CULEGERE DE CÂNTECE ȘI

POEZII DIN FOLCLOR

Autor: ANASTASESCU DAN DUMITRU

 IANCU JIANU
La Schit

”Sărut mâna prea cinstite

Și cucernice părinte,
Am venit la denie
Părinte Grigorie.
Am venit cam repejor
Pe sub podul umblător,
Nimenea să nu mă vadă
Și nimeni să nu mă creadă.
Părinte, sfinția ta
Mă caută potera
Îți dau bani și auraș,
Să mă faci călugăraș,
Ca să cânt la liturghie
Și seara le vecernie.
Dă-mi patrafir și potcap
Și fă-mă ieromonah,
Sau fă-mă arhimandrit
Ca să pot dormii la Schit.”
Părintele ce făcea
În clopotniță-l băga,
Sus în pod la cucumea
Unde cântă cucuvele
Noaptea sus pe cucumele.
Poterașii că veneau,
Pe Jianu că-l cătau
Și de Jianu-ntrebau:
”-Părințele, părințele
 Nu te-ai mai lăsat de rele?
Spune unde l-ai ascuns
Că-ți tai coada și te tunz.
Spune, spune părințele
Că-ți fac barba bidinele.”
Popa dacă auzea,
Poterașii că-i lua
Și în pivniță-i băga
Și beau vin și se-mbăta
De Jianu nu gândea.
Iancu dacă auzea,
Din clopotniță ieșea,
Și lua calea codrului
Tot pe malul Oltului.

cules de la Ion LĂZĂRESCU,

Schitu-Deleni

MAVRODIN ȘI JIEANU

Foaie verde ca lipanul,

Mavrodin și cu Jieanul
Mi-a furat din grajd cârlanul.
Cârlan, roib cu părul creț
 Nu e altul în județ.
Și-au plecat pe Olt în sus,
Și la pândă ei s-au pus.
În desișul codrilor,
Codrilor bătrânilor.
Stau la pază și la pândă
Pe greci și pe ciocoi să-i prinză,
Să le ia punga cu bani
Să dea la oameni sărmani,
Să le ia banii din sacul
Să ajute tot săracul.
Să le ia bani din chimir
Să-i dea la săraci de bir.
Și....ehe...tocmai, la anul
A venit acas` cârlanul.
Și-n poartă a nechezat
Și în curte a intrat,
Tot flămând și obosit
Și de-un an nepotcovit.
I-am dat fân, l-am adăpat
L-am spălat, l-am țesălat
L-am dus și la potcovit
Și-am dat un șfanț de argint.

cules de la Grigorie DOLOGAN,

Schitu-Deleni
 CÂNTEC VECHI

Foaie verde de negară

Noi, țăranii de la țară
Ducem viața grea amară.
Ziua, noaptea tot muncim
Numai birul să-l plătim.
Subprefectul ne mai spune
C-avem ”Constituție”.
Nimenea nu o să știe
Când vom scăpa de robie.
Că muncim, muncim, muncim
Numai birul să-l plătim.
Mâncăm pâine de secară
Și ducem o viaț-amară.
Ziua, noaptea tot muncim
Numai birul să-l plătim.
D-aia avem Constituție
Cu legi drepte și legi bune
O fi și de noi mai bine.

cules de la Gavrilă NEGURICI,

Schitu-Deleni
 ALT CÂNTEC VECHI

Veniți flăcăi să-ntindem hora

De bucuria tuturora,
Hora mare mândre fapte
Ca la șaizeci și șapte.
Că-i pământul dobrogean
Ce-i lăsat de la Traian.
E un vechi pământ străbun
De la Mircea cel Bătrân.
Măi Silistră, măi crăiasă
Gătește-te mireasă
C-ai venit din nou acasă.

cules de la Gavrilă NEGURICI,

Schitu-Deleni
 SFÂNTA MÂNĂSTIRE

A fost odată ca-n povești

Pe-acest pământ de la romani
O Sfântă Mânăstire sus,
La punctul numit ”Bolovanu”.
Această sfântă ctitorie
A lui Drăgușin Delean,
Era ca zâna-ntre împărați
Și codru-ntre poiene.
La ea, s-a lucrat, cam mult
Deoarece era cam mare
Și sfântă în averi și vite
Cum, însuși, ctitorul o spune.
Această mare cetățuie
Nu a durat prea mult,
Fiindcă oamenii au blestemat
Construcția cea mare.
Iar, într-o zi, pe înserate
A început furtuna afar`,
Și Oltul, fiul de-mpărat,
A luat-o de pe mal.
În urmă au rămas ruine,
Și chilii multe, de monahi.
Și-au ridicat aceștia, iar
Un schit micuț, pe-o poienea
Care va dăinui pe veci,
Pân` la sfârșit de lume.

cules de la Dan ANASTASESCU,

 Teslui

CÂNTECUL SOACREI

Joacă, joacă soacră mare,

Cu cămașa la spinare.
Azi ți-o dă, mâine ți-o ia,
Rămâi cu cheltuiala.
Joacă, joacă și iar joacă,
Că ți-ai luat noră să-ți placă.
Ți-ai luat noră cinstită
Și frumoasă-afurisită.
Ți-ai luat noră, fată mare
Și frumoasă ca o floare.
Joacă, joacă cât mai tare,
Că ți-ai luat scărmănătoare.

cules de la Ion DOFTORU,

Schitu-Deleni
CÂNTECUL NAȘULUI

Haida, haida, nune mare

Să jucăm nuneasca-afară.
Haida, haida, nune mare
Cu doi fini ai dumitale.
Haida, haida, nune mare,
Că ți-o fi destul de-aseară.
Adu boul și-o tânjală,
Să scoatem pe naș afară.
Străchinile s-au golit,
Lingurile s-au tocit.
Joacă, joacă, nune mare,
Cu doi fini ai dumitale.
Bagă mâna-n buzunar,
Dă bacșiș la lăutar.
Joacă nașa și cu finu`,
De se minună cătunul.
Joacă nașul și cu fina,
De se minună comuna.

cules de la Ion DOFTORU,

Schitu-Deleni
CÂNTECUL GINERELUI

Foaie verde fir mohor,

Plânge-mă tată cu dor
Că și eu ți-am fost fecior.
Ți-am scos boii din obor
Și plugul de sub șopron
Și ți-l-am pus pe ogor.
Foaie verde foi de praz
Pusei briciul pe obraz.
Toți flăcăii făceau haz,
Fetele mor de necaz.
Când eram la taica june,
Știam floarea cum se pune,
Iar acum, când mă-nsurai
Multă dragoste stricai.
Când eram tânăr flăcău,
Înhămam căluțul meu
Și plecam unde vream eu.
Dar e bine și-nsurat
Că știu seara unde trag.
Trag la casă călduroasă
Și la nevastă frumoasă.

cules de la Ion DOFTORU,

Schitu-Deleni
POVESTEA MÂNĂSTIRII BOLOVANU

Cică-a fost pe-aceste locuri,

Un boier bogat
Care-și întindea moșia
Cât în lung și-n lat.
Era os din neam de domn
Și de voievod
Și-adusese în moșie
Care de norod.
Avea vii, păduri, grădini
Prisăci de albine,
Vite și turme de oi,
Cum n-avea oricine.
Robi țigani care-i munceau
Tot acest pământ
Și pe care îl vindea
Pe un preț mai mult.
Scrie în hrisoave vechi,
Că robii-i vindeau
Ca pe niște vite-n târg
După ce-i robeau.
Gorgan, fiul cel mai mare,
Al lui Drăgușin Deleanu
A vândut un rob țigan
De la Bolovanu.
Iar Necula, alt copil
Al lui Drăgușin Deleanu
A vândut o copiliță,
 Fată de țigan.
El avea moșie multă
Cum era de mult,
Frumuseți nebănuite,
Raiul pe pământ.
Și bogat cum era el
Cu avere multă,
S-a gândit, ca să zidească
Mânăstire sfântă.
Cine știe ce durere
Sau taină ascunsă,
La-ndemnat ca să zidească
Mânăstire sfântă.
Ca din zidurile ei
Glas de rugăciune
Să se-nalțe către cer
Pentru iertăciune.
Și-a pornit ca să zidească
Drăgușin Deleanu
Mânăstirea cea frumoasă
De la Bolovanu.
În pădure, lângă Olt
Zisă ”Braniște”,
A zidit o mânăstire
Într-o rariște.
Într-o rariște de codru
Lângă ape, Oltul
De la Brătulești în sus,
Sus în taina codrului.
Așezare minunată
 Și cu chilii multe,
Mânăstirea a fost o artă,
Și-a durat ani mulți.
O, ce meșteri pricepuți,
Se găseau atunci.
Și-ntr-o noapte, primăvara
A pornit păgân,
Apele învolburate
Ale Oltului bătrân.
S-au umflat atât de mult
Și s-au abătut,
Chiar acolo unde-a fost
Locașul cel sfânt.
Și încet, încet a ras
Oltul-nvolburat,
Toată-această măreție
Totul a-necat.
Apele din viitură
Nu s-au mai retras,
Și din toată măreția
Numai ziduri au rămas.
Și așa s-a năruit,
Încremenită, fără glas
Și din tot ce-a fost splendoare,
Ziduri multe au rămas.

cules de la Ana MIHĂILESCU,

Comănița
FOAIE VERDE VIORE

Foaie verde viorea,

Colea-n vale la cișmea
Două fete se certa.
O bogată și-o săracă.
A bogată ce zicea?
”Pe mine badea mă ia,
Că-mi dă tata patru boi,
Și cu-o vacă după ei
Și șapte opt mii de lei”.
Iar săraca ce zicea:
”Pe mine badea mă ia,
Atunci când s-o libera.
Că-mi dă tata ochii mei
Și face cât boii tăi.
Ochii cu sprâncenele
Și face cât miile.
Și-mi mai dă gurița mea,
Și face cât vaca ta”.

cules de la Veronica OLTEANU,

Comănița
 COLIND

Din an în an sosesc mereu

La geam cu moșul bun,
Afară-i vânt și ger cumplit
Dar e obicei străbun.
E sărbătoare și e joc
În casa ta acum
Mai sunt bordeie fără foc
Dar vine-un an mai bun.
E veselie și e cânt
În casa ta acum,
Și nu uita când ești voios
Române să fi bun.
Veniți, veniți de sărbători
Veniți, veniți cântând,
Să fie rodnic Anul Nou
Și pace pe pământ.
Să fie pruncii sănătoși,
Să crească năzdrăvani
Voi oameni buni și sănătoși,
Mulți ani, mulți ani, mulți ani.

cules de la Nicoleta CIRIPUȘ,

Deleni
 CÂȚITOAREA

Am ieșit în primăvară
Toate plugurie ară.
Lâna toată ați dărăcit?
Pânza-n război ați țesut?
Zdranca, zdranca ciurul
A trecut Crăciunul.
Cânepa ați dărăcit?
Zdranca, zdranca ițele
V-ați țesut altițele?
Că vine Păștițele.
Pe pânză de in-nălbită,
Cu arnici roșu cusută.
Când pe față, când pe dos
Cum e părul mai frumos.
Câlți, câlți, câlți, ați tors câlți?
Câți, câți două ouă
Două ouă-ncondeiate,
La Marița pe perete.
Ne dați, ori nu ne dați?
Dacă ne dați,
Să se prăsească găinile,
Ca furnicile.
Dacă nu ne dați,
Să vă moară găinile-n coteț
Și pisica în ungheț.

Din tradiția locală,

Schitu-Deleni
 PAPARUDA

Paparudă rudă,
Ieși afară și udă
Cu găleata nouă,
Dumnezeu să plouă.
Hai ploiță, hai
Cu-n ciucur de mălai
Să nu dai cu strachina
Că e rău de pagubă.
Și să dai cu ciurul
Să umpleți pătulul.
Hai ploiță, hai
Cu-n ciucur de mălai
Paparudă rudă
Vino de ne udă.
Ca să-nceapă ploile
Să curgă țuroaiele.
Cu găleata lată,
Peste toată zloata,
Unde dă cu sapa,
Să curgă ca apa.
Hai ploiță, hai
Cu-n ciur de mălai
Unde dă cu maiul,
Să curgă mălaiul.

Din tradiția locală,

Schitu-Deleni
 PODUL LUI MAVRODIN

Și erau codrii seculari,

Și0un râuleț mai lin
Când peste el a pus o punte
Haiducul Mavrodin.
Și-o potecuță de picior,
A codrului cărare
Și-atunci din punte a făcut,
Un podișor mai mare.
Și-atunci un drum mai lat a fost
De care și picior,
Pe unde trebuia să treacă,
Tot omul călător.
De-atunci trecut-au ani și ani,
Când cu zbucium, când senin
Dar ne-a rămas ca amintire,
”Podul lui Mavrodin”.

cules de la Ana MIHĂILESCU,

Comănița
FOAIE VERDE SĂLCIOARĂ

Foaie verde sălcioară

S-auzea un zvon în țară
Frunzuliță de trifoi
Că intră țara-n război.
Zvonu-a fost adevărat
Că la război am plecat
Să scăpăm pe-ai noștri frați
De ungurii blestemați
Și să facem țara mare
Din hotare în hotare
Și-am să trec peste Sibiu
Și nu știu când am să viu.
Voi trimite telegramă
C-am trecut în altă țară.
Și mă duc, mă duc în luptă
Să-mi fac datoria sfântă
De m-o lovi vre-o ghiulea
S-audă și sora mea
Să vie și să mă cate
Peste văi și peste ape
Trupușorul să-mi îngroape
De pânzit să mă pânzească
Cu flori să mă-mpodobească.
Cu pânză de catifea
Neagră ca inima mea.
Să m-așezi soră-n mormânt
 Să m-acoperi cu pământ,
La cap să-mi pui stâlp de lemn
Și pe el să scrii un semn
Numele meu de soldat
Că pentru țară-am luptat.

cules de la Ilie BĂCĂNARU,

Comănița
 FOAIE VERDE TREI SPANACE

Foaie verde trei spanace

De vreo zece ani încoace
Te-n sura-i cu cin te place.
Mai-nainte vreme, te-nsurai pentru avere
Fie slută sau urâtă,
Te uitai la-vere multă.
Dar acuma, măi frăție, fetele-n gospodărie,
Sunt bogate, au moșie
Cât clipește ochiu-n glie.
Și se-nsoară fiecare,
Cu o fată muncitoare.
Pentru o vacă și-o purcea, luai urâta cum era,
Și trăiai în râs cu ea
Sărăcuț din maică-sa
Mândră fată din ogoare.

cules de la Ion PARASCHIV,

Schitu-Deleni
 OLTULE

Îți închin aceste versuri

Oltul nostru drag,

C-ai plecat pe căi răzlețe

Flăcăiaș pribeag