TRADIȚII

ROMÂNEȘ
TI
DE CIUTĂ DENISA
 CUPRINS
1. Sfântul Andrei
2. 1 Decmbrie
3. Sfântul Nicolae
4. Crăciun
5. Anul Nou
6. Plugușorul
7. Boboteaza
 Sfântul Andrei
 Este sărbătorit pe 30 noiembrie.
 A fost unul dintre cei 12 apostoli a lui Iisus.
 Este considerat ocrotitorul multor țari,
precum Alabama, Florida, Tenerife, Barbados,
Scoția, Rusia, Cipru, Grecia, Georgia,
România, Ucraina.
 De asemenea opt oraşe îl au ca ocrotitor pe
Sfântul Andrei. Este vroba despre: Galaţi –
România, Bruges – Belgia, Brunswick –
Germania, Patra – Grecia, Szentendre -
Ungaria, Amalfi – Italia, Luqua – Malta și
Sfântul Andrei – Marea Britanie.
 TRADIȚII DE SFÂNTUL ANDREI
 Ziua se serbează prin nelucru în casă, că să nu strice lupii vitele.
Primejdia nu este numai pentru vite, ci şi pentru oamenii care îndrăznesc
să plece la drum, în ziua când porneşte şi lupăria. Tot din cauza lupilor nu
se matură toată ziua, nu se da gunoiul afară, nu se rănesc grajdurile, nu
se piaptănă, nu se fac zgârieturi, nu se face pomană şi nu se da nimic cu
împrumut. Dacă stăpânii casei nu muncesc, lupul nu se poate apropia.
Totuşi, când soarta scrie altfel, primejdia nu se poate îndepărta, căci
peste cele hotărâte de Sf. Andrei, nimeni nu poate trece. În credinţele
poporului român de pretutindeni, în noaptea de către Sf. Andrei, pe 29
noiembrie, ies sau umblă strigoii. Cine sunt strigoii? Sunt spirite ale
morţilor, care nu ajung în lumea de „dincolo” după înmormântare, sau
refuză să se mai întoarcă „acolo” după ce îşi vizitează rudele, la marile
sărbători calendaristice. Strigoii morţi devin foarte periculoşi pentru cei
vii: iau viaţă rudelor apropiate, aduc boli, grindină şi alte suferinţe.
MÂNĂSTIRI ȘI
BISERICI
 1 DECEMBRIE – ziua naȚionalA A
ROMANIEI
 Ziua națională a României a fost între 1861-1866 ziua de 24
Ianuarie, între 1869-1947 ziua de 10 Mai, apoi, între 1948-1989
, ziua de 23 August. În urmă cu 103 ani, la 1918, la Alba Iulia a
avut loc Marea Adunare ce a votat unirea Transilvaniei cu
România, și a consfințit ceea ce acum numim România Mare.
Pe ce alte date a fost în trecută sărbătorită ziua României, ce
obiceiuri și tradiții au românii de această zi specială, ce
manifestări sunt planificate azi, care sunt regulile de acces și
zona restricțiilor rutiere, toate în articolul următor.
 TRADITII SI OBICEIURI DE 1
DECEMRIE
 An de an, Ziua Națională a României este marcată prin evenimente patriotice, mai
ales prin parade militare, cea mai celebră fiind parada din Bucure ști de la Arcul de
Triumf, dar și cea de la Alba Iulia. Totuși, parade militare au loc în toată țara,
alături de ceremonii de depuneri de jerbe de flori și coroane la monumentele
eroilor
 În școli și licee, copiii îmbracă portul popular și celebrează prin serbări, concerte
și activități speciale. Drapelul național este arborat în toate instituiile de stat, iar
unii români patrioți îl amplasează în propriile locuin țe
 În plus, dansurile populare și renumitele hore în aer liber la care participă to ți
cetățenii nu au cum să lipsească. Alte activități mai sunt defilările solda ților pe cai
albi sau trasul cu pușca.
 Din punct de vedere gastronomic, mâncărurile autentice române ști, precum
fasolea cu ciolan, costiţa, sarmalele sau palinca, ţuica fiartă şi vinul nu au cum să
lipsească.
 SFÂNTUL NICOLAE
 Sfântul Nicolae este sărbătorit de Biserica Ortodoxă Română și
cea Romano-Catolică în fiecare an, în data de 6 decembrie. Sfântul
Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor, dar și al marinarilor,
brutarilor, femeilor nemăritate și al celor acuza ți pe nedrept .
 În calendarul creștin-ortodox 2020, duminică, 6 decembrie, îl
sărbătorim pe Sfântul Nicolae. Este ziua care marchează începutul
sărbătorilor de iarnă și perioada cadourilor. Tradi ția spune că, în
noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii care au fost cumin ți tot anul
primesc cadouri, dulciuri și fructe în ghetu țe, în timp ce aceia care
au fost cuminți primesc de la Mo ș Nicolae o nuielu șă .
 TRADIȚII DIN TOATĂ LUMEA
 În tradiţiile româneşti Moş Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la
începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de
miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la
măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război,
motiv pentru care este invocat în timpul luptelor.
 În Germania, tradiţia sărbătoririi Moşului Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu
imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac
în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi
aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului. Se mai spune că Moş Nicolae are cu el
o carte în care a trecut toate faptele copiilor, bune sau rele. Dacă n-au fost cuminţi, copiii primesc
nuieluşe, cartofi sau cărbuni. În unele regiuni din Germania, copiii se costumează în Moş Nicolae şi
colindă casele vecine, pentru a primi dulciuri
 Copiii din Franţa, în ajun, lasă pentru Moş Nicolae un pahar de vin iar pentru măgăruşul lui, morcovi
şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori
rudelor pentru a le ura sărbători fericite. Îndeosebi în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că
Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în
negru. Dacă Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, Pere Fouettard este cel care-i mustră pe copiii
care n-au fost cuminţi, altoindu-i cu o nuieluşă.
 CRĂCIUN
 Crăciunul sau Nașterea Domnului (nașterea lui Iisus Hristos) este o
sărbătoare creștină celebrată la 25 decembrie (după Stil nou, în
calendarul gregorian) sau 7 ianuarie (după Stil vechi, în calendarul iulian)
în fiecare an. Ea face parte din cele 12 praznice împărăte ști ale bisericilor
de rit bizantin. În anumite țări, unde creștinii sunt majoritari, Crăciunul e
de asemenea sărbătoare legală, iar sărbătoarea se prelunge ște în ziua
următoare, 26 decembrie: a doua zi de Crăciun. De la debutul secolului al
XX-lea, Crăciunul devine și o sărbătoare laică, celebrată atât de către
creștini, cât și de către cei necreștini, centrul de greutate al celebrării
deplasându-se de la participarea în biserică la rit spre aspectul familial al
schimbului de cadouri sau, pentru copii, „darurilor de la Mo ș Crăciun.”
 ORIGINE
 Mulți, consideră că termenul provine din latinescul calatio cu forma sa de
acuzativ calationem.La romani, prin calatio se în țelegea convocarea
poporului de către preoții păgâni în fiecare zi de întâi a lunii pentru
anunțarea sărbătorilor din luna respectivă, și, prin extindere, sărbătoarea în
general, căci cea mai importantă calatio era aceea de la 1 ianuarie. Până
către sfârșitul secolului al IV-lea, nașterea lui Hristos se sărbătorea odată cu
Boboteaza la 6 ianuarie, când se obișnuia să se facă anun țarea sărbătorilor
de peste an (Paști etc.). Și cum celor de curând cre știna ți din Dacia și din
sudul Dunării această anunțare li se părea apropiată de sărbătoarea păgână
calatio, au denumit cu acest termen sărbătoarea cre ștină a na șterii lui
Hristos. Datele la care se sărbătorește Crăciunul sunt orientative, pentru că
nu se știe data exactă a nașterii lui Iisus.
POMUL DE CRACIUN SI MOS CRACIUN
 Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun îsi trage originile de la popoarele
germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toata lumea după
Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile
și ghirlandele au devenit clasice.
 Pe atunci el era imbracat in verde. El împarte cadouri tuturor copiilor în
noaptea de Crăciun (de 24 spre 25 decembrie). Santa Claus este anglicizarea
lui Sinterklaas care înseamnă Sfântul Nicolae în limba olandeză. Se pare că
termenul Santa Claus a apărut în SUA prin contactul imigranților olandezi cu
alte populații americane. Olandezii cultivați sunt conștienți că Sinterklaas e
sărbătoarea neaoșă, iar Crăciunul este sărbătoare de import. Protestan ții
conservatori din Olanda nu introduc brad în casă de Crăciun, fiind considerat
obicei catolic de origine păgână.
TRADITII ȘI OBICEIURI DE CRACIUN
 În data de 20 decembrie, odată cu Ignatul, când se taie porcul, se
intră în sărbătorile de iarnă. Din această zi și până la Crăciun,
începe umblatul cu capra, țurca sau brezaia, o mască cu cap de
animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor și bunăstare
animalelor din ogradă.
 Înainte de ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele
zone ale țării se face masa de ajun, pentru sufletele mor ților, cu
alimente de post la care este invitat și preotul ca să le guste și
să le binecuvânteze.
 ANUL NOU
 Celebrarea Anului Nou este unul dintre
cele mai vechi obiceiuri. Stabilirea
religioasă a datei de 1 ianuarie ca început
de an a avut loc pentru prima dată în 1691
prin Papa Inochentie al XII-lea. Înainte,
Echinocțiul de iarnă și apoi Crăciunul
aveau rolul începutului de An Nou.
 În zilele noastre, Anul Nou este întâmpinat
în noaptea de 31 decembrie spre 1
ianuarie — noaptea de Revelion (din limba
franceză: Réveillon, ceea ce înseamnă
aproximativ 'veghe', aici cu sensul de
ospăț la miezul nopții) — cu petarde și
artificii; la rude, prieteni și cunoștințe se
fac urări de noroc și sănătate, se urează
'La mulți ani!' Anul Nou reprezintă, în
întreaga lume, înnoirea simbolică a
timpului, la cumpăna dintre ani.
 TRADIȚII ȘI OBICEIURI
 În România, de Anul Nou, nu lipsesc cetele de colindători care,
după ce fac urări de sănătate, belşug, bucurie etc., primesc în dar
colaci, vin, cârnaţi şi uneori bani. Strigatul peste sat este
ceremonialul nocturn al cetelor de feciori pentru „judecarea
publică" a celor care au încălcat regulile comunităţii. Acest
moment este încheiat cu formula '„Cele rele să se spele, cele bune
să se adune!‘’
 O altă credinţă populară spune că în noaptea dintre ani este bine
să se mănânce peşte, pentru a avea o trecere lină şi uşoară prin
anul ce urmează, precum cea a peştelui prin apă.
 TRADIȚII
 La români, în noaptea de Anul Nou oamenii trebuie să facă mult
zgomot, pentru a alunga toate spiritele rele. În ultima zi din an, dar şi
în prima zi a Anului Nou, este bine să nu facem cheltuieli şi să nu
aruncăm nimic din casă - nici măcar gunoiul, deoarece odată cu el,
aruncăm afară din casă şi norocul. Totodată, oamenii nu trebuie să
aibă nicio datorie când începe noul an. În caz contrar, ei vor rămâne
datori întreg anul.Conform tradiţiei populare, la miezul nopţii dintre
ani uşa casei trebuie să fie deschisă, pentru a-i face loc anului vechi
să iasă şi Anului Nou să intre. Bătrânii spun că la trecerea dintre ani
este bine ca fiecare persoana să poarte o haină nouă şi ceva roşu,
dar şi să aibă în buzunar nişte bani.
 PLUGUȘORUL
 Plugușorul este una dintre cele mai cunoscute urări din tradi ția
românească. Este un strigăt făcut în cor în ajunul Anului Nou de
copii și adulți ce are o strânsă legătură cu muncile câmpului și
recolta din Anul Nou. Este o urare pe care românii o îndrăgesc și
o fredonează în fiecare colț al țării. Versurile vechi, dar originale
ale Plugușorului s-au păstrat sute de ani și continuă să ne
surprindă în fiecare an.
Urarea însoțită de strigăte, sunete de clopoței și pocnete de bici
poartă numele de Plugușor în toate zonele țării. La sate, tradi ția
Plugușorului este una complexă, deoarece alaiurile cu tinerii
flăcăi merg din casă în casă pentru a ura, chiar cu un plug.
 PLUGUȘORUL VERSURI
Aho,aho,copii si frati, Cu bobul des

Stati putin si nu manati Si pe creste

Si pe ses
Si cuvantul mi-ascultati:
Cate mere in livezi
Am plecat sa colindam
Atatea vite-n cirezi„
Pe la case sa uram,
Cata apa in izvoare
Plugusorul romanesc
Atata lapte-n sistare
Obiceiul stramosesc. "Sa ne fie-ndestulata
Va uram cum se cuvine Casa toata
Pentru anul care vine Țara toata
Holde mari Să mai manati, mai flacai
Si strigati cu totii mai
 BOBOTEAZA
 Boboteaza este, ca în fiecare an, pe data de 6 ianuarie, când este
sărbătorit Botezul Domnului. Boboteaza încheie perioada Sărbătorilor
de iarnă şi este momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Este
ziua în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul.
 TRADIȚII
 Tradiția mai spune că fetele nemăritate trebuie să ia o rămurică din
mănunchiul de busuioc cu care preotul strope ște. Apoi să o pună
sub pernă, pentru a-și visa ursitul. O tradi ție veche spune că fetele
tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la strea șina casei. Iar
dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita
cu un băiat bogat. În multe zone din ţară, în ziua de Bobotează se
colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul,
se fac prorociri ale timpului şi belşugului în noul an, se crede că se
deschide cerul şi vorbesc animalele.