Tema de control nr.

Mihai Eminescu este creatorul fermecătorului basm Făt-Frumos din Lacrimă. Realizează
caracterizarea personajului principal al basmului comparându-l cu protagoniștii altor două
basme aparținând unor autori diferiți.

Protagonistul basmului este cel care dă și numele operei: Făt-Frumos din lacrimă. Acesta
reprezintă arhetipul personajului pozitiv care învinge în lupta sa cu forțele răului. Personaj
principal, masculin, individual, el este caracterizat pe parcursul textului atât în mod direct, cât și
în mod indirect. Astfel, prima modalitate de caracterizare observabilă de către cititor este cea
indirectă, prin alegerea numelui personajului. Făt-Frumos este numele generic acordat eroilor
basmelor populare, el semnificând, de fapt, «copil frumos». La numele său se adaugă porecla
«din lacrimă», datorită poveștii legate de nașterea sa. Astfel, părinții săi, măcinați de
imposibilitatea de a avea copii, s-au adresat divinității cerând ajutor în acest sens. La
rugăminţile împărătesei către Maica Domnului, pe icoana acesteia apare o lacrimă, pe care
femeia o soarbe și rămâne însărcinată.
Numele tânărului pare, așadar, un elogiu adus forțelor divine, în semn de recunoștință pentru
nașterea sa. De asemenea, acesta este un indiciu pentru viitoarele însușiri ale copilului: întrucât
conceperea sa a fost posibilă cu ajutorul direct al forțelor divine, însăși natura sa este, în parte,
supranaturală.”
Fat-Frumos din lacrima este eroul fabulos care, ca si in basmele populare, "crestea intr-o luna
cat altii intr-un an", avea puteri supranaturale, ca atunci cand, aruncand buzduganul in sus,
"despica bolta cerului", apoi il prinse "pe degetul mic si buzduganul se rupse-n doua".
Spre deosebire de alte personaje, din basme diferite eroul eminescian împrumuta trasaturile
flăcaului de la țara, care se îmbracă în straie populare, știe sa cante dumnezeieste la fluier doine
si hore, incat "ochii cei negri ai fetelor se umpleau de lacrimi de dor; si-n pepturile pastorilor
tineri, rezimati cu-n cot de-o stanca si c-o mana pe bata, incoltea un dor mai adanc, mai
intunecos, mai mare - dorul voiniciei!".
Fat-Frumos din lacrima parcurge un drum initiatic, trebuind sa treaca probele necesare unei
experiente de viata pentru a-si putea intemeia o familie si conduce o gospodarie. Ceea ce-l
particularizeaza este farmecul pe care-l exercita voinicul asupra fetelor, care-i devin devotate si
prietene de nadejde, ajutandu-l să invinga piedicile. Dacă in alte basme vin în ajutorul lui Fat-
Frumos voinici, Sfânta Duminică ori gâze si insecte ca rasplată a bunatății și ajutorului dat de
acesta, aici femeile sunt cele care il sprijina cu loialitate, chiar impotriva propriilor parinti.
Astfel, întâlnind pe frumoasa fiica a Mamei Padurilor, de care flacaul se indragosteste
fulgerator, aceasta il ajuta s-o invinga pe mama ei, sfatuindu-l să schimbe intre ele cele doua
butii, una cu apa, una cu putere, iar dupa ce el o rapuse pe batrana "si-i risipi creierii", fugira
amandoi la curtea tanarului imparat. Fata Genarului il ajuta si ea impotriva tatalui, de aceasta
data, iar sluga babei ce avea iepe fermecate il sfatuieste cum sa-i rapuna stapana.