Multumesc tuturor celor de pe

”didactic” care mi-au oferit materiale

informaționale,pentru a putea să realizez ce
mi-am dorit.
Activitatea s-a dovedit a fi un balsam
pentru sufletul invitaților,drept care ne-am
hotărât să o repetăm și cu părinții.
ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII STARCHIOJD
JUDEȚUL PRAHOVA
AN ȘCOLAR 2008-2009

PROIECT DE PARTENERIAT EDUCATIV ŞCOLAR

„Aşa eram eu la vârsta cea fericită, şi aşa cred că

au fost toţi copiii, de când e lumea asta şi pământul;
măcar să zică cine ce-a zice.”

PARTENERI :
Clasa a III-a B
Clasa a IV-a B

COORDONATORI PROIECT :
Inst. Fofircă Roxana-Manuela
Inst. Bunghez Rodica

COLABORATOR : prof. Fofircă Sorin

ARGUMENT :
Creangă a realizat pentru prima dată în literatura noastră cea mai atractivă şi
mai accesibilă operă , de o deosebită valoare artistică :
„ Amintiri din copilărie”. Povestirea năzdrăvăniilor din vârsta sa fragedă a
fost un prilej de a alcătui o frescă realistă a vieţii ţăranului din ţinuturile de munte ale
Moldovei , din prima jumătate a sec. al XIX-lea .
Petrecându-şi întreaga viaţă printre copii , marele povestitor a cunoscut
preocupările şi preferinţele lor şi de aceea a reuşit să creeze pentru ei poveşti
care să-i atragă , dar , în acelaşi timp , să-i educe şi să-i instruiască , ajutând şi la
formarea unei concepţii optimiste despre viaţă .
 ION CREANGĂ a preţuit mult comorile folclorice şi a nutrit o dragoste caldă şi
plină de înţelegere pentru copii . Animat de aceste sentimente , a creat un bogat şi
valoros tezaur de poveşti care au fermecat copilăria a zeci de generaţii şi vor constitui
mereu lectura preferată a copiilor . Citind poveştile lui Ion Creangă , copiii cunosc
numeroase figuri din viaţa satului : oameni şi buni şi răi , şi harnici şi leneşi , şi cinstiţi
şi necinstiţi , optimişti , veseli , glumeţi , dar hotărâţi să lupte pentru o viaţă mai bună .

SCOPUL :

1. - cunoaşterea şi preţuirea operei marelui povestitor ;

2. - îmbogăţirea vocabularului cu expresii populare , proverbe şi zicători ;
3. - stimularea creativităţii , expresivităţii și interesului pentru lectură;
4. - popularizarea experiențelor pozitive din activitatea claselor partenere,pentru
diversificarea strategiilor managementului educațional.

PERIOADA DERULĂRII PROIECTULUI : 9 FEBRUARIE-25 MARTIE

Obiective:

1.-să caute şi să înregistreze date biografice referitoare la viaţa povestitorului;

2.-să realizeze desene inspirate din opera scriitorului ;
3.-să compună poezii și eseuri inspirate din opera sa ;
4.-să selecteze proverbele şi zicătorile din poveştile citite ;
5.-să lucreze în echipă pentru realizarea unor materiale didactice;
6.-să colecteze materiale pentru muzeul etnografic , ajutând la realizarea
expoziției;
7.-să participe la activitatea finală din cadrul cercului pedagogic.

Metode/tehnici de lucru:

Întalniri de lucru, dialoguri, expuneri, expoziţii, ateliere de lucru, vizionare film

video/audio, albume foto.

Beneficiari:

direcţi: d-nele învățătoarele, elevii

indirecţi: invitații de la activitatea de final

Locaţia: - sala de clasă;

- CDI-ul școlii.
RESURSE MATERIALE:

- cărţi cu poveştile lui ION CREANGĂ , portretul scriitorului , fişe de concurs ,

calculator , ,C.D.-uri cu filmul video ”Amintiri din copilărie” și povești audio ,
dicţionar de arhaisme si regionalisme , D.E.X. , acuarele , coli de hârtie şi de desen,
hârtie glace și creponată,lipici,coli duplex,carioci, polistiren, obiecte de muzeu
pentru organizarea unei expoziții.

REZULTATE SCONTATE :

- expunerea desenelor , eseurilor şi a poeziilor ;

- aprecieri din partea invitaţilor ;
- participare la concursuri legate de această temă .
-realizarea momentului omagial –sezatoare-in cadrul Cercului pedagogic al
invatatorilor .

Tematica orientativă:

- Cunoaşterea operei autorului;

- Cunoaşterea vieţii scriitorului – perioada copilăriei – sursă de inspiraţie a
amintirilor;
- Cunoaşterea meleagurilor copilăriei lui Creangă (imagini si prezentări
power point);
- Umorul în opera lui Creangă;
- Folclorul- sursă de inspiraţie în poveşti şi povestiri;
- Confecţionarea de măşti şi costume pentru dramatizări.

EVALUAREA PROIECTULUI :

- expunerea desenelor , eseurilor şi a poeziilor ;

- publicarea lor în revista şcolii sau în alte reviste;
- participarea la concursuri legate de această temă organizate în școală și nu numai ;
- realizarea unui portofoliu ”ION CREANGĂ” ce va rămâne la biblioteca școlii
pentru a putea fi folosit de fiecare clasă;
- realizarea unui cadru de șezătoare la CDI-ul școlii unde se va desfășura ultima
activitate cu ocazia Cercului pedagogic al învățătorilor din 25.III.2009;
- aprecieri din partea invitaţilor .

„TOŢI OAMENII MARI AU FOST CÂNDVA COPII.”

Antoine de Saint Exupery
 Locul de Peri-
Nr.
crt. Activitatea : desfăşurare : oada:

Prin locurile unde a trăit Ion Creangă 18

1. -prezentarea de date biografice; sala de clasă febr.
- audiţie : M . Sadoveanu citind din “Amintiri din 2009
copilărie”.
invitat-prof. Sorin Fofircă
25 febr.
2. Stau câteodată şi-mi aduc aminte ... CDI-ul școlii 2009
- prezentarea video a filmului ”Amintiri din
copilărie”urmată de discuții;
- selectarea de proverbe şi zicători din opera audiată ;
3. 4
Nică peste timp... martie
- creaţii literare ale elevilor inspirate din sala de clasă 2009
“ Amintiri din copilărie”; holul școlii
- expoziţie de desene proprii ilustrative pentru opera
marelui povestitor .
4. 11
Fantezie și imaginație (atelier): martie
-confecționarea de măști și păpuși-marionete sala de clasă 2009
înfățișând personaje din poveștile,povestirile si holul școlii
amintirile lui Ion Creangă,teiul și cireșul ecologic,
”Roata timpului”
5. 18
Un “mărţişor” pentru literatura română ! martie
-realizarea cu elevii celor două clase a portofoliului sala de clasă 2009
”ION CREANGĂ” , ce va rămâne la biblioteca școlii CDI-ul școlii
pentru a putea fi folosit oricând și de celelalte clase ;
-amenajarea muzeului.

6. Povestiri la gura sobei! 25

- moment omagial :organizarea unei șezători pentru CDI-ul școlii martie
invitații prezenți în școala noastră la Cercul pedagogic 2009
al învățătorilor unde se vor prezenta versuri, cântece,
glume, ghicitori,frământări de limbă, scenete (”Pupăza
din tei”, ”La cireșe”) și concursuri cu subiecte din
”Amintiri din copilărie”.

Director , Coord. de proiecte și programe ,

prof . Sofia Leferman prof . Constantin Moraru
ȘCOALA DE ARTE ȘI MESERII STARCHIOJD

25 martie 2009

PROIECT DE ACTIVITATE

Titlul activității: ,,Povestiri la gura sobei”

Tipul activității: Finalizarea proiectului

Durată: 1 oră și 30 de minute

Metode: joc de rol, concurs, completarea unui text lacunar, exerciții de alegere a răspunsului corect,
conversația, jurnalul cu dublă intrare;
Mijloace: decor etnografic, elemente de coregrafie, cântece, costume populare, marionete, materiale
didactice ecologice realizate în cadrul proiectului, fire de lână, PC, video-proiector, fișe de lucru,
expunere de fotografii, prezentări power point etc.

Obiective:
La sfârșitul activității elevii vor fi capabili:
1. să utilizeze expresiv limba literară și aspecte regionale ale limbajului popular pentru
interpretarea de roluri tematice;
2. să realizeze „motoceii lui Creangă”;
3. să completeze un text lacunar din opera lui Ion Creangă;
4. să aleagă răspunsul corect pentru întrebări legate de viața și opera autorului.

Desfășurarea activității:
1. Moment introductiv: prezentarea rezultatelor proiectului de parteneriat „Pe urmele lui
Creangă” și a obiectivelor activității curente;

2. Șezătoare: elevii vor prezenta versuri, cântece, glume, ghicitori,frământări de limbă, scenete
(”Pupăza din tei”, ”La cireșe”) ;
Invitatul special „Ion Creangă”(prof. Fofircă Sorin) va întreține atmosfera, povestind din
amintirile sale și dialogând cu aceștia.

3. „Motoceii lui Creangă”: elevii vor realiza ciucuri din fire de lână după ce vor primi
indicațiile necesare de la doamnele învățătoare. Între timp vor continua să interpreteze
diverse roluri (conform anexei).
4. Concurs: a)text lacunar: - activitatea se va realiza pe grupe de 5 elevi care vor completa fișa
de lucru, relaționând în cadrul grupului;
b) „Știi-spune-câștigă!”(PPT interactiv)- elevii vor delega un reprezentant care va
raporta răspunsul grupului pentru întrebări despre viața autorului;
c) „Recunoaște personajul (PPT): - fiecare echipă va răspunde întrebărilor despre
personajele din opera autorului;
Pe ”tăblița” lui Creangă se vor însemna greșelile echipelor.Va câștiga cea care va avea mai
puține greșeli.

5. Evaluare: (jurnal cu dublă intrare) se vor distribui cartonașe pe care elevii vor desena fețe
vesele sau triste, în timp ce pe spatele acestora vor alege episodul din „Amintiri…” ce le
amintește de o experiență proprie pe care o vor detalia.
În acest timp vor primi și invitații astfel de cartonașe pe care vor nota punctele tari și slabe ale
activității de astăzi.
(anexa)
SCENETA PREZENTATA LA CERCUL
PEDAGOGIC AL INVATATORILOR-
25.III.2009-S.A.M. STARCHIOJD
Un oaspete:
Bună vreme, gazdă-aleasă!
Doar n-am face cale-ntoarsă,
C-astă seară, vrei nu vrei,
Noi ne-am strâns cu mic cu mare
Şi-am venit la sezătoare
Bucuroşi de oaspeţi?
Gazdele:
Bucuroşi, bucuroşi!
Dar ia poftiţi de intraţi
Şi vă aşezaţi!
Odaia-i încăpătoare
Hrana-i îndestulătoare.
Un oaspete:
N-am venit să ospătăm
Şi-am venit ca să lucrăm
Unde-i unul nu-i putere
Unde-s doi puterea creşte
Şi lucrul mereu sporeşte.
Gazdele:
Atunci haideţi de-om lucra
Apoi vom cânta
Şi ne-om bucura
Să-i cinstim pe acei străbuni
Că ne-au dăruit pe lume
O ţară cu obiceiuri bune
Un oaspete:
Dar să-ncepem lucrul
Şi s-avem mult spor
Azi lucrează fiecare
Cu ce poate, cu ce are.
Sosirăm la şezătoare
Unde-s fete mândre tare,
Să cântăm şi să muncim,
Lucrul să vi-l isprăvim.
Şezătoare cu voinici,
Fete mari şi fete mici.
Aşa-şi petrec nopţile,
Descreţindu-şi frunţile,
Torcându-şi fuioarele,
Îndulcindu-şi zilele.
B. Văd c-aveţi mândre costume
Şi cred că ştiţi datini străbune,
Transmise chiar de la daci,
Strămoşii noştri adevăraţi.
F: Portul meu cel românesc
E uşor ca să-l ghiceşti
Fata-i îmbrăcată-n ie
Fata-i strânsă-n betelie
La mijloc cu cingătoare
Şi obrajii ca o floare
Băieţii au toţi iţari
Cuşme uite-aşa de mari
La mijloc cu brâie late
Strâns legate într-o parte
Şi se leagănă în joc
Uite-aşa, aşa cu foc.
Iată-mă, sunt româncuţă,
Cam micuţă, dar drăguţă.
În picioare-am opincuţă
Şi la brâu port tricolor,
În cap, năframă cu flori.
Am altiţă-n patru iţe
Şi pumnaşi, mititelaşi
Poale mândre c-ale mele,
Mititele, frumuşele,
Spuneţi, care fată mare
Se făleşte că le are?
Am şorţuleţe frumoase
Cum le ştie mama coase.
Şi la gât mi-am pus mărgele
Tot dintr-ale mamei mele.
Iată-mă, sunt româncuţă,
Cam micuţă, dar drăguţă.
Iată-mă, sunt românaş.
Tata zice că-s fecior,
Iară mama: puişor.
Mă îmbracă, mă găteşte
Uite-aşa pe româneşte:
Cu opinci cu zurgălăi,
Cum stă bine la flăcăi,
Şi cu cuşma pe-o ureche,
Ca să le fiu drag la fete.
Mult îmi place să iubesc
Portul nostru românesc:
Albă ia cu altiţe,
Cu ciucuri şi lămâiţe,
Şi bundiţă ca un lan,
Picurată cu mărgean,
Şi cu spice şi cu fluturi,
De la vechile-nceputuri.
Desenat cu ac vrăjit,
Râde brâul vălurit,
Sub sumanul gros de lână,
Cu flori albe de fântână;
Chiar şi traista uneori
Parcă scapără de flori.
- Deschide , mândruţo, uşa,
C-a răsărit găinuşa!
-Lasă, bade, să răsară.
De ce n-ai venit de-aseară?
-N-am venit, că n-am putut,
C-am fost bolnav şi-am zăcut.
Când era să vin la tine,
Striga mama după mine:
-Măi băiete, fii cuminte,
Să nu scoţi fata din minte!
Şapte săptămâni de post
De când la mândra n-am fost,
Iar acuma, când m-am dus,
Am găsit lacătul pus.
Se poate cânta :„Şi-o zis mama că mi-o da…”
-Firişor de iarbă neagră,
Dragă, drăguliţă dragă,
De ce porţi camașă neagră?
-Ia, o port c-aşa mi-i dragă,
Că mi-i iubita bolnavă.
Şi-i bolnavă, zău, de-o mână,
N-a spălat cămăşi de-o lună.
-Dă-o-ncoace s-o spăl eu
Cu apă de la pârâu.
Foaie verde iarbă nouă,
Ţi-aş spăla cămăşi vreo nouă.
Numai să te văd eu bine,
Că te uiţi numai la mine.
M-a-nvăţat mama să cos
Şi pe faţă şi pe dos.
Când lucrez, mama priveşte,
Când fac rău, mă dojeneşte,
Acu-i mic şi aţa-i groasă,
Cine poate să mai coasă?
Dragi mi-s şezătorile,
Ca să joc, să chiuiesc,
Bine să mă-nveselesc!
Cine e mai bun la gură,
Să ne zic-o strigătură!
Bine-i vara-n câmp cu floare,
Dar mai bine-n şezătoare,
Cine-a stârnit şezătorile,
Aibă ochi ca florile
Şi faţa ca zorile,
Glasul ca privighetorile.
Harnică-i mândruţa mea,
Toate ştie a lucra,
Dintr-o sută de fuioare
A făcut o strecurătoare.
Ea se uită în oglindă
Şi lucrul îl lasă baltă,
Că poate-o veni mama
Ca să-i facă toată treaba.
cantec: Azi am să crestez în grindă
Mi-a spus mama să joc sus,
Dar de furcă nu mi-a spus.
Când văd furca şi cu fusul,
Parcă-i ursarul cu ursul.
Câte zile-n săptămână
Mă doare-un picior şi-o mână,
Dar când vine duminica,
Nu mă mai doare nimica.
Am adus aici bucate
Fierte coapte şi sărate
Dulci şi reci şi mai fierbinţi
Până vă mai odihniţi
Hai luaţi, poftiţi.
O fetiţă:
Foaie verde de lămâie
Zi o glumă, măi bădie.
Un băiat:
La mândra cu fustă creaţă
Stă cenuşa pe sub vatră
Numai mâţa se trudeşte
Când şi când o rascoleşte
Şi fuiorul stă în pod/Numai soarecii îl rod.
Un băiat:
La mândruţa jucăuşă
Stă gunoiu după uşă
Şi podeaua nespălată
Şi-a rămas nemăritată.
Un băiat:
Un hoţ a intrat să fure niste ceapă dintr-o gradină.
Iaca şi stăpânul pe urma lui!
-Ce cauţi aici, măi hoţule!
-Aoleu! Vântul m-a aruncat, sărăcan de mine!
-Da, nu te-am vazut eu cum smulgeai cepe?
-Ba nu zău! M-am apucat de ea să nu mă ia vântul.
Un băiat:
Foaie verde şi-o lalea
Hai să mai cântăm ceva.
Cântec : ” Fusul”
B5: Dar unde e badea Ion?
Toţi: Care? Care?
B5: Care! Care! Creangă! Că nu am de gând
să mor de urât în astă seară!
Cr: Sunt aici!
B5: Nici nu te-am văzut, bădie. Ce stai aşa
îngândurat. Poate s-a întâmplat ceva?
Cr: Ba! Nu s-a intamplat nimic.
 B5: Atunci?
B6. Ia las-o baltă şi mai deapănă-ne încă o
dată povestea copilăriei tale că atât de meşter
eşti la povestit!
I.CR. Astăzi vom porni într – o călătorie .
Nu –i o călătorie oarecare
Cu tren , tramvaie , maşini , autocare .
Nu . Astăzi vom merge, iubiţi copii ,
În lumea poveştilor .
Plecarea însă-i din realitate
Căci ştiţi că este foarte adevărat
Precum c-am fost si eu odată un băiat
Ghiduş , isteţ şi tare năzdrăvan ,
Care –am muncit din greu şi an de an ,
Am învăţat şi –am fost învăţător .
Multe poveşti am dăruit copiilor
Ştiţi cum mă cheamă !
Ştie o lume întreagă .
Da . Sunt povestitorul Ion Creangă .
Atenţie , pornim , să dăm semnalul
Semnalul nu –i din basme , nu-i fantezie
Ci –i din ,, Amintiri din copilărie ’’ .
Cr: „Stau cîteodată şi-mi-aduc aminte, ce
vremi şi ce oameni mai erau în părţile noastre,
pe cînd mă ridicam eu drăgăliţă-Doamne,
băieţaş la casa părinţilor mei în satul
Humulești, din târg, drept peste apa
Neamţului...”
B: Ş-apoi Humuleştii şi pe vremea aceea nu erau
numai aşa un sat de oameni fără căpătâi, ci sat
vechi răzăşesc întemeiat în toată puterea
cuvântului...
F: ...cu gospodari tot unul ca unul,...
F: ...cu flăcăi voinici şi fete mândre, care ştiau a
învârti şi hora, dar şi suveica, de vuia satul de
vătale în toate părţile...
B: ...Şi mai era în sat un cinstit părinte Ioan, om
vrednic şi cu bunătate.
F: Din îndemnul lui s-a făcut chilie
pentru şcoală la poarta bisericii.
Cr: Mai era şi bădiţa Vasile a Ilioaiei,
dascălul bisericii, un holtei zdravăn,
frumos şi voinic, ce a adunat o mulţime
de fete şi băieţi la şcoală printre care
eram şi eu, un băiet prizărit, ruşinos şi
fricos şi de umbra sa.
B: Bădiţă Ioane, dar ce era cu sfântul
Nicolae „făcătorul de vînătăi”?
Cr: Păi, să vă zic pe rând. Cea dintâi
şcolăriţă a fost Smărăndiţa popii, o
zgâtie de copilă ageră la minte şi aşa de
silitoare de întrecea mai pe toţi băieţii şi
din carte dar şi din nebunii. Ne trezim
noi într-o zi cu părintele şi cu moş Fotea
ce adusese un scaun.
F: Cu numele de „Calul Bălan”?
Cr: Da! Şi un drăguţ de biciuşor de
curele, împletit frumos.
F: Cu numele de „Sfântul Nicolae”?
Cr: Cum altfel! Pentru cei ce vor face
greşeli la citit.
F: Biata Smărăndiţa! Tocmai atunci s-o
umfle râsul. Păcatul ei.
F: A primit-o atunci ea, de sărea
cămeşa de pe dânsa şi plângea ca o mireasă.
Cr: Încălecam noi „Calul Bălan” şi
pentru durerile cuvioaselor muşte şi ale
cuvioşilor bondari ce-au pătimit din
pricina noastră.
B: E adevărat, bădie, că în lipsa
părintelui sau a dascălului, intraţi în
ţintirim, ţineaţi ceaslovul deschis şi
cum erau filele unse trăgeau muştele
şi bondarii la ele şi când
clămpăneaţi ceaslovul...
Cr: ..câte 10-20 de suflete prăpădeam
deodată – potop pe capul muştelor!
F: Aşa eram noi toţi la vârsta ceea
fericită şi aşa cred că au fost toţi
copiii de când lumea asta şi
pământul, măcar să zică cine ce o
zice.
F: (către I.Creangă) Ziceai mai înainte
de Smărăndiţa. Am auzit eu că nu
numai din cauza copilăriei asteia ai
suferit.
Cr: Am suferit?
F: Da de pe urma Irinucăi şi a fiicei
sale?
B: Care Irinucă? Cea din Broşteni ,, ce
avea o cocioabă veche de bârne cu
fereştile cât palma şi acoperită cu
scânduri?

Cr: Da, da, aceea! Era o femeie nici tînără, nici
tocmai bătrână, dar lucra sărmana ca un bărbat
pentru nimic: 2 boi, un ţap şi două capre râioase şi
slabe...
F: Da, dar avea ea o fată lălâie şi balcâză de-ţi era
frică să înnoptezi cu dânsa în casă.
Cr: Mai straşnice erau caprele cele din tindă de la
care eu şi fiica Irinucăi ne-am umplut de râie
căprească de nu am putut scăpa de ea un post
întreg.
F: Şi este adevărat că doar bunica i-a venit de hac
râiei?
Cr: Da. A scos un ulcior cu dohot de mesteacăn,
ne-a uns din creştet până în tălpi câte 2-3 ori pe zi
şi noapte, si sus cu noi, pe cuptor la cald.
F: Da, bună femeie a fost Nastasia, bunica
dumitale, bădie. Îmi povestea mama că era miloasă
din cale-afară. Carne de vită nu mânca fiindcă-i
era milă de dobitoc. Când se ducea la biserică,
bocea toţi morţii din ţintirim fie rudă, fie străin,
mai prăpădindu-se plângând.
Cr: Ei, însă mama nu semăna deloc cu bunica,
ea fiind vestită prin năzdrăvăniile sale şi
vorbele sale. De multe ori zicea: „Ieşi copile
cu părul bălan afară şi râde la soare, doar s-a
îndrepta vremea”. Şi vremea se îndrepta după
râsul meu.
F: Şi mai făcea mătuşa Smaranda câte un cuptor
zdravăn de alivinci şi plăcinte cu poalele-n brâu şi
pârpălea nişte pui tineri la frigare pe care îi tăvălea
prin unt de-ţi lingeai şi coatele, de se aduna toată
mahalaua şi le crăpau fălcile mâncând.
Cr: Uite la mine ce Ion am crescut şi
când te gândeşti că eram un Ionică, „un
boţ cu ochi”, „o bucată de humă
însufleţită de la noi din sat”, „ce
creşteam slăvit de leneş şi bun de
hârjoană”.
B: Cum leneş, bădie? Nu matale-ţi
spuneau Ionică Torcălău, de întreceai şi fetele la
tors?
Cr: Aşa e. Dar oricum, câte nu făceam,
cu vârf şi îndesate. De parcă acum se
întâmplă... . Când punea mama laptele la
prins, eu, fie post, fie dezlegare, de pe-a
II-a zi...
B: Ştiu-ştiu!... Începeai a linge
grosciorul de pe deasupra oalelor
şi tot aşa în toate zilele până ce
dădeai de laptele prins. Şi când
căuta mama să smântânească
oalele, „smântâneşte Smarandă,
dacă ai ce!”
Cr: Poate c-au luat strigoaicele mana la
vaci, ziceam eu. Primeam vreo 2-3
ameninţări şi făceam alta.
B: Ai făcut-o gogonată şi atunci vara, pe-aproape
de Moşi, când ziua amiaza-mare te-ai furişat din
casă drept la moş Vasile, după cireşe.
B. Stim noi! Stim noi! Iată cum s-a întâmplat!
Eu sunt Nică cel hazliu
Și de pozne mă cam țiu.
Chiar acum veți afla
Câte mi s-or întâmpla…
( sceneta ”La cirese”)
Cr: Şi nu ca să mă laud, dar cuminte
eram.
F1: Prin somn nu cereai de mâncare.
F2: Dacă te sculai, nu aşteptai să-ţi dee
alţii de mâncare.
F1: Şi când era de făcut ceva treabă o
c-am răreai de pe-acasă.
F2: Iar când te lua cineva cu răul,
puţină treabă făceai, iar dacă te lua cu binişorul –
nici atâta.
F1: Iar când te lăsa din capul dumitale
făceai câte o drăguliţă de trebuşoară!...
I.Cr: Cum să nu! Bunăoară într-un an,
pe aproape de Sfânt-Ilie i se
grămădise mamei o mulţime de
trebi, care mai de care.
F: Iar dumneata, ca fiind un cuminte şi
jumătate, ai lăsat-o pe mama aşa singurică.
F: Şi ai şpârlit-o la baltă, nu?
F: Păi cum era să stea băiatul în casă
pe-o arşiţă ce era în ziua ceea?
I.Cr: Aşa mă gândeam şi eu şi-am
pătimit.
F: E adevărat, că o prea întrecusei cu
timpul şi mama, biata, lăsă
 treburile baltă şi fu nevoită să
pornească după dumneata?
I.Cr: Adevărat (oftând)
F: Păi, trebuia băiatul să arunce pietrele
în ştoalna unde se scălda: ba pentru
Dumnezeu, apoi pentru diavol, şi-
apoi de la început.
B: Şi-apoi şi lespegioare de piatră
fierbinţi trebuia să le pună la ureche, scoţând apa
din urechi.
B: Mama te urmărise, îţi luă hainele şi
cu tot cu haine plecă acasă?
I.Cr: Aşa e! Să fi ştiut ce ruşine aveam
să trag...
B: Cum să nu? Doar te priveau nişte
fete ce erau la baltă, să ghilească pânza.
I.Cr: Şi au văzut întâmplarea asta toată
cu mama, cu hainele luate şi-şi dădeau doar
ghiont.
F: Eu stau, bădie, şi mă gândesc cum
te-ai furişat prin hudiţi şi grădini?
B: Ba n-o fi fost poate atât de rău, dacă
nu ar fi fost câinii lui Trăsnea şi
dumneata fără haine, cu pielea
goală.
F: Ei, ai mai fi stat dumneata, cât ai fi
stat după gard, dar vorba ceea:
„Goliciunea înconjoară, iar foamea
dă de-a dreptul” şi aşa ugilit te-ai
înfăţişat în faţa mamei ruşinat...
B: Da ,ruşinat şi zicând: „Mamă, bate-
mă, ucide-mă, fă ce vrei cu mine,
numai dă-mi ceva de mâncare, că
mor de foame”.
I.Cr: Păi, să vă mai zic şi alta: mă
trezeşte mama într-o dimineaţă,
zicându-mi: „Scoală, dugleşule,
înainte de răsăritul soarelui, iar
vrei să te pupe cucul armenesc şi
să te spurce ca să-ţi meargă bine
toată ziua?”
B: Ştim, ştim noi! (sceneta ”Pupaza din tei”)
……………
I.Cr: Vreau să vă spun că sunt mândru
de voi, văzându-vă ardoarea cu
care lucraţi şi cu ce iscusinţă
mânuiţi instrumentele...
B: Păi, bădiţă Ioane, nu ştii dumneata
că la Humuleşti torc şi fetele, şi băieţii, şi femeile,
şi bărbaţii?
B: De fac nişte sărbători şi petreceri de
mai mare dragul?
B: Iar la fiecare şezătoare este câte un
„Creangă” care povesteşte întâmplări din copilărie.
B: Şi-o fi poate şi el cum erai
dumneata: „un boţ cu ochi, o bucată de humă
însufleţită...”.
B: „Care nici frumos până la 20 de ani,
nici cuminte până la 30...”.
B: „...Şi nici bogat până la 40”. Dar
citindu-ți poveştile putem spune:
Bogaţi cum anul ăsta, cum în anul
trecut şi de când îl avem pe Măria-
sa,Creangă, nu ştiu zău de am fost .
CR. Le-ați aranjat pe toate ca să mă simt ca la
mine acasă…Și cuptorul….ce frumos e
cuptorul….
B. Da,bădie, dar mai lipsește ceva de
acolo….Împreună cu doamnele îți vom pregăti
o surpriză…Mergi la masuța de scris,iar noi ne
vom apuca de treabă…Vei vedea în curând
despre ce e vorba…
CR. Bine….bine….să vedem…
Doamna: Așa cum observați din materialele
primite pe măsuțe vom realiza ”motoceii” pe
care mama Smaranda îi lega de horn de crăpau
mâțele jucându-se cu ei…Mulți știți de la
părinți cum se fac acesti ciucurași,deci ne va fi
mai ușor: intâi luăm cele două cerculețe deja
tăiate și înfășurăm ața peste ele; apoi se ia
forfecuța și se taie printre cele două cartonașe;
cu un șnuruleț legăm bine ,apoi tăiem
cartonașele; aranjăm puțin și obținem
ciucurașul. Spor la treabă.
B. Mulțumim,mulțumim,dar nu putem lucra
așa ,că doar suntem la șezătoare.
Foaie verde de bujor
Haideți să muncim cu spor
Și să spunem: ghicitori,
Glume,snoave, poezii
Frământări de limbă, / Știi???
B. DA. Iși spune numele cântând
Își crește puii înșelând
 Familii de păsărele B: Un moş cu un coş
Lăsând ouă-n cuib la ele? În coş un cocoş
Moşul cu cocoşul
Coşul – cu cocoşul.
F. Pe asta o nimeriți :
Harnică-i și aprigă F: Un căscat cu cască cască lângă cascadă.
Are-n gură numai miere
Iar în coadă țepi și fiere. F: Trăieşte Tîndală-n tindă
Trândav trântorul se-tinde.
O elevă:
Fiţi numai ochi şi urechi: F: Un cocostârc se ducea la cocostârcărie să se
….Un povestitor mai vechi descocostârcărească.
Ce- a scris mult pentru copii,
Cine credeţi că o fi?
Vă mai spun că viaţa- ntreagă F. Foaie verde cingătoare
Cartea i- a fost tare dragă! Ia mai zi o ghicitoare.
Este……………………….
toti:………………………. B. Capra asta e cât zece
Nici un lup nu o întrece
Un elev: Dintr-o sută poţi s-o vezi
Tuturor li- e cunoscut, Că e ........................
Dar ştiţi unde s- a născut? Ursul ăsta ,măi Ilie
Iarăşi nu- i greu să ghiceşti, Este tare necăjit
Este satul…………………. Fiindcă toată lumea ştie
Că e ..........................
Cei din sală:
HUMULEŞTI Pus pe lacoma băbuţă
Un cocoş trecu prin ani
Cu năstruşnica-i punguţă
B. Cine-i mic și subțirel, În care erau..................
Și-ndrăgește frumușel
Râurile-n cruciuliță De e cuc,atunci greşesc
De pe ia cu altiță? Ar fi cuc, da-i armenesc
Ar fi ceas şi nu-i.Dar ce-i?
F. Frunzuliță grâu mărunt Este .................
Vreau o glumă să ascult.
„Bilişoare roşioare
B. Apoi eu am să vă spun una: Strălucesc frumos în soare ;
-Măi, vere Ghiţă, împrumută-mă cu 40.000lei. Cu codiţele perechi
-N-am verişorule, decât 20.000lei la mine. Să le pui după urechi .
-Bine dă-i încoa, cu restul îmi rămâi dator. Ce-s ? „

F. Foaie verde floare albastră B. Treaba-aproape e sfârșită

M-apucă aşa, deodată Vin” , bădie, și te uită!!
În oglindă să mă văd Și-ți vei aminti cu dor
În păr floare să-mi aşez. De motoceii de la cuptor.
(Fata cântă cântecul ,, La oglindă”( o strofa)
I.CR. Tiii,voi băieței și fete,
F. Cine e mai bun de gură Ce surpriză-ați pregătit
Să zic-o frământătură…. Motoceii îi voi pune
La cuptorul alb,vopsit.
B. În tâmplăria unui tâmplar s-a întâmplat o
întâmplare. Alt tâmplar care din întâmplare B: Ce ne-ai pregătit ,bădie,
auzise de întâmplarea întâmplată tâmplarului, s- La măsuța dumitale?
a dus să vadă, ce s-a întâmplat tâmplarului din Cât lucrarăm motoceii
tâmplărie şi din întâmplare s-a lovit cu tâmpla de Păreai îngândurat tare.
tâmpla tâmplarului.
I.Cr. Așa este,măi băieți,
F: Căruţaşul căra cărţile cărturarului cu carul. Încercam să mă învăț
Cu metodele moderne
 Pe care le folosiți. Haideti ,fratilor,cu mic cu mare,
Tăblița nu mai există Pe la casa cui ne are.
Tibișirul tot așa Foaie verde trei granate
Acuma aveți computer, Va dea Domnul sanatate
Xerox,videoproiector, Lumina si spor la toate!
Scanner,CD,imprimantă,
De nu le știu pronunța.
Ajutat de d-na voastră
Un concurs v-am pregătit Activitatea se incheie cu un cantec pentru Ion
Câte unul din echipă Creanga (pe melodia lui Andri Popa):
Va răspunde negreșind.

I. D-na înv. le explica modul de lucru pe cele patru Cine cu har povesteste
echipe.Fiecare va primi un nume,ales prin tragere Si inima ne-o-ncalzeste
la sorti: ”LA CIRESE”,”PUPAZA DIN TEI”,”LA Ne face sa fim si noi
SCALDAT”,”CALUL BALAN”.Apoi vor primi Ai povestilor eroi.
cate o fisa ,pe care o vor rezolva . Acestea vor fi
corectate de badia Creanga ,iar greselile vor fi Cine n-a furat cirese
insemnate cu creta pe tablita ,asa cum pățea Si la scaldat n-o zbugheste
Nică.Va câstiga echipa care va avea mai puține Asa cum a facut el
greșeli. Cand era mai mititel.

II. După terminarea fișelor se va trece la al doilea Tot ce-n Amintiri ne spune
concurs numit ”STII-SPUNE-CASTIGA”(power Sunt traite , nu sunt glume
point),unde se va continua insemnarea greselilor Si le-a lasat mostenire
pe tablita. Pentru-a patriei cinstire.

III. Urmeaza al treilea concurs numit Cate talcuri nu gasesti

”RECUNOAȘTE PERSONAJUL”(power Povestile cand citesti
point). Vezi Prostia omeneasca
Badita Creanga va anunta greselile echipelor care Si –ntelepciunea romaneasca.
se vor aduna cu cele de la concursurile
celelalte,afland astfel echipa castigatoare. Noi copiii il iubim
Prieten bun il socotim
In final elevii vor primi cate un jeton reprezentand Cand prea bine nu ne este
o față pe care o vor anima in functie de felul in Ne-ascundem intr-o poveste.
care s-au simtit astazi la aceasta activitate (vesel
sau trist).Pe cealalta parte vor nota in partea
stanga episodul care i-a impresionat cel mai refren:
mult din Amintirile lui Ion Creanga pentru ca i-
au amintit de o experienta proprie,iar in partea E ROMAN SI E IUBIT,
dreapta vor detalia patania in doua-trei ION CREANGA CEL VESTIT!!!
propozitii (metoda-Jurnalul cu dubla intrarea).
In acest timp invitatii din sala vor completa
jetoanele primite cu fete vesele sau triste (in
functie de felul in care s-au simtit ),precum si
punctele tari si slabe ale activitatii.

Badia primeste jetoanele elevilor pe care incearca

sa le citeasca pentru a-si forma o parere.Apoi le
asaza in copacul ecologic . Le multumeste
copiilor pentru aceasta activitate:
- Va multumesc pentru toate cate ati facut
pentru mine ,dar mai ales pentru faptul ca nu
m-ati uitat.Acum sa va zic si eu cateva:
Foaie verde bob naut
Timpule iute-ai trecut
Si……dragi copii, e vremea sa mergem si pe
la casele noastre,vorba ceea:”Calatorului ii sta
bine cu drumul”.
 ECHIPA ………………………………

FIȘĂ DE EVALUARE

Scrie cuvintele potrivite în spațiile libere din textele de

mai jos:

a). „Într-o duminică a venit la noi …................... mamei, bunicul

meu ….................. Creangă din Pipirig. Văzând şi el …...............
iscată între …............. şi mama din …................... mea, a zis:
- Lasă, măi ……………… şi Smărănducă, nu vă mai îngrijiţi
atâta, că am să ieu …………….. cu mine şi am să-l duc la
…................... ,cu Dumitru al meu…”

b). ”- Ia poftim de ………........... pe Bălan, jupâneasă! zise

……………….,de tot posomorât, să facem pocinog sfântului
……………………. cel din cuiu.”

c). ”- Ia lasă-i și tu,măi nevastă,lasă-i să se bucure și ei de

………………. mea,zicea tata ……………. huța. Ce …. pasă? ”

d). ”- Ție , omule,așa ți-i a zice,că nu șezi cu dânșii în

……………. toată ziulica, să-ți scoată peri …………..,mânca-i-ar
pământul să-i ……………….., Doamne,iartă……..!”

Descriptori de performanță
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
-completează corect între 17-18 -completează corect între 13-16 -completează corect între 8-

cuvinte din 18. cuvinte din 18. 12 cuvinte din 18.

IATĂ SI CATEVA POZE DIN TIMPUL PARTENERIATULUI

Am realizat teiul ecologic (cocoloase de hartie )
pe care l-am folosit la sceneta ”Pupaza din tei” Nu putea lipsi….pupaza…

Ne-am unit fortele si-am plecat sa

cotrobaim prin poduri si unghere dupa
tot felul de obiecte vechi pentru
realizarea muzeului etnografic.
Am realizat ”Roata timpului”- din Humulesti de la ”prichiciul vetrei cel humuit unde lega mama o
sfara cu motocei la capat de crapau matele jucandu-se cu ei” pana la omul matur ,cand sprintar si
inselator e gandul omului pana ce intra in mormant”.
 portofoliul ION CREANGA

Si iata ca a sosit si ziua de 25 martie 2009.

Zapada nu i-a impiedicat pe invitati sa soseasca….
…..iar noi eram GATA: lucreaza fiecare,cu ce poate,
cu ce are…Suntem ajutati de doamna să realizam
”motoceii”pentru badita Creanga.

De-amu îi vremea sa meargă fiecare ….pe la casa cui îl are….;cu parere de rau îl parasim
pe bădia….