Unul dintre cei mai cunoscuti si indragiti autori de basme este H. Ch. Andersen.

(1805-1875
El s-a nascut pe 2 aprilie 1805 la Odense, Danemarca si este unul dintre cei mai mar creatori de basme din
literatura universala, care a ridicat efectiv basmul din literatura universala apropiindu-l de poezie si filozofie.
In timpul vietii el a fost celebrat de regalitate si aclamat pentru ca a adus bucurie copiilor din intreaga
Europa, basmele sale fiind traduse in peste o suta de limbi si continua sa fie publicate in milioane de
exemplare in intreaga lume.
H.Ch. Andersen a reusit sa imbine miraculosul cu elementele comune ale vietii oamenilor simpli, sa ilustreze
ca indiferent de piedicile puse, binele invinge intotdeauna raul.
Continutul bogat in aspecte noi de viata, stilul viu, plin de miscare si imaginatie, deosebesc creatiile lui
Andersen de cele populare.
Degetica - 1835
Basmul Degetica - 1835 a fost scris de catre Hans Christian Andersen, autor danez ale crui basme au fost
traduse n mai mult de 80 de limbi i care au inspirat piese de teatru, balete, filme, sculpturi i picturi. El a
suferit mult n copilrie din cauza srciei i a neglijenei familiale i ca urmare la vrsta de 14 ani a fugit de
acas la Copenhaga. Acolo a lucrat pentru Jonas Collins, directorul Teatrului Regal, pn cnd Collins a
adunat banii necesarii educaiei adolescentului Hans Christian.
Dup studii, Hans Christian a mai lucrat ntr-o cas de comer, dar a lucrat neobosit s devin scriitor
profesionist.
ncepnd cu anul 1822, Andersen a publicat poezii, proz i a produs piese de teatru. Primul su succes a
fost O cltorie de la Canalul Holmen la captul rsritean al Insulei Amager in anii 1828 i 1829 (1829),
o povestire fantastic n genul celor scrise de autorul german E.T.A. Hoffmann.
Primul su roman Improvizatorul a fost primit bine de public i critici n anul 1835, iar prima lui carte de
basme a fost publicat tot n anul 1835.
Degetica
Era odata o femeie saraca care a gasit o fetita cat degetul de mare careia i-a spus Degetica. Ea avea un pat
facut dintr-o coaja de nuca si un lac care era o farfurie cu apa.
Intr-o noapte o broasca intra si o fura pe Degetica cu tot cui patul din coaja de nuca. Broasca o intreaba pe
Degetica daca vrea sa se marite cu fiul ei ,care era foarte urat, insa Degetica refuza si este dusa pe o frunza
de nufar care a fost ajutata de pesti care au ros tulpina nufarului. Degetica plutea dar pana la urma ea se
agata de picioarele unei muste care o duce pe Degetica intr-o dumbrava. Acolo intalneste o pasare care se
lovise cand zbura. Atunci a fost luata de o familie de cartite care au ajutat pasarea si a putut sa zboare cu
degetica inapoi acasa.

Clin Gruia (n. 21 martie 1915; d. 9 iulie 1989) este un scriitor romn, autor al unor volume de poveti
pentru copii i de versuri. ntre anii 1951 i 1969 a fost redactor la emisiunile pentru copii ale
Radioteleviziunii Romne.
Cuvantul basm isi are originea in vechiul slav basm, cu sensul de poveste". El denumeste o specie literara
populara, cu trasaturi specifice in cadrul genului epic din care face parte. Basmele se clasifica in basme
despre animale si basme fantastice si basme nuvelistice.
In basmele despre animale eroi nu mai sunt oameni ci animale cu caracteristici omenesti.
Povestea Ciuboelele Ogarului este o specie epica.
Era ntr-o toamn. Iepurele se ducea la iarmaroc, ca s cumpere nite ciuboele. El avea doar doi galbeni. Pe
drum s-a ntlnit cu Ogarul, care avea ub i ciuboele noi. Iepurele l-a ntrebat ct a dat pe ciuboele, ca s
tie un pre. Ogarul i-a spus c doi galbeni.
Cei doi au pornit la drum mpreun, pn s-a nserat. De aceea au poposit la hanul Ursului. Ogarul a mncat
foarte mult, dar neavnd bani, Iepurele a trebuit s dea cei doi galbeni ai si, dei el nu mncase nimic. Cnd
Ogarul a adormit, Iepurele nu putea dormi, de suprare. Cum i mai lua el ciuboele? El a stat pe gnduri
pn la miezul nopii, cnd i-a venit o idee... nu tocmai frumoas...: s-a dus n camera Ogarului i acolo,
lng sob, a zrit ciuboelele Ogarului... Atunci el a luat ciuboelele, s-a nclat cu ele i a fugit!
Dimineaa, cnd s-a trezit Ogarul, a vrut s se ncale cu ciuboelele... Dar a vzut c nu mai sunt lng sob!
S-a luat dup urmele ciuboelelor, a fugit, a tot fugit, dar nu a putut s-l prind pe Iepure.
i n ziua de azi mai alearg dup el, iar Iepurele, cnd vede Ogarul, fuge de el.