LOCL'L;

A n u l I . - N o . 2. i EMBLEMEI

BULETINUL
SOCIETATE! NUMISMATICE ROMÂNE
APARE LUNAR.—ABONAMENT ANUAL 3 L E I . - N U M E R U L 50 BANI
Sediul la cancelaria M u s e u l u î Naţional d e antichităţi
Palatul Universitate! din Bucuresci

C O N C U R S I N S T I T U I T P E N T R U M O D E L U L OK M E D A L I E A L U I S T E E A N - C E L - M A R E

Societatea N u m i s m a t i c ă R o m â n ă , în u r m a insărcinărei primite de la o n o r . Minister al C u l ­

telor şi Instrucţiune! Publice, publică concurs pentru facerea unui m o d e l de medalie, destinată a
c o m e m o r a patrucentenarul lui S t e f a n - V o d ä - c e l - M a r e .
Condiţiunile concursului s u n t :
i ° Bustul lui S t e f a n - c e l - M a r e , farii barba, întors spre drépta, cu inscripţiunea tStefan-
Vodă-cel-Mare şi sfânt, i$04—1904, Domn al terei Moldovei".
Pentru chipul lui S t e f a n - c e l - M a r e , artiştii se v o r adresa D - l u i profesor G r . G . T o c i l e s c u ,
strada P r i m ă v e r e i N o . 4 0 , care le v a pune la disposiţie elementele necesare.
2° M o d e l u l v a fi făcut în g i p s , a v é n d capul în m ă r i m e de 15 c. m . d i a m .
3° M o d e l u l v a fi trămis pe adresa Preşedintelui societăţei, cancelaria Museuluî de A n t i c h i ­
tăţi, cel mult până l a 1 5 A p r i l i e a. c., ora 6 p . m . , purtând sub un plic sigilat numele artistului.
P e plic cât şi pe lucrare se v a scrie un m o t t ó saű un n u m é r .
U
4 L u c r a r e a cea m a i bună v a fi p r e m i a t ă cu s u m a de 2 0 0 lei.
5° S o c i e t a t e a îşi reservă dreptul de a g r a v a modelul premiat.

CONSILIUL DE A D M I N I S T R A Ţ I E

Ş e d i n ţ a din 8 F e b r u a r i e 1 9 0 4 , o r a 10 a. m .
Preşidenfia D-lui GR. G. TOCILESCU

Membrii presenţî : D-nii Al. G. Cantacuzino. Lt.-Colonel G. lordănescu, Dimitrie Panku, Corist.
Alessandrescu, Carol Storch, George Severeanu.
In u r m a cererilor făcute de D - n i i : Al. Bellu, N. D. Spineatm, Christofor Nicolescu, de a deveni
m e m b r i i activi, consiliul voteză în unanimitate.
Se aprobă suma de 32 lei, 9 0 bani, cheltuită p e n t r u c u m p e r ă r î de dosare şi c h i t a n ţ i e r e .
Ordinea d i l e i : A) Alegerea emblemei şi a diplomei societăţei. In u r m a p r o p u n e r e l D-lui G r . G. Tocilescu,
se aprobă ca emblema societăţei să fie capul deiţei Roma, ce se găseşte pe multe din monetele consulare ; c o n ­
siliul delegă pe D. C. Storck de a face o schiţă.
In ceea ce priveşte diploma societăţei, se delegă D-nii G. Alessandrescu şi C. Storck de a studia cestiunea.
Bj înfiinţarea Buletinului. D. G r . G. Tocilescu arată că, faţă de resursele de cari dispunem, ne va fi
imposibil tipărirea unui buletin voluminos, ast-fel în cât a r resulta că, p r i n scóterea unui s i n g u r n u m é r , să
se epuiseze fondurile. P e n t r u acesta formatul buletinurilor similare din străinătate, 2 foi în 8, care să apară
lunar, este forte b u n . El va conţine dări de séma ale şedinţelor societăţei, comunicări făcute, c e r e r i de
s c h i m b u r i î n t r e m e m b r i i , e t c . I a r în caşul când se v a presenta l u c r ă r i de numismatică, u ş o r se v o r anexa fol
s u p l i m e n t a r e . Consiliul aprobă acesta şi se decide tipărirea p r i m u l u i n u m é r c a r e va conţine istoricul î n ­
fiinţare! societăţei.
Cj Comunicări: D. Georgeßevereanu presintă : 1) o medalie a Iui Constantin Basaraba Brancovan
din 1 7 1 3 (V. D. Sturdza pag. 8 1 , N o . 6 3 ) ; 2) medalia generalului Contele de Miinich, comandantul a r m a ­
telor r u s e în rfeboiul r u s o - t u r c din 1 7 3 9 , şi care fiind n u m i t g u v e r n a t o r u l Moldovei timp de 2 l u n i a şi făcut
un R e g u l a m e n t Organic în 2 4 articole.
D. Const. Alessandrescu presintă un bilet de iO ducaţî din 1 8 5 3 , p e n t r u î m p r u m u t u l naţional des­
tinat Independenţei şi Libertate! R o m â n i e i ; sub guvernul lui D. Brătianu, St. Golescu, G. A. R o s e t t i .
 o

Ş e d i n ţ a d i n 4 M a r t i e 1904, ora 5 a. m .
Preşidenţia D-luí MIHAIL SUTZU
Membrii p r e s e n ţ î : D-niî Gr.G.Tocilescu, Al.G. Cantacuzino, Lt.-Colonel G, lordănescu, Dimitrie
Panku, Const. Alessandrescu, Carol Storch, G. Severeanu.
Se voteză în unanimitate D. G. O. Gărbea ca m e m b r u activ al societăţeî; iar pe D. N. Mateescu,
din c o m u n a Cârligi, în u r m a c e r e r e l D-sale, m e m b r u corespondent.
Ordinea d i l e î : A p a r i ţ i u n e a B u l e t i n u l u i . — I . D. Preşedinte c r e d e că, din causa lipsei de material şi de
fonduri, buletinul să apară t r i m e s t r i a l , fiind atunci mal v o l u m i n o s .
D. Gr. G. Tocilescu susţine ideea că apariţia lunară este necesară, d e ó r e - c e pune în legături mai
dese pe m e m b r i i societăţeî, fiind în acelaşi timp şi o e m u l a ţ i u n e p e n t r u s c r i e r i p r i v i t ó r e la numismatică.
II. Gu ocasiunea serbăreî a 400 ani de la m ó r t e a marelui Domnitor, s'a agitat ideea ca societatea, con­
form statutelor sale, să bată o medalie comemorativă. In acelaşi timp, m i n i s t e r u l cultelor şi instrucţiunei
publice, care dă în fie-care an medalii p r e m i a n ţ i l o r din şcoli, a r fi n e m e r i t ă ideea ca, in anul acesta, să se î m ­
partă o asemenea medalie d r e p t p r e m i u .
JD. M. Sutzu c r e d e că, înainte de a face o asemenea p r o p u n e r e m i n i s t e r u l u i , este bine de a întreba în
particular pe D. m i n i s t r u , delegând p e n t r u acesta pe D. Al. G. Cantacuzino, s e c r e t a r u l societăţeî. R é m a n é n d
ca în u r m ă să se decidă.
III. C o m u n i c ă r i . D. Lt.-Colonel G. lordănescu p r e s i n t ă : -1) o medalie din 1 7 7 4 , de pe timpul ocupa-
ţiuneî rusescl în Moldova, bătută in monetăria de la Sadagura, cu ocasiunea evenimentelor din acel timp, p u r ­
tând inscripţia »Facta Danubio« ; 2) o medalie comemorativă de a r g i n t din 1 8 2 1 a liceului g r e c e s c din B u c u -
rescl.
D. G. Severeanu presintă o medalie de a r g i n t din 1 8 5 9 , bătută cu ocasiunea întâlnirel a r m a t e l o r r o ­
mâne la Socola. Acesta medalie fiind inventată în 1 8 9 6 .

G R E U T A T E DE PLUMB I N E D I T Ă A URBEI TOMIS

DE
M. C. S u t z u
Guvernatorul Băncei Naţionale Române

Monumentele ponderale antici, c a r i se pot cu siguranţă atribui la o localitate d e t e r m i n a t ă , sunt forte

r a r i şi t o t - d ' a - u n a de u n m a r e i n t e r e s , m i i cu séma câud se r a p o r t ă la unităţi de c â n t a r antice diferite de n o r ­
m e l e banale, c u m a r fi mina antică saü libra r o m a n ă . Ele ne pot p e r m i t e a d e t e r m i n a noul unităţi ponderale
antice şi locale.
Monumentul c a r e îl publicăm a c u m a fost găsit in Constanţa şi portă n u m e l e a n t i c al localitate! T o m i ,
înscris în întregimea lui TOMI. EI este de p l u m b şi c â n t ă r e s c e 273 g r a m e şi portă indicaţiunea fracţionară
HMI, l u c r u c a r e dovedesce că represintă o j u m é t a t e de mină antică al urbei Tomis *).
Unitatea la c a r e se raportă este m u l t m a l g r e a de cât mina atică c a r e cântăresce n u m a î 436 g r . şi a
fortiori e mai grea de cât libra Romanilor n o r m a l ă de 327 g r . P l u m b u l n o s t r u ne înfăţişeză în mod învederat
u n specimen al unităţel de cântar locală d i n epoca autonomă.
F o r m a quadrilatară a m o n u m e n t u l u i se deo-sibesce d e forma
t r i u n g h i u l a r ă a celor-alte p l u m b u r î antice de cântar cunoscute
ale oraşului Tomis şi se apropie de forma p l u m b u r i l o r găsite
adesea în Constanţa, care portă indicaţiuni fracţionare de valori ale
libret r o m a n ă .
De şi, deci, in relaţiune cu n o r m a de c â n t a r al urbei Tomis
din epoca autonomă^ plumbul nostru aparţinea u n o r t i m p u r i mal
apropiate de noi de cât cele t r i u n g h i u l a r e . Probabil peridJei p r i ­
mei stabiliri a R o m a n i l o r in ţ i n u t u r i l e Dobrogene.
Monumentul nostru se deosibesce asemenea de cele s i m i ­
lare găsite până a c u m p r i n obiectul figurat; căci în loc de capul
lui M e r c u r saü a u n u i Dioscur, el ne presintă figura u n u l a s t r u
cu opt raze.
Acest astru se raportă forte probabil deilor Dioscuri. Şi în
acesta privinţă vedem forte adesea pe monelele a u t o n o m e şi a l ­
tele ale oraşului cal saü partea anterioră a cailor Dioscurilor, iar
pe capul lor figurată câte o stea. Pe unele medalii se véd bonetele
Dioscurilor cu stele d'asupra şi pe altele mal m i c i d u ó é stele sin­
g u r e saü chiar o stea ca pe plumbul n o s t r u . Asemănarea pare
complectă î n t r e astrele figurate pe monedi şi astrul representat
pe p l u m b u l nostru.
Exista în antichitate î n t r e monetele şi greutăţile de cântar strînse l e g ă t u r i ; adesea funcţionarul î n s ă r ­
cinat cu supravegherea baterei m o n e t e l o r era orânduit şi cu verificarea exactitate! m a s u r i l o r de cântărit.
Numismatica oraşului Tomis ne presintă u n exemplu frumos de acostă identitate de atribuţiunl, c a r e

1) L a G r e c i , t n a n t i c h i t a t e , u n i t a t e a c e a m a r e d e c â n t a r p u r t a n u m e l e d e Talent. A c e s t T a l e n t s e d i v i s a In
6 0 p ă r ţ i n u m i t e Mine, l a r â n d u l e i m i n a s e s u b i m p ă r ţ e a i n u n a s u t ă d e Drachme. D r a c h m a s e s u b d i v i s a In 6
p ă r ţ i n u m i t e Obole. A s t - f e l T a l e n t u l s e c o m p u n e a d i n 60 m i n e s a ü 6.000 d r a c h m e s a u 36.000 o b o l e . M i n a c o p r i n d e a
o s u t ă d r a c h m e s a ü 600 o b o l e şi d r a c h m a 6 o b o l e . M o d u l d e d l v i s i u n e In 60 d e p ă r ţ i ( s e x a g e s i m a l ) e s t e d e o r i g i n ă
c a l d e a n ă ş i s'a c o n s e r v a t la m o d e r n i , î n m o d u l d e a Î m p ă r ţ i c e a s u l i n 60 m i n u t e , m i n u t a i n 6 0 s e c u n d e ; p r e c u m ş i
tn a l t e d i v i s i u n i s p e c i a l e .
l ' - a m semnalat de m u l t şi n e - a servit să stabilim în m o J indubitabil origina Tomitană a p l u m b u r i l o r t r i u n ­
g h i u l a r e din Constanţa cari nu portă numale o r a ş u l u i .
4
P e u n u l din aceste p l u m b u r i ) , sub bustul l u i M e r c u r , în stânga, figurat pe densul, se citesce în p r e ­
s c u r t a r e un n u m e de magistrat HPO, care apare şi pe m o n e t e l e de bronz a u t o n o m e ale urbei - ) , scris a s e m e ­
nea ; şi se aplică fără dubiu unei aceeaşi persona.
R e m â n e să studiam m o n u m e n t u l nostru din punctul de vedere p o n d e r a l .
P â n ă a c u m se cunosceaü cinci g r e u t ă ţ i a u t o n o m e ale Urbei Tomis : una descrisă p e n t r u prima o r ă de
s 4
D . B o r m a n ) şi studiată de noi în u r m ă ) . Cele-alte p a t r u m o n u m e n t e le-am publicat şi studiat succesiv în
Revista Archeologică R o m â n ă , în Revista Numismatică Belgiană şi in Analele Congresului de N u m i s m a t i c ă de la
E
Paris ).
lată, în p r e s c u r t a r e , descripţiunea acestor m o n u m e n t e în ordinea d e s c o p e r i r e i l o r :
Cores­
punde l a
No. 1. P l u m b t r i u n g h i u l a r . R u s t u l lui M e r c u r in stânga cu caduceul pe piept. L e - Urenlatea un Întreg
genda TEHPO. Represintă u n sfert de mină de la Tomis, (Muséul Naţional de Antichi- — — — ———
tăţt) 161 gr. 644 gr.
No. 2. P l u m b t r i u n g h i u l a r . Bustul l u i M e r c u r în stânga cu caduceul pe piept. L e ­
genda TPITH. T r e i m e de mină da la T o m i s , (Muséul Naţional de Antichităţi) 212 g r . 636 g r .
No. 3 . P l u m b triunghiular. Capul u n u i Dioscur în stânga, cu capul acoperit de
pileus. Legenda TO sus ; iar HM jos, în stânga şi în drépta. J u m é t a t e de mină al Urbei
Tomis, (Colecţiunea mea) 2 9 1 gr. 582 g r .
N o . 4. P l u m b t r i u n g h i u l a r . Capul lui M e r c u r infaţă cu legenda TO TETAPTH.
Sfert de mină al Urbei Tomis. (Colecţiunea mea) 143 g r . 572 gr.
No. 5. P l u m b t r i u n g h i u l a r de conservaţiune mediocră, r e p r e s i n t ă u n bust viril de
ijeitatein stânga şi legenda M este visibilă. Represintă o mină i n t r e g ă de T o m i s . . . . 6 2 5 gr. 625 gr.
N o . 6. P l u m b u l c a r e face obiectul presentului studiu. P r e s i n t ă u n astru î n t r ' u n
c a d r u f o r m a t p r i n m a r g i n e l e ridicate ale p l u m b u l u i . Legenda HMI sus, iar TOMI jos. . . 2 7 3 g r . 5 4 6 gr.
De şi cam uşor ni se p a r e că acest m o n u m e n t a p a r ţ i n e tot unităţei c o m u n ă celor-alte g r e u t ă ţ i , adică
Mina de Tomis de circa 640 gr., care se a r a t ă în strinsă legătură cu m o n e t e l e a u t o n o m e ale o r a ş u l u i Tomis.
De şi am expus pe l a r g ideila n ó s t r e asupra acestui subiect în studiul despre g r e u t ă ţ i l e şi monetele
e
Urbei Tomis ) , nu credem de prisos să le r e a m i n t i m aci în p r e s c u r t a r e .
Piesele de bronz cele mat antice ale Urbei Tomis înfăţişeză, pe o p a r t e , capul deului J u p i t e r în drépta,
şi pe r e v e r s o aquilă î n t r ' o coronă de stejar. Legenda este TOMI şi u n e - o r i n u m e l e variabil în p r e s c u r t a r e a
unui m a g i s t r a t . Aceste piese cântăresc circa 1 0 — 1 2 gr. şi mai m u l t chiar, când sunt bine conservate, şi ne r e ­
presintă de sigur dubla d r a c h m a ( d i d r a c h m a ) , adică dubla fracţiune centesimală ale m i n e i n ó s t r e de 640 g r .
Am a r ă t a t deja că mina la Greci se fracţiona în una sută de d r a c h m e . Fracţiunea centesimală a m i n e i
de 640 gr., adică d r a c h m a , a r avea 6 gr. 4 0 , care trebuesce considerată ca greutatea normală a d r a c h m e i Urbei
Tomis, iar d i d r a c h m a 12 gr. 8 0 , valóre care este forte apropiată de realitate.
N u cunóscem de cât o singură piesă de a r g i n t al Urbei Tomis, care se află în colecţiunea nostră. Ea r e ­
presintă pe avers capul laurat a lui Apollo, în d r é p t a ; iar pe r e v e r s u n tripod şi legenda TO II0GEI. Piesa
c â n t ă r e s c e 3,05 g r . şi este cam oxidată ; ea represintă forte probabil o j u m é t a t e d e d r a c h m a de argint al Minei
de T o m i s de 640 g r . şi g r e u t a t e a ei n o r m a l ă ar fi de 3 g r . 20.

MEDALIA D E LA SOCOLA
U Aprilie 1S.',9
DE

George Severeanu

P r i n t r e monetele şi medaliile r o m â n e se găsesc un n u m é r destul de m a r e de piese neautentice, c a r i

se deosibesc atât prin felul lor de execuţie, cât şi prin genul de falsificat.
Mai înainte de a descrie o asemenea piesă, cred necesar de a a r ă t a modul în care se clasifică piesele
neautentice. Düpe clasificaţiunea adoptată de K i r m i s avem : piese false, falsificate şi inventate.
I. O medalie saü monetă este disă falsă când ea imiteză pe una autentică. Exemple n u m e r o s e : Mo-
neta lui Heraclides Despjt, Medalia Botezului Principesei Maria, 1870, etc.
II. Este falsificată acea ce provine dintr'o piesă ó r e - c a r e , la care s c h i m b â n d u - i - s e caracterele, ş t e r -
g é n d u - i - s e saű adăugându-i-se d e s e n u r l noul, se dă a s t f e l un caracter cu totul deosebit. I n numismatica r o ­
m â n ă avem exemplare m a i r a r i . P r e m i u l p e n t r u c u l t u r a c a i l o r , care este t r a n s f o r m a t ă d i n t r ' o medalie a u ­
striacă, î n t r ' u n a r o m â n ă .
III. O piesă inventată este cu totul alt-ceva. Aci a u t o r u l luând un fapt istoric, bine c u n o s c u t , vine,
dupe u n decurs l u n g de t i m p , să facă o medalie cu dată a n t e r i o r ă ; acesta, firesce, în scop fraudulos.
Studiul acestui fel de piese presintă p e n t r u numismatica r o m â n ă u n deosebit interes. Căci ele, atât p r i n
n u m ă r u l lor, cât şi p r i n frauda ce s'a comis de a le introduce în c o m e r c i ű , a putut să inducă în e r ó r e pe mulţi
pricepuţi colecţionari.

1) A s e v e d e a fig. 2 d i n P o i d s e t m o n n a i e s d e T o m i s . M ö m o i r e e d u C o n g r e s I n t r . d o N u m i s m a t i q u e . P a r i s , 1 9 0 0 .
-) A s e v e d e a fig. 1 d i n p l a n ş a I d i n c i t a t u l m e m o r i u .
3
) A r c h . e p i g r . M i t h e i l a u ? O e s t e r r . - M e g . 1891.
4
) A s e v e d e a R e v u e B e i g e d e N u m i s m a t i q u e , 189G, ş i P o i d s e t m o n n a i e s d e T o m i s , 19ŰŰ.
b
) Opere citate.
6
) Loco citat.
 8

Voiú începe descrierea cu medalia intitulată : î n t â l n i r e a a r m a t e l o r r o m â n e la Socola in 14 Aprilie 1 8 5 9 .

Domnitorul Alexandru Ion I, pufin timp d u p e sevirşirea m ă r e ţ u l u i act al Unireî P r i n c i p a t e l o r R o m â n e ,
pentru ea să stringă şi mal mult legăturile î n t r e cele duóé t é r i s u r o r i , a dat ordin ca un batalion din r e g i ­
m e n t u l 3 infanterie, de sub comanda m a i o r u l u i Kuţaridi, să 'şl schimbe reşedinţa de la Bucuresci la Iaşi.
Acest batalion, plecat la 22 Martie 1 8 5 9 , ajunse la Socola la 14 Aprilie, unde fiind întimpinat de detaşamente
de vénatori şi de cavalerie, a avut loc o imposantă s e r b a r e naţională. A asistat Domniţa Elena, miniştrii, f u n c ­
ţionarii s u p e r i o r i din Iaşi. La acostă serbare se ţinu discursuri de ministrul Ion Ghica, G e n e r a l u l Milicescu,
Arch. Neofit S c r i b a n ; dupe care aü u r m a t j o c u r i naţionale şi u n banchet. (Vedl descrierea s e r b a r e ! în d i a r u l
Patria 1 8 5 9 , pag. 39 ; diarul Steaua Dunărei, 1 8 5 9 , pas;. 297 şi 311).
Dupe aprópe 40 ani de la acest eveniment istoric, a p ă r u în c o m e r c i ü o medalie comemorativă, p r e -
sentată ca fiind bătută cu ocasiunea vorbitei întâlniri a a r m a t e l o r r o m â n e la Socola, 1 8 5 9 .
m
Medalia de 50 / m diam. : este bătută în argint, bronz, p l u m b . Greutatea A. R . : 57 g r a m e .
Av. : Represintă bustul Domnitorului védut din faţă, figura purtând favoriţi, înconjiurat de un r i n d de
puncte cu inscripţia : ALEKSANDP& IOAN I.
Rv. : Ocupat de inscripţie. încongiurată de u n şir de puncte. •* I N T t L N I P E A 0STENIL0P M0LD0-
POMTiNI LA SOCOLA LTiNPfi IAIIH. I a r în mijloc 14 AIJPIL 1859, deasupra şi dedesuptul căreia duoe d e -
s e n u r l de frunze.

P e n t r u constatarea autenticitate! unei piese, t r e b u e examinată din patru puncte de vedere : Proveni­
enţa, Conservarea, Caracterul desenului şi al inscripţiunei. Metalul.
I. Provenienţa acestei medalii este, c u m vom vedea, indoelnică, căci venea de la u n comerciant de Ia
r
c a r e e r a m obicinuiţi d e a vedea piese neautentice. Mal m u l t încă, p r i n cercetări ulterióre, aflăm că în 1896 s'aű
vîndut p a t r u piese de acestea, unui a m a t o r pe p r e ţ u l de 1.200 lei, un altul c u m p e r ă medalia cu 300 lei, altul luă
duoe piese de bronz cu 260 lei, etc.. ., şi toţi le posedau din aceeaşi sursă. Deja acest fapt constitue ceva a n o r ­
mal, ca o medalie din 1859, necunoscută, să apară de o-dată in 1896 in mal m u l t e exemplare.
II. Conservarea lor este absolut identică. Căci tote piesele pe c a r i le-am védut (şopte la n u m e r i nu n u m a i
că e r a ü intacte, dar mai m u l t încă, aveau acelaşi luciu, bronzul văpsit cu acelaşi ton ce dădea póté, la p r i m a
vedere, impresiunea de a fi învechit.
III. Caracterele desenului şi al inscripţiunei. Este adevărat, că un pasionat colecţionar, privind a-
versul acestei medalii, r o m â n e , aşi putea dice, fascinat de figura Domnitorului, pe care nu s u n t e m obicinuiţi de
a o întâlni în g r a v u r i , p u r t â n d favoriţi. Şi n u m a i p r i n acesta faseinare aşi înţelege lipsa u n u l examen s u m a r al
caracterelor inscripţiunei. Autorul a î n t r e b u i n ţ a t duoe g e n u r i de litere r o m â n e , un c a r a c t e r m o d e r n şi c h i ­
rilice. Or, este sciut că în 18Ő9 acest ametec de l i t e r e nu 'şi avea încă fiinţă in Moldova. Acela ce este obici­
nuit cu citirea cărţilor din 1S59, nu va găsi nici odată litera S de cât scrisă (.'; iar pe C scris în t o t - d ' a - u n a
K. Or, cuvéntul C0K0LA, îl găsim scris cu caractere latine SOCOLA. (De alt-fel în diarele c o n t i m p o r a n e mal
sus amintite se vede forte bine lipsa literilor latine).
Iată dar un al treilea fapt, acesta de o i m p o r t a n ţ ă c a r e arată neautenticitatea piesei.
R e m â n e însă să precisăm in care din cele t r e i clase trebuesce clasificată. Avem de a face cu una falsă,
falsificată saü inventată.
Din cele mai sus descrise, cred că medalia Socola din 1 8 5 9 este inventată cu un scop fraudulos. Şi
i n t r a d e v é r : In catalogul uneia din cele mal importante fabrici de medalii din Germania, W. May er şi Frz.
Wilhelm, am avut satisfacţia de a vedea reprodusă, la tabela 3 , medalia de la S o c o l a ; şi iîindu-ml cunoscut că
acesta casă nu işi are fiinţă de cât de la 1861, am c e r u t detalii asupra acestei medalii, rugând chiar să
îmi p r o c u r e una. Din réspunsul p r i m i t ailăm că :
1) Medalia a fost comandată în 1896, dupe un desen care 'î-a fost t r ă m i s ;
2) N u m e l e a u t o r u l u i nu '1 cunósce, medalia fiind comandată de u n necunoscut. ( P r e c a u ţ i u n e de alt-fel
dibace, dar inutilă, íiindu-ne persona destul de cunoscută) ;
3) N u ' m i póté da nici o medalie, stanţa fiind luată de acel ce a c o m a n d a f o .
In faţa acestor probe, conclud că avem de a face cu o medalie inventată, bătută in scopul de a estorca
s u m e însemnate de bani.
Afară de acesta invenţiune, a m putut constata pe dovedi sigure neautenticitatea mal m u l t o r piese r o ­
mâne : u n falsificat dupe talerul lui Heraclides Despot, medalia Academia Mihăileană 1 8 3 8 ; medalia oferită lui
List la 1847, a c ă r o r d e s c r i e r e o voiü face-o u l t e r i o r .
Sub-secretar, G. Severeanu.

IMPRIMERIA STATULUI