Educaţia profesională

Valentin Cosmin
BLÂNDUL
Universitatea din Oradea
e-mail bvali73@yahoo.com
 Obiective:

După parcurgerea acestui capitol, cursanţii vor fi

capabili:
 să definească educaţia profesională şi principalele
concepte aferente acesteia;
 să descrie principalele sarcini ale educaţiei
profesionale;
 să explice locul şi rolul orientării şcolare şi
profesionale în formarea persoanei;
 să argumenteze relaţia de interdependenţă care se
stabileşte între educaţia profesională şi celelalte
dimensiuni ale fenomenului educaţional.
 Pentru fiecare lucru pe care l-ai
ratat, ai câştigat altceva, iar
pentru fiecare lucru pe care îl
câştigi, pierzi ceva - Ralph Waldo
Emerson
 Cadru general:
În ultimii ani, societatea în care trăim a realizat
o serie de progrese spectaculoase la aproape
toate capitolele. Dată fiind dinamica socială şi a
pieţei muncii, formarea indivizilor pentru a face
faţă unei singure meserii este insuficientă, fiind
necesară calificarea sa pentru mai multe
specializări. În acest sens, educaţia profesională
dobândeşte o importanţă deosebită prin faptul că
oferă individului posibilitatea formării unui orizont
cultural şi profesional larg, astfel creându-se
premisele unei orientări vocaționale adecvate.
Concepte cheie:

 Interesele profesionale;
 valorile;
 caracteristicile de personalitate;
 aptitudinile;
 stilul decizional;
 identitatea vocaţională.
Tipuri de interese
profesionale:

Ytipul Tipul Tipul

realist investigativ artistic
Tipuri de interese
profesionale:

Tipul Tipul Tipul

social intreprinzător convenţional
Delimitări conceptuale:

Educaţia profesională presupune

formarea unui orizont cultural şi tehnologic
privitor la o anumită profesiune, în paralel
cu dezvoltarea unor capacități, deprinderi
şi priceperi necesare executării ei.
Sarcinile educaţiei
profesionale:

Formarea Familiarizare
Formare a elevului cu
a culturii aptitudinil diferite
or pentru o profesiuni şi
profesio cultivarea
profesiune
nale interesului
pentru
acestea
Orientarea şcolară şi
profesională

Orientarea şcolară şi profesională

(O.Ş.P.) reprezintă ansamblul influențelor
psihologice, pedagogice, sociale etc. de
direcţionare a individului spre o formă de
şcolarizare, respectiv spre o meserie în
acord cu aspirațiile şi cu particularitățile
sale psihoindividuale.
Caracteristici ale O.Ş.P.

caracterul caracterul
suportiv – de permanent –
sprijinire a
dezvoltării şi ca domeniu al
deciziei educației
personale; permanente.
 Obiectivele specifice ale O.Ş.P.

 consilierea pentru cunoaşterea şi autocunoaşterea

personalităţii elevilor;
 educarea vocaţională personalizată a elevilor prin
programe specifice formale şi non-formale;
 informarea şi familiarizarea elevilor şi adulţilor cu oferta
educaţională şi a pieţei muncii, precum şi cu specificul
diferitelor profesiuni;
 consilierea elevilor pentru dezvoltarea personalităţii lor,
precum şi sprijinirea acestora în vederea luării unei
decizii în momentele în care se impune formularea unei
opțiuni şcolare şi profesionale.
 Trăsături ale personalităţii
elevilor importante în O.Ş.P.

 potenţialităţile intelectuale;
 trăsăturile afectiv motivaţionale;
 particularităţile volitiv-caracteriale.
 Principalii factori care
influenţează O.Ş.P.
Familia;
Şcoala (dirigintele clasei, profesorii de diferite
specialităţi, psihologul şcolar, medicul
şcolar, asistentul social, conducerea şcolii);
Grupul de apartenenţă;
Centrul de asistenţă psihopedagogică;
Organizaţii non-guvernamentale;
Mass-media;
 Interrelaţii ale educaţiei profesionale cu celelalte
dimensiuni ale fenomenului educaţional
Dimensiune: Valente formative ale educatiei profesionale:
- oferă o imagine de ansamblu asupra interdependentei dintre
cunostintele stiintifice si cele tehnologice;
Educatia
- permite însușirea si înțelegerea semnificatiei cunoștințelor din
intelectual
diferite domenii ale științei;
ă
- facilitează înțelegerea principiilor care stau la baza procesului de
producție.
- efectuarea unor activități cu efecte benefice asupra profilului moral;
Educatia - dezvoltarea spiritului de disciplină, respectul pentru muncă,
morală colegialitate, spiritul de competiție etc.

Educatia - contribuie la realizarea dezideratelor educației estetice.

estetică
- fortificarea fizică;
- dezvoltarea armonioasă a organismului;
Educatia
- întreținerea stării de sănătate;
fizică
- dezvoltarea abilităților motrice prin antrenarea lor într-o activitate
practică.
În loc de concluzii
Atitudinea preventivă şi suportivă
consideră elevul suficient de competent
pentru a face o alegere responsabilă,
rolul celor din jur fiind doar pentru
consultare. Acesta este motivul pentru
care nimeni nu ar trebui să dea “sfaturi”
elevului privitor la viitorul său şcolar şi
profesional, ci să îl consilieze pentru a
lua singur decizia cea mai bună.
Referinţe bibliografice:

 Blândul V. (2014) – Bazele educaţiei

formale, Editura ProUniversitaria,
Bucureşti;
 Cucoş C. (2006) – Pedagogie, Editura
Polirom, Iaşi;
 Nicola I. (2000) – Tratat de pedagogie
generală, Editura Aramis, Bucureşti.
 Sursa foto – www.google.com/imagini -
valabil in februarie 2020.