Sfantul Andrei

Romnii isi sarbatoresc patronul spiritual, pe Sfntul Andrei, la 30 noiembrie. Intmplarea a facut ca ziua nationala, 1 Decembrie, momentul unirii provinciilor romnesti sa se celebreze a doua zi. Iata cum, cele doua componente, spiritualul si istoria, se alatura pentru a fi comemorate in momentul in care postul Craciunului este in toi, natura si individul pre atindu!se deopotriva pentru nasterea "ntuitorului Iarna este sobra, plina de privatiuni si prime#dioasa dar sarbatorile acestui anotimp, cele mai spectaculoase din traditia romnilor, prefi ureaza parca clipele in care totul va reveni la viata. $oaptea din a#unul Sf.Andrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care sa asi ure protectie oamenilor, animalelor si ospodariilor. %aranii romni le!au pus sub obladuirea acestui sfnt, tocmai pentru ca ele trebuie arantate de autoritatea si puterea sa. A#unul Sf.Andrei este considerat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut si nevazut se ridica. Clipa cea mai prielnica pentru a obtine informatii cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, &Andreiu' cap de iarna& cum ii spun bucovinenii, permite interferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din e(istenta oamenilor putnd fi intoarse de la matca lor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte &umbla stri oii& sa fure &mana vacilor&, &mintile oamenilor& si &rodul livezilor&. Impotriva acestor prime#dii, taranul romn foloseste ca principal element apotropaic )de aparare*, usturoiul. In e ala masura, casa, ra#dul, cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat, menit sa alun e patrunderea du+urilor rele la oameni si animale. In eneral, acest usturoi cu rol de aparare, provine din cel menit cu un an inainte, in acelasi moment al anului. ,entru cea mai importanta actiune ce se desfasoara in aceasta noapte este &pazitul usturoiului&. Impreuna, fete si flacai, ve +eaza si petrec, tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare. -orta ma ica cu care el va fi investit in a#unul de Sf.Andrei ii va a#uta pe toti sa depaseasca momentele de cumpana de peste an. va servi drept remediu terapeutic, va aduce petitori ! purtat la bru, va pazi salasurile de du+urile rele. Desi invaluite de muzica si dans, fetele vor ve +ea cu strasnicie usturoiul, ce nu trebuie furat pe ascuns de flacai. ,azit astfel, usturoiul va putea mai apoi sa asi ure protectia fiintei umane, reusind uneori sa!i sc+imbe c+iar soarta. %ot in aceasta noapte, pentru a testa rodnicia livezilor si cmpurilor se aduc cren ute de visin in casa )care vor inflori pna la Craciun* sau se seamana boabe de ru in diverse recipiente.

 Sfantul Nicolae Decembrie vine apoi cu sarbatoarea, att de asteptata de copii, a Sfntului $icolae. Cti dintre noi nu au asteptat cu infri urare dimineata de / decembrie pentru a se uita daca "osu' a lasat ceva in +etele pre atite de cu seara0 Acest obicei al darurilor aduse de "os $icolae, s!a impamntenit mai mult la oras. 1ste posibil sa fie un imprumut din tarile catolice, unde "os Craciun este cel care pune daruri in +ete sau ciorapi anume pre atiti. Copiilor din Romnia li se poate intmpla ca "os $icolae sa aduca si cte o var uta )pentru cei obraznici*. Rolul de ocrotitor al familiei cu care a fost investit de reli ia ortodo(a Sfntul $icolae ii da dreptul sa intervina in acest fel in educatia copiilor. Povestea lui Mos Craciun incepe cu un batran numit Sfantul Nicolae, episcopul din Myra. Se spune ca el poseda puteri magice si a murit in 340 a. . si a fost ingropat in Myra.!ar"iu, in secolul #$, soldatii religiosi din $talia au luat ramasitele sfantului cu ei inapoi in $talia. %i au construit o biserica in memoria lui, in ari, un oras port din sudul $taliei. Curand, pelerinii crestini din toata lumea au venit sa vi"ite"e &iserica Sfantului Nicolae. %i au luat legenda lui Mos Nicolae in locurile lor natale. 'egenda s(a raspandit in toata lumea si a luat caracteristicile fiecarei tari. $n %uropa in secolul al #$$) lea "iua Sfantului Nicolae a devenit "iua darurilor si a activitatilor caritabile. *ermania, +ranta si ,landa celebrea"a "iua de - decembrie ca o srabatoare religioasa si ofera cadouri copiilor si saracilor. Cand coloniile olande"e au calatorit in .merica, au adus cu ele un episcop care purta un costum rosu si mergea calare pe un cal alb. $maginea americana a episcopului va evolua treptat paa la cea a unui batran spiridus vesel. . fost descries ca un batran olande" vesel si bucalat din comedia $storia Ne/(0or1(ului a lui 2as3ington $rving..nul 1453 a continuat povestile cu Mos Nicolae cu publicarea poemului , vi"ita a lui Mos Nicolae a lui Clement Moore. Multe tari si(au pastrat propriile obiceiuri si traditii de Sfantul Nicolae. $n unele culturi, Sfantul Nicolae calatoreste cu un asistent care il a6uta. $n ,landa, episcopul navig3e"a pe un vapor sosind pe - decembrie..re la el o carte mare care ii spune cum s(au purtat micutii olande"i in timpul anului. Copiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri iar cei obra"nici sunt luati de asistentul sau, &lac1 Peter.$n *ermania, Sfantul Nicolae calatoreste tot cu un asistent, cunoscut ca 7nec3t 8uprec3t, 7rampus, sau Pel"eboc1 si vine cu un sac in spate si o nuia in mana. Cei obra"nici sunt pedepsiti de asistent cu cateva lovituri de nuia.$n $talia, 'a &efana este "ana buna care se imbraca in negru si daruri copiilor pe - ianuarie. $n multe tari latine9 Spania, Puerto 8ico, Me:ic si .merica de Sud, copiii ii asteapta pe cei trei regi sa le aduca daruri de Craciun.

Colindatul
,entru cea mai asteptata sarbatoare din decembrie, Craciunul, romnii au apelat in e ala masura la traditie, stiind sa accepte si obiceiuri mai recente. Intmpinata cu bucurie, $asterea "ntuitorului aduce cu ea si o suma de practici foarte vec+i prin care se celebra 1c+inoctiul de Iarna, momentul in care natura da sperante ca va renaste. 2biceiul colindatului a in lobat in el nu numai cntec si est ritual, ci si numeroase mesa#e si simboluri ale unei stravec+i spiritualitati romnesti. 1l s!a pastrat asociindu!se cu celebrarea marelui eveniment crestin care este $asterea Domnului Iisus 3ristos. In a#unul Craciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepe colindatul. Copiii cu steaua vestesc $asterea Domnului si sunt primiti cu bucurie de azdele care ii rasplatesc cu mere, nuci si colaci. In "aramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. 2biceiul este sa treaca pe la fiecare casa iar apoi, cu tot cu azdele care i!au omenit, sa continue colindatul.

Postul Craciunului ia sf;rsit si fiecare se poate bucura de m;ncarurile rituale9 preparatele din porc, sarmalele, colacii si co"onacii, pra6iturile si vinul. Cele trei "ile de sarbatoare ale Craciunului aduc liniste si pace in case. Impodobirea bradului Pomul de Craciun,asa cum il cunoastem noi asta"i,decorat cu globuri in care se reflecta lumina scantaietoare a lumanarilor sau a instalatiei electrice,nu a fost din totdeauna impodobit astfel.<esi in %uropa originea sa precrestina nu mai e contestata de nimeni,parerile raman totusi impartite9unii vad in el o repre"entare a ,,arborelui lumii==,altii il considera o referire directa la ,,arborele Paradisului==,ipodobit cu mere de un rosu aprins,care amintesc de pacatele comise de primii oameni,inaintea de alungarea lor din 8ai.Pana in sec. al 1>(lea,crengutele ver"i cu care erau impodobite casele cu oca"ia Craciunului,ca si darurile care le faceau oamenii unii altora,erau condiderate traditii pagane. <ar nu peste multa vreme in locul acestora va fi folosit un arbore intreg.Conform documentelor,in 1-0>,la Strasbourg a fost inaltat primul pom de Craciun,intr(o piata publica. Nu avea inca lumanari si era impodobit cu mere rosii.$n 1-11,la &reslau,ducesa <orot3ea Sybille von Sc3lesien impodobeste primul brad asa cum il cunoastem noi asta"i. <upa 14?4,decoratiunile@globurileA de Craciun din sticla argintata de !uringia au tot mai mult succes,asa ca aceasta traditie pur germana va cuceri intraga lume,fiind adoptata pretutindeni, fie ca este vorba despre tari din .sia,africa,.merica de Nord si de Sud sau .ustralia.'a sfarsitul sec. al 1B(lea,in saloanele germane,sarbatoarea era de neconceput fara pomul de Craciun,impodobit si scanteietor.$n 1??-,prin intermediul soldatilor germani care participau alaturi de engle"i la ra"boiul de independenta,traditia pomului de Craciun a6unge si in Statele Cnite,iar in 1440 ,,cucereste==si Casa .lba. Anul nou Pentru cel mai important moment, trecerea in noul an, pregatirile se reiau. $n saptam;na dintre Craciun si .nul Nou, in toate satele cetele de flacai se prepara pentru DuratD, sistem comple: de datini si obiceiuri. Pe inserat, in a6unul anului sunt asteptati sa apara DCrsulD, DCapraD, D&ung3ieriiD, DCaiutiiD, DMalancaD, DEieniiD, DMascatiiD etc. Concretizarea spectaculoasa a unor mituri antice le ate de simbolistica animalelor, aceste manifestari reprezinta o modalitate ori inala de e(primare a ar+aicelor asociatii rituale dintre animale si cultul cvasiuniversal al soarelui. 1(ista si un cuvnt eneric pentru aceste obiceiuri. &mascatii&. Recuzita, mastile, costumele sunt pre atite din vreme. "ai ales mastile sunt cele care vorbesc cel mai mult despre ima inatia si umorul sateanului romn. Anume mesteri s!au specializat in confectionarea lor, ele devenind cu timpul adevarate podoabe de arta populara. -aptul ca aceste obiceiuri se practica la cumpana dintre ani este #ustificat de simbolistica zilei de 31 decembrie care in ndirea populara reprezinta data mortii dar si a renasterii ordinii cosmice. Structura ceremoniala a obiceiului este in acelasi timp plina de forta si vitalitate. "uzica si dansul remarcabile prin virtuozitate si dinamism, mastile pline de e(presivitate, alcatuiesc un spectacol unic. In diferite zone ale tarii, costumatia, interpretarea pot fi diferite, dar obiceiul este in esenta acelasi. Daca acest fel de manifestare ne duce cu ndul la ar+aice practici ma ice de alun are a maleficului, &,lu usorul&, alt obicei, este strns le at de mitul

fertilitatii. 4orbe frumoase, de prosperitate si belsu sunt adresate de cetele care vin cu &,lu usorul&, fiecarei ospodarii. Ca o incantatie ma ica, te(tul urarii se transmite din tata in fiu si nu e(ista romn sa nu!l cunoasca. %ot a#unul anului nou prile#uieste practicarea anumitor acte misterioase, care incearca sa prospecteze viitorul. Iata unul dintre obiceiuri. &4er elul&. 1ste un prile# de sarbatoare la care participa mai ales tinerii necasatoriti si parintii acestora. Cei care fac &4er elul& doresc sa afle ce le rezerva noul an, mai ales daca si cu cine se vor casatori. In casa unei azde, anuntati din vreme de &colceri& sau &c+iematori& se aduna toti cei interesati. Intr!un cazanel cu apa, cei ce doresc sa!si cunoasca viitorul arunca un obiect personal )inel, mar ea, pieptene, ban, cutit etc.*. ,ersona#ul cel mai de seama este &4er elatorul&. 1l urmeaza sa &prooroceasca viitorul&, sa!si potriveasca vorbele si sa strneasca +azul... A#utndu!se de doua ver ele de la razboiul de tesut, acesta bate in mar inea cazanelului, intonnd o incantatie. 2biect dupa obiect este scos din apa la cererea participantilor. %almacirea sensului obiectului este simpla. inel ! nunta, ban ! bo atie, pieptene ! barbat coltos, cutit ! cearta, piatra ! casatorie amnata etc. Dupa ce toate raspunsurile au fost date, cu totii, tristi sau plini de speranta, se aduna in #urul cazanelului din care apa a fost inlocuita cu vin si petrecerea incepe. Cnd se apropie miezul noptii catre noul an, taranii obisnuiesc sa prevada cum va fi vremea in anul ce vine. Se folosesc de foile unei cepe mari pe care le desprind si le aseaza in ordine, numindu!le dupa lunile anului. In fiecare din ele pun putina sare. A doua zi, de Sfntul 4asile, cel ce dezlea a vra#ile si facaturile, ei vor verifica ct lic+id a lasat sarea topita in fiecare foaie. Asa vor sti )pentru ca in mod misterios cantitatile sunt diferite* daca vor avea seceta sau ploaie si in ce luna anume. ,rima saptamna din ianuarie este marcata de doua importante sarbatori crestinesti. 5otezul Domnului )5oboteaza* pe / ianuarie, si Sfntul Ion pe 6 ianuarie. %oti romnii se duc la biserica de 5oboteaza, pentru a lua apa sfintita, att de necesara pentru tamaduire si purificare. In satele si orasele asezate pe maluri de ape, tinerii se intrec sa scoata la mal crucea aruncata de preot in apa in +etata. Cel ce va reusi, va avea parte numai de bine. In aceste zile, att de reci ale iernii, adunati pe ln a focuri, neavnd alta treaba dect de a +rani animalele, taranii romni isi tra sufletul alaturi de cei dra i, petrecnd cu toti Ionii si Ioanele si pre atindu!se pentru truda care va veni curnd, odata cu topirea zapezii.

Martisor si Baba Dochia

Martisor este denumirea populara a lunii Martie, luna ec3inoctiului de primavara si a .nului Nou .grar, dedicata "eului Mars si planetei Marte. Martisorul este, in traditia populara, o funie formata din "ilele saptaminii si lunile anului adunate si rasucite intr(un snur bicolor, simboli"$nd iarna si vara, facuta cadou la 1 Martie.'a sfirsitul secolului #$#,Martisorul era primit de copii, fete si baieti, fara deosebire, de la parinti $n dimineata "ilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se agata o moneda metalica de argint si, uneori, de aur, se purta legat la mina, ulterior prins in piept sau la git. %l era scos, in raport de "ona etnografica, la o anumita sarbatoare a primaverii @Macinici,+lorii, Paste, .rmindenA sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi. Se credea ca purtatorii Martisorului nu vor fi pirliti de soare pe timpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti si dragastosi, bogati si norocosi, feriti de boli si de deoc3i.,biceiul Martisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului, primavara, la nasterea si moartea simbolica a <oc3iei, divinitate agrara si materna care moare si renaste simbolic la noua martie, ec3inoctiul de primavara in Calendarul $ulian @stil vec3iA. $n raport cu 4

scurgerea anuala a timpului, <oc3ia se numeste <ragaica, sau Sin"iana la 54 iunie, Maica Precista la 4 septembrie, Finerea Mare la 14 octombrie, devenind DbabaD, dupa ce a fost, rind pe rind, copila, tinara, matura. <oc3ia pastrea"a, impreuna cu metamorfo"ele ei calendaristice, aminirea Marii Geite, @!erra MaterA si este identificata cu <iana si $uno din Panteonul roman,cu era si .rtemis din Panteonul grecesc. 'egendele <oc3iei ne introduc in atmosfera satului romanesc cu economie pastorala. Nelipsitele tensiuni si conflicte dintre nora si soacra sunt valorificate cu ingenio"itate pentru a reda metaforic opo"itiile timpului calendaristic9 an vec3i(an nou, vara(iarna, frig(caldura, fertilitate(sterilitate. .stfe, &aba <oc3ia, personificare a anului vec3i, isi trimite nora la padure, la sfirsitul lunii februarie sa(i culeaga fragi copti. !inara nevasta gaseste, a6utata de <umne"eu, fragi copti. Fa"ind fragii copti, <oc3ia crede ca a venit vara si deci timpul sa urce oile sau caprele la munte. <in precautie, isi pune noua co6oace in spate si porneste urcusul insotita, uneori, de fiul sau @<ragobete ( "eul dragosteiA.<ar, cum pleaca de acasa, incepe o ploaie mocaneasca care nu a stat noua "ile si noua nopti.$ngreunindu(i(se co6oacele in spate, le de"braca, unul cite unul pina ramine in ie sau camasa. Gilele sc3imbatoare de la inceputul lunii martie sunt puse de popor pe seama <oc3iei care si(ar scutura, din cind in cind, co6oacele de ploaie sau de omat. <oc3ia moare ing3etata linga oile @capreleA sale in ultima "i a urcusului, cind se lasa un ger naprasnic, iar trupurile lor s(ar vedea si asta"i sub forma de stana de piatra in diferite locuri din Carpati9 Cea3lau, Fama &u"aului, Caraiman etc. <oc3ia intra in conflict nu numai cu ciobanii care ii spun ca nu a sosit vremea urcarii oilor la munte, dar si cu Marte caruia ii adresea"a cuvinte si e:presii obscene. Suparat ca i se nesocoteste puterea, Marte imprumuta de la fratele sau mai mic, +ebruarie, citeva "ile friguroase cu care o rapune pe <oc3ia, ing3etind(o de vie. <in luptele aprige ale "eilor moare si renaste anual timpul, nura, mediul incon6urator. Gilele &abei, este un ciclu de noua sau douaspre"ece "ile, corespun"ator cu "ilele de urcus ale &abei <oc3ia cu oile la munte, dedicat mortii si renasterii se"oniere a "eitei agrare si a timpului calendaristic in prea6ma ec3inoctiului de primavara. Scenariul ritual desfasurat in D"ilele cosmogoniceD de innoire a .nului .grar este format din obiceiuri si acte magice de un rar ar3aism9 aprinderea rituala a focurilor, afumarea curtilor, gradinilor si ane:elor gaspodaresti, prepararea alimentelor rituale @Macinici, Sfinti, &radosiA amintind, prin formele antropomorfe ale figurinelor din aluat, sacrificiile preistorice, observatii si previ"iuni meteorologice, incercarea norocului, vra6i si descintece, asteptarea spiritelor mortilor, practici de pomenire, inceperea simbolica a unor activitati economice. Si in pre"ent s(a pastrat obiceiul de a se pune &abele, adica se reparti"ea"a cele noua sau douaspre"ece "ile ale ciclului, dupa anumite criterii, pe persoanele de se: feminin e:istenete intr(o colectivitate @familie, vecini, serviciuA.Cum va fi "iua de &abe @frumoasa, urita, intunecoasa, insoritaA asa va fi firea si sufletul persoanei ursite in acel an. <e traditia <oc3iei carpatice se leaga deci semnificatia celui mai frumos obicei de primavara in sud(estul %uropei, Martisorul, adevarata funie a anului care aduna laolalta "ilele, saptaminile si lunile in doua anotimpuri @iarna si varaA,simboli"ate de snurul bicolor facut cadou la inceputul .nului agrar.

>

TRENTEA ANDREEA, Cls.a7-aA

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate