Traditiile-trecut,prezent si viitor

elev:Baru Oana Luiza

coordonator:prof.Ignat Aneta
prof.Maruntelu Eugen
LICEL TEO!ETIC "IM#ICEA
In urma cu doar 20 de ani,intalneam frecvent expresiainchistati in traditii.Era perioada
care urma regimului comunist,perioada in care noi,romanii,doream modernizare.Ea trebuia sa cuprinda
toate domeniile:social,politic,cultural.Ne doream cu totii sa progresam,sa ne integram in gruparile
europene si mondiale,sa ne dezvoltam si sa lasam in urma amintirea comunismului.i,in naivitatea
noastra,credeam ca traditiile,obiceiurile,identitatea noastra ne tin in loc.i atunci,am inceput sa
renuntam la traditiile proprii,vechi de sute de ani si sa preluam traditiile altor popoare,considerate de
noi,superioare.!stfel romanii nu mai sarbatoresc"ragobetele ci #$alentine%s "a&,nu mai
respecta'iua (ortilorsi #fantul !ndrei,ci sarbatoresc cu mult fast #)allo*een+ulamerican.(ai
trist e ca,pentru noi,aceste sarbatori nu au o semnificatie spirituala,ci au devenit comerciale,motive
pentru a ne face cadouri, pentru a petrece.
i totusi,dupa ce au trecut aproape 2 decenii de cand ,omania a devenit stat
democratic,timp in care poporul a trecut prin multe transformari,iata ca incepem sa constientizam
canu tot ce zboara se mananca,vorba romanului,si incepem sa ne ingri-oram de faptul ca poporul
incepe sa+si piarda identitatea,personalitatea si lansam programe de redescoperire a specificului
nostru ,a traditiilor si obiceiurilor romanesti.
.oporul roman este cunoscut peste hotare ca fiind un popor harnic,ospitalier si foarte
vesel.!ceste trasaturi reies si din numeroasele traditii si obiceiuri pur romanesti./irica populara releva
sufletului romanului,trairile sale,iar numeroasele dansuri si obiceuri ,veselia care il a-uta sa treaca peste
probleme.
"esi un popor omogen,obiceiurile si traditiile sunt diferite in functie de regiunea
geografica.!par astfel traditii dobrogene,muntene,moldovenesti,ardelenesti,banatene,oltenesti.
Ne focalizam atentia asupra (unteniei...mergem mai mult si a-ungem in
0eleorman.0eleormanul,un -udet plin de resurse folclorice,care insa nu au fost exploatate la adevarata
lor valoare.1ate talente pierdute,cate voci neauzite...i totusi,)oria 2arbu 3prisan a descoperit bogatia
folclorica din -udet.El afirma:0eleormanul are un folclor exceptional de bogat si variat,situandu+l din
acest punct de vedere,in fruntea -udetelor din tara.In cadrul folclorului din (untenia,0eleormanul
ocupa un loc deosebit nu numai prin singularitatea unor manifestari,dar si prin multitudinea
productiilor de tot felul,a originalitatii lor si a tariei cu care finanteaza si se exteriorizeaza.4
!celasi )oria 2arbu 3prisan recunoaste ca0eleormanul nu a intrat,asa cum se cuvenea,in
constiinta publica ,ca un -udet al carui folclor este mai mult decat remarcabil.0ipariturile s+au ingropat
in uitare si s+a inradacinat parerea generala ca (untenia nu se inscrie pe linia marelui tezaur folcloric.5
!ceasta parere generala este una falsa,caci,daca ar privi cu atentie,oamenii si+ar da seama
cat de bogata este zona de sud a tarii.1ate poezii si cantece sunt ascultate doar aici,cate basme sunt
spuse doar copiilor munteni,cate spectacole si teatre populare sunt vazute doar aici."e o originalitate
deosebita,aceste traditii faceu,acum cateva decenii,principala modalitate de distractie a
oamenilor."ar,dincolo de un mod de petrecere a timpului liber,ele reprezentau mostenirea pe care
stramosii aveau sa o lase generatiilor viitoare,mostenire care reprezenta chiar personalitatea noastra.
e spune ca muntenii sunt mai iuti,mereu pusi pe treaba,mai motivati si dornici de
afirmare."ar ei sunt si mai inflacarati,mai plin de patos,seaprindmai repede,dar la fel de repede se
sidomolesc.0raditiile si obiceiurile din (untenia,din 0eleorman,dovedesc acest lucru.
6nul dintre obiceiurile care releva trasaturile de caracter si modul de viata al
teleormanenilor este$asilca.!ceasta datina reprezinta o manifestare cu caracter de spectacol care se
axeaza pe muzica si care se desfasoara de !nul Nou,de fantul $asile,de aici si numele acestui
obicei.!ceasta datina se regaseste si in alte regiuni ale tarii,insa este foarte frecventa si in
0eleorman..3vidiu 2arlea considera datina ca fiind:un colindat straniu prin 7mpre-urarea c8 nu mai
este atestat 7n alte p8r9i si fiindc8 e practicat numai de 9igani :fierari, rudari, l8utari; 7n (untenia si
3ltenia, apoi "obrogea :-ud. 1onstan9a;<.Exista insa dovezi ca aceasta datina este practicata si de
romani,deci este o datina romaneasca:=$asilca, at>t de cunoscut8 si veche, este considerat8 de unii
cercet8tori de origine 9ig8neasc8. .are, totusi, s8 fie un obicei autohton, str8vechi, cu centrul 7n
(untenia#, spune una dintre ultimele consemn8ri interbelice asupra acestei teme. !poi ea re9ine si
g8sirea aceluiasi obicei, =asem8n8tor cu al nostru, sub numele de 1antile-o, si la spanioli#.
?
?. 3prisan,)oria,2arbu,(onografia folclorica a 0eleormanului,1asa creatiei populare,!lexandria,?@A?,pag.B.
2. 3prisan,)oria,2arbu,(onografia folclorica a 0eleormanului,1asa creatiei
populare,!lexandria,?@A?,pag.B
C. 2arlea,3vidiu,Dolclorul romanesc II,2ucuresti,Editura (inerva,?@E?,pag.CEE+C@0$ercescu, Elena
F,"atini si colinde. 7nsemn8tatea lor 7n via9a rom>neasca ,2ucuresti, ?@B0, p. B0+B?
?.$ercescu, Elena F,"atini si colinde. 7nsemn8tatea lor 7n via9a rom>neasca ,2ucuresti, ?@B0, p. B0+B?
3riginea acestei datini este discutabila.1u ea umbla si tiganii,deoarece atunci c>nd ei erau
7nc8 sclavi,cereau de la domni capul porcului t8iat de 1r8ciun, pe care 7l purtau pe la oameni cer>nd
bani.Ei dau acestei manifestari infatisarea unui spectacol axat pe muzica.1eata este adesea insotita de
un taraf de lautari.$asilcaeste un colind de esenta laica,si are mai multe forme prin care poate fi
reprezentata.
1olinda nareaz8 pe scurt peripe9iile ivei :$asilc8i;, adic8 ale porcului sacrificat :numele
deriv8 de la patronul crestin al !nului Nou; care s+a 7ngr8sat la munte cu -ir, iar la ses a b8ut ap8 rece.
Fr8simea acumulat8 a st>rnit m>nia rom>nilor, care au t8b8r>t asupra ei. "up8 modelul colindelor
propriu+zise, ac9iunea e transpus8 7n cadrul mitic adecvat. :...; Iuresul celor care au atacat+o se
desf8soar8 7ntr+o grandoare epic8 .
.rimul tip,tipul !,este reprezentat de un grup format din C+B persoane.!cest obicei este
strict practicat de persoanele mature.e practica in noaptea de !nul Nou,seara,prin tot
satulGcomuna.6nul dintre colindatori duce pe o tava,un cap de porc impodobit cu cercei,margele si
bratari..ersoanele care umbla cu$asilcaintra in casele oamenilor,se apropie de fereste si incep sa
cante,iar daca este intuneric in case,aprind lumanarile pe care le+au adus cu ei.6neori,gazdele sunt
incantate si de un viorist pe care grupul l+a adus pentru a+i acompania atunci cand vor canta piese,la
alegere,din repertoriul #$asilcai.
1el de+al doilea tip,tipul 2,este alcatuit dintr+un grup de C+B persoane,care are alaturi unul
sau doi lautari.i acest grup poarta capul de porc pe o tava pe la casele oamenilor,numai ca,in acest
caz,capul de porc este imbracat intr+o panza alba,groasa..e sub panza,acestia mai indeasa carpe pentru
a da forma unei papusi..e panza sunt pictate sprancenele,ochii,nasul si gura,iar dupa ce o picteaza ii
pun un voal de mireasa.!poi #papusaeste impodobita cu salbe si icusari.,estul obiceiului se practica
la fel.
6ltimul tip,tipul 1,se realizeaza astfel:capul de porc este infasurat complet intr+o panza alba
si groasa..rin cap se infige un bat de aproximativ un metru si -umatate,iar bluza si fusta trebuie sa
imbrace batul..anza este pictata ca si cum ar fi o femeie,iar de la gat este imbracata cu o bluza si o
fusta simple.!poi este impodobita cu margele sau salbe de galbeni..apusa este purata vertical..entru a
intra in casele oamenilor,acestia cer invoirea de la gazde,si daca o obtin,incep sa cante melodia
#$asilcai
"upa ce grupul isi sfarseste colinda,primeste de la gospodari vin,bani si carne.
In 0eleorman,circula toate tipurile acestui obicei.unt insa sate in care se intalnesc doar
tipurile ! si 1.0extele de #$asilcasunt obisnuite,iar in 0eleorman nu exista un text propriu.Exista insa
la .oroschia o #$asilcaal carei inceput se diferentiaza de alte texte,apoi se continua in forma si
continutul cunoscut:Icea dorm boieri mari,G1u ie-isuri prinse+n cui,G1u gutul la capatai,G+arme
scumpe prinse+n cui.Gi+n odae este un pat,G.at mare incheiatG1u dalbe scanduri de fag.GIar in pat mi+e
asternutG6n voal verde de mataseGImpletit de /eana+n saseGa nu intre $asilca+n casa.H
?
.Iata deci
contributia originala pe care 0eleormanul a adus+o acestei datini.
Dorma si continutul #$asilcai,fara contributia adusa de locuitorii .oroschiei este:1e+i in
cer si pamantHG(i+este+o dalba manastireIG"ar in dalba manastire,G(i+este -esuri de argintIG"ar in
-esuri cine+mi sadeHGade bunul "umnezeuIG/anga bunul "umnezeu,Gade (aica .recestaGi+o -udeca
pe ilvia:G+ilvolo,$asilcolo,G1e+ai mancat si ce+ai bautG"e mi+esti grasa si frumoasa,GIntre ochi neagra
si mangaioasaHG+us la munte m+au suit,GJir si ghinda am pascut.G(ai la vale+am coborat,G!pa rece mi+
am baut,G!pa rece dupa piatra,G"e m+a vazut lumea toataIG(a vazura,ma gonira,G,omanii cu
topoarele,G0iganii cu baroasele.G(a prinsera,ma -unghiara,G%n foc de paie ma parlira,G1u tot dreptu% ma+
mpartiraIG/ua romanii slanina,Gi tiganii capatana.G$azand ca s+au inselat,G(ai frumos mi+o+
nzorzonaraG1u cercei,cu ghiocei,Galba ei de mii de leiIG/a dumneavoastra am venit,G+o vedeti si s+o
priviti,G1u bun dar s+o daruiti:Gau cu mia sau cu suta,GFalbeni mari din buzunare,1+asa+i legea din
batrani,G"in batrani,din oameni buni,Ga scoti o vadra de vinG1+o oca de mushi taiatGi+un colac de grau
curatIG,amai ,gazda, sanatoasaIGi la anu% sa venim,Ganatosi sa va gasimIG/a multi aniI
?
!cest obicei face parte din tezaurul folcloric pe care 0eleormanul il detine.!ceasta
manifestare ce aduce bucurie in casele oamenilor este pe cale de a fi uitata,alaturi de alte obiceiuri si
traditii de aceeasi insemnatate culturala a -udetului,a tarii.0rebuie,deci,sa ne redescoperim
valorile,traditiile,pentru a ne pastra integritatea culturala,pentru a ne pastra,in cele din urma,identitatea
de popor roman,care are atat de multe de impartasit celor care sunt dispusi sa il asculte.
0raditiile inseamna trecut,trecutul poporului roman,inseamna prezent,pentru ca inca mai
pastram o parte din mostenirea folclorica pe care ne+au lasat+o strabunii si va insemna viitor daca vom
stii sa o pretuim,sa o aparam de fenomenul care astazi se cheama globalizare.
? 3prisan,)oria,2arbu,(onografia folclorica,1asa creatiei populare,!lexandria,?@A?,pag.2@?
? Inspectoratul colar al Judetului 0eleorman,Dolclorul literar din 0eleorman II,0ipografia 6niversitatii
2ucuresti,?@AE,pag.KA@+KE0