UNIVERSUM
3 0 9 M arţi 9 N o ém im é 19371
G A L E R I E « L A F A Y E T T E este unicul maqazin occidental din t a r ă
Desvelirea busturilor Comitagiii jefuesc M o n u m e n t u l
lui U.C. Brătianu şi Al. Constantinescu pe mai mulţi locuitori v á n á t o r i l o r d e m u n t e
la Silistra
Silistra, 6 Noembrie
Eri, au fost desvelite, la Silis­
tra, busturile lui Ion I. C. Bră­
tianu şi Alexandru Constanti­
nescu.
La ora 10 dimineaţa, cu un au­
tomotor, au sosit în localitate d.
subsecretar de stat Aurelian Ben-
toiu însoţit de numeroşi parla­
mentari şi fruntaşi politici.
Şefii autorităţilor locale au pri­
mit pe oaspeţi vizitând împreună
dispensarul oraşului şi alte ins­
tituţii.
La ora 11 a fost solemnitatea
desvelirii busturilor celor doi
bărbaţi de stat.
După cuvântarea P. S. S. E-
piscopului Gherontie, a luat cu­
vântul d. subsecretar de stat Au­
relian Bentoiu. care în numele
guvernului a rostit următoarele:
I. I. C. Brătianu a . învins în
răsboiul de întregire pregătind
verdictul de dreptate al istoriei
în virtutea căruia fraţii români de
pretutindeni au fost aduşi la Pa­
tria Mumă. Dar a învins în răz­
boiul de desro'oire dinăuntru fă­
când prin reformele sociale —
împroprietărirea şi votul obştesc
— un popor liber dintr’un popor
de iobagi.
Câte din bunurile comune in­
ventariate azi în patrimoniul
moral sau material al neamului,
bunurile cari sunt creaţiunile ma­
rilor morţi, apar atâtora ca dela
sine create — ca deslipite de ori­
ce trudă şi merit omenesc ,— ca
crescute brusc aşa cum creşte
troscotul pe marginea drumului.
Dat uitarea aceasta în preju­
diciul morţilor — dezonorează pe
cei vii. Să ne ferim de această
dezonoare. Să ne aducem aminte
de bătăliile date pe frontul reven­
dicărilor sociale al căror stegar a
fost mai bine de trei decenii spre
a înţelege oă împroprietărirea şi
votul obştesc nu au fost daruri
ale întâmplării ci biruinţe ale
meritului. Să ne aducem aminte
de toate luptele duse pe frontul
Oribila crimă a unui soţ înşelat
Botoşani, 6 Nckembrie
O abominabilă crimă din ge­
lozie s’a petrecut în comuna Sa-
rafineşti din jud. Botoşani.
Săteanul Ion Ocu, din numita
comună, s’a dus cu nişte neamuri
la un hram. într’un sat din a-
propiere.
Soţia sa, pretextând că e bol­
navă. a rămas acasă.
Soţul înapoindu-se pe neaştep­
tate, a găsit-o în intimitate cu un
vecin al său Ion Jugaru cu care
el o bănuia de multă vreme că
întreţine legături.
Ion Ocu, a pus mâna pe un
par, pe care îl smulsese dintr’un
♦♦♦♦ ♦
O S R A M
becul etalonat în Decalumeni cu stampila de garanţie
pentru un consum de Waţi redus.
Confecjiuni de damă
Manfouri - Blănuri
Rochii-Bluze-Tricotaje
Mătăsuri - Lenajuri
P â n » k fu rS - C a r d o a n e
F a c e ţ i c u m p ă r a t u r i l e D v . la
a v e ţ i s ig u r a n ţa c a p e n t r u s u m a p l ă t i t ă o b ţin e ţi în tr e a g a c o n tr a v a lo a r e în m a r f ă d e c a lita te s u p e r io a r ă .
economic pentru ridicarea mate­
rială a ţării şi integrarea neamu­
lui în ritmul civilizaţiei apusene,
să comparăm starea ţării pe toate
domeniile la începutul carierii
lui politice, cu aceea pe care a
lăsat-o în olipa prematurei morţi
şi să ne aducem aminte de înţe­
lepciunea unui popor antic care
ne spune că: „Dumnezeu face
scări pe care oamenii urcă şi co­
boară“.
A fost dat neamului nostru, să
meargă spre culmi şi unul din­
tre cei mai vrednici îndrumători
în această ascensiune a fost loan
I. C. Brătianu. Desrobitor de
neam în afară, sfărâmător de lan­
ţuri înăuntru, iată ce va trebui
să vadă posteritatea în acel des­
pre care — fără hiperbolă — pu­
tem rosti cu mândrie cuvintele
spuse despre un mare om al A-
pusului:, natura după ce l-a creat,
a spart tiparul.
Vedem apoi pe Alexandru Con­
stantinescu ce a fost cu adevărat
în viaţa politică a ţării noastre
acest nelipsit şi vrednic colabo­
rator al lui Ion I. C. Brătianu.
Cu sfatul.lui precipitat de in­
teligenţă superioară şi de vajnic
simţ al realităţilor, de cunoştinţă
precisă şi de experienţă bogată
cu sfatul lui dospit din lumina
miriţei şi din căldura inimei şi
din toate darurile cu care poate
fi de Dumnezeu împodobit un su­
flet — din darurile pe care cu
amândouă mâinile — cu mâinii»
pline şi cu toată dărnicia gene­
rozităţii lui le-a vărsat pururi în
patrimoniul moral şi material al
neamului. Cu mâinile pline de a-
ceste daruri a străbătut el drumul
vieţii, sensibil la orice durere o-
menească, încălzit de cel mai ge­
neros optimism şi cel mai lumi­
nat patriotism.
* prudenţă de eminent interes
După d. Bentoiu, a vorbit d.
Taşcu Pucerea, primarul oraşului
Silistra şi şeful organizaţiei de
Durostor.
gard, şi a prins a-i lovi sdravăn
pe amândoi.
Jugaru a reuşit să fugă, femeia
însă a rămas. •
După ce a umplut-o de sânge,
când a văzut-o jos, în nesimţire,
i-a sfâşiat hainele şi cu un sa­
dism nemaipomenit i-a vârât pa­
rul în pântece, răsucindu-1 de
mai multe ori, până i-a spintecat
abdomenul.
Dându-şi seama, că a ucis-o,
Ion Ocu, cuprins probabil de un
acces de nebunie, a început să
alerge în neştire pe uliţa satului
strigând.
Cu greutate a putut fi prins şi
legat de jandarmi.
; pânească văzduhul.
j rea statuei c-dorului Pantazi, la
I Deva, localitatea pitorească de
: oraşul meu natal, de aviatorul
! Grozea. I-am povestit, că a-
n şi că noi, ajungând peste câţi­
Eşărfe-Genii-Bijuterii
Articole pentru copii
Parfümerie - Articole
pentru toaletă-Con­
fecfiuni bărbăteşti
Silistra, 6 Noembrie
Astă noapte, trei comitagii,
veniţi din Bulgaria au atacat,
în pădurea Aicâ-Orman, din
dreptul com. Curt-Palar, pe mai
mulţi locuitori turci, cari ve.
neau pe şosea.
După ce i-au schingiuit, i-au
jefuit de tot ce aveau aisupra
Un an dela moartea comandorului
MMI Pantazi
Comandorul Mihail Pantazi la meetingul de aviaţie din Timi­
şoara în vara anului 1935
Azi se împlineşte un an de
când din înaltul cerului de care
era îndrăgostit ca o-ri ce sbuiră-
tor, până la pasiune, s’a prăbu­
şit, la Varşovia, comandorul
Pantazi. El s’a sacrificat pe al­
tarul datoriei, pentru ţara care-1
trimisese acolo, ca pe unul din
cei mai buni fii ai ei.
De la moartea lui Aurel Vlai-
cu, genialul nostru inventator,
poporul românesc n’a plâns poa­
te pe nici un sburător aşa cum
ha plâns pe comandorul Pan­
tazi, care a sădit dragostea de
sbor şi acel cult necesar pro­
gresului aviaţiei, prin sborurile
lui îndrăzneţe, prin mulţimea
meetingurilor organizate şi co­
mandate de el, pe întregul în­
tins al României Mari. Avio­
nul pilotat de el, de culoarea
roşie a sângelui şi care făcea
parte din celebrul trio al „Dra­
cilor roşii“ era cunoscut din
sborurile lui cutezătoare, înfio­
rătoare uneori, cum a fost sbo-
rul pe spate la înălţime mică,
la meetingul internaţional din
toamna anului 1935^ dar care
dovedea înalta şcoală de acro­
baţie si arta cu care ştia el, cel
ce a fost c-dorul Pantazi, să se
facă una cu maşina lui, să stă-
Pentru admiratorii lui, acei
cari cu înfrigurare îi urmări­
seră sborurile, c-dorul Pantazi
întruchipa „Aviaţia“. Mărturia
admiraţiei acestora este ridica-
pe valea Mureşului, unde el
organizase primul meeting, şi
tot el arăta, pentru prima oa­
ră, ce înseamnă un avion în
mâinile unui maestru.
îmi amintesc de el, aşa cum
l-am cunoscut în birourile A. R.
P. A. Eram în anul III al şcoalei
politehnice din Timişoara şi
voiam să învăţ sborul, mânat de
acea pasiune pe care o cunosc
şi o înţeleg numai sburătorii şi
cu care cred că te naşti. I-am
fost prezentat de un prieten din
fară de mine, mai sunt şi alţii
cari ar dori să ’nveţe pilotajul
va ani ingineri, am putea fi
mai folositori în acest dome­
niu, ţării noastre, decât lucrând
într’o altă ramură inginerească.
M’a ascultat, m’a încurajat şi
m’a ajutat. Nu numai pe mine
ci pe toţi cari am vrut să sbu-
răm. Şcoala politehnică din Ti­
mişoara numără astăzi printre
A n u l al 5 4 -le a Nr.
Galeries Lafayette,
lor, lăsându-i aproape goi.
Comitagiii le-au mai luat ha­
murile dela cai şi toate cum.
părăturile pe care le făcuseră.
Fiind anunţaţi jandarmii, co-
mitagiii, cari erau înarmaţi cu
puşti militare şi granade, s'au
refugiat peste graniţă, în Bul­
garia.
,,
absolvenţii ei 3 piloţi brevetaţi,
datorită intervenţiei C-dorului
Pantazi, şi înaltei sale înţele­
geri a sufletelor celor ce iubesc
cu adevărat sborul.
Cine l-a cunoscut n’a putut
să nu-1 îndrăgească: mecanici,
elevi, prieteni şi subalterni,
toţi deopotrivă îl iubeau, căci
el ştia să vorbească fiecăruia aşa
cum trebuia, ca să fie înţeles
de toţi şi pe toţi să-i înţeleagă.
In ziua în care am plecat din
Bucureşti, având brevetul de pi­
lot de avion, am fost la el, îm­
preună cu colegul meu, ingine­
rul Dâmboiu, actualul coman­
dant al aeroportului din Timi­
şoara, să-i mulţumim pentru tot
ce a făcut pentru noi.
C-dorul Pantazi care ne nu­
mea. „băeţii mei“ ne-a felicitat,
ne-a lăudat şi ne-a vorbit de
responsabilitatea unui conducă­
tor de şcoală de pilotaj. Ne-a
vorbit cu atâta prietenie şi cu
atâta dragoste părintească, în­
cât am plecat de la el cu sufle­
tul plin de tot ce ne spusese, de
toate sfaturile ce ni le-a dat şi
cu admiraţia pe care i-am pur­
tat-o întotdeauna.
De aceea comandorul Pantazi
va trăi şi de aici încolo, în su­
fletul celor cărora le-a dat posi­
bilitatea de-a avea aripi şi a
tuturor celor ce l-au văzut zbu­
rând.
Iar în înălţimile albastre, în
care omul devine supra om, în
care domneşte liniştea minuna­
tă a imensităţii şi în care nu
se aude de cât muzica moto­
rului ce te apropie de Dumne­
zeire şi vâjâitul aripelor ce te
susţin, cred că vor fi întot­
deauna, alături de sburători,
umbrele celor ce nu mai sunt
între noi şi cari şi-au sacrificat
ce au avut mai scump pentru
progresul aripilor româneşti.
Ing. Constantin C. Gheorghiu
pilot-aviator
Timişoara
--------------X X X 9 X X X --------------
Târgurile de mostre
vieneze in anul 1938
Termenul târgului de mostre
vienez de primăvară, care, ca
în fiecare an, se ţine imediat
după târgul de mostre din
Lipsea, a fost fixat dela 13 pâ­
nă la 20 Martie.
Târgul international de mostre
vienez de toamnă va fi dela 4
până la 11 Septembrie 1938.
Li nger i e - Pălării
Incălfăminte - Mănuşi
Ciorapi - Bat i st e
Cravate-Articole de
Menaj - Lămpi, Lustre
unde c â ş tig a ţi tim p ş i b a n i.
încă din anul 1935, din ini­
ţiativa d-lui general Virgil Bă-
dulescu, secondat fiind de foştii
vânători de munte Lache Bălă-
şescu-Mioreni, Georgescu Coş-
na, comerciant şi alţii ,s’au în­
ceput lucrările monumentului,
sus pe dealul Gol din Tg.
Neamţ, acolo unde-şi avea cor-
tu Iprimul comandant.
Planurile monumentului, care
au suferit oareeari schimbări,
s’au definitivat şi va fi prevă­
zut şi cu un osuar în care se
vor aduna osemintele eroilor
căzuţi pe dealurile dela Coşna-
Cireşoaia şi pe alte meleaguri.
Sculptorul Burcă a dat la
iveală câteva piese de basso-
reliefuri ce se vor aplica pe so­
clul de granit, care se ridică pe
înălţimea Dealului Târgului
Neamţ, din vecinătatea Cetăţii
Neamţului, acolo unde şi M. S.
Regele Carol al II-lea a avut
garnizoana şi a comandat a-
cest viteaz batalion în timpul
războiului.
D-nii Georgescu-Coşna, La-
ohe Bălăşescu-Moreni împreu-
«mniiiMnii mIîhî iiii iiinniiiiiinwii nm
Apelurile fiscale se judecă
chiar şi in lipsa părţilor
Curtea de apel s. II, din Bu­
cureşti, ca instanţă de casare,
— prin decizia nr. 370 publicată
în întregiimei în Repertoriul
de jurisprudenţă administrati­
vă nr. 21/937, — admiţând
recursul făcut de contravenien­
tul N. N. Câmpeanu şi casând
hotărîrea atacată, ca instanţă
de fond, a statornicit o juris­
general, potrivit căreia instan­
ţele de apel fiscal sunt obligate
să examineze din oficiu moti­
vele de apel prezentate de jus-
tiţiabiii, chiar dacă aceştia, lip­
sind din instanţă în ziua jude­
căţii, nu-şi susţin şi oral te­
meiurile înfăţişate în scris pen­
tru anularea contravenţiei sau
a impunerii.
Spicuim din hotărîre urmă­
toare considerente:
Având în vedere că, din acte­
le aflate în dosarul instanţei de
fond, rezultă că concurentul a
fost condamnat prin procesul-
verbal de contravenţie şă plă­
tească Statului pentru contra-
venţiunea prevăzută de art. 86
al. 2 şi art. 95 şi pedepsită de
art. 106 din legea contribuţiu-
nilor directe, suma de lei 9 mi­
lioane 263.760, reprezentând lei
1.852.752 impozit global calculat
la diferenţa, venitului sustras
de lei 7.023.886 dela impozitul
global pe anul 1930 şi lei 7
milioane 411.008 amenda egală
cu împătritul impozitului cal­
culat la diferenţa de venit sus­
tras dela impunere. Că, împo­
triva acestui proces-verbal a
făcut apel şi prin motivele de
apel a invocat ca prim mijloc
de apărare autoritatea lucrului
judecat, susţinând că venitul
real realizat din redevenţele
de petrol pe anul 1929, au fă­
cut obiectul impunerei la global
pe anul 1930, rămasă definiti­
vă şi pentru a face această do­
vadă a cerut, şi prin jurnalul
din 22 Octombrie 1935, s’a dis­
pus să se ceară dosarul ,cu ac­
tele impunerei sale, însă la ter­
menul înfăţişărei, de 23 Ianua­
rie 1936, neînfăţişându-se, tri­
bunalul i-a respins ca nesusţi-
nut apelul, pe consideraţiunea
că nu s’a înfăţişat a şi-I susţine
şi a combate procesul-verbal de
contravenţie apelat.
Având în vedere că în con­
formitate cu art. 116 din legea
contribuţiunilor directe, proce­
sele - verbale de constatarea
contravenţiunilor la această le­
ge, sunt supuse apelului în ter­
men de.20 de zile dela comuni­
carea lor şi judecata apelului se
face de tribunalul locului unde
s’a săvârşit infracţiunea, iar în
conformitate cu art. 118 din a-
ceeaşi lege, sentinţa tribunalu­
lui se pronunţă cu drept de
recurs la Curtea de apel res­
pectivă, in termen de 30 zile de
la comunicare.
Având în vedere că, în drep­
tul comun, până la promulga-
rja legei accelerării judecăţilor,
judecata apelurilor cu excepţia
celor în materie penală, se fă­
cea conform regulelor din codul
de procedură civilă, şi sentinţa
dată asupra apelului judecat
în lipsa apelantului, era su­
pusă opoziţiei. Că, însă dela
promulgarea legii accelerării
judecăţilor, care a suprimat
dreptul de opoziţie, apelul se e-
Linoleum - Covoare
Perdele - Rodier-uri
Cretoane - Articole
pf. decorat inferioare
Articole de sport.
P r e ţu r ile fiin d fix e ,
nă cu un delegat al „Cultului
Eroilor“ au fost eri la Tg.
Neamţ, unde au inspectat lu­
crările începute dând şi unele
dispoziţiuni de complectarea
lucrărilor de înfrumuseţare. D.
profesor Bicleanu şi d. pri­
mar Gheorghiţă au depus toată
sârguinţa lucrând cu premilita-
rii la străpungerea drumului
la monument.
Tot atunci s’a mai ţinut o şe­
dinţă de comitet local dele­
gând comisiunea, în cap cu d.
primar Gheorghiţă, pentru
strângeri de fonduri de la ce­
tăţenii oraşului.
Corpul profesoral s’a oferit
cu multă bunăvoinţă să active­
ze în această direcţiune.
Solemnitatea punerei pietrei
fundamentale a monumentului
va fi în ziua de 14 Noembrie
a. c„ ora 11, la Tg. Neamţ.
Persoanele ce posed listele de
subscripţie sunt rugate să le
trimită de urgenţă la sediul
comitetului, pe adresa d-lui
Georgescu-Coşna, casierul co­
mitetului. ___
xaminează şi se judecă în fond,
chiar în lipsa apelantului, după
motivele de apel, după memo­
riile şi actele depuse şi după
probele administrate în pro­
ces.
Considerând că, o dispoziţiu-
ne similară se găseşte şi în le­
gea contribuţiunilor directe la
art. 78 care spune: „că Comi-
siunea de apel este obligată să
judece chiar în lipsa părţei, a-
pelurile împotriva proceselor-
verbale de impunere, după me­
moriile şi actele prezentate“.
Considerând că, atât în
dreptul comun cât şi în legea
specială a contribuţiunilor di­
recte la care s’a săvârşit con-
travenţiunea suprimându-se
dreptul de opoziţie împotriva
hotăririlor date asupra apelu­
lui tribunalul avea îndatorirea
de a examina şi judeca în fond
apelul chiar în lipsa apelantu­
lui după motivele de apel şi
actele depuse, fiindcă altfel, su­
primându-se dreptul de opozi­
ţie, — calea de retractare a
hotărîrei în cea de a doua in­
stanţă, contravenientul apelant
este privat atât de dreptul de
apărare, cât şi de cel de al doi­
lea grad de jurisdicţie şi ast­
fel procesul-verbal de contra­
venţie ar rămâne definitiv fără
ca contravenientul să se fi a-
părat şi fără ca să existe o ju­
decată- contradictorie.
In speţă, deci, o atare jude­
cată în fond a apelului se im­
punea cu atât mai mult cu cât
contravenientul recurent îşi
motivase apelul şi prin motive­
le de apel invoca autoritatea
lucrului judecat.
Considerând că, tribunalul
respingând ca nesusţinut ape­
lul contravenientului recurent,
pe simplă consideraţiune că nu
s’a înfăţişat în susţinerea lui,
fără ca să-l examineze şi să-l
judece în fond, a dat interpre­
tare dispoziţiunilor art. 16 şi
118 din legea contribuţiunilor
directe şi a săvârşit un exces
de putere, astfel că sentinţa
sa urmează a fi casată pe am­
bele motive.
Astfel fiind, recursul contra­
venientului Niculae N. Câm­
peanu este întemeiat şi urmea­
ză a fi admis şi în consecinţă,
sentinţa tribunalului, casată şi
în conformitate cu art. 37 din
legea de organizare judecăto­
rească, evocându-se fondul să
se fixeze termen în judecarea
apelului recurentului.
-------------- X X X # X X X --------------
Dela asoc. generală
a absolvenţilor învăţământului
muncitoresc din România
Neputându-se obţine autoriza­
ţia^ pentru ţinerea conferinţei
„Păcatele Muncitorilor" ce urma
să fie azi. Duminică, conferinţa
s’a amânat pentru Duminică 14
crt., ora 9.30, când se va ţine în
sala de bibliotecă a cantinei
muncitoreşti din Splaiul Inde­
pendenţei 5.
In fiecare Joi, la ora 19, corni
acociaţiei face repetiţie în aceiaşi
sală, unde pot veni toţi tinerii
meseriaşi dornici de muzică vo­
cală.
Inaugurarea şcoalei primare
şi a dispensarului din corn. Militari
A sisten ţa. — S lujba r e lig io a s ă . — C uvântările
Cu tot cerul mohorît al toam­
nei, comuna Militari a îmbrăcat
eri strai sărbătoresc pentru inau­
gurarea nouei şcoale modal şi a
dispensarului local, înzestrat cu
toate aparatele necesare.
Şoseaua era pavoazată,. în co­
mună cu drapele, iar frumoasa
sală a şcolii era îmbrăcată cu
scoarţe româneşti şi covoare.
ASISTENŢA
Au venit la această inaugurare
d-nii dr. Costdnescu, ministrul
sănătăţii; avocat Aurel Necşeşti,
ajutor de primar general; profe­
sor universitar Gh. Gh. Marine-
scu; colonel Ionescu-Munte. co­
mandantul regimentului 1, vână­
tori de gardă, cu ofiţerii; inspec­
tor şcolar Băjenaru; revizor şco­
lar al Capitalei, Eftimáe; I. Dem.
Popescu, ajutor de primar la
Verde; Barbu Negoescu, consilier
comunal; Petru Petrescu, consi­
lier comunal; dr. Tănăsescu, me­
dic şef al Capitalei; părintele
Creţu; Temistocle Alexandrescu,
vice-preşedinteie Camerei de co­
merţ; Predoleanu Eftimie; Emil
Georgescu; Anghelovici; d-na dr.
Vraoa; consilier Dinu; Ştefan Fi-
lipescu; Gh. Fundănescu; Sine-
sou, fostul director al şcoalei; Po­
pescu, actual director; d-na Po­
pa, institutoare; Ionel Dumitre-
scu-Mi<litari, primarul comunei
şi alţii.
Deasemeni au fost de faţă şi
ctitorii celor două frumoase aşe­
zăminte, d-nii Ion Dumitrescu-
Militari, comerciant şi Vasile Du-
mitrescu-Militari, deputat.
SLUJBA RELIGIOASĂ
Slujba relgioasă a fost făcută
de un sobor de preoţi: S. S. L.
L. Niţă Mihai, parohul bisericii
„Adormirea Maicii Domnului“;
Niţă Marin, ajutor; C. Marinescu,
dela Roşu şi Gh. Bărbulescu, din
Bucureştii Noui.
Răspunsurile au fost date de
corul nucilor copii ai şcoalei.
întreaga asistenţă a vizitat a-
CUVÂNTĂRILE
cel dintâi cuvântul, spunând: In
poi clasele şcoalei model şi dis­
Părintele paroh Niţă Mihai ia pensarul.
Dela partidul naţional creştin
Comitetul organizaţiei naţio-
nal-creştine din Capitală, în-
trunindu-se sub preşedinţia
d-lui Const. Brăescu, a hotărât
ca Duminică, 14 Noembrie, să
se ţină o întrunire şi congresul
organizaţiei de Negru, în sala
„Tomis“, iar la 21 Noembrie al­
tă întrunire publică şi congre­
sul organizaţiei de Albastru.
Va urma o mare întrunire
publică a organizaţiei Capita­
lei, la care va participa şi d.
Oct. Goga, preşedintele par­
tidului.
S’au luat apoi o serie de mă­
suri în legătură cu campania
electorală.
Comitetul a discutat apoi,
listele de candidaţi pentru ale­
gerile de Cameră şi Senat. Fie­
care preşedinte de sector a pre­
zentat lista persoanelor ce ur­
Sfinţirea capelei ortodoxe
d in T u lg h e ş
Tulgheş, 4 Noembrie
Dintre primele parohii orto­
doxe înfiinţate în ţinuturile se-
cuizate, face parte şi parohia
ortodoxă din Tulgheş.
In scurtul timp de câteva
luni, dela numirea preotului I.
Dumitru în această nouă paro­
hie, credincioşii au început
munca pentru amenajarea u-
nei capele. Astfel, prin râvna
depusă, această casă de rugă­
ciuni a fost gata încă dela în­
ceputul lunii Septembrie.
Astăzi a sosit în localitate pă­
rintele loan Rafiroiu, protopop
de Oituz, însoţit de preoţii I.
Borcan din Mercurea-Ciuc şi A-
Negoescu din Gheorgheni, unde
au oficiat sfinţirea capelei in
sobor.
După slujba religioasă, părin­
tele. protopop a rostit o predică,
mulţumind credincioşilor si
d-lor epitropi inginer’ C. To-
meseu şi învăţător I. Răcaru,
pentru munca însoţită de dra­
goste depusă la înfăptuirea a-
cestei capele în asa d; scurt
timp. Părintele a citit actul de
existenţa unui neam sunt două
altare: biserioa şi şcoala. Azi,
când se inaugurează o şcoală, bi­
serica este cu bucurie alături, fe­
licitând pe cei cari au realizat lu­
crările inaugurate azi.
Directorul şcoalei d. Popescu,
povesteşte peripeţiile prin oare a
trecut construcţia, până a fost
terminată.
După d. Sinescu, fostul direc­
tor al şcolii, şi d-na Moraru, di­
rectoarea şcoalei de fete, vorbe­
şte d. Vasile Dumitrescu Militari,
deputat, care mulţumeşte tuturor
acelora cari, alături de d-sa şi
de tatăl d-saile, d. Ion Dumitre­
scu Militari, au contribuit la ri­
dicarea aşezămintelor care se
inaugurează astăzi şi cari sunt
atât de necesare pentru sănăta­
tea şi luminarea comunei.
Părintele Creţu citeşte o scri­
soare a d-lui primar general Al.
Gh. Donescu, prin care d-sa adu­
ce mulţumiri d-lui deputat Va­
sile Dumitrescu Militari şi tutu­
ror colaboratorilor, pentru re­
zultatul şi munca fără preget de­
puse pentru marile şi însemna­
tele realizări a căror inaugurare
se face.
„Munca d-voastră să servească,
drept pildă tuturor“ — sfârşeşte
scrisoarea d. Al. Gh. Donescu.
Mai vorbesc d-nii consilieri
Barbu Negoiescu, în numele d-lui
Matac, primarul sectorului IV
Verde; dr. Costinescu, ministrul
sănătăţii, care spune că şcoli şi
biserici se găsesc în fiecare sat —
dar nu se găsesc dispensare şi'
medici adăugând că ar trebui să
purtăm grijă de tineret întâi de
sănătatea lui şi pe urmă de cul­
tura lui; — şi d. profesor Gh.
Marinescu, care cere pentru lo­
cuitorii din oomună „apă şi să­
pun“.
Mai multă lumină şi mai mult
aer„ îşi închee ilustrul nostru sa­
vant cuvântarea.
*
mează a figura pe lista de can­
didaţi.
S’a întocmit apoi o listă pro­
vizorie, care va fi prezentată
conducerii partidului, spre a-
probare.
Comitetul, în unanimitate, a
decis să roage pe d-nii A. C.
Cuza şi Octavian Goga, preşe­
dintele suprem, ş i . preşedintele
partidului, să figureze în frun­
tea listelor de candidaţi la Ca­
pitală şi la judeţ. D. C. Brăies-
cu, preşedintele acestei organi­
zaţii, a fost însărcinat de co­
mitet să transmită d-lor A. C.
Cuza şi Octavian Goga această
dorinţă şi rugăminte.
Imediat după întocmirea de­
finitivă a listelor, va avea loc o
consfătuire a tuturor candida­
ţilor pentru a se stabili defini^
tiv programul campaniei elec­
torale.
întărire în oficiu a preotului I.
Dumitru, încredinţându-i cheile
noului locaş de închinăciune.
Părintele I. Dumitru a mul­
ţumit I. P. S. S- mitropolitului
Nicolae Bălan, părintelui proto­
pop, colegilor preoţi şi credin­
cioşilor din localitate, pentru
râvna depusă la realizarea a-
cestui nou locaş de închinare.
După sfinţire şi instalare, a
urmat un banchet dat de cre­
dincioşi în cinstea oaspeţilor şi
a preotului lor. A toastat pă­
rintele protopop, mulţumind
capilor autorităţilor locale, cari,
deşi greco-catolici, au arătat
toată dragostea bisericii orto­
doxe, dându-i tot concursul. D.
dr. Quintiliu Viciu, primpreto-
rul plăşii Tulgheş, a răspuns, a-
sigurârid pe părintele protopop
de concursul d-sale şi al auto­
rităţilor locale.
La 2 d. a-, oaspeţii au plecat
în Ditrău, pentru a sfinţi şi ca­
pela ortodoxă din acea comună,
înfiinţată deodată cu cea din
Tulgheş.