A n u l I . —No. 3—4 1904, Aprilie—Mal.

BULETINUL
SOCIETĂŢEI NUMISMATICE ROMÂNE
APARE LUNAR.—ABONAMENT ANUAL 3 L E I . - N U M E R U L 50 BANI

S e d i u l la c a n c e l a r i a M u s e u l u î N a ţ i o n a l de a n t i c h i t ă ţ i
P a l a t u l TJ ni v e r s i tăţeî d i n B u c u r e s c î

In urma concursului instituit pentru premiarea modelului de medalie a lui Ştefan-

Vodá-cel-Mare, comitetul instituit pentru examinarea lucrărilor, întrunindu-se în ^iua de
15 Aprilie, a încheiat următorul proces-verbal:

»Astădi, 15 Aprilie anul 1904, subscrişii, membrii aî consiliului de administraţie al

societăţei numismatice române, întrunindu-ne sub preşedinţia D-luî M. G. Sutzu, preşedin­
tele societăţei, n e a m constituit în juriu examinator pentru concursul publicat în vederea
baterei unei medalii comemorative cu prilegiul patrucentenarulul lui Ştefan-Voclă cel-Mare,
şi am procedat la lucrări precum urmeză :
Modelurile în gips. primite până astădi, orela 5 '/ p. m., sunt în numér de cinci:
2

1° cu motto "Dumbrava* ; 2° cu motto *Copăcenî* ; 3° cu motto »Ramnuzia Ru-

pit* ; 4° cu motto '1504 — i904» ; 5° cu un semn. S'a mal primit şi un desen, cu un
plic, fără motto.
Avénd în vedere că din modelurile presentate, cel cu motto » R a m n u z i a Rupit* ne
oferă un cap mal apropiat cu chipul vechiü de represintare al eroului, juriul, în unanimitate,
îi acordă premiul de 200 lei.
Deschidén lu-se plicul, se constată că artistul este D. Celeşti Fabio, profesor de desen
la şcola de arte şi meserii din Iaşi.
Pentru acesta s'a încheiat presentul proces-verbal, care va fi adus la cunoscinţa con­
siliului societăţei în şedinţa de la 19 luna curentă, spre a avisa la măsurile mai departe
pentru baterea medaliei în cestiune.
M. C. Sutzu, Gr. G. Tocilescu, Alex. G. Cantacuzino, George Severeanu.

* *
In urma acestora, consiliul de administraţie, în şedinţa de la 19 Aprilie, luând cunos-
cioţă de tote modelurile premiate, precum şi avîndu-se în vedere că dintre tote ofertele pri­
mite pentru executarea părţeî mecanice (baterea de medalii şi gravarea stanţei), casa M/ilh.
Mayer şi Frz. Wilhelm din Stuttgart a făcut oferta cea mai avantagiosă, consiliul, în
unanimitate, a decis ca să se trămilă modelul la sus numita Casă, pentru a se bate atât
numărul de medalii cerut de onor. minister al cultelor şi instrucţiune! publice, cât şi acel
trebuitor societăţei.

Ş e d i n ţ a d i n 8 M a r t i e 1904, o r a 5 p. ra.

Preşedinţia U-lui M. SUTZU

M e m b r i i p r e s e n ţ i : D-nii Gr. G. Tocilescu, Lt.-Colonel G. lordănescu, C. Alessandrescu, Carol

Storck, E. D. Mifea şi G. Severeanu.
D. Al. G. Cantacuzino, fiind bolnav, absenteză.
Se voteză în unanimitate D. Ion P. Christu ca m e m b r u activ al societăţei.
 10

Ordinea d i l e í : Adresa D-luî ministru al cultelor şi instrucţiunel publice, prin caro rogă societatea
să primescă însărcinarea, de a bate o medalie comemorativă, avénd p o r t r e t u l Domnului Moldovei, Ş t e f a n - c e l -
Mare, şi c a r e medalie va fi împărţită premianţilor din şcolile Statului.
D. preşedinte M. Sutzu crede că importanţa cestiunei slă în faptul cxecutărel p o r t r e t u l u i Domnito­
rului, căci sunt cunoscute discuţiunile u r m a t e a c u m câţî-va ani cu ocasiunea facere! m o n u m e n t u l u i de la
Iaşi. Se discuta atunci dacă trebue executată figura purtând barbă saü nu, şi se pare că discuţiunea nu a fost
încă închisă.
D. Gr. G. Tocilescu arată că m o n u m e n t u l de la Iaşi înfăţişezi pe Ştefan-cel-Mare p u r t â n d barbă, de şi
d o c u m e n t e forte i m p o r t a n t e îl arată purtând n u m a i mustăţi. Sunt astărjl cunoscute duóé p o r t r e t e , c o n t i m p o ­
r a n e lui, unul găsit pe o Evangelie actualmente în Bucovina şi un altul în colecţiunea Aluzeuluî Naţional, pe
un patrafir.
Ceea ce a condus comisiunea însărcinată cu facerea m o n u m e n t u l u i de la Iaşi, de a face pe Domnitor
p u r t â n d barbă, aü fost picturile bisericescl, cari trebuesc a fi considerate postume şi cari îl iniafişeză ca sfânt,
p e n t r u a corespunde legendei din popor. Crede că, de óre-ce nu avem date istorice sigure de cât p o r t r e t e fără
barbă, societatea va t r e b u i să represinte ast-fel figura m a r e l u i Domnitor, purtând însă ca inscripţie de unde a
fost luat acel p o r t r e t .
In ceea ce privesce reversul medaliei, adresa m i n i s t e r u l u i nu ne arată nimic ; se póté că ar d o r i să î n ­
s e m n e numele premiantului.
Se delegă D. G r . G. Tocilescu de a face o schiţă asupra aversului şi r e v e r s u l u i ; iar D. C. Alessandrescu
să ceră detalii m i n i s t e r u l u i asupra m ă r i m e l şi r e v e r s u l u i medaliei.

Şedinţa din 22 Martie 1904, o r a 5 p . m .

Preşedinţia D-lui M. SUTZÜ

Membrii p r e s e n ţ t : D-niî Gr. G. Tocilescu, Lt.-Colonel G. lorddnescu, Gonst. Alessandrescu şi

G. Severeanu.
Se voteză în unanimitate D-nil Doctor G. Demetriade şi Munteanu-Râmnic ca m e m b r i i activi ai
societăţei.
Ordinea d i l e í : Adresa onor. ministerului cultelor şi instrucţiune! publice relativ la comandarea m e ­
daliei lui Ştefan-cel-Mare.
Dupe explicaţiunile date de D. C. Alessandrescu, ministerul ne c e r e ca aversul să fie ocupat de bustul lui
Ştefan-cel-Mare fără barbă, întors s p r e drépta, iar reversul purtând inscripţiunea datelor însemnate ale
domniei lui. C e r é n d u - n e un nurnér de la 3.000—4.000 medalii.
D. preşedinte M. Sutzu arată că lucrul de care t r e b u e să ne interesăm este, în p r i m u l r e n d , modul a r t i s ­
tic de e x e c u ţ i u n e ; p e n t r u acesta societatea va t r e b u i să publice un c o n c u r s , la c a r e presentându-se artiştii noş­
t r i , vom avea o operă naţională şi, în acelaşi timp, şi artistică. F o n d u r i l e insă lipsind, D-sa oferă suma de
200 lei, c a r e va fi dată ca p r e m i u celei mai bune l u c r ă r i . Remânend ca, în u r m ă , dacă modelul în gips va fi apt
de a fi gravat, să'l t r ă m i t e m la o casă din străinătate care va executa lucrul mecanic.
In ceea-ce privesce figura Domnitorului, cât şi inscripţiunea, D. Gr. G. Tocilescu va da artiştilor tote
desluşirile de cari aű nevoie.
Iau parte la discuţiune toţi m e m b r i i presenţi şi se decide ca să se publice c o n c u r s u l cât mai neintârdiat.
L u c r ă r i l e trămise p e n t r u a fi p r e m i a t e vor fi judecate de o comisiune compusă din D - n i i : Mih. Sutzu,
Gr. G. Tocilescu, Al. G. Cantacuzino şi G. Severeanu.

CATE-VA MONEDE ANTICE I N E D I T E DIN DACIA Şl MOESIA

DE

W. Knechtel

Studiul monedelor din Dacia şi Moesia a fost prelucrat cât se póté de complect de către profesorii
B. Pick în opera sa »Die antiken Münzen von Dacien und Moesien«.
P r i n revisuirea, studiarea şi gruparea sistematică a materialului numismatic r e f e r i t o r până in timpul
când s'a pus cartea la tipar, opera acesta a ajuns la o perfecţiune neîntrecută, graţie faptului că a visitat în
persona şi a cercetat colecţiunile publice şi private ale diferitelor localităţi şi instituţiunl din totă Europa pe
un de se păstreză ast-fel de monede. P r i n t r e acestea voiţi să citez şi acelea făcute colecţiunilor din Bucurescî,
ajutat fiind de c o n c u r s u l bine-voitor ce i s'a dat de savanţii noştri în numismatică.
De r e g r e t a t este n u m a i că până astădi nu a apărut volumul al duoilea a acestei opere din causa diver-
ginţelor seriöse ce s'aű ivit Intre autor şi Academia regală de sciinţe din Berlin, dupe c u m îmi scrie profesorul
Pick, c a r e a luat asupră-şl publicaţiunea monedelor antice ale coloniilor din Grecia de N o r d . Continuarea
lucrărilor acestui »Corpus«, dupe r e t r a g e r e a oficiosă a profesorului Pick, este acum în mâna doctorului Keg-
ling de la cabinetul numismatic regal din Berlin.
S'ar putea crede că materialul numismatic privitor la coloniile g r e c e s c ! in volumul I-iű s'a epuisat cu
desăvîrşire. Cu tote acestea s'aű descoperit de la publicarea opului în anul 1 8 9 8 , un n u m e r de monede c a r i ,
nu se găsesc trecute acolo, prin u r m a r e cari sunt noul şi nedescrise şi pe cari le a m în colecţiunea mea.
P r o p u n deci că să fie publicate in B u l e t i n u l societăţei nóstre numismatice.
Monedele descrise mai jos provin mai tóté din Constanţa din pămentul clasic al Metropolei Pontos
Tomeos, oraşului Tomis, unde aű fost aduse la lumina dileî în cea mai m a r e p a r t e cu ocasia săpăturilor făcute
 11

p e n t r u temeliile clădirilor noul executate în aniî din u r m ă dupe intrarea Dobrogeî in stăpânirea guvernului
r o m â n şi înflorirea oraşului Constanţa p r i n portul Grandios înfiinţat în ultimul timp şi p r i n care oraşul va
dobândi iarăşi i m p o r t a n ţ a cea m a r e pe litoralul Măreî Negre, pe c a r e a avut'o în t i m p u r i l e antice de peste
duoé-sute de anî înaintea erei n ó s t r e .
Materialul provenit din săpături de obiceiü s'a transportat Ia ţ e r m u l Mărei, u n d e prin forţa talazurilor
isbite de mal şi p r i n surparea şi prăbuşirea t e r e n u l u i de la mal s'a spălat şi aü fost puse la evidenţă monedele
ascunse în păment, cari se caută pe malul Mărei de către tinerimea tătară îndată dupe ce s'a potolit vultórea
valurilor.
D i n t r ' u n n u m é r de m a i m u l t e sute de monede grecesc! din coloniile de pe ţ e r m u l Măre! N e g r e , atât
asiatice cât şi europene," eü singur posed u n n u m é r de peste duóé sute de piese n u m a i de ale oraşului T o m i s ,
tote de t i p u r i diferite ; despre acestea voiü trata cu ocasiune, dupe ce va eşi volumul al duoilea d i n m o n e d e l e
antice din Dacia şi Moesia.
De o cam dată u r m e z ă descripţiunea monedelor c a r i n u erau cunoscute de profesorul Pick până tn
timpul publicaţiuneî şi cari se pot considera ca inedite.

Viminacium

JMP MIVL PHIL1PPVS A VG. P i l í S G j OLV1M în Exerga AN. VIII.

Bustul lui P h i l i p p cu coronă de l a u r i , cu manta F i g u r ă femeiască ín picióre cu capul gol, fără că­
şi cuirasa spre drépta. ciulă phrygienâ, î n t r ' u n costum lung, privind s p r e
B. 22. G. 3,68 ' stingă i n t r e u n t a u r şi u n leű. Animalele păşesc spre
densa, t a u r u l spre d r é p t a şi leul s p r e stînga.

Profesorul Pick clasifică acesta monedă la No. 1 1 8 *) ca dubiosă, de d r e - c e m ă r t u r i s i r e a lui Panel, c a r e

menţioneză moneda acesta in colecţiunea l u i Aletti din Ragusa, n u i se pare destul de sigură, observând insă
că existenţa unei ast-fel de monede a r putea să fie posibilă, ceea-ce se şi dovedesce p r i n exemplarul m e ű .
m
Mărimea de 2 8 , de alt-fel pusă în parentesă, nu corespunde cu moneda mea, c a r e are n u m a i 22 /m> cu o g r e u ­
tate de 3,68 g r .
Kallatis

1
Capul cu coif a Atheneî spre drépta, î n t r ' u n cerc JK.AA Scrisul in t r e i r â n d u r i lnlr'o coronă
de perle. A ATI A de l a u r i şi u n cerc de perle pe m a r -
B. 15. G. 1,38. NSIN gine.

Capul l u i Dionysos juvenil cu coronă de iederă KAAAA.

s p r e drépta, î n t r ' u n c e r c de perle.
Scrisul d'asupra unei corone de i e d e r ă ; î n ă u n t r u l
B. 22. G. 7,67. coronei un m o n o g r a m ^ ţ ^ ; la marginea coronei
Contramarca un cap n e l ă m u r i t , pare că este al
Athenei. spre drépta Thyrsos.

Capul D e m e t r e i cu o coronă do spice spre drépta. KAAAA

Contramarca n u se póté precisa. Scrisul d'asupra unei corone de iederă, înăuntru
B. 2 2 . G. 6,40.
un m o n o g r a m ^ ; alături de el probabil trei spice
la marginea c o r o n e i s p r e drépta T h y r s o s .

MWTAKJAEr E VHP A AVP KAAAATl ANSIN

Capul Otacilieî cu diademă spre drépta, A r t e m i s ca venătoresă repedlndu-se s p r e drépta,
B. 2 8 . G. 6, 3 3 . îmbrăcată cu u n c o s t u m s c u r t (chiton) încinsă, cu
manta in vént şi încălţată cu cisme, cu tolbă pe
u m é r ; mâna drépta ridicată în sus, în m â n a stângă
ţine un a r c ; pe lângă densa un câine sărind s p r e
drépta.
In c â m p u l din stânga T

Istros
/. Autonom

Duoe capete bărbăteşti juvenile, din faţă, cel de la 12TPIH.

drépta î n t o r s . Aquila de m a r e cu ciocul cingulind capul u n u i
Arg. 18 G. 6,75 delfin cu capul spre stânga. De desuptul delfinului un
monogram M .

') Moneda acesta se deosibesce de acea Pick No. 3 6 3 prin m ă r i m e a ei, care este de 28 tn loc de 2 5 ; p e
u r m ă p r i n m a r c a de valóre r c a r e se află în câmpul din stânga, in loc de Exerga.
 12

2. Supralipar
Un Iert păşind spre drépta. jy-fpi.
D'asupra l u i BASJAESIC. Aquilă de m a r e cu ciocul ciugulind capul u n u l
De desupt AY21MAX0Y. delfin îndreptat spre stânga.
B. 21 G. 4.28

Acesta este o monedă a lui Lysimachos pe d'asupra căruia s'a bătut in oraşul Islros tipul acestui o r a ş ,
aquila de m a r e pe u n delfin cu inscripţiunea ISTPI. Din tipul originar, capul Athene! se mal póté distinge puţin
pe când la avers nu se póté distinge nici u n supratipar.

3. Septimias Severus

A VK I ACEIJTJ I CEVHPOC II. 11 CT I PIHN in Exerga SIN.

Capul lui Severus c u coronă de l a u r i s p r e drépta. Călăreţ bărbos cu Kalathos spre d r é p t a ; calul r i ­
B. 30 G. 14.57 dică piciorul drept de înainte; îndărătul calului u n
baston ascuţit pe d'asupra căruia şede o pasere s p r e
drépta.

Acesta monedă frumosă şi bine conservată este o variaţiune a acelei P. N o . 492 şi se deosibesce p r i n di­
ferenţa în despărţirea literilor.
4. Septiniius Severus

A VK A CEI1TII CEVHPOC 77. JCTPII H NS1N.

Capul lui Severus cu coronă de l a u r i spre drépta. Kybele cu Kalathos tronând spre stânga, in mâna
B. 30 G. 1 7 . 9 5 drépta întinsă ţine o c u p ă ; b r a ţ u l stâng este rezemat
pe T y m p a n o n ; in drépta şi în stânga t r o n u l u i jos câte
u n leu ; cel de la drépta păşesce s p r e drépta, cel de
la stânga spre stânga, amenduoî cu capul întors înapoi.

Moneda acesta este o variaţiune acelei P. No. 496. Se deosibesce prin diferenţa în î m p ă r ţ i r e a l i t e r i l o r .
Mărimea arătată acolo de 39 t r e b u e să fie o e r ó r e de tipar.

5. Iulia Damna

IOV AI A I AOMNA C. ICTPIHNSINJ.

Bustul Iuliei spre drépta. Zeitate fluvială cu partea superioră a corpului golă
B. 24 G. 10.18 culcat s p r e s t â n g a ; in mâna drépta întinsă {ine u n
pesce ; braţul d r e p t este rezemat pe o u r n ă d i n care
isvoresce a p ă ; în m â n a stângă ţine un fir de trestie
înclinat In c â m p u l de sus T.

R e m a r c a b i l Ia acesta monedă inedită, forte bine conservată, este m a r c a de valóre r, c a r e n u m a i nu

o-dată s'a observat la o monedă a oraşului Istros.
Pe u r m ă greutatea de 10.18 g r . c a r e Ia acest nominal este extraordinar de m a r e , şi c a r e nu n u m a i atinge
dar chiar î n t r e c e de m u l t e o r i nominalul A .

6. Ela'jabalus

AVK MAV\ ANTSiNINOC. JCTPIH] N\ SIN.

Bustul lui Caracalla cu c o r o n ă de lauri, cu m a n t ă Apollo îmbrăcat cu u n costum l u n g , în picióre
şi cuirasă spre drépta. din faţă, cu capul dirigiat spre s t â n g a ; in mâna
B. 27 G. 1 0 . 2 3 drépta ţine plectronul şi rezemând Lyra cu m â n a
stângă pe u n stâlp (stele).

Moneda acesta forte bine conservată este o variaţiune a celei P. No. 5 1 5 ; greutatea insă este m a i mică,
pe u r m ă lipsesce pe densa nominalul A .

7. Alexander Severus

A VT K MA VPH CEBH \ AAEZANAl'OC. ICTP1 j H I NSIN.

Capul lui Alexandru cu coronă de lauri spre drépta. Herakles juvenil, gol, păşind spre drépta cu m ă ­
Ii. 27 G. 8.41 ciucă pe u m é r u l d r e p t ; de pe braţul stâng Întins
a t â r n ă pielea leului şi în mână ţine a r c u l .
In câmpul din stânga A .
 13

Remarcabil la acesta monedă inedită este tipul lut Herakles cu măciucă pe u m é r u l drept, care este noii
de tot şi nu s'a observat pe nici o altă monedă. Se pare că a servit de model p e n t r u a stampila statua de bronz
a lui Herakles, ce se atribue lui Lysippos, maestrul cel m a î m a r e al plasticei peloponose, provenit din Make-
donia, ce se păstreză astădi în museul de la Constantinopol.
(Reinaeh, Catalogue du Musée de Constant inopel No. 596).

Istrianon Limen (?)

Rota cu patru spiţe. IST în câmp.
B. 12 G. 1.48 I Monede t u r n a t e .
B. 9 G. 0.95

Profesorul Pick spune, în opera sa, că numismaţii s'aü sfiit de a clasifica aceste monede turnate p r i n t r e
acelea ale oraşului Istros din partea sudică a g u r i l o r Dunărei sub cuvânt că n u se cunósee nici o localitate din
Dobrogea unde s'ar fi găsit ast-fel de monede, pe când în impregiurimile oraşului Olbia de la gurile rîulul Bo-
ryslhenes s'aü găsit n u m e r o s e exemplare.
Aceste duóé monede P . No. 5 3 3 şi 5 3 4 , pe cari le posed in colecţiuneu mea, provin din Constanţa. Cu
acesta se sdruncină presupunerea că oraşul Istros de pe la g u r i l e Dunărei n ' a r putea să fie locul lor de origină,
din causă că n u s'aü găsit ast-fel de monade în Dobrogea. P r i n u r m ire, nu este de l o c exclusă posibilitatea ca
monedele acestea să fi putut, cu tote acestea, fi t u r n a t e în oraşul lätros, m a i c u r é n d de cât în dubiósa colonie
Istrianon Limen saü în oraşul Olbia după c u m presupun alţi numismaţi, c u a c ă r o r monede tipul nostru cu le­
genda Ü T n ' a r e nicî o legătură, de şi rcta din avers se găsesce şi pe monedele cele mai vechî ale oraşului Olbia,
însă cu legendă complect deosebită.

Markianopolis

Severus Alexander yi Mamaea

A VT IC MA VPEVH AAEZANJPOCIO V MAM. V77 JO V TETO VA | J ICO V MAPKIANO

Bustul lui Alexandru cu coronă de l a u r i , cu manta în Exerga nOAIT.
şi cuirasă spre drépta şi bustul Mamael spre stânga, Concordia cu cupă şi cornul de abondenţă în p i ­
ambele faţă în faţă. cidre spre stânga.
B. 25 G. 8.15 In câmp din stânga E.

Nikopolis ad I s t r u m

1. lulia Domnă
10 VAI A JO I MNA CEHA VII TAAAO V N1KOIIOA.
Bustul Iulie! spre drépta. in Exerga UPOCIC.
B. 26 G. 8.80 Aquila cu aripile întinse stând din faţă pe un pos­
tament ornamentat, coprins intre duoe insignil m i ­
litare ; capul cu o coronă în cioc ridicat în sus spre
dreDta.

2. Caracalla

A V. K. MA V i ANTJIN1NOC. VII A VPPAAA% NlICOnOAl

Bustullui Caracal la cu coronă d e lauri spre dropia. în Exerga IIPOCI.
B. 24 G. 9.95 T e m p l u cu patru c o l u m n e ; în mijlocul c o l u m ­
nelor Asklepios în picidre din faţă c u capul dirigiat
s p r e stânga c u u n baston pe c a r e se încolăcesce u n
şerpe sub subsóra drépta.

!. Plantilla
<I>OVA IIA A VT1AAA CEH ACT VII A A VP TAAAO V NE1K0110A1T TIPOC IC

Bustul Flantillel drapat spre drépta. Impératul Caracalla călare, galopând s p r e drépta
cu manta în v i n t ; în mâna drépta ridicată în sus el
B. 26. G. -H.90. ţine o lance dirigiată s p r e u n mistreţ ce alergă s p r e
drépta.

4. Cela
A VT K II CE riTETAC AV V'I'AOAIIIAN NI KO no Al
in Exerga ni'OC J
Bustul luî Geta cu coronă de lauri şi manta spre
drépta. Dionysos gol, n u m a i cu cisme, în picióre spre
stânga; în mâna drépta el ţine K a n t h a r o s ; braţul
B. 2 8 . G. 11.30. stâng este rezemat pe Thyrsos împodobit cu panglici.
 14

;*>. IHadniHritianus
M(>IIKAJIAJ<r) MENUKOC K Vil CTA JOM'IM) V NIKOllOAlrJINl IVO
in Exerga CJC
Bustul lut Diadumenianus cu o coronă de l a u r i ,
cu mantă şi cuirasă spre drépta. î m p ă r a t u l Diadumenianus cu o coronă de lauri
pe cap, în picióre spre stânga, îmbrăcat în costum
B. 27. G. 12.95. militar; în mâna drépta întinsă el [ine u n glob şi
mâna stângă este rezemată pe sceptru.

MEDALIA UNIREÎ PRINCIPATELOR ROMÂNE.

(7 ş i 9 O c t o m b r e 1 9 5 7 )

In Buletinul Societate! Numismatice Română N o . 2 din Martie, a m citit o critică făcută asupra m e ­
daliei întâlnire! a r m a t e l o r r o m â n e la Socola, care a fost inventată de unii speculanţi p e n t r u a o pune în vîn-
dare. Felicit pe autorul acelui articol de ideea ce a avut de a denunţa asemenea invenţiuni, cari vatemă atăt
istoria ţ e r e i , cât şi pe colecţionari.
Găsesc că a r fi nscesar şi o descriere asupra medaliilor cari sunt forte r a r e , fie din causă că aii fost
bătute î n t r ' u n n u m é r m i c de exemplare, fie că n u aü fost păstrate; c u m de e x . : Medalia 7 şi 9 Octombre 1857;
Medalia oferită lui Cuza-Vodă de judeţul Tecuciü la 1 8 6 3 ; Curtea de casaţiune, 1864 ; Decoraţia » P e n t r u de­
votament şi curagiü«, înfiinţată de Cuza in 1854, etc., medalii de o m a r e valóre istorică.
P e n t r u a le scote din praful uitărei, ' m î - a m propus ca, pe cât va fi posibil, să descriu, o dată cu acestea,
şi împregiurările în c a r i au fost bătute.
Voiü începe d a r cu medalia Unirea Principatelor :
La 7 Octombre 1 8 5 7 Adunarea ad hoc a Moldovei voteză unirea Principatelor : Moldova şi Ţ e r a R o -
mânescă; iar în şedinţa Vl-a, c a r e a avut loc la 9 Octombre, tot în acel an, s'a votat şi de Adunarea ad h o c
din Bucurescî acest m ă r e ţ act. La sferşitul şedinţei, însă, neuitatul General Teil, unul din deputaţi, pr opune
să se bată o medalie în m e m o r i a acelei dile de fericire şi de putere naţională ' ) .
Iată şi descrierea e l :

P e avers observăm armele Ţerei Românesc! şi Moldovei, d'asupra cărora este ochiul Iui Dumnedeü .şi
inscripţia: »Dieu protége la Roumanie«.
P e revers sunt duóé scutur!. Cel din drépta representând pe S-tu Gheorghe şi cel din stânga pe S-lu
D u m i t r u ; i m p r e g i u r duóé r a m u r i de lauri cu legenda, In partea superioră : 7 el 9 Octob. 1851; iar dedesubt
"Vox populi vox dei".
Medalia în diametru de 15 m m . , cu o tortă, a fost bătută i n a u r : greutate g r . : 2,79 ; a r g . ; g r e u t a t e
g r . : 2,40.
Se pare că medalia este făcută la Paris, dar fără să aibă numele gr avor ului, p r e c u m se obicinuesce.
Acesta piesă este unica cu inscripţie franceză şi n u m a i istoria n e - a r putea da o explicaţiune în acesta
privinţă. Această medalie î m i a fost oferită de D n a Ecaterina I. Avinianu şi este în colecţiunea mea.
„ D. P a n k u .

D E S P R E M E D A L I I L E S T R Ă I N E CU P R I V I R E L A I S T O R I A ŢEREI
DE
George S e v e r e a n u
Pe când in secolii t r e c u ţ i , glyptica în străinetate ajunsese la un înalt grad de de.svoltare, căci fie-care eve­
niment istoric devenea prilegiul b a t e r e ! unei medalii, care avea drept scop să comemoreze aceste f a p t e ; la noi,
ea n u 'şl avea încă fiinţă. I n t r ' a d e v é r , acesta o a t r i b u i m faptului ca, prin secolul al 17-lea şi la începutul celui
u r m ă t o r , stabilitatea domnitorilor era forte precară, şi dacă se intémpla verî-un eveniment, domnitorii aveau
cu totul alt gând de cât să '1 perpetueze p r i n t r ' o medalie. Acesta este şi causa p e n t r u c a r e vedem medaliile r o ­
m â n e apărend aşa târdiu, şi a n u m e sub domnia lui Alex. Ghika IX (1834—-1842) în ţera românescă, şi sub
Mihail Sturdza ( 1 8 3 4 — 1 8 4 8 ) în Moldova.
Cunosc n u m a i trei e x c e p ţ i u n i : Medaliile lui Mihail Bravul ( 1 6 0 0 ) ; o medalie comemorativă a serbărel
de 25 ani de domnie a lui Constantin Vodă Brâncoveanu (1713), care însă nu trebue să se confunde cu seria de
monede al acestui domnitor şi o medalie a lui Constantinus Hangerii (1791).
Dar dacă noi e r a m aşa de săraci, nu este mal puţin adevérat că glyptica străină n e - a dat numerose
exemplare, c a r e presintă o importanţă considerabilă p e n t r u istoria ţ e r e i n ó s t r e . Se înţelege forte bine c u m
ţerile surori, fiind teatrul nesfârşitelor résbóie (ruso-polonezo-austriaco-turce), şi, in acelaşi timp, aceste ţ i n u ­
t u r i deveneau în tote t i m p u r i l e şi la töte ocasiunile fructul cel s c u m p , pe care voiau să 'I răpescă fie-care din
p u t e r n i c i ! vecini. P e n t r u fie-care din aceste fapte, învingetorii consacrau câte o medalie c o m e m o r a t i v ă , care
din causa relaţiunilor strînse deveneau pentru istoria nostră, adevărate m o n u m e n t e istorice. Ele explicau în
cele de mal adese o r i intenţiunile de cari eraü călăuziţi învingetorii Aş! putea da ca exemplu un prea intere-

1) « B u l e t i n u l ş e d i n ţ e l o r A r i u n ă r e l a d h o c a l M o l d o v e U N o . 3 d i n 1 4 O c t o m b r e 1 8 5 7 , ş e d i n ţ a d i n 7 Octombre
şi " M o n i t o r u l A d u n a r e ! a d h o c « N o . 2 d i n 19 O c t o m b r e 1857, ş e d i n ţ a V l - a d i n 9 O c t o m b r e .
 15

sant exemplar al păceî de la Passarovitz (1718), şi pe c a r e se vede h a r t a ţ i n u t u r i l o r nuoi, i n c o r p o r a t e in I m ­

periul g e r m a n , şi, în deosebi, Oltenia, ete.
Descrierea acestora o cred, p r i n u r m a r e , de o m a r e i m p o r t a n ţ ă ; ele vin să desgrópe o întregă pagină
de suferinţi ale poporului r o m a n şi ne infiţişedă, în acelaşi timp, p r i m u l inel din s c u r t u l lanţ al medaliilor
istorice r o m â n e .

T r e i sunt ţările de Ia c a r i posedăm asemenea exemplare, şi a n u m e : Gâte-va poloneze atribuite cu deo­

sebire în secolul al 1 7 - l e a ; m u l t m a i numerose cele g e r m a n e din secolul al 17-lea, şi câte-va in al 18 lea, şi,
în fine, medaliile rusesci cari formeză, prin n u m ă r u l şi continuitatea lor, o serie forte bogată. Cele mal multe l e
vedem bătute în secolul al 18-lea şi puţine în al 1 9 - l e a .
Düpe evenimentele la care se raportă medaliile străine cu privire Ia istoria ţărei, le p u t e m divide in
treî m a r i clase, şi a n u m e :
1° Résbóie al c ă r o r t e a t r u erau ţinuturile r o m â n e ;
2° T r a t a t e de pace, c a r e ne priveau iu deosebi;
3° Medalii bătute în onórea generalilor, ómenilor m a r i de Stat, etc., cari, fie că guvernau cât-va timp la
noi, fie că le ocupau ţările milităresce.
In descrierea lor nu ne vom ţine de cronologie, ci vom u r m a pe m ă s u r i ce ne vor fi cunoscute, r ă m â ­
nând ca în u r m ă să se clasifice.

Medalia Contelui de Miinich

(Guvernatorul Moldovei în 1739)

B u r c h a r d - C h r i s t o f o r Conte de Miinich, se născu la 1 6 8 3 în o r a ş u l N e u e n h u n d o r f , d i n comitatul de Ol­

denburg. El avu o vieţă forte agitată. La versta de 16 anî intră în a r m a t a francesă, apoi în cea spaniolă ; făcu
campania din Italia şi F l a n d r a sub comanda principelui Eugeniu. In 1 7 1 6 trecu în serviciile Poloniei unde fu
n u m i t comandantul a r m a t e l o r saxone şi a gardel regale. GâţI-va ani dupe aceea, în 1 7 2 1 , se duse în Rusia unde
P e t r u - c e l - M a r e îl urcă succesiv Conte, g u v e r n a t o r al Sf. P e t e r s b u r g , mareşal al a r m a t e l o r împărătesei Ana,
sub a cărei domnie îşi şi arată calităţile sale răsboinice.
I n t r ' a d e v ă r , el bate pe tătari la Crimeea, apoi p e Polonezi in 1 7 3 6 ; ia Otchakow in 1737 ; iar în 1739,
in răsboiul r u s o - t u r c , este t r ă m i s ca generalisimul a r m a t e l o r rusesci, pe câmpiile Moldovei, p e n t r u a se lupta
în contra inamicului. In August 1739 ocupă H o t i n u l , dupe c a r e se scoboră in Moldova i n t r â n d cu m a r e
pompă în lima Septembre în Iaşi.
4
Voiű î m p r u m u t a descrierea ce urmeză din l u c r a r e a D-luî A. Xenopol ) p e n t r u a se vedea influenţa
acestui militar în Moldova.
In s c u r t u l timp când guverna Moldova, Miinich se purta m â n d r u cu boeriT şi cu Mitropolitul, ast-fel
că îşi înstrăineză simpatiile lor, ceea ce de sigur că t r e b u e să se pară curios p e n t r u un o m ce şi el năzuia la
domnia Moldovei. Mai mult încă, prin r e g u l a m e n t u l său în 12 capitole el făcea mai m u l t să se simtă j u g u l
asupritor al dominaţiunel rusesci. Acest r e g u l a m e n t stabilea duoă puncte p r i n c i p a l e : recunóscerea supremaţiei
rusesci şi plata u n u i t r i b u t lui Miinich.
D-nu A. Xenopol, analisând g u v e r n ă m â n t u l lui Miinich, arată cât de greşită îi era politica s a ; şi c u m n u ­
mai graţie acestei politici s'a format în (eră o partidă a n t i - r u s ă , care o vom vedea că m e r g e progresând, infil­
trând ast-fel viitorime!, neîncrederea în supiemaţia rusescă.
Dupe încheierea păcei de la Belgrad, în 18 Septembre 1739, r e t r ă g e n d u - s e armatele rusesci, Contele d e
Miinich se reintor.se in p a t r i e , unde influenţa sa a început să decadă. Inamicul séü înverşunat, Biron, obţinu în
1742 de a fi t r ă m i s in s u r g h i u n în Siberia, confiscâudu-i-se averile. Cu venirea pe t r o n a l u i P e t r u UI, este r e ­
chemat la Curtea Rusiei, unde sub Impărătesa Gaterina 11 este n u m i t chiar d i r e c t o r g e n e r a l al P o r t u r i l o r Balticei.
I se a t r i b u e mai m u l t e scrieri istorice din cari trebue amintită m e m o r i i l e sale asupra răsboiulul R u s o -
T u r c (Münichs-Tagebuch in E r n s t H e r m a n n . Beiträge zur Geschichte des russichen Reichs. Leipzig.), in care
găsim o descriere detaliată asupra stărei ţ ă r e i Moldovei.

Cu ocasiunea faptelor m a i sus descrise, i se bate lui Miinich o medalie c o m e m o r a t i v ă în 1 7 3 9 .

Medalia de 44 m / diametru, forte bine lucrată, este în Argint, (gr. de 29 g r a m e ) . Gravată de
m Oexlein,
Cel mai reputat arti-it al liusieî din acele v r e m u r i , de la care avem n e n u m ă r a t e exemplare istorice.

') Vei.II M o r i a Românilor tio X e n o p o l , v o l . V . p.itr. . - l . p r e c u m şi c r o n i c i l e Hiî I o a n Nicuicea.

 16

Aversul represintă bustul generalului, vedut din faţă eu inscripţiunea: C H R I S T O P H : B U R G H : GOMES

DE MUNIGH GENERALIS CAMPI MARESGH: RUSSI.E (I. L. OEXLE1N. F.).
P e revers vedem o alegorie, represintănd pe deul Marte, c a r e ridică suliţa dupe un g r u p de 5 soldat!
t u r c i (?), cari fug d'naintea deului. D'asupra alegoriei este inscripţia: FVLMEN B E L L I ; iar dedesupt:
VINGENDO TVRGAS E T TARTAROS MDCCXXXÍX ( vedi descrierea acestei medalii în Wehl. V. Wellen­
heim. Verzeichniss s. Münzen und Medaillensamiung. No. 14.348 şi in Otto Heining (catalog eines b e r ü h m t e u r
alten Münzen und Medaillen cabinets 1 9 0 3 , N o . 15.342). Din acesta din u r m ă colecţiune provine acesta piesă
c a r e se găsesce în colecţiunea mea.

DONAŢIUNI

Societatea primind u r m ă t o r e l e donaţiunî :

T r e i sute lei de Ia D. M. Şutzu, preşedinte activ.
Duoe sute lel de la D. A. Cantacuzino, secretar.
Medalia de a r g i n t a facultate! de medicină, de la D. G. Severeanu, sub-secretar, şi
Un volum relativ la Numismatica Transilvană (Resch) şi un a n u a r al colecţionarilor internaţionali, de
la I). E. G r o n e r , m e m b r u fondator,
Exprimă căldurosele sale m u l ţ u m i r i onorabilor donatori.

BIBLIOGRAFIE NUMISMATICĂ

I. Colonel A. B u d i ş t e a n u . Catalogue de Pendules et mont res anciennes. (Voi. în 32 pag. 1904

Tip. Gutenberg).
Autorul posedând unu din cele mai bogate colecţiunî de pendule, orologii şi ceasornice antice, le-a des-
C i i s cu m u l t ă competinfă î n t r ' u n catalog special. S u n t 242 piese variate, care arată progresele sciinţel şi artei
orologeriel din diferite féri, in aceşti din u r m ă trei secol!. Casele c e l e b r e ; E. N o r t o n , G a r d n e r , W ä c h t e r ,
Breguet, Jos P e r r . W a u c h e r , etc., îşi aü represintate cele mai frumo-se exemplare. De alt-fel acesta colecţiune
unică la noi, atrage deja de m u l t timp atenţiunea cunos^étorilor.
II. Colecţiunea de m o n e d e poloneze. Sig. v. Chelmucski, S z a r a w k a s'a vindut p r i n licitaţie publică de
expertul Otto Ilelbing, din Miinich, în luna Aprilie. Este una din cele mal bogate colecţiunî in monete şi m e ­
dalii poloneze, conţinând 1.997 piese, în majoritate de a u r şi extrem de r a r e . Pe lângă acesta, numismatica
oraşelor Dantzig şi T h o r n , p r e c u m şi medalii istorice, dintre cari unele în r a p o r t cu istoria téréi nóstre,
vor atrage credem pe m u l ţ i amatori.
De alt-fel, catalogul ilustrat cu 17 planşe în fototlpie, redă şi va perpetua piesele cele m a l r a r e şi in­
teresante din colecţiune.
III. Dr. Iacob H i r s c h , expert in Miinich, ţine în luna Maiü o licitaţie de monete antice, grece şi r o ­
mane, din colecţiunea Dr. M.... Catalogul ilustrat cu 1 8 planşe în fototipie conţine 1.173 de monete antice,
tote de cea mal bună conservaţie şi forte r a r i . In tot-d'a-una amatorii găsesc, în deosebi, în licitaţiunî piese r a r e
şi prin a c ă r o r achisiţiune îşi îmbogăţesc colecţiunile speciale.
IV. Casa Brüder Egger, din Viena, a ţinut în luna Aprilie o imporlantă licitaţiune a unei colecţiunî de
monete r o m a n e (bronz m a r e şi a u r ) , p r e c u m şi de monete şi medalii din Brandenburg în F r a n k e n , Salzburg,
St. George, etc. Acesta colecţiune conţine 701 piese descrise de experţi î n t r ' u n catalog c a r e este însoţit de 10
tabele în fotolitografie.
O. S.

S C H I M B A I ŞI V l N i p É R Í D E P I E S E NUMISMATICE

P e n t r u înlesnirea c o m p l e c t ă r e l colecţiunilor speciale, se înfiinţeză rubrica de faţă, in care se vor publica

cererile şi ofertele de monete, medalii, manuscrise, etc. In acest scop, D-nii m e m b r i i cari doresc a profita de
acesta r u b r i c ă gratuită, sunt rugaţi a trămite D-lui George Severeanu, sub-secretar, strada Câmpineanu No. 2 5 ,
c e r e r i l e şi ofertele D- lor.
I Un m e m b r u al societăţel oferă u r m ă t o r e l e medalii de b r o n z : 1) Dealul Spirei, 1 8 4 8 ; 2) Divanul ad-
h o c , broşa, 1857 ; 3) î n t â l n i r e a a r m a t e l o r la Socola, 1859 ; 4) Ca r o l , Domnul Românilor, 1866 ; 5) Căsătoria
Domnitorilor, 1869 ; 6 ) Sfinţirea Drapelului Guarda Civică din Galaţi, 1 8 6 9 ; 7) Exposiţia Craiova, 1 8 6 9 ;
8) Nascerea Principesei Maria, 1 8 7 0 ; 9) Biserica Domniţa Bălaşa, 1 8 8 1 ; 10) P o r t u l Constanţa, medalie ofi­
cială, 1896, şi 11) Jubileul Domniei Regelui Carol, cu b o r d u r a dublă, 80 m m , 1 8 9 1 .
Contra uneia din u r m ă t o r e l e medalii '.judeţul Tecuciü. lui Cuza-Vodă, 1 8 0 3 ; Mihail Stuvdza, 1 8 4 0 ;
Const. Brâncoveanu, 1 7 1 3 , medalia cea m a r e disâ Taler.

Sub-secretar, 67. Severeanu.

IML'MMKRIA. S T A T U L U I