Judetul Teleorman este situat in partea de sud a Romaniei, in mijlocul Campiei Romane si se intinde pe o suprafata de 5790 kmp.

Judetul este impartit in 97 de unitati administrativ teritoriale: 3 municipii !le"andria, Rosiori de #ede, Turnu $a%urele&, ' orase (imnicea si #idele& si 9' de comune care au in administratie '3) de sate. Judetul Teleorman este dominat de un relief de campie, cu un sol de un inalt %rad de fertilitate si o clima temperat continentala. Judeul Teleorman nu dispune de un potential turistic *o%at si variat. Turismul prestat este de tran+it sau de a%rement de ,eek-end&. Cel de tran+it *eneficia+a de locurile de ca+are din orase, cel de a%rement de imprejurimile oraselor, pe malul .unarii sau de putinele +one impadurite din judet. /e lan%a turismul de tran+it in judet se mai distin% si o*iectivele turistice din +ona rurala .

0*iective turistice din +ona rurala a judetului Teleorman Zona turistica Dunarea, cu bratele secundare Dunarica, Pasarea, lacurile Suhaia si Fatana (posibilitati de pescuit sportiv).
Islaz: monumentul dedicat proclamatiei din 9 / 21 iunie 1848, Castrul roman,(ona ecolo%ica 10strovul Calnovat2, 10strovul $are2, 1Cormoranul $ic2 Balaci: Ruinele curtii boieresti a familiei Balaceanu, Biserica ridicata in anul 1684. atarastii de !us: ruinele unei curti boieresti din sec. "#III. Branceni: o biserica pictata de $%eor&%e atarascu. 'runaru: (onumentul inc%inat ca)aleristilor, *imitirul eroilor din primul razboi mondial. .idesti:3"po+itia 4ala 4alaction,Ruinele 5c6itului .idesti,Ruine *eci casa e%umeneasca sec 7#888&,9iserica 1!dormirea $aicii .omnului2 sec 787&,:ra%mente +id de incinta sec 7#888&.

Casa memoriala Zaharia Stancu.

!ituata in localitatea !alcia+ aici s,a nascut, in data de octombrie 19.2, /a%aria !tancu, poet si romancier 019.2,19142+ in %ol si in prima incapere sunt prezentate reproduceri de acte, documente, manuscrise, editii de )olume si re)iste, studii,... :rumoasa, comuna, ; <3.7=9=0=> 3 '5.<70<'=5 Cunoastere,9iserica 15f. ;icolae2,Cetatea de pamant :rumoasa Odihna,0portunitati de a%roturism 5ilistea-4umesti, comuna, ; <<.3=)907 3 '5.0)003'7 Cunoastere Casa memoriala a scriitorului $arin /reda situata in localitatea Silistea Gumesti; este casa in care s-a nascut si a trait scriitorul Marin Preda (1922-1980); e3pune obiecte, documente si foto&rafii pri)ind )iata si acti)itatea acestuia+

RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE

ARHITECTURA I TEHNICA POPULAR C3;TR? 3T;04R!:8C @n C0;A3BT8& TeleormanCConDeEti& !rtF Ei ar6itecturF popularF. AesFturi *oran%ic Ei lGnF&, instrumente mu+icale co*+e&. C3;TR? 3T;04R!:8C @n 5CR80BT3!& TeleormanC5crioEtea& !rtF Ei ar6itecturF popularF. AesFturi de interiorH port popularH %ospodFrii cu structurF tradiDionalF. C3;TR? 3T;04R!:8C @n 5?I!8!& TeleormanC5u6aia& !rtF Ei ar6itecturF popularF. /ort popularH DesFturi de interior lGnF, *um*ac&H %ospodFrii cu structurF tradiDionalF interioare tradiDionale. !"#$% !#"&G$'F( ()n #*#*$*+#(( D! S%S) (#eleorman,#-t-r-.tii de Sus) 'rt- .i arhitectur- popular-. /es-turi de interior din l0n- .i bumbac; port popular; arhitectur- popular-. !"#$% !#"&G$'F( ()n 1!D!') (#eleorman,1edea) 'rt- popular-. 2mpletituri artistice din r-chit-. 3

TR!.8T88 58 098C38?R8 /0/?J!R3 8; T3J30R$!;

Obiceiurile traditionale cuprind o multitudine de manifestari care oglindesc raportul omului cu natura si cu lumea inconjuratoare,relatiile interumane si cele dintre individ si comunitate,cunoscand o ampla desfasurare in viata satului si implicit participarea intregii colectivitati.Obiceiurile au la baza un sistem de reguli dupa care comunitatea isi organizeaza intrega sa activitate,asigurand mersul normal al vietii sociale,dand posibilitatea membrilor sai sa treaca cu bine diferitele praguri ale existentei . 1.Obiceiurile calendaristice : xprimau conceptia unei populatii sedentare de agricultori, cunoscatori ai ciclului vegetatiei si ai unor stravechi rituri si practici agrare,transmise din generatie in generatie.!n cadrul obiceiurilor calendaristice din " # O$%&' deosebim : a(Obiceiuri de iarna )ele au o larga raspandire,incep la *+ decembrie si se termina la, ianuarie,marcand trecerea de la anul vechi la anul nou si fiind legate de activitatea productiva,de bunastarea individului,a familiei si a colectivitatii.--Colindatul --se desfasura,mai intai,in seara si noaptea dinspre *+ decembrie,fiind cunoscut si sub numele de .-%os &jun--.#a casele cu fete de maritat,flacaii erau cinstiti cu vin,iar fetele ofereau /colacul lui %os &jun 0unuia dintre flacai,ceilalti colindatori primind colindeti1bolindeti(,covrigi si nuci.Colindatorii urau gazdelor sanate,belsug si voie buna.%ai aproape de noi,colindatul a ramas mai ales pe seama copiilor.Colindatul se desfasura apoi,in dupa2amiaza si seara zilei de 31 decembrie,de &nul 'ou.Copiii si tinerii in cete mici,umblau pe la case cu .-4adica "raian--,cu .-4uhaiul-- si cu .-Steaua mascata-- i cantau colinde la ferestre.!nainte de revarsatul zorilor,copii merg cu .-Sorcova .-,confectionata dintr2o creanga de pom inmugurit sau busuioc. O manifestare specifica unor sate teleormanene este cea cunoscuta sub numele de .-Cloapetele--,care se practica si in seara de &nul 'ou,cand baietii de scoala,in cete de cate *23,trosnesc din bice si suna din clopote in fata caselor.

.-5lugusorul--este un alt obicei care a imbracat,in timp,forme complexe,spectaculoase.Caracterul sau agrar,prin excelenta este marcat prin recuzita folosita1plug,buhai,talangi,bice(."extul .-5lugusorului--,lung de peste 677 de versuri,evoca cultivarea pamantului si muncile agricole :aratul,semanatul,seceratul,legatul snopilor,treieratul,sfarsind cu macinatul si coptul painii. "ot in seara de &nul 'ou,in timp ce satul era rascolit de colinde,tinerii umblau pe la case pentru --5usul caciulilor--,--!nvartirea inelului-,--!nsemnatul oilor--.Cei maturi incercau acum sa afle cum va fi timpul in anul nou,asezand 1* foi de ceapa1corespunzatoare celor 1* luni ale anului(,pe care puneau putina sare. !n contextul obiceiurilor de iarna se inscriu si cele de tip spectacular,practicate atat de Craciun,cat si de &nul 'ou. ste vorba ,in primul rand,de spectacolele cu masti de animale si pasari :--Capra .-,--8rsul--,--Calutul--,--4arza--.!ntre acestea,--Capra-- este cel mai raspandit1in localitatile 5losca,Contesti,4ragadiru, $osiorii de 9ede.8n spectacol de masti este si .-4rezoiul--,intalnit la "iganesti,5oroschia si 4ranceni.:e o factura asemanatoare este si .-9asilica--,cu care se umbla de &nul 'ou. .-!rodul--, .;ianul--si .-Curcanii--sunt manifestari de tipul teatrului popular,"eleormanul ocupand un loc aparte in zona %unteniei.Cu .-!rodul--umbla un grup format din < flacai,cu o costumatie pentru acest obicei cu care se umbla de Craciun,&nul 'ou,4oboteaza si de Sf.!oan 4otezatorul.Obiceiul are un subiect religios,in centru caruia se afla regele !rod,cel care a incercat sa2l omoare pe copilul Christos. Cu .-;ianul--se colinda de Craciun si &nul 'ou,el fiind un spectacol de teatru haiducesc,de regula cu < sau 1* personaje1in localitatile 5losca,4uzescu,5oroschia ,Cervenia(.Cu .-Curcanii-- se umbla de &nul 'ou,fiind vorba de un spectacol inspirat din $azboiul de i !ndependenta de la1=,,21=,=.Originea piesei este una livreasca,ea aparand pe la 1<77. #a 4oboteaza ,pe , ianuarie se desfasoara .-!ordanitul--,initial o practica cu caracter religios,dar astazi este doar un pretext de apropiere intre fete si flacai.8n alt obicei ,a carei origine se plaseaza in antichitatea traco2getica,fiind legat de cultul vitei de vie si al vinului,este--Zarezeanul--,care are loc in fiecare an in ziua de 1 februarie.Caii sunt impodobiti cu zurgalai si vita de vie.,iar locul de desfasurare este la camp.

b(Obiceiuri de primavara : #a 1 martie,fetele si femeile tinere incep sa poarte .-%artisorul--, care se facea din fire impletite,unul rosu si altul alb,pe care se insira un ban de argint.--%artisorul se poarta toata luna martie,pentru ca in ultima zi sa se lege de un pom,iar azi la stalpul casei.!ntre 1 si < martie ,erau .-zilele babei--,adica zilele in care avea loc suisul 4abei :ochia in munti, acolo unde isi gaseste moartea.4aba :ochia simboliza timpul imbatranit,iar fiul ei,:ragobetele,insemna capul de primavara.:e .-:ragobete--,fetele si baietii faceau o petrecere cu cantece si jocuri ,pentru a fi indragostiti tot anul. #a< martie se fac .-bradosi--,care se impart calzi.!nainte se faceau ++ de .-bradosi--,in amintirea celor ++ de mucenici.!n seara de .-lasata secului--,flacaii organizau--Strigatul fetelor peste sat--.Seara,cand oamenii se aflau la masa,grupati in doua cete,purtau un dialog punctat de stigaturi batjocoritoare la adresa fetelor batrane si a flacailor tomnatici,lenesi si ingamfati. !n ziua de 5aste,dupa ce se intorc de la biserica,unde .-au luat paste--,inainte de a intra in casa,la pragul usii,satenii calca pe o brazda verde si pe un fier de plug,in credinta ca anul va fi bogat in roade,iar oamenii vor fi sanatosi. !n zilele de luni si marti ale 5astelui,in cursul diminetii se facea .-9ailaritul--.O ceata de flacai,insotiti de lautari,umbla pe la casele gospodarilor ce aveau fete care jucau in hora,iar dupa un cantec,urmat de o hora in care se prindea fata,primeau cate un ciurel de faina sau malai. !n seara zilei de ** aprilie,in ajun de S>.?heorghe,tinerii aduceau crengi verzi de manecatoare de padure, pe care le puneau la stalpii portilor si ai prispei,deasupra usilor ca simbol al reinvierii naturii. c(Obiceiuri de vara : O data cu venirea verii incep $usaliile,sarbatoare care vine,dupa afirmatiile lui $omulus 9uia,de la traci,care le celebrau in perioada infloririi rozelor,de unde isi trage si numele.!n ziua de $usalii se practica obiceiul .-Calusul--,cu origine rituala,care insa a evoluat cu vremea spre ceremonie si spectacol.5ractica .-Calusului-- in "eleorman se face de catre o ceata de barbati,care nu are un numar fix,ea cuprinzand =216 persoane,intre care :9ataful,care indeplineste rolul de conducator @&jutorul 9atafului,care care il inlocuieste pe acesta @Stegarul,care are grija de steag @%utul2personaj mascat,care hotareste in care gospodarii vor intra sa joace si Calusarii.

.-Calusul-- a fost raspandit in toata aria judetului "eleorman,in forme si structuri diferite :e Sanziene se desfasoara un alt obicei, .-:ragaica--,ale carei origini se afla in practicile rituale pagane care celebrau venirea verii.Cea mai frumoasa fata din sat este aleasa :ragaica,iar cu trei saptamani inainte ea isi alcatuieste ceata,incepand repetitiile pentru joc si cantec.:in ceata .-:ragaicei--fac parte sase fete :%ireasa,4aietoiul si patru fete insotitoare,ceata fiind insotita de un fluierar.Simbolul .-:ragaicei--este un steag. !n timpul verii,cand nu mai ploua si se intetea seceta,se recurgea la obiceiul .-5aparudele--.O femeie,de obicei tiganca,impreuna cu*23 fetite,numite paparude,cu trupul gol si acoperit la mijloc cu ramuri verzi,mergeau din gospodarie in gospodarie ,pentru a juca paparudele. !n manifestarile traditionale ale colectivitatilor din satele teleormanene,predominante au fost dansurile desfasurate in grupuri mari.--Aora mare de mana .-,executata de baieti si fete,in cerc inchis,cuprinzand uneori peste 177 de persoane,avea cea mai mare frecventa,fiind dansul cel mai domol,dar si un--dans solemn ,cu continut eminamente social,anume national caci se leaga de insasi istoria unirii noastre-8nii cercetatori sustin ca,pentru folclorul teleormanean raman specifice dansurile .-Calusul-- si .-:ragaica--. Aoria 4arbu Oprisan opineaza ca ,in ceea ce priveste .-Calusul-- din "eleorman,sunt elemente .-care rastoarna chiar conceptul original asupra .-Calusului--ca act si simbol--,conchizand ca s2ar putea ca "eleormanul sa aiba un .-Calus .-care de2a lungul secolelor a pierdut valorile si simbolurile originale ,ramanand numai un spectacol ca atare-4!4#!O?$&>! : 1.--%O'O?$&>!& ;8: "8#8! " # O$%&'-- )autori:Stan 9. Cristea @ caterina "antareanu @"itus 4arabas @?heorghe Cristea @?heorghe 5opa , ditura .-"eleormanul #iber-- 1<<= @ *.--ZO'& "'O?$&>!C& ) " # O$%&'--2autori:%aria 4atca, 9lad 4atca , ditura Sport2 "u rism 1<=6 @ 3.-- "'O?$&>! S! >O#C#O$ $O%&' SCB )autori:'icolae Constantinescu, &lexandru :obre , ditura >undatiei $omania de %aine *776
7

+.--!':$ 5"&$ 5 '"$8 C8# ? $ & >O#C#O$8#8!- )autor %ihai 5op , ditura ?rai si suflet Universitatea Bucuresti, ata !15. ". 2012. #acu$tatea de %e&'ra(ie, )*ecia$i+are ,%e&'ra(ia -uris.u$ui , #&r.a de invata.ant $a distanta ( " ) . /nu$ a """-$ea "

$e3erat #urism $ural

Pro3. universitar doctor4 ristian #alan5a

#ema re3erat 4 #urism rural in #eleorman

'utor re3erat 4 $usanu Petrica.