P.

183
Numărul 18.

^ULJ[)C TnmestruHU91^

BULETINUL
SOCIETĂŢII NUMISMATICE ROMÂNE

A P A R E PERIODIC | NUMĂRUL COSTĂ 7 5 B A N I

BUCUREŞTI

TIPOGRAFIA CURŢII REGALE F. ( J Ö B L FII

No. 19, STRADA REGALĂ, No. 19

1912.
 ADAUS LA STUDIUL MINEI DIN PERINTHUS

Domnilor Colegi,
*

A m onoare a vă oferi p e n t r u colecţiunile noastre

o r e p r o d u c ţ i u n e de ipsos a u n u i foarte i m p o r t a n t p o n d
d e p l u m b antic, care se afla, când l-am studiat, î n
M u z e u l I m p e r i a l O t o m a n din Constantinopol.
Astăzi însă obiectul a d i s p ă r u t din vitrinele acestui
m u z e u şi nu-şi poate -da s e a m ă n i m e n i de î m p r e j u ­
r ă r i l e î n cari a d i s p ă r u t Pierderea acestui preţios p o n d
antic constitue p e n t r u m u z e u o p a g u b ă simţitoare,
care p e n t r u ştiinţă ar fi devenit ireparabilă, dacă re-
p r o d u c ţ i u n e a n o a s t r ă de ipsos n ' a r ţine î n parte locul
o r i g i n a l u l u i şi n u ar fi conservat figura fidelă a o-
b i e c t u l u i ; de a s e m e n e a dacă studiul n o s t r u făcut p e
o r i g i n a l n ' a r fi stabilit cu certitudine g r e u t a t e a p o n d u -
lui, adevărata descifrare a l e g e n d e l o r lui, epoca apro-

N. R. D-l Mihail C. Sutzu a binevoit să ne trimită o versiune a

comunicării făcute de d-sa Academiei Române, la / 2 8 Mai 1912 şi
I 5

privitoare la un monument ponderal publicat pentru prima oară in

Buletinul nostru din 1905. Reproducem aci textul exact al aeestei
interesante comunicări, împreună cu traducerea franceză pentru ci­
titorii noştri streini.
 SUPPLEMENT A L'ÉTUDE DE LA
MINE DE PÉMNTHE
R
COMMUNICATION FAITE A L'ACADEMIE ROUMAINE PAR M - MICHEL SOITTZO
DANS LA SÉANCE DU 15/28 MAI 1912.

Messieurs et Collégues,

J ' a i l ' h o n n e u r d e vous offrir p o u r n o s collections

le m o u l a g e e n p l â t r e d ' u n poids a n t i q u e d e p l o m b
d ' u n e g r a n d e importance. Ce poids se trouvait, l o r s q u e
j e l'ai étudié, a u M u s é e I m p e r i a l O t t o m a n de C o n s -
tantinople.
II n e s'y trouve p l u s a u j o u r d ' h u i et l'on n e sait
c o m m e n t il a dispăru des vitrines d u Musée.
L a perte d e ce précieux m o n u m e n t p o n d e r a l a n ­
t i q u e constitue p o u r le M u s é e I m p e r i a l u n d o m m a g e
trés sérieux et q u i eut été p o u r la science u n e perte
i r r e p a r a b l e si d'une p a r t n o t r e m o u l a g e n e n o u s avait
conserve l'image fidele de l'objet et si d'autre p a r t
l'étude q u e n o u s e n avons faite n e n o u s avait per­
m i s d e fixer avec certitude le poids d u m o n u m e n t ,
la lecture exacte des legendes, l'époque â l a q u e l l e il
appartenait, enfin son caractere et son i m p o r t a ü c e
speciale.
 5

ximativă a fabricaţiunii lui şi î n sfârşit caracterul şi

i m p o r t a n ţ a deosebită a m o n u m e n t u l u i .
S t u d i u l n o s t r u a a p ă r u t î n B u l e t i n u l Societăţii N u ­
m i s m a t i c e R o m â n e d i n 1 9 0 5 , t r i m e s t r u l I. Acest stu­
diu mi-se p ă r e a complect şi n u p r e a v e d e a m î n t r ' î n s u l
e l e m e n t e de controversă. Un erudit francez, d. G. Seure,
n u împărtăşeşte însă p ă r e r e a aceasta şi a consacrat de
c u r â n d m o n u m e n t u l u i n o s t r u o laborioasă şi copioasă
disertaţiune î n Revista N u m i s m a t i c ă F r a n c e z ă (v.
R e v u e N u m i s m a t i q u e , trim. I 1 9 1 2 ) . M ă voi folosi
de ocaziunea de astăzi ca să vă fac o scurtă d a r e de
s e a m ă despre m o n u m e n t u l dispărut şi să l ă m u r e s c m a i
b i n e câteva chestiuni controversate de d. S e u r e .
G r e u t a t e a de p l u m b despre care este vorba avea o
formă pătrată şi era scrisă pe a m â n d o u ă părţile. I n s ­
cripţia de p e faţă, perfect conservată, era
MNA ÜEPIN0IA

E a n e dovedeşte cu s i g u r a n ţ ă n a t u r a obiectului: p l u m ­
b u l reprezintă o mină, adică o n o r m ă de cântar spe­
cială a urbei P e r i n t h u s .
P e p a r t e a d i n dos inscripţia n u era aşa de b i n e
păstrată. L a Constantinopol se credea că t r e b u e citită:
E I I T A A I T P O N AIKEON. Ş i fiindcă la î n c e p u t u l ins­
cripţiei î n dosul literii E r ă m â n e a u n spaţiu gol, se
p r e s u p u n e a că acolo ar fi existat o cruce. A m p u t u t
fără m a r e osteneală să restabilesc adevărata inscripţie,
fiind că se v ă d b i n e la î n c e p u t u l ei u r m e l e u n u i II
şi fiindcă a treia literă, care fusese considerată ca u n
II, era î n realitate u n N. P r i n u r m a r e inscripţia era
I I E N T A A I T P O N AIKEON
 6

N o t r e étude a p ă r u d a n s le Bulletin de la Société

N u m i s m a t i q u e R o u m a i n e de 1 9 0 5 ( i - e r trimestre).
Cette notice n o u s paraissait complete et n e s e m b l a i t
p a s p o u v o i r se p r é t e r â de l o n g u e s controverses.
U n s a v a n t francais, Mr. G. S e u r e . est d ' u n avis diffé-
r e n t et vient de p u b l i e r d a n s la R e v u e N u m i s m a t i q u e
F r a n c a i s e ( 1 9 1 2 , trim. i-er), u n e laborieuse et co-
pieuse dissertation s u r la M i n e de P é r i n t h e .
J e profiterai de l'occasion q u i m'est offerte a u -
j o u r d ' h u i p o u r vous résumer, d a n s u n e courte notice,
la signification d u m o n u m e n t d i s p ă r u et éclaircir q u e l ­
ques questions controversées p a r Mr. S e u r e .
L,e poids en p l o m b dont il est question avait u n e
forme carrée et portait des l e g e n d e s s u r c h a c u n e de
ses faces. S u r l'une d'une conservation parfaite o n lisait

MNA IIEPIN@IA

ce q u i d o n n á i t â ce p l o m b son vrai caractere: il n o u s

représente c e r t a i n e m e n t u n e m i n e p o n d e r a l e speciale
â la viile de P e r i n t h e .
S u r la face opposée l'inscription était en m o i n s b o n
e t a t A C o n s t a n t i n o p l e on croyait q u ' o n devait lire
E I I T A A I T P O N A I K E O N et c o m m e a v â n t la p r e m i e r e
lettre E il restait s u r le p l o m b u n espace vide assez
large, on supposait q u e la place était occupée a u t r e -
fois p a r u n e croix aujourd'hui effacée.
Nous avons p u sans g r a n d e s difficultés rétablir la
legende véritable. O n distinguait en effet â la place
vide Ies traces des j a m b a g e s d ' u n II et l'on v o y a i t
trés bien q u e la lettre q u i suivait l'E n'était p a s u n
 7

şi se potriveşte foarte b i n e cu d a r a u a p l u m b u l u i , ve­

rificată de noi, adică 1 5 4 1 gr., dacă ţ i n e m s e a m ă de
starea obiectului, care n u este tocmai c o m p l e c t
G r e u t a t e a primitivă şi n o r m a l ă a p l u m b u l u i era
1
deci de cinci libre r o m a n e , adică 1 6 3 5 S "- Şi echiva­
l e n t ă cu u n i t a t e a de cântar antică şi a u t o n o m ă a m i ­
n e i din P e r i n t h u s .
M o n u m e n t u l nostru, care fixează cu atâta precizi-
u n e p o n d u l n o r m a l al u n e i u n i t ă ţ i de cântar tracă d i n
anticitate, avea p e n t r u a r h e o l o g i e şi p e n t r u n u m i s ­
matică o î n s e m n ă t a t e foarte m a r e .
D. S e u r e însă se sileşte să n e c o n v i n g ă — l u c r u
c a m anevoios—că u n p l u m b antic grecesc, care p o a r t ă
l e g e n d a MNA I I E P I N O I A ar p u t e a avea altă s e m n i ­
ficare, decât aceea de a n e reprezintă o u n i t a t e p o n ­
derală a u t o n o m ă a u r b e i P e r i n t h u s .
D e şi cam sceptic (autorul p a r e a n e b ă n u i că n u a m
văzut şi cântărit obiectul la Constantinopol) d. S e u r e
cu toate rezervele sale, admite, fiindcă n ' a r e încotro,
autenticitatea s i g u r ă a m i n e i d i n P e r i n t h u s . Aceasta
constitue u n p r i m p u n c t f u n d a m e n t a l .
D-l S e u r e a d m i t e a s e m e n e a î n u n i r e cu noi, că
m i n a d i n P e r i n t h u s este u n m o n u m e n t r o m a n a n t e ­
rior t i m p u r i l o r bizantine şi observaţiunile sale e p i g r a -
fice despre forma literilor n u p o t decât să î n d e p ă r ­
teze şi m a i m u l t data fabricaţiunii lui. M o n u m e n t u l
este deci r o m a n , fapt care constitue u n al doilea p u n c t
fundamental.
Câteva consideraţiuni g e n e r a l e a s u p r a n u m i s m a t i ­
cei r o m a n e , aplicabile şi la p o n d u r i , n e vor p e r m i t e
să n e d ă m p e deplin s e a m ă de caracterul cert al m i -
 8

II c o m m e on l'avait cru, m a i s u n N, L,a vraie l e g e n d e

était donc
I I E N T A A I T P O N AIKEON
Cette l e g e n d e s'accorde d u resté trés bien avec la
pesée d u m o n u m e n t vérifiée p a r n o u s : 1 5 4 1 gr., si
l'on tient compte de l'état de conservation d u poids
q u i laissait â désirer. L e poids primitif et n o r m a l de
l'objet était d o n c de cinq livres romaines, soit 1 6 3 5
gr. et égal â celui d e l'unité p o n d e r a l e a u t o n o m e de
la viile de P é r i n t h e .
N o t r e m o n u m e n t q u i fixe avec u n e teile précision
le poids n o r m a l d ' u n e m i n e a n t i q u e de la T h r a c e a-
vait ainsi p o u r la n u m i s m a t i q u e et l'archéologie de
cette province u n e trés g r a n d é importance.
Mr. S e u r e s'efforce de n o u s convaincre, ce q u i n'est
p a s aisé, q u e ce poids g r e c qui p o r t e la l e g e n d e
MNA Ü E P I N 0 I A pouvait avoir u n e a u t r e significa-
tion q u e celle de n o u s représenter l'unité p o n d e r a l e
a u t o n o m e de la ville de P é r i n t h e .
Q u o i q u e fort sceptique (il n e s e m b l e p a s trés s ű r
q u e n o u s ayons étudié et pesé l'objet â Constanti-
nople) Mr. S e u r e m a l g r é toutes ses réserves admet,
car il n e p e u t faire autrement, F authenticitc incon-
testable d u poids de P é r i n t h e . Ceci constitue u n pre­
m i e r point fundamental.
Mr. S e u r e a d m e t aussi, d'accord avec nous, q u e
n o t r e m i n e de P é r i n t h e est u n m o n u m e n t r o m á i n et
a n t é r i e u r a u x t e m p s byzantins. L,es observations épi-
g r a p h i q u e s de ce s a v a n t relatives â la forme des let-
tres n e p e u v e n t servir qu'â reculer encore la date de
fabrication d u poids.
 9

ii ei din P e r i n t h u s şi de părerile greşite ale d-lui S e u r e .

M o m m s e n credea, şi m u l t e p e r s o a n e îşi î n c h i p u e s c
şi astăzi, că m o d u l R o m a n i l o r de a privi d r e p t u r i l e
statului î n materie m o n e t a r ă se a s e m ă n a cu concep-
ţ i u n e a m o d e r n a despre dreptul de e m i s i u n e regalian
al cârmuirei şi monopolizarea fabricaţiunii î n atelie­
rele statului.
T o a t e faptele cunoscute d a u o d e s m i n ţ i r e vădită a-
cestei păreri, care este absolut eronată. G ă s i m î n ade­
văr în n u m i s m a t i c a r o m a n ă m o n e t e provinciale n u m e ­
roase, u n e l e emise de o r e g i u n e sau provincie, ca fru­
moasele piese de a r g i n t cu l e g e n d e l e MAKEAONQN
I I P O T H S şi MAKEAONQN A E I T E P A S , p r e c u m şi de
b r o n z ca cele cu l e g e n d a P R O V I N C I A D A C I A , şi
u n n u m ă r încă m u l t m a i m a r e de m o n e t e fabricate
în atelierele u r b a n e de către oraşele provinciale ro­
m a n e şi destinate circulaţiunii interioare acestor oraşe.
D r e p t u l de a bate m o n e t ă n u era, la R o m a n i , de
fel rezervat statului, ca la noi, ci d i n contră era con­
siderat adesea de ei ca u n s i m p l u privilegiu munieipal.
E i concedau acest drept cu o liberalitate m a r e chiar
u n o r oraşe mai noi, cari n u aveau d r e p t u r i m o n e t a r e
tradiţionale. Astfel oraşele Nicopolis, Marcianopolis,
A d r i a n o p o l i s a u emis m o n e t e n u m e r o a s e .
D r e p t u l m o n e t a r n u era l i m i t a t n u m a i la m o n e t e
de b r o n z ; oraşele m a r i şi b o g a t e ca Antiochia din S i ­
ria, Cesarea din Capadocia, A l e x a n d r i a din E g i p t şi
altele au fabricat în cantităţi î n s e m n a t e m o n e t e de
argint
M o m m s e n credea că R o m a n i i au încercat să im­
p u n ă provinciilor cucerite n u m e r a r u l lor r o m a n ; toate
 IO

L e m o n u m e n t est donc i n c o n t e s t a b l e m e n t romain

ce q u i constitue u n second point fondamciital.
Q u e l q u e s considérations g é n é r a l e s s u r les principes
de la n u m i s m a t i q u e r o m a i n e , q u i s'appliquent tout
aussi b i e n a u x poids q u ' a u x m o n n a i e s d'époque r o ­
m a i n e , n o u s p e r m e t t r o n t de n o u s r e n d r e compte sans
difficulté du caractere de n o t r e m o n u m e n t et des a p -
préciations erronées de Mr. S e u r e .
M o m m s e n croyait et bieu des p e r s o n n e s c o n t i n u e n t
â croire, q u e les R o m a i n s envisageient les droits de
l ' E t a t a u sujet de la m o n n a i e de la m é r n e m a n i e r e
q u e les p e u p l e s m o d e r n e s , chez lesquels la concep-
tion d u droit r é g a l i e n est si étroite et oü la fabrica-
tion des espéces s'effectue d a n s u n n o m b r e trés l i ­
mité d'ateliers d'État.
L e s faits d o n n e n t c o n t i n u e l l e m e n t u n d é m e n t i fla­
g r a n t â cetté m a n i e r e de voir q u i est tout â fait er-
ronée. L a n u m i s m a t i q u e r o m a i n e n o u s offre de n o m -
breuses m o n n a i e s provinciales, les u n e s d ' a r g e n t c o m m e
celles qui p o r t e n t les legendes MAKEAONQN I I P 0 T H 2
ouMAKEÄONÖN A E F T E P A S , d'autres de bronze c o m m e
lespiéces â la l e g e n d e P R O V I N C I A D A C I A . U n n o m ­
bre encore bien p l u s g r a n d de m o n n a i e s ont été fa-
briquées d a n s les ateliers urbains des villes de pro-
vinces r o m a i n e s et ces m o n n a i e s servaient â la a r c u ­
lation intérieure de ces cités. Ainsi lóin d'étre c o m m e
chez n o u s réservé â l'Etat, chez les R o m a i n s le droit
de battre m o n n a i e était considere le p l u s s o u v e n t
c o m m e u n privilége m u n i c i p a l . Kt les R o m a i n s con-
cédaient ce privilége a u x villes avec u n e g r a n d é li-
béralité et mérne â des cités nouvelles q u i n e p o u -
vaient i n v o q u e r des droits a n t é r i e u r s et t r a d i t i o n n e 1
 II

faptele însă probează contrariul. R o m a n i i lăsau d e ­

p l i n ă libertate oraşelor provinciale ca să emită t i p u r i
m o n e t a r e d u p ă placul lor. Cât priveşte m o n e t e l e d e
a r g i n t v e d e m î n adevăr, că nici Antiohia, nici Cesa-
rea, nici A l e x a n d r i a , spre exemplu, n ' a u b ă t u t piese
de a r g i n t de n o r m ă r o m a n ă ; m o n e t e l e lor din contră
a u g r e u t ă ţ i speciale: ele s u n t d r a c h m e greceşti, de p o n d
grec, i a r n u den ari. O r a ş e l e cari se m ă r g i n e a u la ba­
terea b r o n z u l u i n u aveau de fel o b l i g a ţ i u n e a de a fa­
brica piese de g r e u t a t e a aşilor r o m a n i ; m o n e t ă r i a lor
se c o m p u n e a d i n piese de g r e u t ă ţ i foarte diverse, cari
s u n t fără îndoială d r a c h m e de bronz sau chalchi
greceşti.
Această situaţiune m o n e t a r ă a provinciilor r o m a n e
n e oglindeşte î n m o d perfect situaţiunea p o n d e r a l ă
contimporană. I n antichitate toate m o n e t e l e e r a u con­
siderate ca p o n d u r i şi o d r a c h m ă m o n e t a r ă oarecare
era privită ca fracţiunea necesară a u n e i unităţi p o n ­
derale superioare, a u n e i mine. Deci fiecărei d r a c h m e
m o n e t a r e de g r e u t a t e specială îi corespundea de s i g u r
u n p o n d a u t o n o m local. U z u l comercial al acestui
p o n d este corelativ cu î n t r e b u i n ţ a r e a d r a c h m e i cores­
punzătoare.
R o m a n i i cari a u p e r m i s î n t r e b u i n ţ a r e a m o n e t a r ă a
d r a c h m e i , n ' a u p u t u t de s i g u r să interzică uzul p o n -
d u r i l o r locale. L i b e r t a t e a de a se servi de etaloane
p o n d e r a l e speciale avea o i m p o r t a n ţ ă cu m u l t m a i
mică, decât acea de a emite m o n e t e p r o p r i i şi când
constatăm cu s i g u r a n ţ ă că R o m a n i i n ' a u i m p u s p r o ­
v i n c i i l o r tipul m o n e t a r al d e n a r u l u i , n u î n c a p e î n d o ­
ială că a fortiori n u le-au i m p u s nici î n t r e b u i n ţ a r e a
 12

C e s t ainsi q u e Nicopolis, Marcianopolis, Adrianopolis,

etc. ont frappé de n o m b r e u s e s m o n n a i e s .
Ce droit m o n é t a i r e n'était pas limité â la m o n -
naie de b r o n z é ; les g r a n d e s viiles trés riches, c o m m e
A n t i o c h e de Syrie, Césarée, de Cappadoce. A l e x a n d r i e
d ' E g y p t e et d'autres o n t fabriqué de n o m b r e u s e s m o n ­
naies d'argent.
M o m m s e n croyait aussi q u e les R o m a i n s avaient
essayé d'imposer a u x provinces conquises l'emploi
obligatoire d u n u m é r a i r e romáin. C e s t u n e opinion
é g a l e m e n t erronée et d é m e n t i e p a r les faits. L e s R o ­
m a i n s ont en effet laissé p l e i n e liberte a u x viiles de
provin ce d'émettre â l e u r g r é l e u r s m o n n a i e s sans l e n r s
imposer a u c u n type. C e s t ainsi q u e p o u r l'argeut n o u s
voyons Antioche, Cesarée, A l e x a n d r i e , fabriquer des
piéces q u i n ' o n t p a s le poids r o m á i n ; ces m o n n a i e s
sont des drachmes d ' a r g e n t grecques et n u l l e m e n t des
deniers. L e s m o n n a i e s des villes q u i n'onf frappé q u e
le bronze n ' o n t pas le poids des as r o m a i n s et sont
111 anifestement des drachmes ou des chalques de poids
divers et grecs.
Cette Situation m o n é t a i r e des provinces r o m a i u e s
n o u s réfléte fidélement la Situation qui était faite a u x
poids a u t o n o m e s l o c a u x â l'époque c o n t e m p o r a i n e .
D a n s l'antiquité toute m o n n a i e était considérée
c o m m e u n poids et u n e d r a c h m e m o n é t a i r e quel-
c o n q u e était la fraction nécessaire d'une u n i t é pon­
d e r a l e supérieure, d'une mine particuliére.
P a r suite â c h a q u e d r a c h m e speciale correspondait
u n etalon p o n d e r a l a u t o n o m e et local. L ' e m p l o i com-
mercial de ces poids était corrélatif de l'usage m o n é -
 13

obligatoare a p o n d u l u i r o m a n . E x i s t e n ţ a de uorme-
p o n d e r a l e a u t o n o m e î n provinciile i m p e r i u l u i roman,,
n u constitue de loc, cum crede d. S e u r e , u n l u c r u a-
n o r m a l , din contră este p r o b a b i l că s'au întrebuinţat,,,
cel p u ţ i n în p r i m e l e secole, o s u m e d e n i e de unităţi
p o n d e r a l e locale. M i n a n o a s t r ă din P e r i n t h u s , d i n e-
poca r o m a n ă imperială, este o probă materială d e s p r e
acest adevăr şi existenţa ei, d e p a r t e de a constitui u n
l u c r u extraordinar, este u n s i m p l u fapt banal. A l t e
fapte similare s u n t cunoscute: la P o m p e i s'au găsit
etaloane p o n d e r a l e de g r e u t a t e antică şi p r i n t r e n u ­
meroasele p o n d u r i greceşti de g r e u t ă ţ i speciale, con­
servate în colecţiunile publice şi particulare, s'ar găsi
m u l t e din epoca r o m a n ă .
U z u l obligatoriu şi exclusiv al e t a l o n u l u i p o n d e r a l
r o m a n în tot i m p e r i u l n u poate fi anterior d o m n i e i
l u i Diocleţian şi m o d u l de privire al d-lui S e u r e , a--
plicat la p o n d u l d i n P e r i n t h u s , anterior acestei d o m ­
nii, constitue u n anacronism.
U n alt a r g u m e n t al acestui a u t o r m e r i t ă şi el să
fie d i s c u t a t D-l S e u r e n u poate să-şi închipuiască, că
o n o r m ă greacă, ca m i n a din P e r i n t h u s , ar p u t e a vre-o
dată cântări cu o preciziune m a t e m a t i c ă cinci libre
r o m a n e . Dacă d-l S e u r e ar fi studiat cu a t e n ţ i u n e a
cuvenită etaloanele p o n d e r a l e antice, m i r a r e a l u i ar
m e r g e m u l t m a i departe. Astfel de r e l a ţ i u n i precise
î n t r e unităţi p o n d e r a l e antice s u n t d i n contră foarte
frecvente, ele pot fi considerate chiar ca temelia m e ­
trologiei pozitive şi studiul lor prezintă adeseori u n
iuteres deosebit p e n t r u n u m i s m a t i c ă şi chiar p e n t r u
arheologia generală, când dovedeşte î n r u d i r e a de oii-
 14

t a i r e de la d r a c h m e . L e s R o m a i n s q u i p e r m e t t a i é n t
l'émission de la d r a c h m e locale n ' o n t certainemet p a s
interdit l'usage commercial de la m i n e locale et au­
t o n o m e . L e libre u s a g e d ' u n poids local était d u reste
p o u r les villes u n droit b e a u c o u p m o i n s i m p o r t a n t
q u e celui d e battre des m o n n a i e s â l e u r convenance.
E t l o r s q u e n o u s constatons avec certitude q u e n u l l e
p a r t les R o m a i n s n ' o n t i m p o s é l e u r s types m o n é t a i -
res, d e n i e r on as, on p e u t étre s u r qu'â fortiori ils n ' o n t
n u l l e p a r t aussi imposé a u x provinces l'usage exclu­
şii de l e u r t y p e p o n d e r a l , la l i v r e
L ' e m p l o i d'unités p o n d é r a l e s a u t o n o m e s daiis les
provinces de l'empire r o m á i n n'est d o n c a u c u n e m e n t
a n o r m a l , c o m m e le croit â tort Mr. Seiire, et bien au
c o n t r a i r e d a n s les p r e m i e r s siécles s u r t o u t on a d ű
se servir d ' u n g r a n d n o m b r e de poids locaux de ce
g e n r e . N o t r e m i n e de P é r i n t h e d'époque i m p e r i a l e ro-
m a i n e constitue u n e p r e u v e materielle de cetté vérité
et son existence loin d'étre e x t r a o r d i n a i r e est u n sim­
ple fait b a n a l .
D ' a u t r e s faits similaire n o u s sont connus. O u a dé-
couvert â P o m p e i des étalons p o n d é r a u x se r a p p o r -
t a n t â l'unité attique et p a r m i les n o m b r e u x poids
grecs conservés d a n s les M u s é e s et les collections p a r -
ticuliéres o n en trouverait b e a u c o u p d a t a n t de l'épo-
que romaine.
L ' u s a g e obligatoire et exclusif d e l'étalon p o n d é r á i
r o m á i n i m p o s é â tout l'empire n e s a u r a i t étre a n t é -
r i e u r a u r é g n e de Dioclétien et le p o i n t d e v u e de
Mr. S e u r e a p p l i q u é a u m o n u m e n t de P é r i n t h e a n t é -
r i e u r â ce r é g n e est u n a n a e h r o n i s m e
 15

g i n ă a greutăţilor ponderale mai însemnate. Din punct

d e vedere practic r e l a ţ i u n e a cea m a i i m p o r t a n t ă de
acest fel este aceea, care n e p e r m i t e să considerăm
m i n a atică ca o q u a d r u p l ă t r e i m e a librei r o m a n e ,
î n sens absolut şi m a t e m a t i c R e l a ţ i u n i de felul acesta
sunt, o repet, foarte c o m u n e şi c â n d g ă s i m o m i n ă
d i n P e r i n t h u s identică cu u n «pentalitron» r o m a n e-
xact, constatăm p u r şi s i m p l u u n fapt ordinar, fără
nici o m i r a r e .
D e acea cred că toate criticele formulate de d-nul
S e u r e s u n t lipsite d e temei şi m e n ţ i n fără cea m a i
m i c ă modificare toate concluziunile m e l e anterioare.
M. C. Sutzu.
 i6

U n a u t r e a r g u m e n t de cet a u t e u r v a u t la p e i n e
d'étre discute; Mr. S é u r e n e s a u r a i t s ' i m m a g i n e r q u ' u n
etalon p o n d e r a l grec, c o m m e n o t r e m i n e de P é r i n t h e
ait j a m a i s pu valoir e x a c t e m e n t a u t a n t qtie cinq
livres romaines. Si cet a u t e u r se d o n n á i t la peine
d'étudier les poids autiques avec l'attention qu'ils m é ­
ri tent, il r e n c o n t r e r a i t bien d'autres sujets de stirprise.
L e s relations m a t h é m a t i q u e s de ce g e n r e entre Ies
divers étalons de pesée a n t i q u e s sont assez fréquentes.
O n p e u t m é r n e considérer ces r a p p o r t s c o m m e f o n d a -
m e n t a u x p o u r la metrologie positive. L e u r étude est
toujours inétressante p o u r la n u m i s m a t i q u e ; eile eclaire
mérne l'archéologie g e n e r a l e lorsqu'elle p e r m e t d e
constater des liens de p a r e n t é originels entre les étalons
p o n d é r a u x de g r a n d é importance, a p p a r t e n a n t â des
peuples q u i ont j o u é u n rőle considérable d a n s l'histoire.
A u p o i n t de v u e de la n u m i s m a t i q u e p r a t i q u e la p l u s
r e m a r q u a b l e de ces relations est celle q u i n o u s p e r ­
m e t de considérer la m i n e attique c o m m e u n q u a d r u p l e
tiers m a t h é m a t i q u e et precis de la livre romaine.
L e s r a p p o r t s de ce g e n r e sont, j e le répéte, trés-
c o m m u n s et lorsque n o u s t r o u v o n s u n e m i n e de P é ­
r i n t h e sous la forme d'un p e n t a l i t r o n r o m a i n de poids
m a t h é m a t i q u e , le fait, trés interessant en lui mérne, n e
saurait n o u s causer a u c u n e surprise.
C e s t p o u r q u o i Ies observations et les critiques . d e
Mr. S e u r e n e n o u s paraissent a u c u n e m e n t fondées et
n o u s m a i n t e n o n s , sans y rien changer, toutes nos con-
clusions antérieures.
M. C. Soutzo.
 MONETELE ORAŞELOR GRECEŞTI
D I N

MOESIA INFERIOARĂ
(DUPĂ B. PICK. DIE MÜNZEN VON MCIRS UND MOESIEN).

P e când ţ i n u t u l Moesiei superioare a a v u t î n t i m ­

p u r i l e antice n u m a i m o n e t e b a r b a r e şi chiar î n tim­
p u l i m p e r i u l u i r o m a n a b ă t u t târziu m o n e t e proprii,
î n ţ i n u t u l Moesiei inferioare s'au bătut cu m u l t î n a i n t e
de d o m i n a ţ i u n e a R o m a n i l o r n u m e r o a s e m o n e t e , b i n e
cunoscute şi b i n e determinate.
L o c u l u n d e s'au bătut aceste m o n e t e a fost co­
loniile greceşti de p e coasta a p u s a n ă a M ă r e i N e g r e
'EXA^viSsg TCÓXstg, d u p ă c u m geografii greceşti le n u ­
mesc când descriu acest ţ i n u t barbar.
D i n acestea n e interesează î n p r i m u l r â n d cetăţile
d i n t r e D u n ă r e şi B a l c a n i : Istros, T o m i s , Kallatis, D i o -
nysopolis, Odessos, fiindcă a u ţ i n u t î n c o n t i n u u de
provincia Moesia inferioară.
î n t e m e i a t e ca staţiuni comerciale greceşti î n ţările
T r a c i l o r şi Sciţilor, aceste pieţe de cabotagiu s'au des-
voltat d u p ă împrejurări, p u n â n d u - s e pe cât se putea
î n relaţiuni m a i amicale sau m a i ostile cu popoarele
barbai'e. I n s ă cu toată a s e m ă n a r e a poziţiei lor se p a e r
2
 i8

că n u a existat î n t r e ele nici o l e g ă t u r ă politică d u p ă

c u m nici o l e g ă t u r ă sacerdoţială n u a existat, cum
n e - a m fi p u t u t aştepta, î n t r e ele şi oraşul Miletus, m e -
tropolia lor comună, sau celelalte n u m e r o a s e colonii
milesiene de p e coasta sudică sau nordică a P o n t u l u i
Buxin.
I n g e n e r a l izvoarele n o a s t r e n u vorbesc a p r o a p e ni­
m i c despre afacerile acestor posturi avansate d i n tim­
p u r i l e a n t i c e ; chiar atunci, c â n d d u p ă expediţia lui
D a r i u contra Sciţilor, privirile E l e n i l o r a u fost atrase
a s u p r a acestor r e g i u n i , se p a r e că a u dat p u ţ i n ă aten­
ţ i u n e acestor colonii; cel p u ţ i n î n literatura conser­
vată n u se aminteşte de nici u n oraş.
Astfel a r ă m a s î n tot secohil al V-lea; coloniile
d e pe coasta a p u s e a n ă n u au participat la politica cea
m a r e a E l e n i l o r ; se p a r e că ele a u avut destule griji
cu vecinii lor barbari.
î n t i n d e r e a r e g a t u l u i O d r y s i l o r peste acest teritoriu
(sub Sitalkes) a avut a s u p r a oraşelor greceşti o influ­
enţă p r o b a b i l m a i m u l t binefăcătoare decât vătămă­
t o a r e ; de şi au fost nevoite, de sigur, să plătească tri­
but. Această situaţie însă era de preferat u n e i r e l a ţ i u n i
n e s i g u r e cu triburile b a r b a r e şi a favorizat s i g u r a n ţ a
comerciului grecesc. I a r d u p ă ce d o m i n a ţ i u n e a O d r y ­
silor a fost slăbită p r i n d e s m e m b r ă r i şi certuri i n t e n i e ,
oraşele noastre a u p u t u t obţine i n d e p e n d e n ţ a şi a u t o ­
n o m i a p e care o au avut-o încă m a i î n a i n t e oraşele
greceşti de pe coasta sudică şi nordică a P o n t u l u i .
S e p a r e că Istros a fost p r i m u l oraş i n d e p e n d e n t
de pe coasta apusauă, căci m o n e t e sale cele m a i vechi
s'au bătut cam pe la a n u l 4 0 0 în. Chr. I n f o r m a ţ i u -
 19

îiile cu privire la u n răsboiu al Istriaiiilor în contra

r e g e l u i Ateas al Scythilor, pe la j u m ă t a t e a secolului al
IV-lea, se referă cu g r e u la oraşul Istros, d a r se poate
deduce din aceasta că oraşele greceşti e r a u i n d e p e n ­
d e n t e atât de B a r b a r i cât şi de Macedoneni. R e g e l e
F i l i p al M a c e d o n i e i a fost aliat eu Apollonia şi poate
şi cu alte oraşe; el a atacat Odessos în a n u l 3 4 1 , d a r
fără luptă s'a încheiat o pace şi o alianţă.
C â n d A l e x a n d r u cel M a r e a p ă t r u n s î n acest teri­
toriu, oraşele şi p o p u l a ţ i u n e a n u l'au î n t â m p i n a t ca
supuşi, ci ca amici i n d e p e n d e n ţ i , m a i ales se poate
s p u n e aceasta despre K a l l a t i s care în t i m p u l său p a r e
că a b ă t u t p r i m e l e m o n e t e şi a fost foarte influentă.
Kallatienii a u luat asupra lor şi conducerea u n e i re­
volte contra l u i Lysimaclios, care voia să trateze ora­
şele greceşti de p e teritoriul său ca s u p u s e ; ele se
aliară î m p r e u n ă , p r e c u m şi cu T r a c i i şi Sciţii. D a r
Iyysimachos a î n v i n s repede pe B a r b a r i ; chiar şi O d e s ­
sos şi Istros s'au s u p u s curând, n u m a i i m p r e s u r a r e a
o r a ş u l u i K a l l a t i s a d u r a t mai mult, fiindcă L y s i m a ­
clios a trebuit să-şi r e t r a g ă trupele sale principale con­
t r a lui Antigonos, d a r î n sfârşit a s u p u s şi oraşul
Kallatis.
Dacă d u p ă m o a r t e a lui L/y*nmachos ( 2 8 1 in. Chr.)
oraşele a u devenit i n d e p e n d e n t e sau nu, n u se poate
afirma cu certitudine, d a r este admisibil. I n orice caz se
constată n u m u l t m a i târziu că Istros şi Kallatis, de
s i g u r ca state i n d e p e n d e n t e , au fost amestecate î n t r ' u n
răsboiu cu Bizanţul care a avut ca motiv stăpânirea
oraşului Tomis.
R ă s b o i u l s'a t e r m i n a t cu o înfrângere g r e a p e n t r u
 20

Kallatis, a cărei metropolă H e r a c l e a î n z a d a r a căutat

să mijlocească. T o m i s din contră î n u r m a rasboiuhti
p a r e a fi devenit i n d e p e n d e n t , de oarece se vorbeşte
de u n î n c e p u t de baterea monetelor.
I n ce relaţiuni a u stat oraşele greceşti cu r e g a t u l
Gallo-Tracic n u se cunoaşte, probabil că au avut li­
nişte, plătind u n t r i b u t ; i n d e p e n d e n ţ a lor p a r e că n'a
fost atinsă.
O r a ş u l cel m a i i m p o r t a n t d u p ă căderea oraşului
Kallatis a fost poate î n acest t i m p Odessos, căci aici
s'au b ă t u t deja î n secolul al 3-lea t e t r a d r a c h m e ale­
x a n d r i n e şi m o n e t e de aur, î n cea m a i m a r e p a r t e cu
tipul l u i Lysimachos, p e când în celelalte oraşe n u
se pot constata m o n e t e autentice de ale lui A l e x a n d r u
şi tocmai foarte târziu statere de ale l u i Lysimachos.
I n Odessos s'au bătut î n u r m ă şi t e t r a d r a c h m e
în onoarea M a r e l u i zeu (6Eor MErAAor) care cu
drept cuvânt se pot referi la liberarea Grecilor de
Gali. D u p ă decadenţa acestui r e g a t e posibil că ora­
şele greceşti de pe ţ ă r m u l M a r e i N e g r e s'au liberat
de o p a r t e de barbarii vecini şi de altă parte de regii
Macedoniei. Că n u a u fost supuşii lor, se vede d i n
m o n e t e l e ce s'au bătut î n secolul al 2-lea; chiar d u p ă
s u b j u g a r e a Macedoniei de către R o m a n i p a r e că de
o camdată n u s'a s c h i m b a t nimic. N u m a i pe t i m p u l
răsboiului mithridatic s'a făcut o schimbare. N o i ştim
că M i t h r i d a t e s V I foarte de t i m p u r i u a î n t i n s d o m e n i u l
î n t r e p r i n d e r i l o r sale peste teritoriul tracic şi a exer­
citat asupra l u i câţiva ani d o m i n a ţ i u n e a sa. Oraşele gre­
ceşti s'au unit cu el, de b u n ă voe sau silite, şi u r m e l e
d o m i n a ţ i u n e i sale se recunosc d u p ă monete. E s t e cu
 noscut că o t e t r a d r a c h m ă d i n Odessos arată fisiono-
m i a l u i Mithridates. C h i a r pe staterele l u i L y s i m a -
chos, care s'au b ă t u t î n acest t i m p l a Kallatis, Istros
şi T o m i s cu e m b l e m a lor c o m u n ă , tridentul, d u p ă
m o d e l u l celor d i n Bizanţ, poate chiar î n confedera-
ţ i u n e cu Bizanţul, se recunoaşte potretul l u i M i t h r i ­
dates s a u al u n u i a d i n fii săi î n locul c a p u l u i obiş­
nuit a lui Alexandru sau Lysimachos.
Această confederaţiune a oraşelor greceşti cu M i ­
t h r i d a t e s a fost p r i m a cauză care a atras privirea R o ­
m a n i l o r a s u p r a lor. I n c a m p a n i a p e care a î n t r e p r i n s - o
C. S c r i b o n i u s C u r i o î n a n u l 7 5 î n Macedonia, p a r e
că n u a pătruns î n această r e g i u n e . D i n Gontră ştim
că M a r c u s L u c u l l u s î n a n u l 7 2 a întreprins răsboi
n u n u m a i cu Moesii, ci a c u p r i n s şi oraşele d e p e
coasta apusană a P o n t u l u i ; se p a r e că Apollonia a fost
distrusă, n u m e l e celorlalte oraşe n u s'a p u t u t stabili,
p r o b a b i l că toate coloniile a u fost c u p r i n s e A l t m i n t r e ­
lea însă o provincie n u a fost î n t e m e i a t ă încă aici,
poate că coasta a p u s e a n ă a fost pusă s u b protecţiunea
g u v e r n a t o r u l u i Bythiniei. I n orice caz se poate pre­
s u p u n e că Grecii a u fost trataţi cu b l â n d e ţ e d e către
Romani.
M a i r ă u li-s'a î n t â m p l a t cu 2 0 de a n i m a i î n u r m ă ,
când Geţii s u b Boerebista a u năvălit a s u p r a teritoriului
tracic şi a u c u p r i n s toate oraşele dela O l b i a p â n ă
la Apollonia. N u n u m a i O l b i a a fost pustiită atunci, ci
d u p ă afirmarea u n o r inscripţiuni şi Istros a fost g r e u
asuprit, Odessos şi A p o l l o n i a t e m p o r a l părăsite de l o ­
cuitori. N u m e l e inimicilor n u se spune, d a r d u p ă cal­
culul t i m p u l u i t r e b u e că a u fost Geţii s a u aliaţii lor.
 22

Inimicii î n adevăr s'au retras c u r â n d şi d u p ă ce A u -

g u s t u s a organizat Provincia Moesia şi a declarat D u ­
n ă r e a de j o s ca h o t a r u l i m p e r i u l u i , p r i m e j d i a cea m a i
m a r e a fost înlăturată. D a r cât de n e s i g u r ă a r ă m a s
situaţia oraşelor greceşti şi c u m e r a u ele a m e n i n ţ a t e
şi î n s p ă i m â n t a t e de i n v a z i u n i l e răpitoare ale Geţilor,
Bastarnilor şi S a r m a ţ i l o r , m a i cu s e a m ă î n t i m p u l
iernei, când D u n ă r e a era îngheţată, n e arată poesiile
pe care Ö v i d i u le-a t r a n s m i s R o m e i d i n exiliul dela
T o m i s î n anii 7 — 1 9 . S i g u r a n ţ a complectă a u obţinut'o
n u m a i atunci când T r a i a n d u p ă î n v i n g e r e a Dacilor a
m u t a t h o t a r u l dincolo de D u n ă r e ; de atunci s'a ridi­
cat prosperitatea oraşelor şi ca dovadă a înflorirei l o r
a p a r m o n e t e l e ce ele a u b ă t u t î n secolul al 2-lea şi
3-lea.
D a r oraşele noastre greceşti n u a u fost î n d a t ă î n ­
corporate la Provincia Moesia de către A u g u s t u s . Că
ele făceau p a r t e d i n teritoriul r o m a n s u b d o m n i a sa,
se atestă fără îndoială de Ovidiu, care a fost exilat î n
u n u l d i n aceste oraşe, ceea ce poetul s p m i e expres.
P l i n i u s le-a contat la T r a c i a şi v o m vedea că şi
A g r i p p a şi A u g u s t u s în. descrierea i m p e r i u l u i le-au
considerat n u ca o p a r t e ci ca o a n e x ă a Traciei, p e
care P l i n i u s a reprodus-o i n e x a c t
O provincie T r a c i a n u a existat încă s u b A u g u s ­
tus, d a r teritoriul geografic corespunde î n g e n e r a l cu
r e g a t u l Odrysilor, a cărui d o m n i t o r i de obiceiu e r a u
n u m i ţ i de către R o m a n i r e g i ai Traciei. Acestui stat
tracic, care ţinea de i m p e r i u l r o m a n ca u n p r i n c i p a t
clientelar, n u a u fost încorporate oraşele greceşti de la
P o n t u l B u x i n , ci n u m a i coordonate. P e n t r u aceasta
 23

a p a r e la O v i d i u regele O d r y s i l o r ca p r i m u l protector
al oraşelor, de şi legatul din Moesia (sau g u v e r n a ­
t o r u l g e n e r a l al P e n i n s u l e i Balcanice) avea d r e p t u l de
a interveni î n u l t i m a instanţă. D e l a această conexiune
indirectă la i m p e r i u l r o m a n se p a r e că oraşele g r e ­
ceşti au ajuns î n administraţia directă a provinciilor
r o m a n e cam î n a n u l 46 d u p ă a n e x a r e a Odrysilor.
C â n d s'a organizat n o u ă provincie T r a c i a şi s'au
stabilit hotarele către provincia m a i veche Moesia, şi
oraşele greceşti t r e b u i a u repartizate u n e i a d i n aceste
provincii. L/imita n a t u r a l ă a fost întâi linia m u n ­
ţilor H a e m u s p â n ă la M a r e , astfel că oraşele de
la Istros p â n ă la Odossos s'au alipit la Moesia, i a r
celelalte dela s u d u l p r o m o n t o r u l u i B m i n e B u r n u :
Mesembria, Anchialos şi Apollonia la Tracia. I n se­
colul al 2-lea h o t a r e l e a p a r schimbate, astfel că ţi­
n u t u l oraşului Nikopolis, fondat de T r a i a n l â n g ă
r â u l l a n t r a , ţinea de provincia T r a c i a de şi se afla
la n o r d de H a e m u s , pe când M e s e m b r i a d e p r o v i n c i a
Moesia inferior. A m â n d o u ă o r g a n i z a ţ i u n i p r o b a b i l că
a u fost făcute de T r a i a n , care î n g e n e r a l a făcut m u l t e
s c h i m b ă r i î n administraţia Traciei, ceea ce se atestă
şi de cătră m o n e t e l e oraşelor trace.
P r o b a b i l că organizaţia Provinciei Dacia a provocat
i m p u l s u l la o n o u ă î m p ă r ţ i r e a provinciilor d i n acest
teritoriu, d a r probabil că această s c h i m b a r e s'a făcut
tocmai de H a d r i a n . S u b S e p t i m i u s Severus, N i k o p o ­
lis s'a alipit din n o u la Moesia, c u m se atestă p r i n
n u m e l e g u v e r n a t o r i l o r de p e m o n e t e şi posibil tot
atunci M e s e m b r i a la Tracia, astfel că h o t a r u l n a t u r a l
a fost reconstituit d i n nou.
 24

Provincia r o m a n ă î n t i m p u l î m p ă r a ţ i l o r n u a fost
u n i c a u n i t a t e de care ţ i n e a u oraşele greceşti, ci a exis­
tat şi o altă l e g ă t u r ă între ele p r e c u m şi o altă d e n u ­
m i r e a teritoriului lor, chiar şi m a i î n a i n t e de orga­
nizarea provinciei Moesia. P e n t r u t i m p u r i l e din u r m ă
aceasta se atestă de m u l t e ori: teritoriul oraşelor g r e ­
ceşti p u r t a n u m e l e «Pontos» m a i cu seamă p e m e ­
netele şi inscripţiunele capitalei T o m i s (MHTP0LT0AI2
n o N T o r ) şi spre a distinge, acest teritoriu de acel cu
aceiaşi d e n u m i r e d i n Asia mică, cel e u r o p e a n p u r t a
p e u n e l e inscripţiuni n u m e l e de Ssútóvujjiog Ttóvxog. P o n t u l
stâng, de oarece aceasta este partea stângă a M ă r i i
p e n t r u corăbiile ce v i n d i n Propontis.
D a r t r a n s m i s i u n e a n u m e l u i LTONTOS dela M a r e la
oraşele litoralului, atât î n E u r o p a cât şi în Asia este
m a i veche. Dacă şi î n t i m p u l l u i M i t h r i d a t e partea
e u r o p e a n ă s'a n u m i t KONTOS, aceasta n u ştim, însă
s i g u r este că acest n u m e în t i m p u l lui A u g u s t u s e
oficial şi c u r e n t S u s m e n ţ i o n a t a chorografie al lui
A g r i p p a desemnează două teritorii ca a n e x e a T h r a -
ciei, u n u l , a n u m e H e l l e s p o n t u s este de s i g u r identic
cu Chersonesos, care a fost proprietatea particulară a
lui A g r i p p a şi cellalt pars sinistrior Ponti n u poate
fi altceva decât teritoriul n o s t r u ale oraşelor greceşti.
Descrierea P e n i n s u l e i Balcanice de n o r d de Strabo, d i n
care cu părere de rău ni s'a conservat n u m a i o mică
parte, are de baza s i g u r aceaşi diviziune, şi expre-
siunea iá Apia-spá TOÖ IIÓVTOV poate fi t r a d u s ă î n l i m b a
l a t i n ă : pars sinistra Ponti. •
Că n u m e l e Pontus a fost î u t r e b i n ţ a t p e n t r u ora­
şele greceşti, n u n u m a i oficial ci a p ă t r u n s î n lini-
b a g i u l comun, aceasta o atestă poeziile l u i O v i d i u ,
fiindcă î n scrisorile sale poetice p e care le-a trimis
«ex Ponto» amicilor săi la R o m a , n u se g â n d e ş t e de
s i g u r la M a r e , ci la ţ a r ă ; afară de aceasta g ă s i m de
m u l t e ori că p r i n P o n t u s se înţelege ţ a r a şi câte o
dată se găseşte scris chiar n u m e l e î n t r e g Pontus si-
nistcr s a u Laevus Pontus. F ă r ă îndoială este d a r că
teritoriul oraşelor greceşti a p u r t a t n u m e l e P o n t u s încă
s u b A u g u s t u s şi în u r m ă şi î n a i n t e a încorporărei la
provincia Moesia. Probabil că acest n u m e a î n s e m n a t
î n t i m p u r i l e î n a i n t e de A u g u s t u s n u n u m a i o d e n u ­
m i r e geografică ci şi confederaţiunea oraşelor greceşti
de p e coasta M ă r e i N e g r e , a căror n u m e îl v o m
cita m a i jos.
E s t e cunoscut că A u g u s t u s a î n c u r a j a t şi a avut
intenţia de a forma î n r e g a t u l clieutelar al O d r y s i -
lor sau l â n g ă el o confederaţiuue separată naţională.
Care d i n oraşe au făcut p a r t e în p r i m u l t i m p d i n acest
xoivóv TLÓVTou, cum poate a fost n u m i t , n u este cons­
t a t a t Cât t i m p a u fost încorporate la r e g a t u l Odrysilor,
oraşele dela Istros p â n ă la Apollonia, care au a v u t
d r e p t municipal, făceau p a r t e de această confedera-
ţiune. D a r d u p ă ce s'a înfiinţat r e g a t u l tracic şi d u p ă
ce oraşele greceşti a u venit ca u r m a r e directă la teri­
toriul provincial, a fost nevoie de r e g u l a r e a h o t a r e l o r
provinciale ale confederaţiunei.
O r a ş e l e sudice poate că au făcut p a r t e din x o i v o v
Opaxwv; n u m e l eTCOVTOC;a r ă m a s restrâns la confedera­
ţ i u n e a d i n provincia de nord, de care ţinea majori­
tatea oraşelor. P e n t r u aceasta confederaţiune a ora­
şelor greceşti se ivesc î n t i m p u l î m p ă r a ţ i l o r r o m a n i
 26

m a i m u l t e n u m i r i noi. I n afară de d e n u m i r e a Tiovxog

care s'a m e n ţ i n u t î n t i t u l a t u r a M e t r o p o l e i T o m i s p â n ă
la sfârşit, m a i cu s e a m ă pe m o n e t e , se m a i găsesc
pe inscripţiuni n u m i r i l e de IIevTá7íoXic, 'E^áuoXtg etc.
P r i m a d e n u m i r e o cunoaştem î n o s i n g u r ă inscripţiime
a oraşului Odessos p e n t r u u n m a g i s t r a t al oraşului
şi al confederaţiunei.
După publicarea acestei inscripţiuni s'au făcut o
mulţime de încercări p e n t r u stabilirea acestor cinci
oraşe, care a u format confederaţiunea Pentapolis. Ceva
s i g u r nu s'a p u t u t constata cu m a t e r i a l u l existent, î n s ă
n u î n c a p e îndoială că e vorba de cinci oraşe greceşti
de p e teritorul Moesiei. P r o b a b i l că cele cinci oraşe
litorale dintre gurile Dunărei şi m u n t e l e Haemus:
Istros, T o m i s , Kallatis, Dionysopolis şi Odessos au fost
u n i t e î n acel xotvóv, de oarece aceste cinci oraşe au
ţinut incontinuu d e Moesia în secolul I, de când,
d u p ă o p i n i u n e a generală, este şi inscripţia.
D e s i g u r că s'ar fi p u t u t avea în vedere T y r a şi
Mesembria. T y r a a ajuns s u b d o m i n a ţ i u n e a romană
în a n u l 56 d. Chr. şi s'a aflat de a t u n c i s u b protec-
ţ i u n e a g u v e r n a t o r u l u i din Moesia inferioară; însă de
oarece a stat n u m a i î n legătură slabă cu provincia
şi în sensul strict al c u v â n t u l u i era situată dincolo de
hotarele i m p e r i u l u i , p e n t r u aceasta se p o a t e a d m i t e că
T y r a n u a făcut p a r t e din xoivóv.
M e s e m b r i a din contră a r fi p u t u t face p a r t e din
confederaţiune, dacă î n t i m p u l secolului I a r fi ţ i n u t
de provincia M o e s i a ; atunci s'ar p u t e a a d m i t e că u n u l
din oraşele n o r d i c e n u a a v u t d r e p t u l m u n i c i p a l şi
că M e s e m b r i a ar fi fost a cincea d i n confederaţiune.
 27

D a r acele oraşe fuseseră i n d e p e n d e n t e încă înaintea,

epocei r o m a n e , şi n u se găseşte nicăeri v r e u n indiciu
d u p ă care s'ar p u t e a deduce că g u v e r n u l r o m a n ar fi
s c h i m b a t ceva d i n situaţia lor.
P i n u r m a r e p r o b a b i l că tocmai î n secolul I M e -
s e m b r i a n u a făcut p a r t e d i n Pentapolis, care s'a o r ­
g a n i z a t p r o b a b i l d u p ă înfiinţarea provinciei T r a c i a
s u b C l a u d i u s ; aşa că p u t e m a d m i t e ca făcând parte
P e n t a p o l i s cele cinci oraşe d i n p a r t e a nordică a m u n ­
telui H a e m u s , dela Odessos p â n ă la Istros.
I u secolul al I I - l e a a p a r e î n loc de P e n t a p o l i s o
Hexapolis. Aceasta o c u n o a ş t e m d i n d o u ă i n s c r i p ţ i u n i :
u n a datează din t i m p u l lui H a d r i a n u s sau Pius, cea­
laltă d i n t i m p u r i n u m u l t m a i târzie. C u d r e p t c u v â n t
s'a a d m i s că această H e x a p o l i s s'a format p r i n adăogirea
u n u i al şeaselea oraş p e l â n g ă cele cinci. Acesta t r e b u e
să fi fost u n oraş, care tocmai î n secolul al doilea
a fost alipit la provincia Moesia inferioară. M o m m s e n
credea că acest oraş este M a r k i a n o p o l i s , fondat de T r a -
i a n la s u d de oraşul O d e s s o s ; d a r este îndoios să fi
a v u t acest oraş a s e m e n e a drepturi, de oarece confe-
d e r a ţ i u n e a oraşelor greceşti din P o n t u s de s i g u r că
v e g h i a cu gelozie p u r i t a t e a h e l e n i s m u l u i , ca şi P a n -
h e l l e n i o n din A t h e n a , şi cu g r e u s'ar fi d a t certi­
ficatul de origină greacă p e n t r u locuitorii u n u i oraş
de c u r â n d fondat de către R o m a n i , de şi p a r t e din
locuitori vor fi fost Greci.
C u m u l t ă probabilitate se poate a d m i t e că M e s e m -
b r i a care ţinea î n secolul al doilea, d u p ă afirmarea l u i
Ptolemeu, de Moesia inferioară, a fost al şaselea o r a ş -
d i n confederaţiune, căci este u n oraş p u r grecesc, că-
 28

ruia n u i-s'a p u t u t refuza admiterea îu corporaţiunea

H e l l e n i l o r deşi era situat î n interiorul provinciei.
C u m a fost î n secolul al treilea n u ştim. D e oarece
M e s e m b r i a tot trebuia să fie î n l ă t u r a t ă d u p ă ce a fost
alipită la Tracia, confederaţiunea s'a r e d u s iarăşi la
cinci oraşe, dacă c u m v a n u s'a a d ă o g a t un alt oraş;
n e - a m p u t e a gâiidi la T y r a şi Olbia, căci slaba legă­
t u r ă a acestor oraşe cu provincia n u p r e a era l u a t a
în s e a m ă ; ciliar şi e l e n i s m u l inferior şi situaţia dife­
rită ca d r e p t u r i a oraşului M a r k i a n o p o l i s poate ca
n u a r fi fost o pedică î n acel timp, d a r n u poate fi
admisibil î n nici u n chip ca oraşul N i k o p o l i s d i n in­
teriorul ţărei, să fi făcut p a r t e din confederaţiunea ora­
şelor pontice.
I n p r i v i n ţ a . îutinderei confederaţi un ei î n secolul al
treilea n u se poate s p u n e n i m i c positiv. N i c i i n s -
cripţiunile n u n e d a u o desluşire a s u p r a n u m ă r u l u i
oraşelor confederate. Cât t i m p a d u r a t confederaţiunea
n u se c u n o a ş t e ; ultimele m o n e t e ale o r a ş u l u i T o m i s
care s'au bătut s u b F i l i p d e n u m e s c oraşul tot ca
MHTPOnOAIS IIONTOr şi s u n t ultimele mărturisiri
despre confederaţiunea oraşelor greceşti de p e coasta
a p u s e a n ă a Mărei N e g r e .
D e s i g u r că oraşele greceşti n ' a u făcut p a r t e din
confederaţiunea provincială, care a a v u t î n t r ' u u t i m p
sediul la T r o e s m i s , cât t i m p a existat federaţiunea lor
proprie. D i n aceea p r o b a b i l că făceau parte n u m a i co­
loniile şi m u n i c i p i i l e şi n u m a i reconstituirea i m p e r i u ­
lui s u b Diocleţian a desfiinţat această deosibire p r e c u m
şi confederaţiunea oraşelor greşeşti.
D e s p r e organizaţiunea oraşelor greceşti n u se pot
 29

s p u n e multe. Ca şi confederaţiunile celorlalte oraşe

d i n t i m p u l î m p ă r a ţ i l o r r o m a n i , tot aşa şi confedera-
ţ i u n e a pontică a fost m a i m u l t o asociaţiune p e n t r u
festivităţi. S c o p u l ei a fost o r g a n i z a r e a de serbări şi
j o c u r i naţionale, cultul împăraţilor, omagii, poate m a i
târziu şi petiţiuni.
D a c ă a d u n ă r i l e a u avut loc n u m a i î n aceaşi loca­
lităţi s a u alternativ î n fiecare oraş, n u se ştie. I n orice
caz t r e b u e că a fost u n oraş h o t ă r â t \mde se afla r e ­
şedinţa prezidenţială. Cel p u ţ i n această d e m n i t a t e a
avut-o oraşul T o m i s din t i m p u l lui A n t o n i u s Pius.
Aceasta se atestă p r i n m o n e t e l e acestui împărat, care
a u inscripţiunea MHTPOIIOAIS, p e când cele ante­
rioare p u r t a u vechea inscripţiune TOMITQN. C u toate
acestea n u este exclus că oraşul a fost şi î n a i n t e m e ­
tropola confederaţiunei şi că i m p ă r a t u l a voit să întă­
rească şi î n m o d formal starea de drept deja existentă.
D a r ă este posibil că î n a i n t e a oraşului T o m i s să fi
fost u n alt oraş metropola confederaţiunei şi acest
oraş ar p u t e a fi Odessos; căci preşedinţii ulteriori
a u fost î n acelaş t i m p şi magistraţi î n T o m i s şi p r i ­
m u l preşedinte al confederaţiunei, care n e este cunos­
cut, a fost u n m a g i s t r a t d i n Odessos. Aceasta poate
fi şi o î n t â m p l a r e , d a r poate a fost stabilit p r i n con­
stituţia confederaţiunei, că p r i m u l m a g i s t r a t al m e t r o ­
polei să fie şi preşedintele confederaţiunei.
T i t l u l preşedintelui î n t i m p u r i l e m a i vechi poate
că a fost s i m p l u „&pyw". I n secolul al 2-lea şi 3-lea
preşedintele P o n t u l u i e u r o p e a n p r e c u m şi al celui asia­
tic p u r t a titlul de novxápyyiz. D u p ă c u m se p a r e acest
titlu onorific a fost p e viaţă.
 30

P e m o n e t e l e oraşelor greceşti d i n s t â n g a P o n t u ­
l u i n u se m e n ţ i o n e a z ă nicăeri n u m e l e XOÍVÓV, nici or­
g a n i z a r e a de festivităţi şi de jocuri. P e când î n t i m ­
p u l î m p ă r a ţ i l o r alte confederaţiuni provinciale a u b ă t u t
m o n e t e comune, fie t e m p o r a l p e n t r u c o m e m o r a r e a solem­
nităţilor, fie ca m o n e t e de circulaţie, la confederaţiunea
noastră, aceasta n u a a v u t loc. M o n e t e l e de a u r şi ar­
g i n t î n circulaţie au fost cele i m p e r i a l e şi n u m a i ba­
terea m o n e t e l o r de a r a m ă s'a cedat diferitelor oraşe.
D a r fără influenţă a s u p r a n a t u r e i m o n e t e l o r n u a fost
existenţa acestei confederaţiuni naţionale.
E s t e m e r i t u l lui G a r d n e r de a fi atras p e n t r u întâia
oară a t e n ţ i u n e a a s u p r a s e m n e l o r de valoare ale m o ­
netelor d i n oraşele de p e coasta a p u s e a n ă a M ă r e i
N e g r e . Deşi aceste s e m n e n u c o r e s p u n d î n t o c m a i celor
d e p e m o n e t e l e altor oraşe cuprinse în xotvóv, totuşi
confederaţiunea n a ţ i o n a l ă a contribuit la o a p r o p i e r e
î n p r i v i n ţ a monetăriei.
S e m n e l e principale de v a l o a r e de pe m o n e t e s u n t
B r , A, E (S) şi p e n t r u distingerea lor de literile obişnuite
;

s u n t de m u l t e ori p u s e invers g, J, % g. P e m o n e t e l e mici,

care d u p ă m ă r i m e a şi g r e u t a t e a lor înlesnesc înţelegerea
unităţii, s e m n e l e de v a l o a r e de obiceiu lipsesc şi poate cu
i n t e n ţ i u n e s'au omis ca inutile. N u m a i î n Olbia se
găseşte odată A p e o m o n e t ă mică a lui Geta. D a r şi
pe piesele m a r i n u s'au p u s î n t o t d e a u n a s e m n e l e de
o potrivă; obiceiul acesta n u a fost practicat cu regii -
laritate î n toate oraşele.
C u m a i m u l t ă exactitate g ă s i m î n t r e b u i n ţ a t e s e m n e l e
d e v a l o a r e pe m o n e t e l e o r a ş u l u i T o m i s ; pe acele se
m a i găsesc î n afară de s e m n e l e a m i n t i t e alte d o u ă
 3i

n o m i n a l e ca g r a d e i n t e r m e d i a r e A C şi AC; m a r c a C
a d ă o g a t ă la A şi A s'ar p u t e a considera după Gardner
ca u n s e m n imitat d u p ă c u v â n t u l latin «semis», p r i n
u r m a r e ca o j u m ă t a t e de unitate, astfel că acele piese
a u v a l o a r e a de 1 V 2 şi 4 V 2 unităţi.
N u î n c a p e îndoială că la baterea m o n e t e l o r s'a l u a t
ca bază o u n i t a t e egală la toate oraşele. Deşi piesele
de obiceiu n u s u n t toate egale, totuşi î n g e n e r a l toate
m o n e t e l e din toate oraşele corespund î n t r e ele ca m ă ­
r i m e şi greutate.
Greutăţile din contră s u n t inegale, ceea ce se î n ­
t â m p l ă m a i t o t d e a u n a la m o n e t e l e de aramă. O m u l ­
ţ i m e de m o n e t e cu s e m n u l A s u n t m a i grele de cât
altele cu E , tot a s e m e n e a u n e l e cu B s u n t m a i grele
decât altele c o n t i m p o r a n e cu I \ nici chiar î n t r e m o ­
netele iinuia şi aceluiaşi oraş şi d i n t i m p u l aceluiaş
î m p ă r a t n u există o omogenitate.
G r e u t a t e a obişnuită p e n t r u u n i t a t e este 2 — 3 gr.
(cu s a u fără A); p e n t r u piesele cu n o m i n a l u l A C 3 — 4
gr.; cu B 5 — 7 g r . ; cu r 7 — 9 gr.; cu A 1 0 — 1 3 gr.;
cu AC 1 1 — 1 4 g r . ; cu E a s e m e n e a 1 1 — 1 4 gr. N u
se poate t ă g ă d u i că s u n t diferenţe m a r i de g r e u t a t e î n
p l u s s a u în m i n u s d a r şi a i u r e a se găsesc la m o n e ­
tele de a r a m ă diferenţe şi m a i mari, chiar la m o n e ­
tele u n u i a şl aceluiaşi oraş, c u m este d. e. Chios. I n
g e n e r a l p a r e Ci: m u l t ă s i g u r a n ţ ă că oraşele interesate
a u bătvit m o n e t e l e d u p ă u n u l şi acelaşi etalon, şi aceasta
t r e b u e că a fost o înlesnire simţitoare î n comerţ, de
oarece m o n e t e l e m a r c a t e de s i g u r că a u a v u t fără deo­
sebire curs î n î n t r e a g a r e g i u n e u n d e a u fost bătute.
C u m s'au n u m i t diferitele n o m i n a l e n u se c u n o a ş t e ;
 32

d a r u n i t a t e a poate eä s'a n u m i t , ea şi în alte ţ i n u t u r i

aaaáptov, care corespunde, dacă n u în greutate, totuşi
în valoare, asului r o m a n . P r i n u r m a r e piesele cu B
ar fi D u p o n d i , acele cu A Sesterţi. M o n e t e î n va­
loare de i V2 assari î n afară de T o m i s n u se m a i
găsesc nicăieri, şi n o m i n a l u l S p a r e că n u are o
a n a l o g i e ; n u m a i ca c o n t r a m a r c ă se găseşte acesta p e
m o n e t e l e d i n Pisidia şi altele
N o m i n a l e m a i m a r i s'au b ă t u t î n r e g i u n e a noastră
n u m a i de către G o r d i a n u s ; a v e m m e d a l i o a n e cu
chipul său din Odessos, T o m i s şi M a r k i a n o p o l i s î n
g r e u t a t e mijlocie a p r o x i m a t i v de 2 5 gr. P e u n e l e m o ­
nete din toate aceste oraşe, b u s t u l i m p ă r a t u l u i este
acelaşi, ceea ce n e aduce o n o u ă d o v a d ă de alianţă
monetară. A r m e r i t a a se m e n ţ i o n a că m a r c a T se gă­
seşte m a i cu s e a m ă pe m o n e t e l e împărăteselor şi că
s'au preferat u n e l e t i p u r i p e n t r u diferitele n o m i n a l e .
D a r cu toată coincidenţa m ă r c i l o r de v a l o a r e n u se
poate vorbi de o ligă m o n e t a r ă propriii zisă. D e oarece
î n t r e b u i n ţ a r e a lor n u s'a i n t r o d u s î n u r m a u n e i h o ­
tărâri c o m u n e a oraşelor interesate, ci u n e l e d i n oraşe
au î n c e p u t şi celelalte a u u r m a t e x e m p l u l dat; de
altă p a r t e baterea m o n e t e l o r a fost s u p u s ă î n fiecare
oraş administraţiei p r o p r i e şi d r e p t u l u i de s u p r a v e ­
g h e r e al g u v e r n u l u i r o m a n , fără ca celelalte oraşe să
fi avut vre u n amestec.
î n c e p u t u l m a r c ă r e i s'a făcut la T o m i s s u b M a r c u s
Aurelius, î n s e m n â n d monetele acestui î m p ă r a t şi fiu­
lui său C o m m o d u s cu m a r c a B şi T. S u b r e g i m u l
p r o p r i u al acestui din u r m ă s'au bătut şi piese cu A.
A c u m a u început şi celelalte oraşe să u r m e z e acest
 33

exemplu. S u b C o m m o d u s s'au m a i bătut m o n e t e m a r ­

cate în oraşele Dionysopolis, Istros şi T y r a ; s u b S e ­
verus a u u r m a t Kallatis, M a r k i a n o p o l i s , O l b i a şi î n
provincia T r a c i a A n c h i a l o s ; n u m a i Odessos a bătut
ca şi î n a i n t e m o n e t e nemarcate, p â n ă ce î n sfârşit s u b
G o r d i a n u s a emis şi el m o n e t e cu m a r c a E.
Acest n o m i n a l E (cinci unităţi) a fost străin ţ i n u ­
t u l u i n o s t r u p r e c u m şi oricărui altul s u p u s influ­
enţei r o m a n e şi n u a fost î n t r e b u i n ţ a t nici odată î n
T o m i s . I n cari î m p r e j u r ă r i şi p e n t r u ce a fost in­
t r o d u s n u ştim. P e n t r u p r i m a oară se găseşte la K a l ­
latis p e m o n e t e l e l u i Geta Caesar şi la Dionysopolis
s u b S e v e r u s ; cea m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă a avut'o î n
m o n e t ă r i a o r a ş u l u i M a r k i a n o p o l i s u n d e a p a r e în tim­
pul din urmă a împăratului Severus sub guverna­
torul F l a v i u s U l p i a n u s î n t r e anii 2 0 9 şi 2 1 1 .
Cele m a i m u l t e din m o n e t e l e o r a ş u l u i M a r k i a n o ­
polis î n g e n e r a l n u a u nici o marcă, n u m a i s u b D i a -
d u m e n i a n u s se găsesc cu m a r c a T. D a r m o n e t e cu E
n u s'a b ă t u t în nici o p a r t e m a i m u l t e decât aici;
ele se constată s u b toţi î m p ă r a ţ i i p â n ă la încetarea
baterei s u b P h i l i p p u s .
I n afară de m a r c a E monetele acestui oraş a u şi
o altă particularitate, şi a n u m e : p e avers d o u ă ca­
pete faţă î n faţă. Scopul de s i g u r a fost ca să se poată
distinge la p r i m a v e d e r e de celelalte de o m ă r i m e
a p r o a p e egală, cu aceleaşi t i p u r i şi aceiaşi l e g e n d ă
Piesele acestea de şi n u a u nici o marcă, î n s ă se p o t
considera ca tetrassaria (patru unităţi). Aceasta se poate
a d m i t e şi p e n t r u m o n e t e l e a s e m ă n ă t o a r e ale o r a ş u l u i
Nikopolis, care nici odată n u au fost marcate.
3
 54

M o n e t e l e cu d o u ă capete a u r ă m a s t i m p înde­
l u n g a t o particularitate a o r a ş u l u i M a r k i a n o p o l i s ; la
p r i m a e m i s i u n e au a v u t p e de o p a r t e capetele l u i
S e v e r u s şi a D o a m n e i , u r m ă ale lui Caracalla şi Geta.
Astfel s'a continuat şi s u b g u v e r n e l e u r m ă t o a r e , bă-
t â n d u s e p e avesul m o n e t e i capul î m p ă r a t u l u i şi al
u n e i A u g u s t e sau al u n u i Caesar. D u p ă ce î n s ă
G o r d i a n u s I I I - l e a a devenit împărat, î n lipsa u n e i
A u g u s t e sau u n u i Caesar s'a b ă t u t alăturea capul
lui S a r a p i s sau al M a r e l u i zeu, a cărui a d o r a ţ i u n e
s'a î n t i n s dela Odessos peste î n t r e g ţinutul. Ş i de
a c u m s'a a d m i s tipul cu d o u ă capete p e avers î n cele
m a i m u l t e oraşe învecinate. M o n e t e l e cu busturile
lui G o r d i a n u s şi S e r a p i s se m a i găsesc î n D i o n y s o -
polis şi O d e s s o s ; î n oraşul d i n u r m ă zeul bărbos este
caracterizat p r i n cornul de a b u n d e n ţ ă ca 6sóg Mápaj.
M o n e t e l e din toate cele trei oraşe poartă m a r c a E.
D u p ă căsătoria lui G o r d i a n u s s'a înlocuit c h i p u l zeu­
lui m a r e p r i n al soţiei sale T r a n q u i l l i n a şi m a i m u l t e
oraşe au . bătut m o n e t e cu b u s t u r i l e î m p ă r a t u l u i şi
împărătesei şi a n u m e î n afară de M a r k i a n o p o l i s şi
Odessos se m a i găsesc astfel de m o n e t e la T o m i s
si Istros, d u p ă aceea peste hotarele provinciei M o e -
sia î n oraşele învecinate d i n provincia Tracia, M e -
s e m b r i a şi Anchialos. Cele d i n M a r k i a n o p o l i s , O d e s ­
sos şi Istros p u r t a u m a r c a E , cele din M e s e m b r i a şi
A n c h i a l o s n u s u n t marcate, şi î n sfârşit cele d i n T o ­
m i s a u p e de o parte ca şi cele vechi, m a r c a A, iar p e
i a r p e de altă parte m a r c a AC.
P e n t r u care motive m o n e t e l e o r a ş u l u i T o m i s n u a u
avut o valoare egală cu cinci unităţi, n u se ştie, d a r
 35

în g e n e r a l au aceiaşi g r e u t a t e şi acelaşi d i a m e t r u ca
m o n e t e l e corespunzătoare a celorlalte oraşe. I n orice
caz aceasta a fost în d e t r i m e n t u l o r a ş u l u i că n u a
fost în stare a progresa într'xm t i m p atât de î n d e l u n ­
g a t peste baterea tetrassarilor. I n t r o d u c e r e a n o m i n a -
m u i u î er. 4 V 2 unităţi a fost p r i n u r m a r e o concesiune
făcută oraşului.
M o n e t e l e oraşelor M e s e m b r i a şi Anchialos se pot
socoti î n v a l o a r e de cinci unităţi. M a r c a acestei u -
nităţi poate că n u s'a b ă t u t d i n cauză că cele d o u ă
capete a u fost indiciul valoarei şi s i n g u r e m o n e t e l e
o r a ş u l u i A n c h i a l o s cu capul lui G o r d i a n u s I I I , a u
m a r c a E.
I n t i m p u l g u v e r n u l u i succesorului său, n u m a i m o ­
netele oraşului M a r k i a n o p o l i s a u m a i a v u t m a r c a
K. Aversul acestor m o n e t e p o a r t ă u n e o r i capetele lui
F i l i p şi Otaciliei, alte ori capetele lui F i l i p j u n i o r
şi Sarapis. T o t aceleaşi averse se găsesc şi p e m o ­
netele oraşelor T o m i s şi M e s e m b r i a , p r i m u l şi la
Bizye, d a r p r e t u t i n d e n i fără m a r c ă ; probabil că toate
aceste m o n e t e a u avut valoarea de cinci u n i t ă ţ i ca şi
acele ale oraşului T o m i s u n d e m a r c a lipseşte.
Dacă a r u n c ă m o privire a s u p r a m o n e t ă r i e i î n t r e g i
a oraşelor greceşti din Moesia î n t i m p u l i m p e r i u l u i
r o m a n , p u t e m să recunoaştem cu s i g u r a n ţ ă că r e g u -
larea ei a fost absolut î n m â i n i l e g u v e r n a t o r u l u i ro­
m a n . Baterea m o n e t e l o r de a u r şi a r g i n t a fost inter­
zisă t u t u l o r oraşelor d i n această r e g i u n e , c h i a r şi ba­
terea m o n e t e l o r de a r a m ă n u a fost p e r m i s ă t o t d e a u n a
î n m o d r e g u l a t t u t u l o r oraşelor.
M o n e t e de ale oraşului T o m i s a v e m n u m a i din seco-
 36

Iul I, tocmai la sfârşitul lui începe T y r a să bată m o ­

nete s u b D o m i t i a n u s ; d u p ă aceea începe Odessos s u b
T r a i a n ; Dionysopolis şi Istros u r m e a z ă s u b P i u s pre­
cum şi N i k o p o l i s din Tracia, s u b P i u s s a u M a r c u s
A u r e l i u s bate Kallatis şi î n sfârşit O l b i a s u b Severus.
Baterea m o n e t e l o r odată începută, n u a fost sta­
tornică nici n u a continuat r e g u l a t ci s u b u n i i
î m p ă r a ţ i a î n c e t a t Astfel s'au bătut m o n e t e î n Moesia
sub M a r c i a n u s n u m a i la M a r k i a n o p o l i s şi N i k o p o l i s
şi s u b M a x i m i n u s n u m a i î n T o m i s . Cauzele n u se
cunosc, d a r de oarece este g r e u de p r e s u p u s că ele a u
posedat s u b acei î m p ă r a ţ i d r e p t u l m o n e t a r , d a r n u l'au
exercitat de b u n ă voie, p u t e m deduce d i n cazul acesta
că d r e p t u l de b a t e r e a m o n e t e l o r n u a fost continui:,
ci a fost acordat n u m a i î n cazuri speciale.
C u toate aceasta n u este exclus ca u n î m p ă r a t să fi
acordat d r e p t u l de a b a t e m o n e t e t u t u l o r oraşelor
î n acelaşi timp, d u p ă c u m se p a r e că s'a făcut s u b
C o m m o d u s , S e v e r u s şi Gordianus.
I a r de altă p a r t e se poate dovedi d u p ă n u m e l e g u ­
vernatorilor, că acest drept, cel p u ţ i n p e n t r u M a r k i a ­
nopolis şi Nicopolis, n u s'a acordat nici de cum p e n ­
tru u n timp mai îndelungat sau pentru întreaga gu­
v e r n a r e a u n u i împărat, de oarece cei m a i m u l ţ i le­
gaţi a u p e r m i s baterea m o n e t e l o r n u m a i câte u n u i a
d i n aceste oraşe.
Această i n t e r v e n i r e şi s u p r a v e g h i e r e r e g u l a t ă a g u ­
v e r n u l u i r o m a n a fost fără îndoială trebuincioasă spre
a împedica oraşele de a bate m o n e t e p r e a n u m e r o a s e
în d a u n a g e n e r a l ă şi chiar a imperiului. Cu toate
acestea şi cu toată s u p r a v e g h e r e a s'a bătut u n n u m ă r
 37

prea m a r e din cauza neglijenţei u n o r î m p ă r a ţ i sau

g u v e r n a t o r i , şi n u m ă r u l e n o r m de m o n e t e de a r a m ă
d i n t i m p u r i l e î m p ă r a ţ i l o r r o m a n i , care u m p l e m u s e e l e
noastre de s i g u r că a contribuit la falimente comunale.
M a i este posibil că u n e l e din oraşele n o a s t r e a u avut
d r e p t u l legitim de a bate monetele, d a r totuşi exerci­
tarea acestui d~ept a fost r e g u l a t ă d u p ă b u n u l plac
al g u v e r n u l u i r o m a n . N u se poate t r a g e concluzia din
existenţa sau lipsa de m o n e t e î n t r ' u n oraş a s u p r a fe­
l u l u i d r e p t u l u i m u n i c i p a l ; se poate dovedi n u m a i din
m o n e t e l e noastre, că situaţiunile l e g i t i m e ale oraşelor
M a r k i a n o p o l i s şi N i k o p o l i s a u fost altfel decât la cele­
lalte oraşe. Căci dacă p e m o n e t e l e acestor două oraşe,
î n afară de cele mici, s'a p u s r e g u l a t n u m e l e g u v e r ­
natorului, ceiace n u s'a făcut nici odată p e m o n e t e l e
din celelalte oraşe, î n s e m n e a z ă că acelora li s'a dat
autorizaţiunea de către g u v e r n a t o r , iar cestorlalte oraşe
de cătră însuşi împăraţii. I n s ă p ă r e r e a că oraşele din
u r m ă ar fi fost scoase de s u b r e g i m u l guvernatorilor,
p r i n u r m a r e ar fi fost oraşe i n d e p e n d e n t e , n u se poate
susţine.
D e oarece oraşele pontice toate, sau cel p n ţ i n cea
m a i m a r e parte dintre ele, a u fost subjugate de R o ­
m a n i ca nişte inimici învinşi, de s i g u r că n u li s'a
conferit cel m a i avantagios d r e p t municipal. D u p ă ce
a u fost s u p u s e şi-avi păstrat constituţia lor democratică,
c u m n e arată inscripţiunile şi î n acest sens a u fost
oraşe i n d e p e n d e n t e . D a r î n care categorie a d r e p t u l u i
public a u i n t r a t ca s u p u ş i r o m a n i , aceasta n u se poate
dovedi. N i c i n u se poate susţine că poziţia legală a
oraşelor M a r k i a n o p o l i s şi Nicopolis ar fi fost m a i rea
 38

decât a celorlelte oraşe greceşti, însă din m o n e t e şi

inscripţiuni se arată că a u a v u t o poziţie legală deo­
sebită. I n g e n e r a l se p a r e că toate aceste oraşe greceşti
a u format o categorie deosebită de celelalte oraşe g r e ­
ceşti din i m p e r i u l r o m a n , şi d r e p t u l m u n i c i p a l li s'a
conferit de însuşi imperaţii.
A c u m să a r u n c ă m o privire a s u p r a g u v e r n a t o r i l o r
celor d o u ă oraşe fondate de T r a i a n . L a N i k o p o l i s e-
m i s i u n e a m o n e t e l o r începe s u b H a d r i a n u s , şi fiindcă
oraşul ţinea la î n c e p u t de provincia Tracia, p e n t r u
aceasta g ă s i m foarte n a t u r a l întâi n u m e l e g u v e r n a ­
torilor acestei provincii, s u b A n t o n i n u s P i u s H T E
ZHNQNQC şi s u b C o m m o d u s HTEMO K A I K I C E P -
BIAIAN. Cel dântâi, M. A n t o n i u s Z e n o se găseşte şi
pe monetele oraşelor P e r i n t h o s şi Philippopolis, cel d i n
u r m ă Caeci(lius) S e r v i l i a n u s pe m o n e t e l e oraşelor A n -
chialos, H a d r i a n o p o l i s , P a u t a l i a şi Philippopolis.
C u v â n t u l prescurtat î n a i n t e a n u m e l u i , î n loc de
BTEMONOC, se va citi m a i b i n e BTEMONEQNTOC.
S u b d o m n i i l e lui T r a i a n u s şi H a d r i a n u s , la î n c e p u t
apoi şi s u b Pius, m o n e t e l e oraşelor tracice p u r t a u ti­
t u l a t u r a I I P E C B cu sau fără adăogire, adică t r a d u c e ­
rea exactă a titlului oficial «• Legátus Augusti pro prae­
tor?». I n t i m p u l lui P i u s acest titlu se s c h i m b ă p r i n
e x p r e s i u n e a g e n e r a l ă BT(EMO), care era potrivită p e n t r u
toate felurile de g u v e r n a t o r i , ca şi c u v â n t u l corespun­
zător l a t i n Praetor.
P r i m e l e m o n e t e b ă t u t e î n oraşul M a r k i a n o p o l i s s u b
C o m m o d u s n u poartă n u m e l e g u v e r n a t o r u l u i , p r o b a ­
bil că conferirea d r e p t u l u i m o n e t a r s'a făcut de însuşi
î m p ă r a t u l şi n u de legatul său.
 39

Baterea m o n e t e l o r probabil că a fost s u p r a v e g h i a t ă

î n u r m ă d e legaţi, de oarece î n t i m p u l l u i S e v e r u s
a p a r n u m e l e lor regulat, cu p u ţ i n e excepţiuni, p e
m o n e t e l e oraşului M a r k i a n o p o l i s şi N i k o p o l i s
care a trecut la provincia Moesia. Că n u este vorbă
de u n m a g i s t r a t local, aceasta a fost recunoscut de
E c k h e l şi a p r o b a t de Borghesi p r i n exemple, d e oarece
u n e l e d i n n u m e se află î n a m b e l e o r a ş e ; p e l â n g ă
aceasta u n e l e s'au regăsit p e inscripţiuni şi î n afară de
aceasta se află titlul r o m a n însuşi p e toate monetele.
G u v e r n a t o r u l din Moesia inferioară, p r e c u m şi acel
d i n Tracia, p u t e a fi n u m i t cu formula BTEMONE-
rONTOC s a u IIPECBErTOr. D a r î n acest t i m p a fost
uzul ca legaţii m a i superiori să p o a r t e p e l â n g ă tribul
lor d e n o m i n a ţ i u n e a Consulari* î n greceşte MATIKOC,
sau chiar n u m a i acest d i n u r m ă î n locul titlului. Acest
titlu s'a î n t r e b u i n ţ a t î n u r m ă r e g u l a t p e m o n e t e l e oraşe­
lor M a r k i a n o p o l i s şi Nikopolis. N u m a i u n s i n g u r g u ­
vernator « U m . Tereventinus» sub Alexandru poartă
1
formula HI , însă înaintea n u m e l o r t u t u l o r celorlalţi se
află abreviaţiunea H I , m a i r a r T s a u r n A .
Aici m a i j o s se dă p e scurt lista g u v e r n a t o r i l o r c u
indicaţiunea î m p ă r a t u l u i şi a oraşului de e m i s i u n e a
monetelor.
Sub Severus. Iulius Faustinianus
P o l l e n i u s A u s p e x (Nik.) (Mark.)
Cosconius G e n t i a n u s Flavius Ulpianus (Mark
( M a r k & Nik.) & Nik.)
O v i n i u s T e r t u l l u s (Nik.)
Aurelms Gallus (Mark & Sub Caracalla ca Augustus
Nik.) Q u i n k i l i a n u s (Mark.)
 40

Sub Ma reiau us Fir... P h i l o p a p p u s (Mark.)

S t a t i u s L o n g i n us (Nik.) U m b r i n u s , şi T e r e v e n t i -
P. F u . P o n t i a n u s ( M a r k n u s (Mark.)
& Nik.) Iu... G e n t u l i c u s (Mark.)
Március Claudius Agrippa Sub Gordianus III
( M a r k & Nik.) Tullius Menophilus
Sub Elagabalus (Mark.)
I u l i u s A n t o n i u s Seleucus Sab. (inius şi) M o d e s t u s
(Mark.) (Mark.)
Sergius Fitianus,(Mark.) Tertullianus (Mark)
N o v i u s R u f u s (Nik.) Sub Philippus
Sub Alexandru Prastina Messalinus
T i b . I u l i u s F e s t u s (Mark.) (Mark.)
N u m e l e m a g i s t r a ţ i l o r n u se m e n ţ i o n e a z ă pe monetele
imperiale, excepţiune fac n u m a i p r i m e l e m o n e t e ale
o r a ş u l u i T o m i s ; astfel nici funcţionarii confederaţiu-
nei n u s u n t trecuţi, d u p ă c u m am văzut m a i sus.
I n ceea» ce priveşte tipurile de monete, fiecare oraş
u r m a placul său. I n t i m p u l i m p e r i u l u i s'a m a i reve­
n i t câte odată la tipurile vechi, d a r şi m u l t e alte noi
s'au creat, care s'au referit la cultul zeităţilor princi­
p a l e sau la alte particularităţi ale oraşului. D a r ma­
joritatea principală a tipurilor din acest t i m p s u n t
lipsite de orice î n s e m n ă t a t e locală, şi presintă zeităţi
convenţionale şi a t r i b u ţ i u n i l e lor, personificatului ro­
m a n e , sp. e. Concordia, figura î m p ă r a t u l u i , î n cea m a i
m a r e p a r t e toate î m p r u m u t a t e de pe tipurile m o n e t e l o r
i m p e r i a l e de a u r şi argint, care au avut curs î n toată
lumea.
P e aversele m o n e t e l o r din t i m p u r i l e i m p e r i a l e se a-
 4i

flă câte odată, î n cele m a i m u l t e oraşe, î n locul ca­

petelor î m p ă r a ţ i l o r sau a altor m e m b r i i d i n dinastia
imperială, capete de zeităţi, fundatori mitici, zeităţi ale
o r a ş u l u i ; m a i cu s e a m ă la Kallatis, T o m i s , M a r k i a ­
nopolis şi N i k o p o l i s , d a r nici odată la Odessos.
S e vede că şi acesta era u n indiciu al d r e p t u l u i
lor m u n i c i p a l ; poate că d r e p t u l de s u p r a v e g h e r e al
g u v e r n u l u i s'a î n t i n s p â n ă acolo că t r e b u i a să se ceară
deosebit autorizaţiunea de a b a t e m o n e t e fără capul
împăratului.
I n r e g i u n e a n o a s t r ă a încetat să bată m o n e t e oraşul
O l b i a şi T y r a s u b A l e x a n d r u Severus, a u r m a t D i o ­
nysopolis, Istros, Odessos şi N i k o p o l i s s u b G o r d i a n u s
I I I , şi î n sfârşit Kallatis, T o m i s , M a r k i a n o p o l i s s u b
Philippus.
I n acelaşi t i m p s'a î n c e p u t baterea m o n e t e l o r î n
provinciile învecinate Dacia şi Moesia superioară, d a r
n u a v e m nici o cunoştinţă dacă aceste d o u ă fapte stau
î n legătură.
W. Knechtel.
 NOUTĂŢI' NUMISMATICE

J u r n a l u l fraţilor noştri d i n Bucovina Viaţa noi/ă

d i n 2 0 Aprilie 1 9 1 2 , ne-a a d u s ştirea că, amicul şi
colegul n o s t r u C. Alecsandrescu subdirectorul M o n i ­
t o r u l u i Oficial şi al I m p r i m e r i e i S t a t u l u i , a fost î n
Cernăuţi, p e n t r u cercetări de m o n e t e antice ale d o m n i ­
torilor noştri d i n M o l d o v a ; s'a î n t â l n i t cu p e r s o a n e
ca D-l A l e c s a n d e r Issecescul şi E d u a r d Fischer.
D. E d u a r d F i s c h e r se ocupa cu m a r e stăruinţă
şi face cercetări serioase a s u p r a m o n e t e l o r vechilor
noştri D o m n i t o r i , a scris î n această p r i v i n ţ ă o carte
î n l i m b a g e r m a n ă «Beitrag zur M ü n z k u n d e des F ü r s ­
tentums Moldau».
D-l F i s c h e r a e x p u s la expoziţia noastră d i n 1 9 0 6
la pavilionul Bucovinei u n g a l a n t a r cu foarte m u l t e
m o n e t e antice r a r e cu care se îmbogăţeşte istoria noastră.
D. Alecsandrescu are la C e r n ă u ţ i cunoştinţe de va­
loare. D i n această escursiune, a venit î n ţară cu cinci
m o n e t e foarte r a r e
1. P r i m a m o n e t ă este a l u i P e t r e I I I A r o n care a
d o m n i t î n M o l d o v a la 1 4 5 4 — 1 4 5 7 î n a d o u a domnie.
2. A d o u a m o n e t ă este a lui Ştefan I d i n anii D o m ­
niei sale 1 3 9 4 — 1 4 0 0 .
 43

3- A treia m o n e t ă este a l u i Ştefan V I I I 1 5 9 5 .

4. A p a t r a m o n e t ă a l u i A l e c s a n d r u al I I I C o r n e a
care a d o m n i t l a 1 5 4 0 — 1 5 4 1 .
5. A cincea m o n e t ă a l u i Ştefan T o m ş a I care a
d o m n i t la 1 5 6 3 — 1 5 6 4 .
Această d i n u r m ă m o n e t ă n e încredinţează Viaţa
nouă d i n Cernăuţi, că ar fi d e o e x t r e m ă raritate, u -
nica p â n ă azi, căci nici A c a d e m i a noastră n u o a r e
şi nici muzeele d i n B u d a p e s t a şi V i e n a n u o posedă
şi n u o cunosc. E a este făcută d u p ă l e g e n d a m o n e t e -
lor U n g a r e .
P e A v e r s se vede chipul Maicei D o m n u l u i cu I s u s
H r i s t o s î n braţe, şi de j u r î n p r e j u r se citeşte «Mol­
dova» şi u n d u b l u W care î n s e m n e a z ă «Voevod», la
dreapta m a i este u n « M » care î n s e a m n ă m o n e t a şi
p e p a r t e a s t â n g ă u n «S» care î n s e a m n ă « S u c e a v a » ;
i a r p e revers î m p r e j u r u l scutului se citeşte «Stefan
T 1563».