PROIECT

TRADIȚII ȘI OBICEIURI DE CRĂCIUN

STEAUA, PLUGUȘORUL, SORCOVA,
proiect realizat de: COLINDUL
CHIRIAC BOGDAN- FLORIN
Elevi: CHIRIAC BOGDAN- FLORIN
NITA IVONA- ALEXANDRA
NIȚĂ IVONA- ALEXANDRA

COSNITA ANA-MARIA MIRUNA

COȘNIȚĂ ANA-MARIA MIRUNA
NETCU ALEXANDRU- GABRIEL
NETCU ALEXANDRU- GABRIEL
CLASA a -II- A
CLASA a-ii-a a
 TRADIȚII SI OBICEIURI DE
CRĂCIUN
Nașterea lui Iisus Hristos,
Crăciunul este cea mai mare sărbătoare a
creștinilor

In România, Crăciunul este o sărbătoare a

luminii, a reuniunii cu familia și cu prieteni
dragi, cu bucate alese pe masa si clipe de
neuitat din viața noastră
 Traditii si obiceiuri de Crăciun
• Craciun:
Sărbătoarea Crăciunului eîncepe
cu data de 25 decembrie, iar cel
mai frumos obicei este
COLINDUL (lat. Calendae - nume
dat de romani sărbătorile păgâne
de Anul Nou).
• Colindele sunt cântecele cu care
copii, tinerii sau chiar adulții
întămpină venirea lui Iisus Hristos
pe pământ.
• Tipuri de colinde: cântecele cu
stea (Steaua), sorcova, plugușorul
jocuri cu măști (țurca, cerbul,
brezaia, capra, ursul) dansuri
(căluții, călușarii), teatrul popular
 Tradiții si obiceiuri de Crăciun

• Poporul român a fost dintotdeauna bogat in tradiții si

obiceiuri.
• Obiceiurile tradiționale romănesti au modalități diverse
de exprimare: coregrafie,muzică, gestică sau mimică.
• Datinile, tradițiile, obiceiurile aparțin culturii noastre si
ne organizeaza viața, ne marchiază momentele
importante și ne modelează comportamentul.
• Datinile, tradițiile, obiceiurile se împart în 2 mari
categorii: cele legate de viața colectivă a satului
(sărbători religioase, agricole,etc.) care se repetă și cele
legate de momente importante din viața omului
(naștere, căsătorie, etc.) care nu se repetă.
 Tradiții și obiceiuri de Crăciun:
STEAUA
Din Ajunul Craciunului până la Bobotează (6 Ianuarie), conform
tradiției, se umblă cu Steaua.
Acest colind amintește de Steaua care a vestit naşterea lui Iisus și
care i-a călăuzit pe cei trei magi în a găsi ieslea în care s-a
nascut pruncul.

Cei care umblă cu steaua cânta colinde, care amintesc

de viața Domnului : „ Steaua sus răsare” și „Trei crai de la
răsărit”.
Steaua purtată se face din lemn uşor şi are mai multe colţuri. Se
împodobeşte cu hartie colorată și are fixată la mijloc o iconiţă cu
Maica Domnului şi cu pruncul Iisus. Uneori de stea se atașează un
clopoțel.
Steaua
Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua strălucește
Și lumii vestește (bis)
Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naște pe Mesia (bis)
Magii cum zăriră
Steaua și porniră
Mergând după rază
Pe Hristos sa-l vază (bis)
Și dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dansul intrară
Și se închinară (bis)
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Ducând fiecare
Bucurie mare (bis)
Care bucurie
Și aici sa fie
De la tinerețe
Pan-la bătrânețe (bis)
 Tradiții si obiceiuri de Crăciun:
Steaua
• Grupul de colindători trece pe la porțile
oamenilor și intreabă:
• “Primiți cu steaua?... sau
“Cine primește/ Steaua frumoasă/ Și
luminoasă/ Cu colțuri multe/ Și
mărunte/ De la nașterea/ Lui Hristos/
Dăruite.”
• Copiii și tinerii sunt primiți in casă sau în
curte și încep a cânta colindele.
• La sfârșitul colindului, grupul de
colindători va primi răsplata. În vremurile
vechi ei primeau covrigi, nuci, mere,
cozonac.

• Când colindătorii pleacă din casa în care

au colindat și în care au fost primiți,
colindătorii spun: “Noi ieșim, Dumnezeu
intră“.
PLUGUȘORUL- O COLINDĂ
AGRARĂ
• Plugușorul este un. obicei general,
practicat de români cu prilejul Anului
Nou. Obicei agrar, cu adânci rădăcini în
spiritualitatea romînească, plugușorul
este o colindă cu elemente teatrale,
având ca subiect munca depusă pentru
obținerea pâinii. Plugul, ornat cu hârtie
colorată, panglici, șervete, flori, pe care
se punea, eventual, și un brad, era o
prezența nelipsită în cadrul acestei
colinde. Acum este, mai mult, o
prezența simbolică, în cadrul urăturilor
care li se adresează oficialităților.
.
 . Unii cercetători leagă obiceiul de începutul
primăverii,când se sărbătorea, mai demult,
Anul Nou. Odată cu stabilirea datei acestuia
la 1 ianuarie, se presupune că a migrat si
obiceiul. Ca rasplată, colindătorilor li se
dădeau colaci, fructe, bani, cârnați, pentru
care se mulțumea.
In prezent, plugușorul este mult utilizat
pentru felicitarea autorităților și intens
mediatizat, ca și majoritatea obiceiurilor de
iarnaă. Pe la case, în sate și la orașe, se practică
în cete mici, de copii, până în dimineața Anului
Nou. In unele locuri se mai practică Plugul cel
mare, cu plug tras de boi sau purtat de flăcăi.
Dar în Moldova, Muntenia și Nordul Dobrogei
acesta a fost înlocuit de buhai.
•. In dimineața Anului Nou, ca o continuare
a Plugușorului, copiii umblă cu semănatul.
Ei aruncă semințe de grâu, porumb sau
orez prin case și peste oameni. Rostesc o
urare scurtă prin Bucovina ("Sănătate!
Anul Nou!"), primind în schimb bani,
fructe, nuci, colaci. Mai recent însă s-a
generalizat formula de la Sorcova,
prezentă, inițial, în centrul Moldovei: "Să
trăiți/ Să-nfloriți/ ca merii, / ca perii, /
In mijlocul verii, / ca toamna cea bogată /
De toate-ndestulată!".
Traditii si obiceiuri de Craciun
Plugusorul
 Traditii si obiceiuri de Crăciun
Sorcova
Sorcova , alături de Plugușor este unul dintre cele mai vechi obiceiuri
tradiționale practicat cu mare drag de copii, odată cu venirea Noului An.
Colindătorii merg cu o crenguță înmugurită de copac sau cu o sorcovă
creată dintr-un băț pe care s-au împletit flori din hârtie colorată.
Sorcova (etimologie bulgară “surov” = verde fraged) este considerată de
cei mici ca fiind o baghetă magică, prin intermediul căreia ei pot oferi
sănătate, tinerețe și vigoare celor pe care îi colindă.
In vremurile de demult, se colinda cu o mlădiță înmugurită de măr.
Aceasta se punea în apă încă din noaptea Sfântului Andrei iar până în
ziua de Sfîntul Vasile înflorea. De aceea în colindele românești se cântă
despre flori de măr, florile dalbe sau despre măruțul mărgăritar. In zilele
noastre sorcova este creată dintr-un băț împletit cu hârtie colorată.
Chiar dacă variaza puțin în funcție de regiune, textul Sorcovei este unul
fix.
 Sorcova
Sorcova, vesela,
Să trăiți, să-mbătrâniți,
Ca un măr, ca un păr
Ca un fir de trandafir.
Ca merii, ca perii,
În mijlocul verii;
Ca vița de vie
La Sfântă Mărie
Tare ca piatra,
Iute ca săgeata
Tare ca fierul
Iute ca oțelul.
Vacile lăptoase,
Oile lânoase,
Porcii unsuroși
Copii sănătoși
Câte cuie sunt pe casă
Atâția galbeni pe masă.
La anul și la mulți ani!
Să trăiți să ne dați bani.
 Colindul deschide și închide ciclul celor 12 zile al
sărbatorilor de Crăciun. La colindat, participă tot satul
tradiţional, constituiţi în cete, cu o ierarhie proprie bine
stabilită. Purtând costume tradiţionale si traiste cât mai
mari, colindătorii merg începând cu ajunul Crăciunului până
în zori, din casă în casă,cântând pentru a ura sănătate şi
fericire gazdelor. Colinde precum”Florile dalbe”,”Lerui
ler”,”Ziurel de ziua”sunt ascultate cu mare plăcere de gazde,
prilej cu care se împart covrigi, nuci, mere, colăcei.
 Aripi de îngeri să vă atingă
Și peste voi cu bucurii să ningă
În noaptea sfântă de Crăciun
Căci pruncul Sfânt, născut si bun
Venit din nou pe-acest pământ
Aduce pace și iubire, darul sfânt.
La mulți ani cu sănătate
Să aveți belșug, de toate
Gând curat și împlinit
Un CRĂCIUN FERICIT !