Sunteți pe pagina 1din 6

PROIECT EDUCATIONAL

EU SI CARTEA

DENUMIREA PROIECTULUI
Domeniul si tipul de educatie n care se incadreaza: Domeniul cultural-artistic.
Educaie pentru dezvoltare personal.
Tipul de proiect: proiect educational scolar

ARGUMENTAREA PROIECTULUI PROPUS:


Lectura are acum rivali redutabili care amagesc cel mai mult pe cei mici.
Televizorul, calculatorul, internea la nceput de secol XXI este marcata de la mic la
mare de amprenta marilor descoperiri stiitifice care au fcut pasi uriasi n timp foarte
scurt. Aceste trei mijloace de informare rapida si comoda care ofera elevilor meniul
complet n orice domeniu al cunoasterii acopera deja o plaja substantiala a timpului
liber, care ramane din ce n ce mai putin. Si atunci se naste intrebarea: mai este cartea
"o fagaduinta, o bucurie, o calatorie prin suflete, ganduri si frumuseti" cum afirma
Arghezi?
Ramane asadar obligatia parintilor, dar mai ales a scolii de a repune cartea n
drepturi. Scriitorul roman I. L. Caragiale afirma acum aproape un secol : "O carte buna
de citire, in varst fraged, este, poate, una din mprejurrile cele mai hotrtoare ale
vieii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei mprejurri dect unei
cri czute la vreme bun n minile unui copil, tot aa precum umbra multor stejari
seculari
se
datoresc
cderii
unei
ghinde
pe
pmnt
prielnic".
Se nelege c gustul pentru lectur se formeaz mai timpuriu dect interesul pentru
cartea tiinific. De aceea n clasele I-IV informaiile sumare legate de mediul
nconjurtor sau istorie se transmit prin intermediul povestioarelor. Acestea fac trecerea
de la lumea fabuloas a povetilor din grdini la cea real lmurit i explicat tot prin
epos. Cu ct povestirea nvtorului e mai atractiv i afectiv realizat captnd n
proporie mare atenia elevilor, cu att ei se identific cu eroii povestirilor, vor revenirea
sau continuarea povestirii, ba chiar lectura proprie pentru a o comenta cu ali colegi sau
prieteni. Dac lectura elevilor este sistematic organizat i ndrumat, inndu-se seama
de particularitile de vrst i individuale ale elevilor, interesul pentru lectur crete.
Cnd lectura este neglijat, tratat superficial, formulndu-se numai simple cerine,
aceast activitate nu-i mai aduce contribuia att de necesar la formarea personalitii
elevilor din punct de vedere al limbajului i al mbuntirii lor spirirtuale.
Lectura suplimentar ne devine familiar din anii de coal. Selectarea lecturii

suplimentare revine nvtorului care cunoate cel mai bine afinitile sufleteti ale
elevilor precum i coninutul educativ necesar ntr-o anumit etap a dezvoltrii lor.
Pornind de la aceast constatare am ncercat prin acest proiect s gsim
modaliti i tehnici care s contribuie la stimularea interesului elevilor pentru lectur.
Strnirea interesului pentru lectur se poate realiza cu mai mult uurin dac
activitile desfurate n acest sens depesc spaiul slii de clas sau al camerei
copilului, bibliotecile sau unele case memoriale fiind mediile cele mai potrivite ce ofer
posibilitatea familiarizrii cu ambientul ce pstreaz atmosfera de lucru i parfumul
celor
care
au
aternut
pe
hrtie
creaiile
lor.
Puncte tari:
a) Existenta in unitate a bibliotecii
b) Corelarea fondului de carte al
noile programe si manuale scolare;
c) Exploatarea eficienta a resursei de timp in
programelor, in pregatirea suplimentara a elevilor;
d) Interesul copiilor pentru lectura

scolare;
bibliotecii cu
respectarea

Puncte slabe:
a) Insuficienta colaborare a unor parinti cu
scoala;
b) Flux informational discontinuu si
distorsionat

Oportunitati:

a) Deschiderea fa de proiectele originale, manifestat de ctre M.E.C.I.,


prin publicarea metodologiei i criteriilor de selecie;
b) Existenta multiplelor posibilitati de informare si de formare a cadrelor
didactice( programe nationale si internationale);
c) Cresterea gradului de autonomie institutionala a scolii

Amenintari:

Lipsa fondurilor financiare necesare pentru achizitionarea de materiale si


mijloace informative si de comunicare

DESCRIEREA PROIECTULUI:

Scop:
- educarea disponibilitatilor de receptare a creatiei literare, stimularea
interesului pentru creatia literara specifica varstei, formarea deprinderilor de
exprimare corecta, expresiva

Obiective:

- sa manipuleze cu grija cartea;


- sa identifice elementele importante distinctive ale unei carti( coperte, foi, pagini, titlu,
autor, text scris, imagine, numerotarea paginilor);
- sa-si insuseasca reguli de respectat in imprumutarea, lecturarea, returnarea cartilor
imprumutate de la biblioteca;
- sa-si formeze deprinderea de a citi si de a fisa texte si opere;
- sa comunice impresii despre carti lecturate sau audiate;
- sa constientizeze rolul cartii in formarea personalitatii umane

Calendarul activitatilor:
vizita la biblioteca scolii si la biblioteca comunala (recunoasterea unor
autori si scrieri ale acestora; completarea unor fise de cititor) loc de
desfasurare- sediul bibliotecii;
Eu si povestile mele activitate de popularizare a cartilor accesibile
varstei ( auditia unei povesti) loc de desfasurare- sediul bibliotecii;
Traditii si obiceiuri de iarna prezentarea unui program artisic si
realizarea de felicitari pentru cei dragi loc de desfasurare- sala de
clasa;
Mihai Eminescu- poetul nepereche concurs de recitari si realizarea
unei compozitii plastice avand ca sursa de inspiratie strofa eminesciana
loc de desfasurare- sediul bibliotecii ;
Stau cateodata si-mi aduc aminte... concurs inchinat marelui
povestitor I. Creanga ( recunoasterea unui personaj, recunoasterea
povestii din care face parte un fragment audiat, desene sugestive dupa
povesti citite, audiate, vizionate) loc de desfasurare sala de clasa;
Cel mai avid cititor concurs cu premii( prezentarea fisei de cititor,
recitarea unei poezii, prezentarea unei povesti, impresii in legatura cu
cartile citite)- loc de desfasurare- sediul bibliotecii;
Intoarcere in timp( vizitarea Casei Memoriale Elena Farago )
Carnavalul povestilor sezatoare literara( dramatizari din povesti
cunoscute)

Modalitati de realizare a obiectivelor:


Expozitie de desene;
Realizarea de portofolii;
Albume foto;
Programe artistice;
Excursie.

Resurse umane : elevii clasei a II-a

materiale:fondul de carte existent in biblioteca scolii si in biblioteca


comunala, materiale informative si formative existente in biblioteca scolii,
computer, videoproiector

S-ar putea să vă placă și