CERCETARI DE LINGVISTICA

Y
Anul III, 1958

AR
ONOMASTICA

BR
LI
PORECLE ŞI SUPRANUME INTERCOMUNALE

TY
DIN VALEA
BISTRIȚEI (MOLDOVA)

SI
DE

' AURELIA STAN

R
VE
O parte din materiâlul de onomastică cules de o echipă de cercetători
de la Institutul de lingvistică din Cluj!, în cursul anilor 1955, 1956, 1957
şi 1958, cu ocazia cercetărilor întreprinse în Valea Bistriţei, se referă la
I
poreclele şi supranumele intercomunale, adică la numele de batjocură
UN

şi la alte nume, fără un conţinut afectiv, pe care locuitorii diferitelor

localităţi? din această regiune şi le dau unii altora. ,
“ Urmărirea acestor porecle şi supranume ni s-a părut utilă şi intere-
santă, deşi nu toate prezintă vreun interes lingvistic. Aceasta pentru că,
în general. studiul lor ne dă posibilitatea să avem o privire de ansamblu
AL

asupra trăsăturilor psihice caracteristice unui anumit nucleu social: crearea

şi utilizarea lor pe o scară mai întinsă sau mai redusă este în funcţie tocmai
de aceste trăsături psihice. In același timp, studiul poreclelor și al supra-
R

numelor ne dă posibilitatea să avem cunoştinţe şi despre diferitele aspecte

ale domeniului de activitate a unei colectivităţi. Şi, unele dintre ele, ne
NT

dau şi informaţii utile în ceea ce priveşte istoria şi trecutul unei locali-

tăți sau unei regiuni, diferite date despre populaţie, despre anumite eveni-
mente etc. (Cei din Ciuc, Călugăreni). In unele cazuri poreclele şi supra-
CE

numele intercomunale îşi au originea într-o poreclă sau într-un supranume

dat unui singur individ şi care nu rămîne numai la acesta ci tinde. dato-
rită unor împrejurări, să devină ereditar, colectivă, ajungînd să fie atri-
Duit chiar tuturor locuitorilor dintr-o comună. De altiel, poreclele şi
I/

supranumele din această regiune ne arată în mod concludent faptul că

un Supranume sau o poreclă a unei singure persoane poate foarte
S

bine să se transmită asupra unei colectivităţi, chiar dacă nu este justi-

IA

1 Formată din V. Breban, Al. Cristurean, M. Homorodean, P. Neiescu, Gr. Rusu

,
L. Siirlea şi A. Stan.
2 Potoci, Poienari, Secu, Izvoru Alb, Buhalniţa, Firţigi, Hangu, Audia, Boboteni,
U

Călupăreni, Largu, Gălbezeni, Coroiu, Brinzeni, Săvineşti, Dreptu,

3 CI. A. Dauzat, Les noms de personnes,., Paris, 1925, p. 167,
BC
 AURELIA STAN 9
250

Y
ales în cazurile
ficat acest lucru în nici un fel. Aceasta se întîmplă mai

AR
pentru ele a trăit un timp mai îndelun gat, cînd au marcat
cînd interesul
în limbaju l localnic ilor, în aşa
într-un mod foarte puternic amprenta lor cazuri,
impună alături de nume sau, în unele
fel încît au reuşit să se
a (Capra de la Hangu, Hangu).

BR
avînd chiar un ascende nt asupra acestor
alături de
Aceste două elemente, porecla şi supranumele, există sistemul
sociale. Ele au în
sistemul antroponimic legalizat pentru scopuri dintr-o
substit ut al numelu i locuito rilor
de denominaţie funcţia lor, aceea de

LI
i fiind vorba de un substit uţ cu.un conținu t
localitate, în cazul porecle t afectiv.
fără conţinu
afectiv, iar în cazul supranumelui de un substitut
se datoreşte
Apariţia porecielor şi a supranumelor intercomunale

TY
a denumi re prea utilizată
de multe ori nevoii psihologice de a înlocui le care
cu putere de evocare ; cuvinte
şi deci uzată, prin alta mai vie, lucruri legate
sau morale, diferite întîmpl ări sau alte
indică defecte fizice

SI
uneori, să ne furnizeze astiel de denu-
de o colectivitate, sînt în măsură,
sînt strîns legate
miri. In aproape toate cazurile poreclele şi supranumele

R
care o numesc şi tocmai din această cauză ele oieră
de colectivitatea pe cu cofîrneața*
iţa; Cei
mai multă precizie. (Cei cu porcu vopsit, Buhaln VE
cu găinile, Secu).
nit, dînd dovadă
Atit poreclele cit şi supranumele sînt create neconte
observa ţie din partea celor care le creează,
nu numai de un fin simţ de
I
ală a defectelor
ci și de uşurinţă în exprimarea concisă şi chiar spiritu
UN

ţi, a aluziil or ironice adresate

observate la locuitorii din diferite localită
din partea unui nucleu social altuia.
ca o necesitate
Ținind seama de cele arătate mai sus se impune se înregistreze
este foarte util să
faptul că, din punct de vedere ştiinţiiic, supranume,
AL

îl atribui e unei porecle sau unui

sensul pe care localnicii lor. Investi gația
motiv al
precum şi faptul concret pe care îl relatează ca unei porecle sau
da naştere
asupra cauzei sau cauzelor care ar îi putut ori existîn d o
rezulta te, de multe
unui supranume nu dă întotdeauna
R

şi ceea ce spune cuvîntu l,

deosebire netă între ceea ce spun informatorii
ă din 'cauză că mulți
NT

(Boșcar i, Audia). Acest lucru se întîmpl

sensul lui
explicaţ ii, fără să-şi mai amintească
informatori dau în mod arbitrar
inat naştere a porecle i sau a supranumelui;,
împrejurările care au determ cazuri într-o
chiar
loarte repede, în cele mai multe
CE

originea lor uitîndu-se

verosimile explicaţiile
singură generație. Astfel, nu pot îi considerate
ume interc omunal e; Dabuleni li se spune
următoarelor porecle şi supran numiţi |
deoarece „aveau stînă separată“; Moldeni
celor din Gălbezeni
Alte ori informatorii
cei din Popeşti pentru că „ei veşnic dormeau“.
I/

i unor porecle , cum se întîmplă în

nu dau nici o explicaţie asupra sensulu ați-vă națio-
pe deal, cei din Largu; Îmbrăc
S

următoarele cazuri: Musca , investigația

acestea
nal că vine monopolul, cei din Secu. Cu toate
IA

deoare ce ne arată cum

amănunţită printre localnici prezintă interes,

4 cotimeaţ ă
= coteţ pentru păsări de curte.
U

de animale în Țara Oltului, București,

5 Cf, Șt. Paşca. Nume de persoană și nume
1936, p. 50.
BC
 3 PROCESELE ȘI SUPRANUME DIN VALEA BISTRIŢEI 251

Y
iorma unei porecle sau a unui supranume, prin etimologie populară,

AR
intră într-un cadru semantic deosebit de cel care i-a dat naştere, primind
"accepţiuni deosebite.

BR
Intrebuinţarea poreclelor şi a supranumelor intercomunal
cută în toate regiunile din țara noastră. Totuşi, ea e este cunos-
se manifestă incom-

LI
parabil mai mult în anumite regiuni decît în altele.
După materialul
cules de cercetătorii de la Institutul de lingvistică din Cluj,
din regiunile:
Valea Bistriţei, Valea Jiului, Țara Hațegului şi Valea Sebeșu
lui, regiunea

TY
care cunoaşte cele mai multe porecle şi supranume interc
omunales şi
care le utilizează pe o scară mai întinsă este Valea Bistriţ
ei.
Comunele cercetate 'se află de-a lungul Bistriţei, în aşa fel încit
nu
întotdeauna îți poţi da seama că ai trecut din una în alta. In

SI
general,
sînt comune mari, bine închegate, deci tip de așezări
compacte, aglome-
rate, cu raporturi multiple între ele, ceea ce explică,

R
într-o oarecare
măsură, bogăţia și varietatea poreclelor şi a supranumelor interc
omunale.
Aceasta pentru că este clar că o comunitate socială fără legături strînse
VE
între cei care o compun nu este un teren prielnic pentru creare
a de
porecle şi supranume intercomunale. Pentru a putea remarc
a defectele
vecinilor sau alte cauze care ar putea constitui originea
I
unor porecle
sau supranume aceştia trebuie să fie cunoscuţi îndeaproape.
UN

Poreclele și supranumele intercomunale din Valea Bistriţei ilus-

trează particularitățile fizice, felul de a vorbi, aşezarea
geografică a
locuitorilor unei localităţi etc. De asemenea, ele îşi mai au
originea în
starea socială şi materială a localnicilor, în anumite întîmp
AL

lări memora-
bile sau în anecdote, în nume de persoană etc., deci au în vedere
diferite
aspecte din viaţa lor.
|. Dintre poreclele sau supranumele _întilnite în Valea Bistritei
R

,
indică o particularitate fizică porecla Gușaţi, fiind numiţi în felul
acesta locuitorii din mai multe localităţi (Secu, Izvorul Alb, Buhalniţ
NT

a,
Fîrţigi, Largu). Faptul că locuitorii din atitea localităţi se numesc
în
felul acesta intre ei poate că se explică prin aceea că, odinioară, au
fost
mulţi cu guşă prin acele părţi.
CE

2. Inclinarea spre băutură a locuitorilor dintr-o localitate este ilustrată

prin porecla Boșcari, dată celor din Audia; în acest caz, după explicaţia
:nformatorului, ea şi-ar avea originea în boaşcă „măsură cu care se
vinde ţuica“; în realitate ea provine din boască „tescovină, drojdie“
I/

(DA), întrucît, după informaţiile pe care le avem, cuvîntul „boaşcă“ nu

este cunoscut în această localitate.
S

3. O stare materială rea ilustrează porecla Calicii de la Hangu,

IA

deoarece marea majoritate a locuitorilor din această comună erau oameni

săraci. Ei mai sînt numiţi şi Tăbilcari, pentru că „la moară merg numai
cu cîte un sac mic, în spate“; cf. tăbiltoc „sac mic” (CADE). Tot ei sînt
U

6 Situaţia este aceeași şi în cazul poreclelor și a supranumelor individuale. j

BC
 4
AURELIA. STAN
252

Y
că „mergeau la lucru în orice
numiți şi Hangani din dosu lunii, pentru

AR
cauza sărăciei lor.
regiune, oricît era de departe“, tocmai din
geogralică a localnicilor
4. Dintre poreclele care indică aşezarea
oarea : Bortari, numiţi fiind
sau a unei părţi dintre ei, întîlnim următ zeni, deoarece

BR
Boboteni, Largu. Coroiu şi Gălbe
astfel cei din Audia,
+ suf. ar.
„locuiesc prin bortele de aici“; ci. bortă
este indic ată de următoarele: Cei din
5. Originea din alte localităţi
a numai unei părţi din locui-

LI
Ciuc, la început spunîndu-i-se în felu! acest
aveau casele pe deal. Prin
torii satului Călugăreni, anume celor care că locuitorii au venit
şi la faptul
aceasta se îace, foarte probabil, aluzie ului nostru, procesul
a popor

TY
cut, în istori
din părţile Ciucului. Este cunos
în Muntenia şi Moldova, desfă-
de emigrare al populației transilvănene
unor câuze diferite în timp: de
şurat de-a lungul veacurilor, datorită
religi os; Cepari sînt numiţi în Secu
ordin social-economic, politic sau

SI
a unii veneau, la început, să
cei veniţi din alte localități; dintre aceşti
s-a generalizat.
vîndă ceapă iar de la aceştia termenul

R
ri locuitorii din Buhalniţa
5. După felul de a vorbi sînt numţi Durdu de altiel informatorul
ri (DA);
ci. dirdăi=—a vorbi multe, a spune îleacu
tim
VE
aici şi porec la Marmatiiri, dată
ne spune că „sînt guralivi“. Amin informatorul din Fîrţigi
tot locuitorilor din Buhalniţa, cî. mormăituri;
pentru că vorbesc altfel ca cei din
ne spune că „li se spune în felul acesta
I
UN

Fîrţigi“.
anume intercomunale date după
7. Faptul că se găsesc porecle şi supr cei care au aceste nume sînt
aceea că
nume de persoană se explică prim e. Astiel
a respectivă, din diferite motiv
elemente ridiculizate în localitate să fie dat locuit orilor
t al unui nume
se ajunge ca un nume sau un deriva
AL

sau Boncă lăi, celor din Săvin eşti,

dintr-o localitate ca poreclă: Boncani ina Boaca.
după numele unei femei bătrîne, Catr
e porecle care au la origine o
8. Alături de acestea întîlnim numeroas stic nu prezintă, de obicei,
R

e lingvi
întîmplare şi care din punct de veder oarele: Ai cu porcu dat cu păcură,
im pe următ
NT

interes. Dinţre acestea amint de aici a

Poienari, deoarece un locuitor
numiți fiind astiel locuitorii din cu
ca să nu-l recunoască stăpînul; Ăi
jurat un porc şi l-a uns cu păcură, ece nişte locuit ori
celor din Secu, deoar
cotirneața cu găinile, li se spune
CE

în
un coteţ cu găini şi, fiind urmăriţi, l-au aruncat
din acest sat au furat puii, li se spune celor din Potoci ;
apă, Ai care au tuns cloșca să sugă unui tinăr: în
originea în intimplarea
Xi cu. capra de la Hangu, îşi are că,
umbla t cu „capra“, iar a doua zi, în biseri
noaptea de Anul Nou el a
I/

că este tot cu „capr a“ şi

iăcut să creadă
adormind, sunetul cădelniţei l-a
a început să strige „hop, hop“.
S

că locuitorii dintr-o localitate,

Din cele arătate mai sus constatăm a mai primi, ulterior sau chiar
IA

sînt feriţi de
porecliţi într-un anumit îel, nu din
atrag atenţia asupra altor aspecte
în acelaşi timp, şi alte porecte,.care din Hangu , căror a li se
cu locuitorii
viaţa lor. In felul acesta s-a întîmplat din dosul lunii,
cu capra, Hangani
U

spune: Tăbilcari, Calici de la Hang, Xi : Bortari şi Boșcari,

se spune
sau cu locuitorii din Audia cărora li
BC
5 - DIN VALEA BISTRIȚEI PROCESELE ȘI SUPRANUME 953

Y
Constatăm, de asemenea, că nu toate poreclele şi supranumeie întîlnite

AR
în Valea Bistriţei sînt proprii acestei regiuni, unele din ele fiind înregis-
trate şi în alte regiuni (Gusaţi!, Ai care au tuns cloșca să sugă puii).

BR
MEX/EPEBEHCKHE NPO3BHIIA H KJIHUKH B BANA
BHCTPHLUEH (MOJIILOBA)

LI
(Kparkoe conepxanne)

TY
HacToamaa CTâTbA OTHOCHTCA K H3NEBATEAbCKHM CIIOBAM Hi K HEKOTOPbIM
cnoBaMm Ge3 appekruBHoro conepmaHuA, KOTOPbIMH XHTENH pa3AHUHbIx MECT-
HocTeii oGpama:orca Apyr K Apyry. 2ru cnoBa Gbi/lH HCCIEAOBAHbI, XOTA
H He Bce npeAcTaBJA!or coGoii HHHrBHCTHueCcKoro uHrepeca. 3arTo, OHn Naror

SI
HâM CBEACHHA O pa3MHUHbIX BHAAX ACATEJIbHOCTH KOJJNEKTHBA, 06 ucTopuu
H O TIpPOLIIOM MECTHOCTH HJIH OG/NacTu, MaHHble o Hacenenuu Hu 1. A. B He-

R
KOTOPbIX CIyUaAx, OHH NOKA3bIBAIOT KaK OAHO NpO3BHULlE HU HHAHBHAYaJb-
HâA KAHUKa, MOXET CTaTb Ha3BaHHEM Bcex XuTeneii cena. VE
IlposBuma H KNHWUKH BbINOAHAIOT B aHTPONOHMEHHOII CHCTEME CBOIO CnNe-
unpnueckyio pynkuuro 3aMenuTrena HMenu xnregeii.
Oun noaBunncb Gnaronapa NCHXONOrHuECcKOI NOTpeGHOCTH 3aMeHATE
I
CJIHUIKOM YNOTpeGAAeMOe, H, 3HauHT, H3HOWEHHOE HMA, ApyruM, Gonee
UN

XHBbIM ,60A€e BbIpa3HTE/IbHbilM HMEHEM. OTO HMA MOXET GbiTb CNOBO, VKa-
3bIBalOutee Ha (pusuueckue HIH HpaBcTBeHHble OCOGeHHOCTH, Ha pa3nuu-
Hble NpPOHCUICACTBHA B CBA3H C KOJAJIEKTHBOM n T. A.
TlposBuiia n KHWKH CO3Aarorca HenpepbiBio. B uccnenoBatun ux
AL

HaAO CUHTATECA C TEM CMbICIIOM, KOTOPblii MECTHble XHTENH NpHNHCBIBAIOr

NPO3BHILY HA KJIHUKH H C NPHUHHOII, BbI3BABUIEĂ HX, XOTA 3TO HCCNenOBA-
HHe He Bceraa AaâT pe3y/bTaTbi, Tak KaK CyULECTBYET Pa3Huua MeXAYy TeM,
4TO TOBOPAT HH(popMaTopbi H CMbICIIOM AaHHblX CI/IOB. 2TO GblBaeT NOTOMY,
R

“TO, BO MHOTHX CIIYUaAX, peabHEIEe MpPHuHHbI, BbI3BABLUHE MNOABNEHHE KNuu-

NT

KH H Npo3Buiua, yxe 3aGbiTbl.

B Bana Bucrpnuei nposBuuia un kinuku ynorpeGaarorea Go/bme ueM
B Apyrux uceenyemblx oGnacrax (Bana X(uyayii, Lapa Xaueryayă u Bana
CeGemynyii) nNoToMy uTO CENa TyT KOMNAKTHb! H C MHOTOYUCIIEHHbIMH B3a-
CE

HMOCBA3AMH.
IposBnma u Knuuku 8 Bana Bucrpnueii u3oGpaxaior pn3nueckne oco-
GeHHOCTH HX HOCHTEANEI, HX MaHepa roBopHTb, rcorpadpnueckoe pacnonoxenne,
MaTEpHâJIbHOE NO/NOXEHHE, NPOHCXOMAEHHE 13 APyrHX MECTHOCTEI, C K/I0H-
I/

HOCTb K IbAHCTBY; OHH MOTYT MpPOHCXONUTb H OT JIHUHbIX HMEH, a Take

OT pa3nHuHblX CAyuaeB. )KuTeAH ONHOIi AepeBHu MOTyT NONYuHTb Aaxe
S

IIECKOJbKO IIPO3BHUL.
IA

Hekoropbile Npo3Buuta, BCTpeuaeMbie B 3TOi OGNaCTH, BCTpeuaroTca

1 B APyrHX MecTax.
? Şi în Valea Jiului şi, după iniormaţii orale, și în Regiunea Autonomă Maghiară;
U

cî. și Şt. Paşca, Supranume colective intercomunale, în „Dacoromania“ VIII, p. 204,

8 idem, p. 205.
BC
 AURELIA STAN 6
954

Y
LA
SOBRIQUETS ET SURNOMS INTERCOMMUNAUX, DANS LA VALLEE DE

AR
BISTRIȚA (MOLDA VIE)
(Resum6)

BR
et certains mots d&pourvus de contenu
“article &tudie les sobriquets les uns aux
que les habitants de difi&rentes localites s'adressent
aifectif,
un interât linguistique,

LI
autres. Bien que ces mots ne prâsentent pas tous
ignem ents precie ux sur divers aspects
is fournissent n&anmoins des rense ire et le pass& d'une
dune collect ivite, sur Phisto
du domaine dactivite etc. Dans certains

TY
localită ou d'une region, des donnees sur la population, m individuel peut
montrent comment un sobriquet ou un surno
cas. ils
ne.
finir par dâsigner tous les habitants d'une commu 'et les surnoms
opono masti que, les sobri quets

SI
Dans le system e anthr
celle de se substi tuer au nom
ont leur fonction spâcifique, notamment
des habitanis.

R
cer un
Leur apparition est due au besoin psychologique de remplade force
plus vivant , ayant plus
nom trop utilis€ et donc use par un autre
VE e des particularits
devocation. Ce nom peut âtre un mot qui indiqu
rapportent ă une
physiques ou morales, differents &vânements qui se
collectivite, etc.
I
n. Leur. &tude
Les sobriquets et les surnoms sont en perp&tuelle creatio
UN

exige que Ion tienne compte du sens que les habita nts leur attribuent et
e cette invest igation ne
du îait qw'ils invoquent en guise de motif, quoiqu
donne pas toujours des result ats favora bles, parce qu'il existe des
difi&rences entre ce que relaten t les infor mateu rs et le sens des mois
AL

respectiis. Cela s'explique par le fait que, tr&s souvent, les causes reellas
qui ont determine l'apparition des sobriquets et des surnoms ont &te
oublices. |
Dans la Vall&e de la Bistriţa, les sobriquets et les surnoms sont
R

employâs sur une chelle beaucoup plus vaste que dans d'autres regions
NT

studies (la Vall&e du Jiu, le Pays de Haţeg et la Vallee de Sebeş), parce

que les villages sont des stablissements compacts, unis par de multiples
rapports.
Les sobriquets et les surnoms de la Valle de la Bistriţa illustrent
CE

des particularites physiques, une maniere de parler, la situation geogra-

phique, l'&tat materiel, origine ou la provenance d'une autre localită,
Je penchant ă Palcoolisme; ils tirent leur origine aussi de noms de personnes
et de divers €vânements. Les habitants d'une localite recoivent meme
I/

plusieurs sobriqueis.
j _Certains sobriquets de cette region sont communs aussi ă d'autres
S

regions.
IA
U
BC