Sunteți pe pagina 1din 2

21.12.

2012 Adolescenta si preadolescenta Aspecte importante ale adolescentei Adolescenta este cuprinsa intre 14-20 de ani urmata de postadolescenta pana la 25 de ani, se caracterizeaza prin urmatoarele aspecte importante: 1. Avansul cognitiv remarcabil atingandu-se chiar nivelurile cele mai inalte in manifestarea unor capacitati prihice de cunoastere. 2. Depasirea identificarii cu parintii, iesirea de sub tutela familiei si a scolii precum si integrarea in viata sociala si culturala a comunitatii. 3. Itensificarea constiintei de sine si a cautarii asidue a identitatii de sine, a unicitatii si originalitatii personale. 4. Parcurgerea unei faze importante in cucerirea independentei si autonomiei dupa ce se parcurge o perioada foarte tensionata ( criza de originalitate) 5. Aparitia constiintei apartenetei la generatie 6. Constituirea unor noi componente ale personalitatii si dezvoltarea lor intr-o structura unitara care mediaza adaptarile eficiente la toate tipurile de situatii.

Particularitatile gandirii adolescentului si postadolescentului Intrarea in adolescenta inseamna dupa Jean Piaget desavarsirea stadiului operatiilor formale. Putem releva urmatoarele trasaturi caracteristice ale gandirii adolescentului: 1. Operatiile de gandire sunt pe deplin elaborate in raport cu anumite continuturi informationale carora li se aplica, se generalizeaza si se transfera astfel devin formale. 2. Operatiile se pot aplica rezultatului operatiilor anterioare, astfel se realizeaza asa-numitele operatii de gradul al II lea care permit o combinatorica mentala caracteristica acestei varste. Piaget subliniaza faptul ca aceasta generalizare a operatiilor de clasificare sau a relatiilor de ordine duce la ceea ce se numeste combinatorica (combinari, permutari) in cursul careia cea mai simpla operatie consta in combinari propriu-zise sau clasificari ale tuturor clasificarilor. 3. Se formeaza si se cosolideaza scheme de gandire asa cum ar fi cele privind stabilirea proportiilor, utilizarea dublei referinte, astfel incat se insusesc numerosi algoritmi generali si specifici de identificare, de rezolvare si de control. 4. Rationamentul ipotetico-deductiv care se realizeaza cu usurinta si domina gandirea adolescentului. Acesta are putinta de a examina consecintele ce decurg in mod necesar din ipoteze sale. Gandirea formala este si o gandire ipotetico-deductiva. Adolescentii si postadolescentii pot construi siruri lungi de rationaamente pentru a confirma o idee sau a fundamenta o teorema. Din aceasta cauza adolescentei ii este caracteristic un fel de spirit experimental care demonstreaza functionarea la nivel inalt a operativitatii mentale. El consta in faptul ca adolescentii identifica usor toti factorii implicati in producerea unui fenomen si fac aopi testarea mentala succesiva a fiecaruia stabilindu-se gradul lor de contributie diferentiata. 5. Gandirea adolescentilor poate prelucra un volum mare de informatii si opereaza cu sisteme variate de simboluri. La varsta de 17-18 ani se atinge varful dezvoltarii inteligentei in mod unitar si global. 6. Notiunile cu care opereaza gandirea adolescentului pot avea un grad foarte ridicat de abstractizare si generalizare si formeaza sisteme de referinta pentru fiecare disciplina de studiu. 7. Toate achizitiile de ordin informational si operational ii permit gandirii adolescentului si postadolescentului sa inteleaga aspecte complexe si subtile ale cunoasterii umane: relatia

probabil-posibil-imposibil, spatiul si timpul infinite, relatia dintre viata subiectiva si lumea exterioara, miscarea astrilor, destinul omenirii. 8. In ansamblul sau gandirea adolescentului este este logica si profunda, organizata si sistematica, riguroasa si reflexiva, deschisa la nou. Astfel, in jurul varstei de 17 si 18 ani gandirea critica se realizeaza la parametrii inalti si permit orientarea independenta in sursele de informare, aderaraea la teorii si explicatii, testarea si evaluarea ideilor si solutiilor elaborate. Totodata gandirea critica este cea care permite adolescentului sa-si evalueze propriile cunostiinte si sa-si constientizaze ignoranta in unele domenii. Dezvoltarea personalitatii In cursul acestui stadiu unele componente ale personalitatii se consolideaza si se amplifica, asa cum sunt aptitudinile, caracterul sau idealul de viata. Personalitatea se contureaza in jurul unui nucleu psihic denumit eu. Eul fizic ramane in continuare in centrul autocunoasterii astfel inact acum el incearca sa fie valorizat in contextul relatiilor sociale si de aceea adolescentul manifesta atitudini active de imbogatire de natura psihosociala: este atent la moda, silueta, pentru aceste optimizari se foloseste de diverse forme de vestimentatie, accesorii, aranjarea copafurii, realizarea unor tatuaje iar pe de alta parte incearca sa dea acestora o anumita nota personala. In situatiile ca incare nu reusesc sa se acomodeze acestor exigente in adolescenta pot sa apara cu usurinta anumite complexe de inferioritae care sa-I faca sa fie retrasi, timizi, tacuti, pasivi. Eul spiritual inregistreaza o amplificare caracteristica pentru adolescenti spre deosebire de preadolescenti ei sunt deosebit de interesati de unele calitati psihice: nivelul de inteligenta, cultura sau de caracteristici de personalitate care devin importante in relatiile interumane si destul de multi pun mai mult accent pe acele insusiri semnificative pentru invatarea scolara. Ii nelinistesc lipsurile si defectele si isi intensifica eforturile de a le inlatura. Adolecentii care valorizeaza foarte mult invatatura vor fi mai atenti la calitatile cognitive si vor da prioritate sarcinilor scolare. Eul social este mai degraba consolidat in cursul acestui stadiu pentru ca exista deja un grup stabil in care adolescentul se integreaza si in cadrul caruia si-a cucerit locul si prestigiul. Ramane totusi foarte sensibil la eventuala indiferenta a grupului de prieteni si a familiei si poate trai mari dezamagiri sau se indarjeste sa le arate ceea ce este si ceea ce poate.

S-ar putea să vă placă și