Şcoala Gimnazială Dolheşti

Avizat,
Director înv. Prăjină Petrica

24 FEBRUARIE 2017
ARGUMENT

”Cin`te-aleargă-n astă zi
Tot anul te va iubi!”
” Dragobetele sărută fetele”

Chiar dacă din anumite motive în ultimii ani s-a încercat promovarea Sfântului Valentin, ca
sărbătoare a dragostei, totuși nu trebuie să uităm faptul că Dragobetele, Năvalnicul sau Capul de
primăvară, cum mai este numit, reprezintă iubirea și buna dispoziție în tradiția populară
românească. Dragobetele (care era numit şi Năvalnicul sau Logodnicul Păsărilor) era un zeu
tânăr al dacilor care se sărbătorea în Muntenia, Dobrogea, Oltenia şi Transilvania la o dată fixă în
acelaşi sat. Data varia de la o zonă la alta (între 24 februarie şi 28 februarie, 1 martie şi 25
martie). El era considerat patronul dragostei şi bunei dispoziţii pe meleagurile româneşti. În
unele tradiţii este considerat Cap de primăvară, Cap de vară, fiu al Baba Dochia şi cumnat al
eroului vegetaţional Lăzărică.

Dragobetele este identificat cu Cupidon, zeul dragostei din mitologia romană şi cu Eros zeul
iubirii în mitologia greacă. Dragobetele este de asemenea o sărbătoare dedicată zeului dragostei
cu nume omonim.

Dragobetele tradițional se sărbătorește pe 24 februarie. Marcel Lutic a observat ca acestea se

află „în preajma zilelor Babei Dochia și a echinocțiului de primăvară. Mai ales în sudul
României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai
adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui”.

 În majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a
declarat că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca
ziua în care se sărbătorea Dragobetele. Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în
fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau
și fragi înfloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în
care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă /
Urâciunile să le desparți”.Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și
vorbeau fetele și băieții. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei
numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă.
Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici
provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un
an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața
comunității.

„Unii tineri, în Ziua de Dragobete, își crestau brațul în formă de cruce, după care își
suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, și, respectiv, surori de cruce. Se luau de frați și de
surori și fără ritualul de crestare a brațelor, doar prin îmbrățișări, sărutări frățești și jurământ de
ajutor reciproc. Cei ce se înfrățeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăț pentru prieteni”, a
afirmat Simion Florea Marian. Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea
„Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele.” scria: „Dragobete
e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le
prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți ...”. De aici și
provine răspândita expresie adresată fetelor mari și nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze
în ac. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile
obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau
de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era
folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Există
o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbații nu trebuie să le supere pe
femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că
în această zi trebuie să glumească și să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiți tot anul. Iar
dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de
nici un reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se face
curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din
pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară.
Analizând modul în care sunt reflectate valorile în societate, dar şi realităţile socio-umane
şi intelectuale întâlnite zi de zi, se constată nevoia organizării de activităţi care să-i mobilizeze pe
elevi în realizarea unor creaţii literare proprii, să le cultive sentimentul „frumosului”. Şcoala şi
comunitatea au datoria de a veghea asupra dezvoltării personale optime a fiecărui preşcolar si
elev, stimulându-l în căutarea şi descoperirea aptitudinilor/intereselor/talentelor acestora,
cultivându-le simultan aplicaţia şi perseverenţa în realizarea obiectivelor propuse. Spiritul de
echipă, colaborarea, intercunoaşterea, lărgirea orizontului cultural vor fi
stimulate prin activităţile din cadrul proiectului care vor implica elevi cu
potenţial creativ.
Scopul proiectului

Scopul acestui proiect este acela de a acorda mai mult timp elevilor care au
înclinaţii artistic-literare, dar şi formarea unui comportament adecvat pentru
îmbinarea tradiţiei româneşti cu obiceiurile care se impun din exterior. Aceste
ţinte duc la o implicare conştientă atât a elevilor cât şi a profesorilor în procesul
învăţării, duc la înţelegerea importanţei pe care o au tradiţiile în viaţa noastră.

Obiective -Cognitive

dezvoltarea gustului artistic, a sensibilităţii artistice;

dezvoltarea imaginaţiei şi a gândirii creatoare,
dezvoltarea aptitudinilor de relaţionare socială.
Grup ţintă - elevi;

- profesori, diriginți, învățători

- conducerea unităţii şcolare

Locul de desfăşurare: Școala Gimnazială Dolhești

Activităţi
 Prezentarea tradiţiilor de „ Dragobete” și a legendei Dragobetelui, dar și a Sf. Valentin
 Realizarea unor desene/colaje cu tematică specifică acestei sărbători a iubirii
 Colectarea mesajelor pentru ,,curierul dragostei’’ și distribuirea lor
 Scrierea mesajelor motivaţionale:”De Dragobete, Iubeşte Româneşte!!!” , „Dragobetele
sărută fetele” pe baloane roşii și distribuirea acestora în şcoală
Impactul proiectului:
grupul ţintă dobândeşte competenţe de a realiza creaţii plastice, de a socializa ;
şcoala îşi sporeşte capacitatea instituţională, îşi măreşte prestigiul, utilizează exemple
de bune practici în întreaga activitate.
Proiect propus de: prof. Cristina Damian
RESURSE

A) Umane – participanţii la proiect

B) Materiale – diploma/premii, videoproiector, sistem audio, calculator

C) Financiare – sume diferite pentru cheltuieli de organizare

D) Temporale – 24 februarie 2017

Rezultate așteptate:
- Participarea activă a elevilor la acțiune;
- Trezirea interesului elevilor pentru ceea ce este românesc, pentru tradiții și obiceiuri