politica m o n e t a r ă a B.N.". A î n t o c m i t singur
istoricul m o n e d e i universale, d e l a apariţie şi p î n ă în secolul al X I X - l e a , cuprin-
zînd şi m o n e d a d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă , M o l d o v a , Transilvania. Studiile a p ă ­
rute m a i tîrziu, ale altor specialişti, a u făcut trimiteri ia lucrările lui C . S.
Alteori a lipsit această onestitate ştiinţifică, care 1-a îndurerat profund. A luptat
şi cu indiferenţii din infernul lui D a n t e .
L - a frămîntat ideea u n u i „Corpus n u m m o r u m R o m a n i a e " şi a unui D i c ­
ţionar numismatic. A scris despre marile m u z e e n u m i s m a t i c e din l u m e , în spe­
cial despre ale vecinilor, p e care le-a vizitat în călătoriile sale europene. Cor­
n e l i u S e c ă ş a n u a iubit o a m e n i i şi m a i ales tineretul studios. M u l ţ i îşi amintesc
că, în muzeul de la B.N.R., u n d e era conservator, a creat o „şcoală" de n u m i s ­
m a ţ i destoinici. Blajin, d e o cinste m o r a l ă şi materială e x e m p l a r ă şi de o urba­
nitate sui generis, îşi ţinea cursurile de informare n u m i s m a t i c ă , insistând asupra
cunoaşterii falsurilor m o n e t a r e , curăţirii m o n e d e l o r şi asupra m o d u l u i c u m se
efectuează gravarea pietrelor valoroase. E v o c a figuri de sculptori ( H e d l i n g e r ) şi
gravori celebri, c a Evainetos. Acesta din u r m ă a constituit şi obiectul ultimei
sale scrieri, a p ă r u t ă î h „ M a g a z i n u l Istoric" în 1970. S e p o a t e n u m ă r a printre
ctitorii numismaticii româneşti. L - a u apreciat toţi învăţaţii români, în frunte c u
universalul Nico'lae Iorga, iar dintre străini, J. Babéion — director la „Cabinet

120
des M é d a i l l e s " — Paris şi A . S u h l e — directorul C a b i n e t u l u i de m o n e d e de la
Berlin. în 1947, a fost numit membru corespondent al lui „The Museum of
The American Numismatic Society". C o r n e l i u S e c ă ş a n u a lăsat o b o g a t ă cores­
p o n d e n ţ ă c u n u m i s m a ţ i notorii d i n l u m e .
P e n t r u strădaniile sale, i s-a acordat, în 1957, p e n s i e p e r s o n a l ă , iar S o c i e ­
tatea n u m i s m a t i c ă r o m â n ă 1-a sărbătorit î n 1964, la iniţiativa Acad. Em. Con-
durachi, cu o c a z i a împlinirii vîrstei d e şaptezeci d e ani. B r a z d a trasă de Corne­
liu S e c ă ş a n u pe cgorul încă nedesţelenit al numismaticii trebuie adîncită. Re­
cunoştinţa este u n i c a floare neveştejită de p e p r o a s p ă t u l său m o r m â n t . Ţinuta
şi f a p t a acestui i n t e l e c t u a l p a t r i o t r o m â n u n m a r e e x e m p l u , p e care trebuie să-1
păstrăm ca p e u n sacru p a t r i m o n i u .

ABREVIERI

APR Antologia publiciştilor români

BSNR Buletinul Societăţii numismatice române
CNA Cronica numismatică şi arheologică
RV România viitoare
ZŞC Ziarul ştiinţelor şi al călătoriilor

I. C Ă R Ţ I ŞI BROŞURI

1. Cum s-ar putea reorganiza contabilitatea publică la noi. Aplicarea contabilităţii duble
în administraţiunile publice. [Bucureşti,] 1 9 3 1 , 13 ( — 1 5 ) p. ( N o t e publicate în Uni­
versul din 2 0 , 2 9 iunie şi 11 august 1 9 2 9 ) .
2. Colecţiunile numismatice. Note publicate în „Viitorul" din 7, 19, 22 iulie 1933. Edit.
Universul. Bucurşti, 1 9 3 3 , 11 p.
3. Numismatica. Noţiuni de numismatică greacă, dacă, romană, bizantină şi românească...
Editura M a r v á n . Bucureşti, 1 9 3 4 , 61 p. + 1 hartă + 1 pl.
4. Cercetări numismatice. Două medalioane comemorative din timpul impenului roman...
E d i t . Universul. Bucureşti, [1936], 12 p. ( N o t e publicate în Universul din 16 iulie
şl 2 6 noiembrie 1 9 3 6 ) .
5. Istoria monetei româneşti de la întemeiere... Note publicate în revista „Răsăritul"
No. 5—6 din 1938. Edit. Cartea R o m â n e a s c ă . Bucureşti, [1938], 8 p.
6. Sigilii şi tessere bizantine găsite în Dobrogea. Edit. Cartea Românească. Bucureşti,
[1938], 8 p. (Note publicate în revista Răsăritul N o . 7 — 8 din 1 9 3 8 ) .
7. Numismatica antică. Monete greceşti... C u o prefaţă de N . Iorga. Edit. Universul.
Bucureşti, 1 9 3 9 , 1 1 0 p. ilus. + 1 hartă.
8. Numismatica antică. Monete romane... C u o prefaţă d e N . Iorga. Edit. Universul.
Bucureşti, 1 9 4 0 , X I I I + 131 pl. ilus. + 1 hartă.
f. Numismatica antică şi medievală. Monete bizantine şi monetele principilor barbari...
Edit. Universul. Bucureşti, 1 9 4 1 , I V + 87 p . ilus. + 1 hartă.

121
10. Numismatica medievală şi modernă... Edit. Cartea Românească. Bucureşti, 1942,
1 9 4 2 , 9 6 p . ilus.
11. Vechile monete moldoveneşti. Edit. Cartea R o m â n e a s c ă . Bucureşti, 1 9 4 2 , 3 2 p. ilus.'
( C u n o ş t i n ţ e folositoare. Ştiinţa pentru toţi. Seria A 8 5 ) .
12. Vechile monete şi ponduri... Bucureşti, 1 9 4 2 , 7 p . ilus,
13. Vechile monete greceşti şi bizantine din U.R.S.S. Bucureşti, 1 9 4 6 ( 1 9 4 7 ) , 13 p. ilus.
14. Mihail C. Sutzu. Scrisori şi documente cu un studiu introductiv. Edit. C a r t e a R o m â ­
nească. Bucureşti, [ 1 9 4 7 ] , 125 ( — 1 2 8 ) p.

II. S T U D I I ŞI NOTE

15. Descoperiri monetare — legiferarea lor. ZŞC. 51 (1937) nr. 37 şi 44.

16. Descoperiri monetare la vecinii noştri. ZŞC, 51 ( 1 9 3 7 ) , nr. din 31 aug. 1937.
17. Note istorice asupra monedei. Evoluţia monetară de la apariţia ei pînă în sec.
al XlX-lea. APR, 1 ( 1 9 3 8 ) , p. 9 0 — 9 6 .
18. Noi descoperiri monetare. CNA, 13 (1938), p. 13—-17 ; Universul, nr. 89, 1838.
18 A. Medaliile regelui George al VI-lea. Răsăritul, nr. 11—12 din 1938 ; Universul,
nr. 3 2 3 , 1 9 3 8 .
19. Despre gema augusteea de la Kunsthistorisches Museum din Viena. RV, nr. 12
din 1941.
20. Monetele împăratului Traian, RV, nr. d i n 14 sept. 1 9 4 1 .
2 0 A . Monetele principilor ardeleni. RV, nr. 32 şi 35 d i n 1 9 4 1 .
21. Victoria de la Samotrake pe o monetă a lui Demetrios Poliorcetes. RV, nr. din 3
aug. 1941 şi Răsăritul, 1941.
22. Ponduri antice din Olbia. CNA, 16 ( 1 9 4 2 ) , p. 2 0 — 2 1 .
23. Trei medalioane greco-romane. CNA, 16 ( 1 9 4 2 ) , p. 5 0 — 6 0 .
24. Monetele antice din Dobrogea — Kallatis. Buletinul Muzeului Militar Naţional, 5
( 1 9 4 1 — 1 9 4 2 ) , p. 125.
25. Femeile şi fecioarele pe monete şi medalii. Gospodina, 1942.
26. Comemorarea diferitelor evenimente pe monete de către romani. Gospodina, 1942.
27. Tezaurul de la Crovu (Dîmboviţa). BSNR, 29—36 ( 1 9 3 5 — 1 9 4 2 ) , p. 153—155.
28. Cum putem distinge falsurile monetelor antice. CNA, 17 ( 1 9 4 3 ) , p. 1 2 1 — 1 1 4 , ZSC,
57 (1943).
29. Monete şi camee. CNA, 17 ( 1 9 4 3 ) , p. 1 6 5 — 1 6 7 .
30. Cum s-a înşelat Alexandru cel Mare cu două mii km. Răsăritul, nr. 1—3 din 1943.
31. Viaţa economică, măsurile şi greutăţile, precum şi sistemul monetar al Greciei antice.
Răsăritul, nr. 7 — 8 d i n 1 9 4 3 .
32. începuturile comerţului şi industriei, precum şi primele monete ale Romei antice.
Răsăritul, nr. 4 — 6 d i n 1 9 4 3 .
33. Despre geme şi camee. APR, 11 (1943), p. 9 2 — 9 4 ; Viitorul, nr. 7 9 0 7 d i n 1943.
34. Descoperiri monetare recente. Trei bronzuri imperiale greceşti. CNA, 18 (1944),
p. 249—251.
35. Monede din tezaurul de la Tămădău Mare, reg. Bucureşti. SCN, 1 ( 1 9 5 7 ) , p. 3 1 —
39 ilus.
36. Medaliile lui Constantin Brîncoveanu şi gravorul lor (în colaborare cu M a i e r A . Ha-
l e v y ) . SCN, 1 ( 1 9 5 7 ) , p. 3 8 9 — 4 0 2 ilus.

122
37. Istoricul Cabinetului numismatic al Academiei R.P.R. Prima sesiune ştiinţifică de
documentare şi bibliologie Bucureşti 15—16 dec. 1955. Bucureşti, 1 9 5 7 , p. 352—354.
38. Despre metrologia numismatică. Revista Muzeelor, 4 (1967), p. 367—368.
39. De clnd circulă „leul monedă" In ţara noastră. SCN, 4 ( 1 9 6 8 ) , p. 4 2 3 — 4 2 8 .
40. Un ilustru medalist al antichităţii: Evainetos. Magazin istoric, 4 (1970), nr. 4/37,
aprilie p . 8 8 (apărut p o s t u m ) .

III. A R T I C O L E PUBLICATE IN ZIARE

41. Tezaurul de la Crovu, jud. Dîmboviţa. Viitorul, nr. 7626 din 1933 ; Universul
nr. 182 d i n 1 9 3 3 ; v. şi nr. 27 d e m a i sus.
42. Monetele şi medaliile expoziţiei universale din Bruxelles. Universul, nr. 206, 1935.
43. C. F. Nuber. Universul, nr. 3 2 6 , 1 9 5 3 .
44. Monetele din epoca biblică. Adevărul, nr. 1 6 0 4 5 , 1 9 3 6 .
45. Noi descoperiri numismatice la Mangalia. Universul, nr. 2 3 7 , 1936.
46. O raritate în arta gliptică — gema-camee a lui Marc Aurel. Universul, nr. 288,
1936.
47. Medaliile expoziţiei internaţionale de la Paris şi o monetă a oraşului Hyrcanis —•
Lydia, găsită lîngă Babadag. Universul, nr. 2 7 6 , 1937.
18. O gemă antică, descoperită la Deva. Episod din războiul troian. Universul, nr. 205,
1937.
49. Expoziţia augustee a romanităţii de la Roma. Universul, 5 febr. 1938.
50. O tesseră inedită, găsită la Roma. Universul, 26 sept. 1 9 3 8 .
51. Noile monete englezeşti de metal. Universul, 28 dec. 1938.
52. Monetele şi medaliile Vaticanului din timpul papei Pius al XI-lea. Universul, 17 febr.
1939.
53. Chipul lui Attila pe o monetă de bronz, găsită în ţara noastră. Curentul, nr. 5600
din 19 sept. 1 9 4 3 .
54. George Severeanu. Curentul, 21 sept. 1 9 4 3 .
55. Muzeul monetar al Băncii Naţionale a României. Curentul, 29 dec. 1943.
56. Comemorarea prieteniei româno-sovietice. Universul, nr. 234, 1946. V. şi nr. 1, 2,
4, 18, 18 A , 3 3 .

IV. C O M U N I C Ă R I ÎN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII

1. 3 dec. 1 9 3 3 . Depozitul de dinari d e Friesach, găsit lîngă Craiova.

2. 28 sept. 1 9 3 4 , Craiova. Un tezaur de m o n e t e medievale, găsit lîngă Craiova.
3. 10 martie 1 9 3 5 . M o n e t e l e iudaice şi evoluţia lor.
4. 8 iunie 1 9 3 5 . U n depozit de dinari imperiali găsit ila A d j u d - P u t n a .
5. 3 0 sept. 1 9 3 5 , Cernăuţi. M o n e t e l e lui Cuza V o d ă .
6. 3 noiembr. 1935. Geme antice din colecţia G. Georgescu-Corabia, găsite la Reşca.
7. 21 noiembr. 1937. A l t e g e m e antice.
8. 26 martie 1 9 3 6 . Pietre gravate d i n colecţia Corneliu Secăşanu.
9. 25 oct. 1 9 3 6 , C l u j . O m o n e t ă din A m o r i u m găsită la M a n g a l i a .
10. 27 oct. 1 9 3 6 , Cluj. U n medalion d e bronz d e la S e p t i m i u Sever găsit la Mangalia.
11. 14 oct. 1 9 3 7 , Iaşi. M o n e t e l e lui Sigismund Bathori c u titlul de principe al M o l d o v e i
şi al Valahiei.

123
12. 15 oct. 1 9 3 7 , Iaşi. M o n e t e l e lui Ştefan Tcanşa.
13. 19 d e c . 1937. M o n e t e rare din T o m i s şi Callatis.
14. 6 febr. 1 9 3 8 . Pietre gravate antice c u reprezentări satirice.
15. 28 m a i 1 9 3 8 . Plumburi sigilare bizantine.
16. 2 9 ian. 1939, Monete romane d e bronz, achiziţionate î n Italia.
17. 26 martie 1 9 3 9 . Pietre gravate d i n colecţia proprie.
18. 21 noiembrie. 1939. Clasificarea monerelor romane republicane după evenimentele
istorice.
19. 4 m a i 1 9 4 1 . Imitaţii d e dinari romani d i n D a c i a .
19 A 25 mai 1:941. O c o p i e fotografică a gaimei augustea.
20. 7 d e c . 1 9 4 1 . C o r e s p o n d e n ţ a lui M . C Sutzu c u n u m i s m a ţ i străini.
21. 15 iunie 1 9 4 1 . Identificarea unor m o n e t e moldoveneşti nesigure.
22. 8 febr. 1942. D i a g r a m e ale fluctuaţiilor m o n e t a r e î n imperiul roman.
23. 9 mai 1943. Două monete greceşti d e aur: Cyrenaica şi Arsinoe, regina Egiptului.
24. 13 iunie 1 9 4 3 . O d r a h m ă barbară d a c ă .
25. 27 iunie 1 9 4 3 . Teoriile metrologice şi monetare ale lui M . C . Sutzu.
26. 31 oct. 1 9 4 3 . Cîteva m o n e t e dace divizionare găsite la Suhatu-Ilfov.
27. 28 noiembr. 1 9 4 4 . U n m e d a l i o n d e la O t a c i i a şi o piatră gravată găsite la Silistra.
28. 2 0 febr. 1944. Medalioane romane d i n Tarsus, Stratoniceia şi Antiohia.
29. 2 6 martie 1944. Barele m o n e t a r e antice d e la C r a s n a (Trei S c a u n e ) şi Abukir (Egipt).
30. 11 martie 1945. M e t r o l o g i a ponderală antică.
31. 8 aprilie 1 9 4 5 . M o n e t e l e de aur d e la Callatis în e p o c a lui Alexandru cel M a r e şi
Lysimah.
32. 18 ian. 1953. Un tezaur monetar din epoca imperială romană de la Maximian
Hercule.
33. 1 martie 1 9 5 3 . Proiect d e dicţionar numismatic.
34. 21 noiembr. 1 9 5 4 . Contribuţii privitoare la n u m i s m a t i c a transilvăneană. Tezaurul de
la M o g o ş o a i a .
35. 10 aprilie 1 9 5 5 . C u m s-a făcut p r o p a g a n d ă p e m o n e d e l e romane.
36. 27 iulie 1955. Tezaure monetare din colecţia fostului Muzeu al Băncii de Stat a
R.P.R.
37. 22 ian. 1956. B a n c n o t a şi alte mijloace d e schimb fiduciare, de hîrtie (continuată
la 6 aug. 1 9 5 6 ) .
38. 7 iulie 1957. Stateri d e aur găsiţi la D ă i e n i (Hîrşova).
39. 31 aug. 1 9 5 9 . Armurile p e m o n e d e l e ateniene.
40. 2 9 aug. 1960. Despre m o n e d e l e coloniale romane.
41. 2 9 noiembrie. 1965. O lacrimă pentru N . Iorga.
42. 2 9 m a i 1 9 6 6 . Săpăturile d e la Abrittus ( R a z g r a d , B u l g a r i a ) .
43. 26 iunie 1 9 6 6 . Descoperirile m o n e t a r e d e la Nicopölis ad Istrum.
44. 2 5 sept. 1 9 6 6 . Impresii d i n Bulgaria.
45. 2 9 oct. 1967. Metrologia şi numismatica (v. şi I I nr. 3 8 ) .
46. 28 ian. 1 9 6 8 . Curăţirea şi conservarea monedelor.
47. 2 8 ian. 1 9 6 8 . Jocurile la romani (reprezentări pe m o n e d e ) .
48 2 9 oct. 1 9 6 8 . Amintiri despre profesorul Const. Moisil.
49. 2 5 mai 1 9 6 9 . D e m a r e t e i o n , opera lui Evainetos.
 ÎNSEMNĂRI BIBLIOGRAFICE

EUGEN CHIRILÄ, NICOLAE GUDEA, GHEORGHE MOLDOVAN, Tezaure şi desco­

periri monetare din Muzeul Municipal Sighişoara. M u z e u l M u n i c i p a l Sighişoara, 1972,
85 p + 19 planşe şi o hartă.

In volumul de faţi, autorii prezintă gint, dintre care 5 emişi d e principatul

descoperiri m o n e t a r e (piese izolate şi te­ Transilvaniei, iar restul ungureşti ; Şeica
zaure) aflate în Muzeul Municipal Si­ Mică, jud. Sibiu, din secolele XVI—
ghişoara, precum şi piece anti:e, medie­ X V I I , d i n cuprinsul c ă r u i a 114 piese de
vale şi moderne din colecţia ace':uia;i argint (denari, groşi, 1/2 groşi, pfennigi
muzeu. şi kreuzeri) se află la M u z e u l Sighişoara
Materialul este aşezat cronologic. în şi sînt emise în Transilvania, Polonia,
primul capitol, se relatează despre o m o ­ Lituania, D a n z i g , U n g a r i a şi diverse state
nedă de bronz de la Filip al II-lea, din imperiul romano-german ; Malîncrav,
regele Macedoniei, găsită în cimitirul de jud. Sibiu, secolul XVII-lea, tezaur din
p e Dealul Turcului (Wietenberg) şi des­ care 142 piese de argint (groşi mari,
pre o monedă dacică de tip Hunedoara, piese d e 1,5 groşi şi groşi) a u intrat în
descoperită în împrejurimile satului Sîn- posesia Muzeului din Sighişoara şi sînt
georzu Nou, jud. Bistriţa-Năsăud. în emise în Transilvania, Polonia, Ungaria,
capitolele următoare, sînt arătate desco­ Prusia, Elbing.
peririle de denari republicani şi de mo­
Articolele referitoare la ultimele două
nede imperiale romane, în Transilvania,
tezaure constituie u n studiu a m ă n u n ţ i t şi
precum şi descoperirile recente de mo­
nede imperiale romane provenind numai valoros asupra m o n e d e l o r m ă r u n t e de ar­
din zona oraşului Sighişoara, din necro­ gint, care au circulat î n Transilvania în
pola de la Pîrîul Hotarului ; d e asemenea, secolele X V I — X V I I , aducînd reale con­
se publică tezaurul m o n e t a r r o m a n impe­ tribuţii î n acest sens. Ele reprezintă, aşa
rial de la Laslea, jud. Sibiu. cum arată şi autorii acestui volum în

în continuare, autorii prezintă tezau­ „ C u v î n t înainte", încercări d e sinteză, la

rele monetare medievale de la : L e c h i n ţ a care s-a ajuns în urma studierii a nu­

de Mureş, jud. Mureş, din secolul al meroase tezaure din această vreme, gă­
XVI-lea, format din 440 denari de ar­ site în Transilvania.

125
 Colaborând cu o seamă d e muzee lo- • lor X V — X V I I I , pe linia cărora se în­
cale, cercetătorul E u g e n Chirilă a dat la scrie şi prezentul v o l u m , care este pu­
iveală o serie d e contribuţii valoroase cu blicat separat şi în versiune germană.
privire la circulaţia m o n e t a r ă în Transil­
vania, îndeosebi pentru perioada secole­ Elena Isăcescu

ELVIRA ELIZA GLAIN-STEEANEiLLI, Numismatics — an Ancient Science. A Survey

of its History (Contributions from t h e M u s e u m of History and T e c h n o l o g y : Paper 3 2 ) .
W a s h i n g t o n D . C . , 1 9 6 5 , 101 ( 1 0 2 ) p p . , c u 4 7 fig. în t e x t ; Italian Coin Engravers Since
1800 (Contributions from the Museum...: Paper 33). Washington D.C., 1965, 67
( 6 8 ) p p . , cu 138 fig. în text.

D-na Elvira Eliza Clain-Stefanelli, con­ pra acestui domeniu de cercetare. Un

servator al secţiei n u m i s m a t i c e a Muzeu­ capitol întreg este consacrat activităţii
lui de Istorie şi d e Tehnologie — care numismatice, desfăşurate în Statele Unite
funcţionează în cadrul celebrei Smithso- ale Americii. Lucrarea se încheie cu bi­
nian Institution din Washington —, a bliografia operelor folosite şi cu u n indice
publicat î n anii d i n u r m ă cîteva remar­ general.
cabile studii de numismatică şi de me­ în cea d e - a d o u a contribuţie, autoarea
dalistică. Este originară d i n R o m â n i a , ca se ocupă de artiştii italieni, gravori de
de altfel şi soţul său, dr. V l a d i m i r Clain-
m o n e d e şi d e medalii, emise d e la 1800
Stefanelli, şeful aceleiaşi secţii numisma­
p î n ă în zilele noastre. Sînt reliefate ten­
tice.
dinţele actuale ale artei medalistice ita­
î n prima contribuţie, autoarea trasează
liene, pe cale d e a părăsi repetarea ve­
istoricul numismaticii, ca disciplină dis­
chilor teme greco-romane, devenită un
tinctă, precum şi raporturile ei cu alte
„manierism obsesiv", şi d e a se întoarce
ştiinţe : istoria, economia politică sau
la valorile Renaşterii, tratate într-o con­
istoria artei. în continuare, ea prezintă
cepţie modernă. L a sfîrşit, bibliografia de
începuturile colecţionării d e m o n e d e , pre­
ocupări care apar încă din antichitate. referinţă şi un indice al artiştilor citaţi
Paralel cu dezvoltarea acestor preocupări, completează acest valoros studiu dedicat
se ivesc şi încercările d e a studia mone­ istoriei artei medalistice din ultimii 160
dele păstrate în colecţii, studii care vor de ani, în ţara care a dat culturii uni­
căpăta u n caracter ştiinţific î n c e p î n d din versale u n artist ca Pisanello.
secolul al XVIII-lea, cînd savanţi de
mare renume îşi îndreaptă atenţia asu­ Octavian Iliescu

MUHAMMAD ABU-L-FARAJ AL-'USH, Trésor de monnaies d'argent trouvé â Umm-

Hajarah, Darnas, Publication de la Direotion Generale des Antiquités et des Musées,
1 9 7 2 , 113 p. + 18 pl. + 23 p. rezumat francez.

Autorul prezintă, succint în franceză de nord-est a Siriei, în apropierea micii

(p. 1—23) şi detaliat în arabă, un te­ localităţi U m m - H a j a r a h .
zaur de 4 0 9 dirhemi de argint găsiţi în în urma studierii şi clasificării, mone­
m o d întîir.plător în anul 1 9 7 0 , în partea dele descoperite se prezintă astfel :

126
 I Sassanide 155 Monedele sînt descrise în cadrul cro­
I I Arabo-sassanide . . . . 54 nologic, precizîndu-se pentru fiecare mo­
nedă în parte, anul Hegirei, diam. şi
II Umayyade 17
greutatea. Se î n c e p e cu cele sassanide de
I V U m a y y a d e revoluţionare . . . 2 p e la mijlocul sec. al V - l e a şi se încheie
V Umayyade Andalou . . . 1 cu cele ale Abassizilor 193—198 H = A.
V I Abbasside 179 D. 809—813. Cele 18 planşe executate
V I I Selgiucide 1 în b u n e condiţii tehnice, ajută pe cerce­
tători să p o a t ă urmări amănuntele care-i
4C3 interesează.

U l t i m a pare a fi spurie. Bucur Mitrea

 CRONICĂ

VARIA

I. Manifestări internaţionale în domeniul numismaticii si ai medalisticii.

Cercetătorii d i n ţara noastră a u a v u t prilejul d e a participa recent la c î t e v a m a ­

nifestări internaţionale d e u n larg e c o u , î n d o m e n i u l principalelor discipline cultivate de
publicaţia noastră : n u m i s m a t i c a şi medalistică. Le consemnăm aici, pentru informarea
tuturor celor interesaţi de progresul acestor discipline.
Simposionul de Numismatică Medievală de la Praga-Liblice, 1970. Intre 14 şi
2 0 sept. 1 9 7 0 , a avut loc la Praga şi la Liblice, u n Simposion Internaţional d e Numis­
matică Medievală, organizat de Comisia Numismatică a Institutului de Istorie ceho­
slovacă şi mondială d e pe lîngă A c a d e m i a d e Ştiinţe Cehoslovace, C a b i n e t u l d e Medalii
al M u z e u l u i Naţional din Praga şi Comisia Internaţională de Numismatică. Tema dez­
bătută : începuturile m o n e d e i mari d e argint şi ale m o n e d e i de aur î n Europa Centrală
(1250—1350). Lucrările propriu-zise ale acestei întâlniri internaţionale s-au desfăşurat
între 1 5 — 1 7 sept. la Liblice — orăşel situat î n apropiere d e Praga. Ele a u constat din
prezentarea unor referate, p e marginea cărora s-au p u r t a t discuţii foarte interesante. Iată
numele raportorilor şi titlul rapoartelor prezentate :
—• Dr. Josef Janâcek ( P r a g a ) : L'État tchéque et l'Europe Centrale vers l'année
1300 ;
— Prof. Philip Grierson ( C a m b r i d g e ) : Le gros en Italie et les commencements
de la monnaie d'or ;
— J e a n Lafaurie (Paris) : Le gros tournois en France (acest raport a fost pre­
m e
zentat, în lipsa autorului, de către M Francoise Dumas de la Cabinetul de Medalii
al Bibliotecii N a ţ i o n a l e d i n Paris) ;
•— Ing. Ivo Pánek ( P r a g a ) : Das Münzvermächtnis der 13. Jahrhunderts in
Böhmen ;
—• D r . Jiri Sejbal (Brno) : Das Erbgut des Münzwesens des 13. Jahrhunderts in
Mähren und Schlesien •

129
 — Prof. dr. Emanueta Nohejlővá-Pratotfá j^EJraga) : Grossi Pragenses;
— Dr. Lubomir Nemeskal ( P r a g a ) : Die Verankehrung des Prager Groschens und
des böhmischen Florens in gleichzeitiger Währung;
— Prof. dr. Jaroslav Posvár (Brno) : Die Ankehrung des Prager Groschens und
des böhmischen Florens in gleichzeitiger Währung in Mähren und Schlesien ; (autorul
referatului a fost absent) ;
— D r . Karel CasteJin ( P r a g a ) : Die Kurse böhmische Groschen und Goldgulden in
den Jahren 1300—1350 ;
— Ing. Frantisek Caoh ( P r a g a ) : Beitrag zur Münztechnik der Groschenzeit (au­
torul referatului a fost absent) ;
— Dr. Stefan Kazimir (Bratislava) : Münzmetallproduktion und Münzprägung in
de r Slowakei im 13. Jahrhunderte und zu Beginn des 14. Jahrhunderts;
— Dr. Lajos Huszár ( B u d a p e s t a ) : Der Beginn der Goldgulden- und Groschen­
prägung in Ungarn ;
— Prof. dr. Ryszard Kiersnowski ( V a r ş o v i a ) : Le gros et le ducat de Cracovie ;
— D r . Peter B e r g h a u s ( M ü n s t e r ) : Die Ausbreitung der Goldmünze und des Gros­
chen in den deutschen Ländern zu Beginn des 14. Jahrhunderts (referat prezentat, în
lipsa autorului, d e către dr. W o l f g a n g H e s s , M a r b u r g ) ;
— Dr. Bernhard Kooh ( V i e n a ) : Die Anfänge der Gold- und Groschenmünzen
in den österreichischen Alpenländern 1250—1350 ;
— Raymond Weüler ( L u x e m b u r g ) : La frappe en Luxembourg vers 1300 ;
Au participat la lucrările acestui simposion cercetători din următoarele ţări: An­
glia ( 3 ) , Austria ( 1 ) , Belgia ( 1 ) , D a n e m a r c a ( 2 ) , Elveţia ( 3 ) , F i n l a n d a ( 1 ) , Franţa (2),
R. D . Germană ( 2 ) , R. F. Germania (4), Italia ( 1 ) , Luxemburg (1), Norvegia (1),
Olanda (1), Polonia (7), România (1), Suedia (1) şi Cehoslovacia, ţara gazdă (31).
e
Sesiunile d e lucru a u fost prezidate succesiv d e către următorii delegaţi : M Colin
Martin (Lausanne, reprezentant al Comisiei Internaţionale d e N u m i s m a t i c ă ) , dr. Helena
Johnová ( P r a g a ) , O c t a v i a n Iliescu ( B u c u r e ş t i ) , dr. Brita M a i m e r ( S t o c k h o l m ) , prof. dr.
Dietrich Schwartz. (Zürich), dr. Gert Hätz (Hamburg), prof. dr. Zbigniew 2abinski
(Cracovia), prof. dr. Jinrich Sebánek (Brno), dr. Ivan Hlavacek (Praga), dipl. phil.
Lore Börner (Berlin, reprezentînd p e prof. dr. A r t h u r Suhle), dr. L ú d m i l a Kraskovská
(Bratislava) şi Pierre-Paul C o k s h a w (Bruxelles).
Lucrările simposionului au beneficiat de conducerea amabilă şi neobosită a d-nei
prof. dr. E m a n u e l a Nohejdová-Pratová, p r e ş e d i n t a Comisiei d e n u m i s m a t i c ă a Academiei
d e Ştiinţe C e h o s l o v a c e , ale cărei o p e r e sînt b i n e cunoscute cercetătorilor români.
D u p ă închiderea lucrărilor, s-a ţinut la Liblice, în ziua d e 17 septembrie, o şedinţă
a Comisiei Internaţionale de Numismatică, prezidată de reprezentantul biroului acestei
Comisii, d-1 C o l i n M a r t i n , avocat din Lausanne. D-sa a adus la cunoştinţa delegaţilor
instituţiilor reprezentate î n această Comisie cele discutate în şedinţa plenară, întrunită
la 2 2 aug. 1970 Ia M o s c o v a , cu prilejul celui de-al XHI-lea Congres internaţional de
ştiinţe istorice — şedinţă la care m a r e a m a j o r i t a t e a acestor delegaţi n u a u p u t u t parti­
cipa. L a şedinţa d i n 17 sept. d e la Liblice, a luat parte şi semnatarul acestor rînduri,
ca reprezentant al Academiei Republicii Socialiste România, afiliată la Comisia Inter­
naţională d e N u m i s m a t i c ă prin Cabinetul numismatic al Bibliotecii.

I n t i m p u l lucrărilor simposionului, s-a vizitat, la 15 septembrie, castelul de la Mel-

nik, sediu al unui atelier monetar din sec. al X-lea, iar după închidere, s-au făcut
excursii Ia Kuitná H o r a , localitate î n care au fost e m i s e numeroase serii d e groşi boemi;

130
au m a i fost vizitate de asemenea principalele monumente şi aşezăminte d e cultură ale
oraşului Píaga.
D e l e g a ţ i i la simposion au luat parte la două recepţii :, una oferită de viceministnil
Culturii al R . S. Cehoslovace, dr. Svagera, cealaltă de către dr. H e l e n a J o h n o v á , direc­
toarea Muzeului N a ţ i o n a l de istorie din Praga; c u acest'prilej, s-a inaugurat şi expoziţia
Istoria m o n e d e i p e teritoriul Cehoslovaciei, organizată de Cabinetul de medalii al acestui
Muzeu.
s
- Lucrările simposionului d e la Praga-Liblice s-au bucurat de* un frumos succes.
S-a făcut o d a t ă m a i m u l t d o v a d a interesului major pe care îl prezintă manifestările
ştiinţifice a v î n d o tematică m a i restrînsă, d a r care, întrunind specialişti î n materie, le ;

oferă acestora posibilitatea u n o r schimburi de vederi m u l t m a i largi.

Al XIV-lea Congres Internaţional de Studii Bizantine, Bucureşti, 1971. Pentru a
d o u a oară î n m a i p u ţ i n d e cincizeci de a n i , capitala ţării noastre a fost locul de întîlnire
a cercetătorilor î n d o m e n i u l bizantinologiei, dîndu-le prilejul de a-şi împărtăşi roadele
activităţii lor ştiinţifice. Se ştie, într-adevăr, c ă primul congres internaţional de studii
bizantine s-a ţinut l a Bucureşti, î n 1 9 2 4 , ca urmare a unei profetice iniţiative a savan­
tului român N i c o l a e Iorga. A urmat u n l u n g şir de asemenea manifestări ştiinţifice in­
ternaţionale, p î n ă la cel de-al X I I I - l e a , ţinut la Oxford, î n 1 9 6 6 , cînd s-a l u a t hotărîrea
c a următorul să aibă l o c d i n n o u la Bucureşti.
In aceste împrejurări, cel de-al X I V - l e a Congres Internaţional de Studii Bizantine
s-a întrunit î n capitala ţării noastre, între 6 şi 12 sept. 1 9 7 1 , s u b înaltul p a t r o n a j al
tovarăşului N i c o l a e Ceauşescu, preşedintele Consiliului de S t a t al Republicii Socialiste
R o m â n i a , a l cărui m e s a j a fost citit î n şedinţa inaugurală. Lucrările Congresului s-au
desfăşurat atît î n şedinţe plenare, care au dezbătut rapoartele privitoare da principalele
teme, c î t şi în şedinţe de secţii (şapte la n u m ă r ) .
N u m i s m a t i c a şi sigilografia a u constituit obiectul secţiei a I H - a , care s-a întrunit
în d u p ă amiaza zilei de 1 0 septembrie. A u prezidat succesiv lucrările acestei secţii urmă­
torii delegaţi : O c t a v i a n Iliescu şi M a n d o Caramessini-Oeconomides.
D u p ă păstrarea u n u i m o m e n t d e reculegere î n m e m o r i a ilustrului cercetător al
numismaticii bizantine c a r e a fost D o t t . T o m m a s o Bertelé ( V e r o n a ) , s-a trecut — în
lipsa raportului introductiv ce u r m a s ă fie prezentat de către Dr. D . M. Metcalf ( O x ­
ford) — la susţinerea următoarelor comunicări :
— M a n d o Caramessini — O e c o n o m i d e s (Atena) : Contributions ă l'étude du mon-
nayage de Michel II d'Epire ;
— T o d o r Gerassimov (Sofia) : Monnaies byzantines en or portant des graffitti;
— Jiri Sejbal ( B r n o ) : Zur Problematik des Einflusses der byzantinischen Münz-
und Geldwährung im Grossmährischen Reiche ;
— Bucur M i t r e a (Bucureşti) : Un trésor byzantin du VHe siécle découvert á Pri-
seaca en Valachie ;
— Octavian Iliesou (Bucureşti) : Les monnaies byzantines coupées, découvertes en
Roumanie •
e e
— Gheorghe Poenaru Bordea (Bucureşti) : Monnaies byzantines des VT —VII
liécles en Dobroudja ;
— V a l e n t i n a S. Sandrovskaja ( L e n i n g r a d ) : HecKOJlbKO BH3aHTHäCKHX neiaTeä KOJieK-
iinä 3
pMH T aa c
a;
— Irina V . Sokolova ( L e n i n g r a d ) : üeiaTH XepcoHCKOfi; <5eMti;
— V e r a Zaleskaja ( L e n i n g r a d ) : BroaHTHíícKHe aMyjieTH h h x CBH3b c anotcpHíjmHecKOö
JiHTepaTypcü;

13.1
 — J o r d a n k a J u r u k o v a ( S o f i a ) : Sceaux de Constantin Humberto ;
— Stelian Brezeanu (Bucureşti) : L'apparition de la monnaie des répubhques
italiennes et la Situation de Fhyper pire nicéen (această c o m u n i c a r e n u a m a i fost sus­
ţinută, d i n lipsă d e t i m p ; e a v a fi i n s ă includă î n a c t e l e c o n g r e s u l u i ) .
Cei prezenţi a u regreta* lipsa u n o r colegi d i n O c c i d e n t , înscrişi l a Congres, d a r
care a u fost împiedecaţi să participe efectiv l a l u c r ă r i ; i n a c e a s t ă situaţie, s-au g ă s i t :
D. M . Metcalf (Oxford), autorul raportului introductiv (raport prezentat după închi­
derea congresului) ; G i o v a n n i Gorini ( P a d o v a ) , înscris c u c o m u n i c a r e a : Le monete bi­
zantine d-el Museo Bottaein di Padova şi Gecile Morrisson (Sevres), avînd anunţată
e
c o m u n i c a r e a : Sur la dévaluation de la monnaie byzantine au XI siecle; essai d'inter-
prétation. R e z u m a t e l e acestor d o u ă comunicări a u fost imprimate î n volumul Résumés —
Communkations, distribuit participanţilor la deschiderea congresului.
Au mai iuat parte la lucrări următorii cercetători în domeniul numismaticii :
George C. Miles ( N e w Y o r k ) , care a prezentat c o m u n i c a r e a Painted Pseudo Kufic Or-
namentation in Byzantine Churches in Greece (secţia a I V - a Arheologie, 8 sept.),
I. G. Spasski ( L e n i n g r a d ) şi N a d i a S o b o l e v a (Moscova).
Lucrările secţiei d e numismatică şi vizitele făcute de către delegaţii străini la
principalele colecţii n u m i s m a t i c e ale capitalei noastre a u prilejuit u n interesant schimb
d e impresii, î n spiritul colaborării internaţionale p e tărîm ştiinţific şi cultural.
Al XIV-lea Congres al Federaţiei Internaţionale a Medaliei — FIDEM, Köln,
1971. Ultimul congres organizat sub auspiciile Federaţiei Internaţionale a Medaliei a
avut darul să reunească d i n n o u prieteni ai medaliei din lumea întreagă, de data
aceasta la K ö l n , p e malul Rinului, î n Republica Federală G e r m a n i a . A u participat nume­
roşi delegaţi — creatori şi editori d e medalii, reprezentanţi ai u n o r colecţii publice —
din diverse ţări. România a fost reprezentată d e către semnatarul acestor rînduri, ca
m e m b r u delegat al F I D E M pentru ţara noastră.
Lucrările congresului s-au ţinut între 1 4 — 1 8 septembrie, cu î n c ă două zile de
program suplimentar, acesta constînd d i n vizitarea unor muzee şi şcoli d e arte şi meserii
din Köln.
I n timpul congresului, s-au prezentat următoarele comunicări :
— Elvira Eliza Clain-Stafanelli ( W a s h i n g t o n ) : L'influence des artistes médailleurs
d'origine allemande sur la médaille américaine ;
— Harry Elstrom ( L o u v a i n ) : La technique de la glyptique ;
— Joachim Datow ( L u d w i g s h a f e n ) : La médaille allemande entre le modern style
et l'expressionnisme ;
e
•— Josephe Jacquiot (Paris) : La médaille francaise au XX siécle;
— Vaclav Prochazka ( P r a g a ) : La médaille modern style en Boheme;
— H a n s Boltshauser (Bale) : Goethe et les musiciens ;
— Vladimir Claih-Stefanelli ( W a s h i n g t o n ) : L'influence des immigrés allemands
sur la technique de la médaille aux Etats Unis d'Amérique.
I n cadrul congresului, a fost organizată, ca d e obicei, o expoziţie internaţională
a medaliei contemporane, la care au fost prezentate opere realizate d e artişti d i n u r m ă ­
toarele ţări : Anglia, Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Danemarca, El­
veţia, Finlanda, Franţa, R. F. Germnia, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Norvegia,
O l a n d a , Polonia, Portugalia, Spania, Statele U n i t e ale Arnericii, S u e d i a şi U n g a r i a . Spre
regretul nostru, au lipsit cu totul operele artiştilor d i n R o m â n i a , deşi ţara noastră a r e
o frumoasă tradiţie a artei medalistice.

132
 Expoziţia internaţională a medaliei contemporane a fost organizată în localul
Camerei meseriilor d i n K ö l n , acolo u n d e s-au ţinut şi lucrările congresului.
Pe lingă aceasta, pasionaţii amatori de medalii a u m a i organizat î n c ă trei expo­
ziţii de proporţii m a i reduse şi a n u m e :
Medalii privitoare la oraşul Köln şi Poeţi şi gînditori, î n localul Muzeului ora­
şului K ö l n „ Z e u g h a u s " ;
Medicina in nummis, la B a n c a oraşului K ö l n ;
Cercetători şi descoperitori in Ştiinţele naturale şi în tehnică, la C a s a d e Economii
a oraşului K ö l n .
în cursul congresului, participanţii au putut vizita principalele monumente ale
oraşului Köln; de asemenea, organizatorii le-au oferit o frumoasă excursie la Brühl,
B o n n , Altenburg şi Düsseldorf.
In şedinţa d e închidere, biroul FIDEM a hotărît ca viitorul congres să aibă loc
în 1 9 7 3 la Helsinki.

II. PREZENŢE NUMISMATICE ÎN EXPOZIŢII BUCUREŞTENE

In cursul anului 1971, au fost organizate la Bucureşti, în iocalul Muzeului de

artă al Republicii Socialiste R o m â n i a , d o u ă expoziţii la care a revenit u n l o c însemnat
numismaticii şi altor discipline care fac obiectul preocupărilor acestei publicaţii.
C e a dintâi, Cultura bizantină în România, a fost i n a u g u r a t ă la 6 sept., î n cadrul
manifestărilor prilejuite de cel de-al XW-lea Congres internaţional de studii bizantine
d e la Bucureşti, şi a rămas d e s c h i s ă p î n ă la 7 noiembrie. Era normal c a dintre prezen­
ţele bizantine p e teritoriul R o m â n i e i , să n u lipsească m o n e d e l e şi sigiliile. D e la fundarea
d e către Constantin cel M a r e a oraşului care i-a purtat n u m e l e şi p î n ă la mijlocul seco­
lului al XIV-lea, moneda romană tîrzie şi apoi cea bizantină s-au răspîndit aproape
fără întrerupere pe întinsul ţării noastre. Exemple mai reprezentative au fost expuse
publicului, în cadrul tematicii generale a acestei expoziţii ; d e asemenea, au mai fost
prezentate şi sigilii bizantine din secolele V I — X I I .
Un catalog, mult m a i bogat decît ar fi cerut expoziţia însăşi — restrînsă, sim­
ţitor, în raport cu prevederile organizatorilor —•, a fost editat cu acelaşi prilej (Ion
Barnea, Octavian Iliescu, Corina Nicolescu, Cultura bizantină în România, Bucureşti,
1971, 263 (— 264) p . , cu ilustraţii î n t e x t şi numeroase planşe, dintre care unele în
c u l o r i ) . M e n ţ i o n ă m c ă autorii catalogului au fost şi organizatorii expoziţiei.
A doua expoziţie, Arta iraniană în colecţiile din Republica Socialistă România,
a fost prilejuită de a 2500-a aniversare a creării statului iranian. Organizată tot la
M u z e u l d e artă al Republicii Socialiste R o m â n i a , a fost deschisă d e ia 8 octombrie la
7 noiembrie. Alături d e alte e x p o n a t e — manuscrise şi cărţi rare, miniaturi, ceramică,
textile şi obiecte d e metal — , a u fos prezentate şi câteva m o n e d e , î n c e p î n d cu daricii
de aur şi siclii d e argint a i dinastiei a c h e m e n i d e şi sfîrşind cu emisiunile persane din
ultimii ani a secolului al X I X - l e a . Monedele expuse p r o v e n e a u d i n colecţiile Cabinetului
numismatic al Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste România şi ale Institutului de
arheologie al A c a d e m i e i de Ştiinţe Socialiste R o m â n i a .
Catalogul expoziţiei Arta iraniană în colecţiile din Republica Socialistă România,
Bucureşti, 1971 (142 p.), a fost editat în splendide condiţii grafice, cu ilustraţii în
alb-negru şi î n culori. Dintr-o eroare a redacţiei, fig. nr. 55 se referă m i la nr. 173

133
 din catalog (siclu emis de Artaxerxes L Longomanus), cum greşit se arată în text,
ci Ia nr. 175 b, darie emis d e Artaxerxes I I I O c h u s .
Organizarea secţiei numismatice a - expoziţiei şi redactarea textului respeotiv ai
catalogului au revenit cercetătorilor Octavian Iliescu şi Gheorghe Poenaru Bordes

III. ISTORIA MONEDEI IN R O M Â N I A ÎN C A D R U L

M U Z E U L U I DE ISTORIE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA

Muzeul d e istorie a Republicii Socialiste R o m â n i a , inaugurat la 8 mai 1972, în

prezenţa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii
Socialiste România, prezintă publicului larg istoria dezvoltării societăţii omeneşti de pe
teritoriul României, din paleolitic şi p î n ă în etapa actuală, de construire a societăţii
socialiste multilateral dezvoltate. Crearea acestui m u z e u este u n aot d e cultură d e mare
însemnătate, contribuind la e d u c a r e a maselor largi şi la răspîndirea cunoştinţelor privi­
toare la istoria patriei, f u n d a m e n t a t e riguros ştiinţific.
In cadrul acestui muzeu, o sală întreagă este consacrată istoriei monedei pe
teritoriul României, începînd cu folosirea obiectelor de schimb premonetar, în epoca
bronzului, şi continuînd pînă la monedele şi bancnotele emise de Republica Socialistă
România. Momentele cele m a i însemnate din această evoluţie a mijloacelor de schimb,
într-un răstimp de trei milenii §i jumătate, au fost scoase în evidenţă, alăturîndu-se
pieselor e x p u s e machete şi reproduceri fotografice mult mărite, spre a da posibilitatea
vizitatorilor să reţină impresii durabile.
Sarcina organizării secţiei de numismatică, de la stabilirea tematicii şi pînă la
definitivarea expoziţiei, a fost încredinţată d e către c o n d u c e r e a Muzeului autorului aces­
tor rînduri.

IV. ÎNFIINŢAREA UNUI ORGANISM ŞTIINŢIFIC

DESTINAT STUDIERII HERALDICII ŞI SIGILOGRAFIEI

Două d i n disciplinele cultivate în coloanele acestei publicaţii fac obiectul preocu­

părilor u n u i o r g a n i s m ştiinţific d e curînd creat î n ţara noastră. L a 12 m a i 1 9 7 1 , a luat
fiinţă Comisia de heraldică, genealogie si sigilografie de pe lîngă Institutul de istorie
,,N. Iorga" al A c a d e m i e i de Ştiinţe Sociale şi Politice a Republicii Socialiste România.
In cadrul acestei Comisii, a u fost prezentate numeroase c o m u n i c ă r i din domeniul disci­
plinelor amintite. înfiinţarea acestei Comisii este bine v e n i t ă ; d e p e acum, ea a creat
condiţiile necesare dezvoltării cercetărilor de heraldică, genealogie şi sigilografie din
ţara noastră, ale căror rezultate sînt aşteptate c u u n v i u interes. V o m aminti că la cel
de-al XI-lea Congres internaţional de ştiinţe genealogice şi heraldice, care a avut loc
la L i e g e între 2 9 m a i şi 2 i u n i e 1 9 7 2 , membrii Comisiei mai sus m e n ţ i o n a t e au pre­
zentat u n n u m ă r d e 9 comunicări, cu o tematică foarte variată.

V. N O I MEMBRI DE ONOARE AI SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE

înfiinţată la 28 decembrie 1903, Societatea numismatică română a avut de la

î n c e p u t preocuparea d e a urmări activitatea numismatică desfăşurată p e plan internaţional.

134
P e această linie, c a o d o v a d ă a preţuirii operei create de savanţi n u m i s m a ţ i străini, Socie­
tatea n u m i s m a t i c ă r o m â n ă a proclamat cu consecvenţă, d i n rîndul lor, m e m b r i d e onoare.
C a e x e m p l e , a m p u t e a a m i n t i aici n u m e ilustre : Ernest B a b e l o n , A d r i e n Blanchet, Harold
Mattingly, E d w a r d T . N e w e l l , K u r t R e g l i n g , E. A . S y d e n h a m şi alţii.
Continuând această tradiţie, adunarea generală a Societăţii numismatice române,
întrunită i n şedinţa d i n 2 8 februarie 1 9 7 1 , a proclamat doi m e m b r i d e o n o a r e şi a n u m e :
Miss Margaret Thompson, membră a Societăţii numismatice americane (New York), şi
M . Georges L e R i d e r , conservator-şef al Cabinetului d e medalii d e la Biblioteca N a ţ i o n a l ă
( P a r i s ) . Lucrări recente ale celor d o i savanţi au fost prezentate şi în p a g i n i l e publicaţiei,
Studii şi cercetări d e n u m i s m a t i c ă , I V , 1 9 6 8 , p . 5 1 2 , 5 1 4 . C o n s e m n î n d cele d e m a i sus, n e
exprimăm convingerea că hotărîrea adunării generale a Societăţii numismatice române
din 28 februarie 1971 v a contribui la o m a i strînsă colaborare internaţională î n d o m e n i u l
numismaticii.

Notă adiţională. î n t i m p ce această cronică era sub tipar, a u m a i fost proclamaţi

membri d e onoare ai Societăţii numismatice române următorii savanţi străini: Michael
H . Crawford (Cambridge) şi H e i n z Frengler (Berlin) ( 2 5 . l I I I . 1 9 7 3 ) ; Attilio Stazio (Bari)
(30.IX.1973).
Octavian Iliescu
 DIN VIAŢA SOCIETĂŢII
NUMISMATICE ROMÂNE

MEMBRI DE ONOARE

Babelon, J e a n , Paris Gerassimov, T o d o r , Sofia

Bott, I o a n , Timişoara Giurescu, Constantin C , Bucureşti
Cesano, Secondina Lorenzina, Roma Gumowski, M a r i a n , Cracovia
L e Rider, Georges, Paris
Ciurea, Vasile, Fălticeni
L i v i u , Alexandru, Bucureşti
Crawford, M i c h a e l H . , Cambridge Naum, Theodor, Cluj
Negrea, Octavian, Bucureşti
I D a i c o v i c i u , Constantin, | Cluj
Nohejlová-Pratová, E m a n u e l a , Praga
D i a c o n e s c u , Emil, Iaşi Petrescu-Dîmboviţa, M i r c e a , Iaşi
Pîrvulescu, I o a n D . , Bucureşti
D o n c e a , Constantin, Bucureşti
Polanski, Ştefan, Bucureşti
Dumitrescu, Dumitru, Bucureşti Stazio, Attilio, Bari
I'rengler, Heinz, Berlin Suhle, Arthur, Berlin
Fleşeriu, R e m u s , Bucureşti Sumănaru, Ioan, Bucureşti
Georgescu, Florian, Bucureşti T h o m p s o n , Margaret, New York
Georgescu, H o r a ţ i u , Bucureşti Vulpe, Radu, Bucureşti

MEMBRI ACTIVI

A d a m , Iosif — Timişoara Balif, Andrei — Iaşi

A g o t h a , Andrei — Timişoara B ă c a n u , Valeriu — Braşov
Almassy, L u d o v i c — Oradea Bălăcescu, Corneliu — Bucureşti
Apostol, Odysseus — Bucureşti Bălăşanu, Paul — Bacău
Badea, I o n R. — Petroşani Bălţatu, A d a m — Bucureşti
Badea, Pompiliu — Drobeta-Turnu B ă n i i , Constantin — Oradea
Severin Becker, Adolf — Reşiţa

137
 Bethlen, A n i k ó — T g . Mureş Demeter, D a n — Lugoj
Biro, I o a n — Tg. Mures D j a c o n e s o u , A l e x a n d r u . 1. — Bucureşti
Biţa, T r a i a n —- Paşcani D i a c o n e s c u , G e o r g e —• Iaşi
Bîrzănescu, George —-Mangalia Diaconescu, Tudor V . — Fălticeni
Bogdan, Victor — Bucureşti D i n u , Alexandru F. — C r a i o v a
Boiangiu, N i c o l a e P. —• Călimăneşti D i n u , Ştefan — Bucureşti
Bolchi, Friderich — Bucureşti D i m i a n , Irimia E. — Bucureşti
Bordei, Zaharia — Piatra Neamţ Ditroi, Erwin —• Cluj
Dogariu, Octavian — Timişoara
I Bran, G h e o r g h e J — Cluj
Dogaru, Ion — Bucureşti
Braun, B r u n o — Timişoara Donoiu, Ion — Bucureşti
Brînduşescu, V i o r i c a -— Petroşani Dorelly, A l e x a n d r u — Timişoara
Burlacov, A n d r e i — Tîrgovişte D r ă g a n , Paul-George — Petroşani
B u z d u g a n , G e o r g e —- Bucureşti D u m i t r e s c u , M i h a i G. — Bucureşti
Buzdugan, George G. — Bucureşti D u m i t r e s c u , Ştefan — Bucureşti
C a t o n e , Ştefan — Bucureşti Enăştescu, N i c u l a e — Bucureşti
Cazacu, Matei — Bucureşti Enescu, N i c u l a e Z. — Bucureşti
Călin, D o r u I. — Craiova Epure, Bencea — Petroşani
Călin, I o n D . — Craiova Farcaş, I o a n — Bucureşti
Căpăţînă, Gheorghe — Bucureşti Feldioreanu, T r a i a n — Cluj
Cărpineanu, Constantin — Arad Feldman, Teodor — Timişoara
Cicirean, G h . — Timişoara Felea, R o m u l u s — Cluj
C i n c ă , Vasile — Craiova Fetea, Alexandru —- Arad
Cibotea, D i n c ă — Cernele — Craiova Fetea, Alexandru A. — Arad
Ciofu, Valérián — Bucureşti Florea, Flavius A n t o n i u s — Bucureşti
Cismaru, G h e o r g h e —- Craiova Florea, Liviu — Bucureşti
C i u d i n , N i c u l a e — Piatra Neamţ Frankel, M a e r — Bucureşti
Cojocărescu, M a r i a — Bucureşti Frunză, G h e o r g h e —• Piteşti
C o m a n , Alexandru — Sibiu Furdui, T i t u s — Cluj
C o m a n , Vasile — Sibiu Gaşpar, Petru —• Reşiţa
C o m ş a , Carol — Sibiu Georgevici, I o a n — Reşiţa
Condurachi, Em. — Bucureşti Gherghina, Virgiliu C . — Craiova
Constantinescu, Iulia — Bucureşti G h i o r g h i u , Constantin — Bucureşti
Constantinescu, Pincu — Bucureşti G i u r e a n u , Costel — Bîrlad
C o r d u l e a n u , V a l e r i u — Slănic-Pr ahova Golimaş, Aurel — Craiova
Costăchescu D a n i e l — Brăila Golubţov, Vsevolod — Bucureşti
Costinescu, I o n D . — Bucureşti Gombár, Alexandru — Satu Mare
Crăciun, G e o r g e t a —• Iaşi Gorovei, Ştefan — Bucureşti
Cristea, Jacques — Rădăuţi Groza, Liviu — Caransebeş
Oristescu, I o n — Bucureşti H l i n c a , Gustav — Reşiţa
Cruceru, N i c u l a e — Bucureşti Ianculescu, M i t r u — Timişoara
Csernich, Francisc — Timişoara Ievreinov, A l e x a n d r u — Bucureşti
Cuarente, Emil — Călăraşi Ilea, I o a n — Cluj
Culcer, D a n — Tg. Mureş Iliescu, N i c o l a e C. —• Bucureşti
Culică, Vasile — Călăraşi Iliescu, O c t a v i a n —- Bucureşti
Cuinpătescu, A n d o n e — Iaşi Ionescu, Haralambie — Bucureşti
C u t e a n u , L a u r e n ţ i u Virgil — Braşov Ionescu, M i h a i — Craiova
D e c u l e s c u , Constantin — Bucureşti Ioniţă, Mihail P. — Bucureşti

138
 Iordache;. N i c u l a e P. — Bucureşti Mihăilescu-Bîrliba, Virgiliu — Piatra
Irinei, G h e o r g h e C . — Miroslăveşti-Iaşi Neamţ
Isăcescu, Elena — Bucureşti Mikle, L u d o v i c —- Bistriţa
Istrate, Aureliu — Timişoara Milint, Emil —- Sibiu
Istrate, M i r c e a — Craiova Miloi, G h e o r g h e — Arad
Jifcovici, I o n —• Oraviţa Mindl, R u d o l f s — Lipova
Justwan, A n t o n — Bucureşti Minea, Manole — Craiova
Kaiinka, R u d o l f —• Iaşi Mioc, Ion — Reşiţa
K a i m a n , Filep — Tg. Mureş Mitrea, B u c u r — Bucureşti
K a p e c z , L u d o v i c — Tg. Mureş M o l n á r , Iosif — Tg. Mureş
Karoly, Francisc Iosif •— Bucureşti M u n t e a n u , Aurel — Bucureşti
Kerékgyártó, Emerich — Oradea N a g y , Bela — Baia Mare
Keresztes, Gyula — Tg. Mureş Neagoe, Vladimir — Ploeşti
Kiss, M i n a i — Timişoara N e u m a n , G e z a — Cluj
Kiss, O t t o — Arad N i c h i , Virgil — Oradea
Klein, Erwin — Braşov JMosievici, Etnanoil — Bucureşti
Onofrei, N . — Bucureşti
K l e m e n t , Cardl — Baia Mare
Oprea, M a r i n — Cluj
Konsohitzky, Walter — Timişoara
Oprescu, C o n s t a n t i n C. — Bucureşti
Kurta, Filip — Bocşa
Oprescu, D a n C. —- Bucureşti
Larionescu, M i r c e a — Sibiu
Oprişiu, T r a i a n I . — Sibiu
László, Francisc — Tg. Mureş
Oteteleşanu, R a d u C o n s t a n t i n — Bucu­
László, Ioszef Petru — Tg. Mureş
reşti
Laszloffy, Aladar — Cluj
Pană, George S. — Constanţa
Leescu, Petru — Constanţa
Pană, T r a i a n C. — Craiova
Leşcu, O c t a v i a n — Timişoara
Pascu, M i r c e a — Petroşani
Liculescu, Mihail — Medgidia
Papadopol, Şerban — Bucureşti
L i p c e a n u , O l e g — Iaşi
Patakfalvi, Alexandru S. — Tg. Mureş
Luchian, Octavian — Bucureşti
Pătrascu, I o n — Craiova
Lungescu, Paul — Bucureşti
Petolescu, C a r m e n , M a r i a — Bucureşti
Lungoci, Filip — Suceava
Petrescu, Silviu — Bucureşti
L u p e s c u , Constantin I. — Craiova
Petrescu-Vrancea, V i n t i l ă — Bucureşti
Macarie, Victor — Iaşi
Petrică, N i c o l a e — Lugoj
M a n u , Nicolae -— Băicoi Piescu, Petre — Timişoara
M a r c , Horaţiu — Bucureşti Pilz, Iosif — Timişoara
M a r e e i , Ştefan — Bucureşti Plack, M a t e i - M a ş l o c — Timiş
Marinescu, Anghel M . — Craiova Poenaru Bordea, G h e o r g h e — Bucureşti
Marinescu, Jan — Pucioasa Polgar, F a b i a n M . — Arad
M a r t i n , Virgil — Petroşani Pompás, M i h a i l G . — Bucureşti
M a t e i , Alexandru —- Cluj Popescu, A n t o n A . — Drăcşănei-Teleor-
Mănescu, Constantin — Bucureşti man
Măzureanu, Victor — Craiova Popescu, I o n A . — Constanţa
M e l h a , Petru — Petroşani Popescu, I o n O . — Bucureşti
Popescu, M o i s e — Bucureşti
l'Metzulescu, S t e l i a n | — Bucureşti
Popescu, T r a i a n — Oţelul Roşu
M i c u k s c u , Constantin — Bucureşti Popovici, M i c i p s a — Bucureşti
Mihai, Constantin T. — Bucureşti Poszlev, M i h a i — Timişoara
Mihăileanu, Ioan — Bucureşti Poporogu, I o a n G h . — Petroşani

139
Potcoavă, Vasile — Cluj S t o i a n o v i c i - D o n a t , Elena — Bucureşti
Preda, Constantin D . — Bucureşti Stoica, O n o r i u — Craiova
Proca, E u g e n — Bucureşti Székely, A r t u r — Bucureşti
Reohler, R u d y — Constanţa iSchiopu, A l e x a n d r u P. — Bocşa
R e s c h , Friderich — Timişoara Şerbănescu, N i c o l a e I. — Bucureşti
Rezmeriţă, E u g e n —• Bucureşti Ştirbu, C o n s t a n ţ a -— Bucureşti
Rezmeriţă, Stela — Bucureşti T ă n ă s e s c u , Ecaterina —• Bucureşti
Roth, Valentin — Bucureşti T ă n ă s e s c u , Ş t e f a n —- Bucureşti
R u g h i n o v , Grigore — Bucureşti T e l e g u ţ , M i r c e a —• Timişoara
R u s u , Rernus A . — Constanţa T e o d o r e a n u , E u g e n F. — Bucureşti
Saboloviots, l o s i f — Sînnicolaul Mare Teodorescu, Gheorghe — Bucureşti
Saja, A t i l a A l e x a n d r u — Satu Mare T e o d o r e s c u , Petre —• Bucureşti
Samoilă, S p i r u — Bucureşti T e o d o r e s c u , Virgil — Bucureşti
Sava, V i c t o r — Bucureşti Tocaciu, Dan — Bucureşti
Savaniu, Petre — Cluj Tomescu, Mihai — Ploieşti
Scarlat, Aurel M . -.— HMău T o m e s c u , M i h a i FI. — Tg. Mureş
Scheanu, Mihai — Craiova T o m u l e s c u , Emiiian — Petroşani
Schmidt, losif — Reşiţa T o r a c , Nicu'lae I. — Rădăuţi
S c h m i d t , Torna — Tomnatic-Timiş Triess, I o a n — Fîntînele-Arad
Schneider, Peter H . — Tălmaciu-Sibiu Tries-t, A n t o n — Arad
Schulz, Carol — Cisnădie Trohani, Gh. N . — Bucureşti
Schulze, Paul — Bucureşti Tudor, Gheorghe V. — Craiova
Schwager, Otto — Reşiţa Turcu, Călin — Vălenii de Munte —
Simionescu, C o n s t a n t i n C. — Bucureşti Prahova
Sîrbulescu, Dan — Drobeta-Turnu Se­ Tonea, Tudor D . — Craiova
verin Vătămanu, Nicolae — Bucureşti
S m a r a n d a , Aurel — Bucureşti Velescu, Şerban —• Bucureşti
Son, Constantin — Oraviţa Vlad, Tiberiu Leonard — Iaşi
Spartali Mavrus, M a r i a — Bucureşti Voiculescu, Paul — Bucureşti
Spiru, I o a n — Alexandria V o i n e a , I o a n —• Bucureşti
S t a n , Dimitrie — Reşiţa V o i n e a , Stelian — Timişoara
Stancu, Tudorică — Bucureşti V u l c u , A d r i a n Grigore — Tg. Mureş
Statnic, Gleb N . — Bucureşti
Weiss, Sigismund — Braşov
Stavarache, Alexandru V. I. — Bucu­
Werner, I o a n M a r i o — Timişoara
reşti
Winkler, I u d i t a — Cluj
Stănoiu, D a n — Bucureşti Z a p o r o j a n , Grigore —• Timişoara
 DE LA REDACŢIE

PUBLICAŢII SOSITE LA REDACŢIE

D A V E N P O R T , J O H N S. E u r o p e a n crowns 1700—'1800
Spink & Son L t d , L o n d o n , 1 9 6 4
D A V E N P O R T , J O H N S. G e r m a n Talers 1 7 0 0 — 1 8 0 0
Spink & Son L t d , L o n d o n 1965
RATTO, R. Monnaies, byzantines, Réimpression : J. SchuLman, A m s t e r d a m , 1959.
S E A R , D A V I D R. R o m a n coins and their values. B. A. Seaby L t d , L o n d o n , 1964.
S E A B Y , H . A . Greek coins and their values. B. A . S e a b y L t d . L o n d o n , 1966.
P O L I V K A , E D U A R D . M i n c e Frantiska Iosefa I ( 1 8 4 8 — 1 9 1 6 ) , Praha, 1966
CLAIN-STEANELLI, VLADIMIR. History of the national numismatic collections.
Smithsonian. Bul. 2 2 9 : Contributions írom The Museum of History and Technology :
Paper 3 1 . Washington.
CLAIN-STEFANELLI, ELVIRA ELIZA. Italian coin engravers since 1800 Bul. 229
Contributions from The Museum of History and Technology : Paper 33.
Washington.
v
Numismatisthe Beiträge, 1971/1. Arbeitsmaterial für die Fachgruppen Numismatik des
D e u t s c h e n Kulturbundes, Berlin, 1 9 7 0 .
I d e m 1971/11.
H U S Z Á R , L. D e r Karlsburger Medailleur Karl Wurschbauer.
Separatum : Acta históriáé artium Academiae Scientiarum Hungaricae
T o m X I I , Fase. 3 — 4 , Budapest, 1 9 6 6 .
Olasnik numizmatienega drustva Slovenije. L e t o 4 , Stev. 7 Ljubljana, m a r e e 1 9 7 2 .
GEDAI, I. F r e m d e M ü n z e n i m K a r p a t e n b e c k e n aus d e n 11—13 Iahrhunderten.
Separatum : A c t a archaeologica A c a d e m i a e Scientiarum H u n g a r i c a e , 21, Bu­
dapest 1 9 6 9 .
P O H L , A R T Ú R , H u n y a d i I á n o s pénzverése. S e p a r a t u m : N u m i z m a t i k a i Közlöny LXVIII—
LXIX ( 1 9 6 9 — 1 9 7 0 ) , Budapest.

141
D I E T Z E L , H E I N Z . D i e M ü n z e n E u r o p a s 1 9 0 0 — 1 9 4 5 , 1. A u f l a g e 1 9 7 1 E r i c h Pröh. a b t
Verlag, Berlin.
B U Z D U G A N , G., N I C U L I T Ä , G H . M e d a l i i şi p l a c h e t e româneşti, Bucureşti 1 9 7 1 .
G A D O U R Y , V I C T O R . World Coins, nr. 1 9 , 2 0 , 2 1 — 1 9 7 1 . B a d e n - B a d e n .
Zentrale Münz-Ausstellung der DDR. Katalog Deutscher Kulturbund, Dresden, 1971.
Wochenendausgabe „Tribüne". Organ des Bundesvorstandes des F.D.G.B. nr. 19—2€
Ian. 1973.
 ANUNŢ

— Societatea n u m i s m a t i c ă r o m â n ă ţine şedinţe d e comunicări la ora 11

în ultima d u m i n i c ă a lunilor i a n u a r i e — i u n i e , septembrie—decembrie. Şedin­
ţele a u loc î n sala d e conferinţe a M u z e u l u i d e istorie a M u n i c i p i u l u i B u c u ­
reşti, B-dul 1 8 4 8 nr. 2.

— In anul 1 9 7 3 , S o c i e t a t e a n u m i s m a t i c ă r o m â n ă are în program ba­

terea următoarelor medalii :

3 0 0 d e ani de la naşterea lui D i m i t r i e C a n t e m i r ;

7 0 d e ani de la înfiinţarea Societăţii n u m i s m a t i c e române.

înscrierile î n v e d e r e a obţinerii acestor medalii se fac la secretariatul

Societăţii.