Sunteți pe pagina 1din 19

SĂRBĂTORILE

DE IARNĂ

LA ROMÂNI

prof. inf. ANGELICA DUNCA


SĂRBĂTORILE
DE IARNĂ

La români sărbătorile de iarnă au loc în perioada


6 decembrie - 7 ianuarie - Sunt sărbători laice şi creştine:

- 6 decembrie - Sfântul Nicolae


- 20 decembrie - Sfântul Ignat, sacrificarea porcilor
- 24 decembrie - Ajunul Crăciunului
- 25 decembrie - Crăciunul
- 27 decembrie - Sfântul Ştefan
- 31 decembrie - Revelionul, Pluguşorul
- 1 ianuarie - Sorcova, Capra,
festivalul de Datini si Obiceiuri Sighet
- Sfântul Vasile
- 5 ianuarie - Ajunul Bobotezei
- 6 ianuarie - Boboteaza
- 7 ianuarie - Sfântul Ion
prof. inf.
- 24 ianuarie – Dragobetele ziua ANGELICA DUNCA
indragostitilor la romani
SFÂNTUL NICOLAE

• 5-6 decembrie Sfântul Nicolae


• În seara de 5 decembrie copiii îşi
pregătesc ghetele în care Moş Nicolae
(Sfântul Nicolae) va pune daruri.
• Se zice că acest sfânt călătoreşte
împreună cu un măgăruş încărcat cu 2
coşuri: unul plin cu dulciuri şi jucării pentru
copiii cuminţi şi altul cu nuieluşe pentru
copiii care nu au fost cuminţi.
• El coboară pe horn şi lasă copiilor dulciuri
sau nuieluşe.
• A doua zi dimineaţa copiii găsesc în ghete
prof. inf. ANGELICA DUNCA
darurile lăsate de Moş Nicolae.
SFÂNTUL IGNAT

20 decembrie Sfântul Ignat:


• În această zi românii taie porcii.
• După ce pârlesc, curăţă şi tranşează
porcul familia face pomana porcului la
care participă toţi cei care au luat
parte la tăiatul porcului.
• Din carne de porc românii pregătesc
diverse preparate specifice
sărbătorilor de iarnă: tobă, leber,
caltaboş, şuncă, cârnaţi, piftie,
sarmale.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


MÂNCĂRURI TRADIŢIONALE
ROMÂNEŞTI

PIFTIE-SARMALE

CALTABOŞ-TOBĂ

CÂRNAŢI

prof. inf. ANGELICA DUNCA


AJUNUL CRĂCIUNULUI

Cu 40 de zile înainte de Crăciun


începe Postul Crăciunului în timpul
căruia cei care ţin postul nu mănâncă
carne sau produse lactate.
De asemenea în această perioadă
româncele fac curăţenie în casă şi în
curte pentru a întâmpina cum se
cuvine marea sărbătoare.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


În dimineaţa zilei de 24 decembrie până
spre prânz, cete de copii între 5 şi 14 ani merg
cu "Moş Ajunul", un colind scurt rostit la fiecare
casă şi care anunţă deschiderea seriei de
colinde.
Seara, după ieşirea de la biserică (ora 18),
cete de copii merg cu "Steaua", un colind
religios. Ceata poartă o stea, luminată din spate
cu o lumânare; steaua are în centrul ei o
reproducere a Naşterii Domnului.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


Colindele sunt texte rituale cântate cu
ocazia Crăciunului şi a Anului Nou.
Există colinde laice şi creştine.
În ajunul Crăciunului familia împodobeşte
bradul şi primeşte colindătorii.
Aceştia primesc de la gazde colaci, fructe
(mere şi nuci), bomboane sau bani.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


CRĂCIUNUL

• Este ziua naşterii lui Iisus Hristos.


• În România Crăciun este numele păstorului în al cărui
staul s-a născut Iisus.
• Pretutindeni acest cuvânt magic renaşte speranţele,
readuce bucuria şi lumina în case.
• Sărbătoarea de Crăciun ţine trei zile.
• În prima zi de Crăciun se oferă cadouri celor dragi, iar
familia se reuneşte la masa de Crăciun unde se servesc
mâncăruri tradiţionale (sarmale, caltaboş, piftie, cârnaţi,
tobă, leber, cozonac).

prof. inf. ANGELICA DUNCA


SFÂNTUL ŞTEFAN

După Crăciun vin diverse sărbători şi


obiceiuri deosebit de frumoase care fac ca
plăcerile şi veselia să se simtă în orice suflet
şi în orice casă: Capra, Sorcova, Pluguşorul.
In ziua de 27 decembrie are loc
sărbătoarea religioasă Sfântul Ştefan.
Cei care poartă numele de Ştefan sau
Ştefania îşi serbează onomastica.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


PLUGUL ŞI PLUGUŞORUL

• În ajunul Anului Nou (31 decembrie) cete de flăcăi


şi de bărbaţi de curând însuraţi pleacă cu
Plugul - străvechi obicei agrar, care a ajuns o urare
obişnuită de recolte bogate în anul care abia
începe. Acest obicei ilustrează una din principalele
ocupaţii ale poporului roman - agricultura.
• Pluguşorul copiilor- în ajunul Anului Nou cetele de
copii intră din casă în casă să ureze purtând bice
din care pocnesc, clopoţei, tălăngi,etc.
Urarea este un lung poem în versuri care prezintă
succesiunea muncilor agricole - de la aratul
ogorului până la coptul colacilor.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


SORCOVA

Este un obicei închinat Anului Nou.


Însemnul ritual este alcătuit
dintr-un băţ sau o ramură verde,
împodobită.
Obiceiul se practică de către copii,
iar gazdelor li se adresează urări de
sănătate, belşug şi prosperitate.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


CAPRA

• Capra a fost socotită de români ca


animalul care dă semne dacă
vremea va fi bună sau rea.
• Jocul "caprei" a devenit un ritual
menit să aducă rodnicie anului care
urmează, spor de animale în
turmele păstorilor, succesul
recoltelor În zilele noastre, jocul a
rămas un prilej de etalare a unor
frumoase podoabe, covoare,
ştergare ş.a., în culori vii.
prof. inf. ANGELICA DUNCA
REVELIONUL
În noaptea de 31 decembrie românii
sărbătoresc venirea noului an.
Se organizează petreceri şi mese festive.
În ziua de 1 Ianuarie are loc sărbătoarea
religioasă a Sfântului Vasile.
Cei ce poarta numele de Vasile, Vasilica
sau Vasilena îşi serbează onomastica.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


BOBOTEAZA

• 5 ianuarie - Ajunul Bobotezei


(Botezul Domnului)
Preotul merge din casă în casă şi stropeşte
cu apă sfinţită casa şi pe cei ai casei.
• 6 ianuarie - în calendarul ortodox: Botezul
Domnului
Preotul sfinţeşte apa (aghiazma mare) şi
odată cu ea sunt sfinţite toate apele
pământului. Cu apa sfinţită se stropesc
vitele, se dă la cei bolnavi, se pune puţin în
prima scaldă a copilului nou-născut, se
stropeşte cu ea prin casă în caz de furtună
şi trăsnete. prof. inf. ANGELICA DUNCA
SFÂNTUL ION

Pe 7 ianuarie românii sărbătoresc


sărbătoarea religioasă ortodoxă a
Sfântului Ion.
Acesta a fost cel care boteza
oamenii în vechea Galilee, anunţând
venirea Domnului Iisus Hristos.
Cei care poartă numele de Ion sau
Ioana îşi serbează în această zi
onomastica.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


Festivalul de Datini si Obiceiuri

• Unul dintre cele mai importante evenimente


• pe care le gazduieste Sighetul este
• “Festivalul de Datini si Obiceiuri de Iarna
• MARMATIA”
• care are loc in fiecare an in
• data de 27 decembrie. Acest festival se
• realizeaza fara intrerupere de 42 de ani,
• prima editie avand loc in 1968.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


‘ Dragobetele '
este sărbătorit pe
24 februarie

Sărbătoarea de Dragobete este considerată


echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day,
sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii.

prof. inf. ANGELICA DUNCA


SF.

prof. inf. ANGELICA DUNCA

BIBLIOTECAR MIOARA BERINDAN