Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
DEVA
ANUL I , NR. 2 , IANUARIE 2011
ISSN 2069 – 282X
ISSN-L 2069 – 282X
COORDONATORI :
INST. DANIELA CIUREA
PROF. GABRIELA BERBECEANU
PROF. ADRIANA PETRAȘ
TEHNOREDACTOR
INST. DANIELA CIUREA
ADRESA DE CORESPONDENȚA :
Mail : dana.gros@yahoo.com
1
CUPRINS :
2. PROIECTE DIDACTICE
3. PLANIFICARI
5. REFERATE
7. CREAȚII LITERARE
2
1.PROIECTE SI PARTENERIATE EDUCATIONALE
Iniţiatorii proiectului:
Prof. Berbeceanu Gabriela
Prof. Lazăr Elena Lucia
Coordonatorii proiectului:
Prof. Florea Diana Prof. Adăscăliţei Felicia
Inst. Ciurea Daniela Prof. Ana Aurelia
Prof. Anghe Rodica Prof. Mazilu Ghizella
Prof. Faur Elena Prof. Mitrofan Amina
Prof. Lobonţ Carmen Prof. Szanto Delia
Prof.David Ana-Cristina Prof. Sângerean Maria
Prof.Tomodan Maria As. social Spiridon Carmen Mihaela
Secretar Fodor Ionela
Grup de lucru al proiectului: cadrele didactice ale unităţilor de învăţământ implicate în proiect
3
TITLUL PROIECTULUI: BUCURII DE PRIMĂVARĂ
CATEGORIA ÎN CARE SE ÎNCADREAZĂ PROIECTUL:
Domeniul – Cultural - Artistic, Estetic şi Creativ, Domeniul – Om si societate
REZUMATUL PROIECTULUI:
Proiectul Naţional „Bucurii de primăvară” se va desfăşura sub forma unui concurs pe
domeniul estetic şi creativ finalizat cu expoziţii în 6 locaţii.
Număr de copii implicaţi: 1000
Activităţi propuse:
1. Lansarea proiectului
2. Înscrierea participanţilor
3. Realizarea lucrărilor în unităţile de învăţământ implicate în proiect şi trimiterea
lucrărilor către unitatea de învăţământ iniţiatoare
4. Amenajarea expoziţiei în unitatea de învăţământ iniţiatoare şi la Casa de Cultură
„Drăgan Muntean”
5. Vizitarea expoziţiei
6. Evaluarea lucrărilor şi premierea acestora
7. Oferirea unor felicitări persoanelor instituţionalizate de la Centrul de Îngrijire şi
Asistenţă Brănişca
8. Publicarea rezultatelor şi trimiterea diplomelor.
Parteneri:
Inspectoratul Şcolar Judeţean Hunedoara
Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi” Deva
Grădiniţa „Floare de colţ” Brad
Liceul de Muzică şi Arte Plastice ,, Sigismund Toduţă” Deva
Grup Şcolar “Teglas Gabor” Deva
Casa de Cultură „Drăgan Muntean” Deva
D.G.A.S.P.C. Hunedoara – Deva, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Brănişca
Staţia locală PROTV şi PROFM Deva
Grădiniţa „Căsuţa Piticilor” Simeria
PREZENTAREA PROIECTULUI
ARGUMENT
Vestitorii primăverii ne bat la geam … Noi toţi, emoţionaţi, deschidem fereastra
ca să primim mângâierea călduţă a soarelui de primăvară. Zâmbim si ne bucurăm, iar
pe ea, primăvara, „o poftim” în grădiniţa noastră şi pe voi toţi odată cu ea.
Primavara reuseste întotdeauna să trezească în sufletul nostru bucurii şi emoţii
deosebite, iar evenimentele specifice primăverii oferă copiilor posibilitatea de a percepe
atmosfera deosebită a acestora.
Tradiţiile noastre vin de demult şi îşi cer dreptul de a fi preluate şi transmise
următoarelor generaţii.
Proiectul propus are în vedere acest aspect al valorificării tradiţiilor, al preluării
şi transmiterii lor, contribuind la formarea laturii estetice şi sociale a personalitatii
4
umane, la dezvoltarea gustului pentru frumos şi se adresează atât copiilor cât şi cadrelor
didactice.
Puncte tari:
• Atitudinea pozitivă a copiilor faţă de tradiţiile poporului român;
• Colaborarea bună dintre cadrele didactice participante la prima ediţie.
Oportunităţi:
• Existenţa în toate unităţile participante a materialelor necesare pentru
realizarea lucrărilor;
• Participarea unui număr foarte mare de unităţi de învăţământ la prima
ediţie;
• Varietatea zonelor din care au fost participanţii la Ediţia I a proiectului;
• Dorinţa cadrelor didactice de a participa la proiecte educaţionale.
OBIECTIVELE SPECIFICE:
Stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale copiilor si cadrelor
didactice;
Cultivarea respectului faţa de tradiţiile românesti de mărţişor;
Omagierea celei mai dragi şi apropiate fiinţe de sufletul şi inima noastră –
MAMA;
Sensibilizarea copiilor faţă de persoanele instituţionalizate;
Conceperea unor lucrări ce implică originalitate, creativitate, imaginaţie.
GRUP ŢINTĂ: preşcolari, elevi din ciclul primar, cadre didactice;
DURATA PROIECTULUI: 10 Ianuarie 2011 - 31 Martie 2011
DESCRIEREA ACTIVITĂŢILOR:
Activitatea nr. 1
Titlul activităţii: Lansarea proiectului
Data/Perioada de desfăşurare: 10 Ianuarie 2011
Locul desfăşurării: on line
Participanţi: cadre didactice
Descrierea activităţii: Se vor posta anunţuri cu desfăşurarea proiectului pe
site-ul ISJ Hunedoara, site-ul grădiniţei, www.didactic.ro, www.educatoarea.ro,
mesaje e-mail adresate participanţilor la prima ediţie a proiectului.
Responsabil: Prof. Sandu Viorela, Prof. Florea Diana
Beneficiari: cadre didactice, vizitatori ai site-urilor
Modalităţi de evaluare: monitorizarea numărului de vizualizări/accesări ale
proiectului, discuţii între cadre didactice (on line şi telefonic)
5
Activitatea nr. 2
Titlul activităţii: Înscrierea participanţilor
Data/Perioada de desfăşurare: 10 Ianuarie 2011 – 23 Februarie 2011
Locul desfăşurării: on line
Participanţi: cadre didactice
Descrierea activităţii: Înscrierea participanţilor se va desfăşura până la 23
februarie 2011, completând fişa de înscriere anexată proiectului. Înscrierile vor fi
trimise pe adresa de e-mail gradinitapp7deva@yahoo.com.
Responsabil: Prof.Lazăr Elena Lucia, Prof. Sandu Viorela, secretar Fodor
Ionela
Beneficiari: cadre didactice
Modalităţi de evaluare: centralizarea numărului de înscrieri/datelor
participanţilor
Activitatea nr. 3
Titlul activităţii: Realizarea lucrărilor în unităţile de învăţământ înscrise în
proiect şi trimiterea lucrărilor către unitatea de învăţământ iniţiatoare.
Data/Perioada de desfăşurare: 14 - 23 Februarie 2011
Locul desfăşurării: sediul unităţilor înscrise în proiect
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice
Descrierea activităţii: Preşcolarii/elevii coordonaţi de către cadrele didactice
din unităţile înscrise în proiect pregătesc lucrările artistico-plastice şi practice pentru
concurs şi se va realiza o expoziţie în fiecare unitate de învăţământ participantă la
concurs.
Pentru preşcolari şi şcolari:
a) LUCRĂRI ARTISTICO-PLASTICE ŞI PRACTICE pe tema
proiectului: „Bucurii de primăvară”.
Pentru cadrele didactice:
Activitatea nr. 4
6
Titlul activităţii: Amenajarea expoziţiei în unitatea de învăţământ iniţiatoare şi
la Casa de Cultură „Drăgan Muntean” Deva
Data/Perioada de desfăşurare: 23 - 28 Februarie 2011; 3 martie 2011
Locul desfăşurării: incinta unităţii iniţiatoare şi structurile aparţinătoare, Casa
de Cultură „Drăgan Muntean” Deva
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi
Descrierea activităţii: Preşcolarii/elevii, cadrele didactice şi părinţii implicaţi
în proiect vor amenaja expoziţia în unitatea de învăţământ iniţiatoare şi în holul mare
al Casei de Cultură „Drăgan Muntean” Deva.
Responsabili: Inst. Ciurea Daniela, Prof. Faur Elena, Prof. Anghe Rodica,
Prof. Szanto Delia, Prof. Lobonţ Carmen, Prof. Mazilu Ghizela, Prof. Sângerean
Maria.
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi.
Modalităţi de evaluare: expoziţia, album foto în format electronic.
Activitatea nr. 5
Titlul activităţii: Vizitarea expoziţiei
Data/Perioada de desfăşurare: 1-8 martie 2011; 3 martie 2011
Locul desfăşurării: incinta unităţii iniţiatoare şi în structurile aparţinătoare,
Casa de Cultură „Drăgan Muntean” Deva
Participanţi: reprezentanţi ai Inspectoratului Şcolar al Judeţului Hunedoara,
comunitatea locală, preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi, mass-media locală
Descrierea activităţii: Preşcolarii şi elevii însoţiţi de cadre didactice şi părinţii
vor vizita expoziţia amenajată în unitatea de învăţământ iniţiatoare precum şi în
incinta structurilor aparţinătoare (1 martie 2011 – 8 martie 2011) şi în holul mare al
Casei de Cultură „Drăgan Muntean” Deva (3 martie 2011).
Responsabili: cadrele didactice coordonatoare ale proiectului
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală
Modalităţi de evaluare: album foto în format electronic
Activitatea nr. 6
Titlul activităţii: Evaluarea lucrărilor şi premierea acestora
Data/Perioada de desfăşurare: 6 martie 2011
Locul desfăşurării: incinta unităţii de învăţământ iniţiatoare şi în structurile
aparţinătoare
Participanţi: cadre didactice
Descrierea activităţii: Comisia de jurizare a concursului constituită din cadrele
didactice cu competenţe în acest sens vor evalua şi premia lucrările participante care
au fost realizate conform regulamentului de concurs.
Responsabili: cadrele didactice coordonatoare ale proiectului
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice
Modalităţi de evaluare: album foto în format electronic al lucrărilor premiate
Activitatea nr. 7
Titlul activităţii: Oferirea unor felicitări persoanelor instituţionalizate de la
Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Brănişca
7
Data/Perioada de desfăşurare: 8 martie 2011
Locul desfăşurării: Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Brănişca
Participanţi: preşcolari, elevi, cadre didactice, persoane instituţionalizate,
asistenţi sociali
Descrierea activităţii: Preşcolarii şi elevii, însoţiţi de cadre didactice vor oferi
într-un cadru festiv persoanelor instituţionalizate din cadrul Centrului de Îngrijire şi
Asistenţă Brănişca mărţişoare şi felicitări realizate de ei şi colegii lor în cadrul
Proiectului Educaţional Naţional „Bucurii de primăvară”.
Responsabili: cadrele didactice coordonatoare, asistent social Spiridon
Carmen
Beneficiari: preşcolari, elevi, persoane instituţionalizate
Modalităţi de evaluare: album foto în format electronic
Activitatea nr. 8
Titlul activităţii: Publicarea rezultatelor, trimiterea diplomelor, evaluarea
proiectului
Data/Perioada de desfăşurare: 10 martie 2011 – 31 martie 2011
Locul desfăşurării: on line
Participanţi: cadre didactice
Descrierea activităţii: Rezultatele concursului vor fi afişate pe site-ul
grădiniţei http://www.gradinita7deva.tk, www.didactic.ro, iar diplomele însoţite de un
chestionar vor fi trimise pe adresele de e-mail ale cadrelor didactice înscrise în
proiect. Pe forum-ul din cadrul site-ului grădiniţei se vor desfăşura discuţii cu
participanţii la proiect referitor la modul în care proiectul şi-a atins obiectivele
propuse şi eventuale propuneri pentru a îmbunătăţi derularea unor viitoare proiecte.
Responsabili: Prof. Sandu Viorela, Prof. Florea Diana , secretar Fodor Ionela
Beneficiari: preşcolari, elevi, cadre didactice, vizitatori ai site-ului
Modalităţi de evaluare: diplome, discuţii pe site-ul grădiniţei cu participanţii
la proiect, analiza chestionarelor.
MODALITĂŢI DE EVALUARE
¾ Monitorizarea
¾ Expoziţii cu lucrări ale copiilor în incinta unităţilor participante.
8
¾ Album în format electronic cu aspecte din timpul derulării proiectului,
filmuleţe, Prezentări PowerPoint.
¾ Mediatizarea proiectului în mass-media locală
¾ Diplome pentru participanţi (preşcolari, elevi, cadre didactice)
¾ Analiza chestionarelor
CONTINUITATEA/SUSTENABILITATEA PROIECTULUI
1. Proiectul poate fi continuat prin propunerea de noi teme pentru anul
următor. (ex. Glasul naturii)
2. În continuarea proiectului ne propunem să atragem mai mult
comunitatea locală, precum şi organizaţii nonguvernamentale în activităţile grădiniţei.
3. Reînnoirea parteneriatelor şi constituirea de noi parteneriate.
4. Atragerea de sponsorizări pentru premierea lucrărilor câştigătoare.
ACTIVITĂŢI DE PROMOVARE/MEDIATIZARE ŞI DE
DISEMINARE
1. Promovarea proiectului şi publicarea rezultatelor pe site-ul ISJ
Hunedoara, site-ul grădiniţei şi www.didactic.ro, mass-media locală (PROTV şi
PROFM Deva).
2. Diseminarea informaţiilor în rândul cadrelor didactice, preşcolarilor,
şcolarilor, părinţilor, oficialităţilor locale;
3. Mediatizarea proiectului în reviste de specialitate, simpozioane,
sesiuni de comunicări ştiinţifice;
4. Prezentarea proiectului la nivelul Cercurilor Pedagogice şi Comisiilor
Metodice.
REGULAMENT DE ORGANIZARE:
• Înscrierea participanţilor se realizează pe baza „Fişei de înscriere” (Anexa).
Fişa de înscriere se va expedia împreună cu acordul de parteneriat pe adresa
de e-mail: gradinitapp7deva@yahoo.com în perioada: 10 Ianuarie 2011 – 23
februarie 2011.
9
• Etichetarea lucrărilor cu datele de identificare ale fiecărei lucrări. Pentru a
preveni anonimatul lucrărilor în expoziţie, vă rugăm completaţi modelul de
etichetă oferit şi ataşaţi pe lucrare în colţul din dreapta, jos.
NUMELE ŞI PRENUMELE
PREŞCOLARULUI/ELEVULUI………………………………….............
............
TITLUL LUCRĂRII: .............................................................................
CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR
………………………...........................
GRĂDINIŢA:………………………………………………………...........
.................
ADRESA DE E MAIL
10
Cadru didactic coordonator de proiect:
Institutor I Făcîlă Adriana-Mirela
G.P.N. Garoafa, judeţ Vrancea
Argument:
Locul de desfăşurare:
Durata proiectului:
Scop:
Obiective cadru:
11
• Formarea deprinderilor corecte de igienă orală;
• Consolidarea cunoştinţelor referitoare la tehnicile corecte de periaj dentar;
• Instruirea părinţilor cu privire la necesitatea controalelor medicale la cabinetele
stomatologice;
• Stimularea interesului copiilor pentru respectarea regulilor de igienă dentară;
• Informarea părinţilor asupra importanţei exersării acasă a deprinderilor însuşite la
grădiniţă, pentru consolidarea acestora
Obiective de referinţă:
Resurse:
12
Nr. crt. Activitatea Data Loc desfăşurare
1. Convorbire cu copiii 15 nov. – 22 nov. Sala de grupă
2010
13
2011
Scenetă, spectacole.
Evaluarea:
Concluzie:
Se va evalua dacă proiectul şi-a atins scopul, dacă toţi copiii au asimilat cunoştinţe
referitoare la importanţa păstrării sănătăţii, a tratării la timp a cariilor apărute, cunosc şi
respectă reguli de igienă dentară, efectuează un periaj corect şi consumă cu precădere
alimente bogate în calciu şi vitamine, evitând excesul de alimente care favorizează apariţia
cariilor dentare.
Se va concluziona prin intermediul chestionarelor dacă părinţii au fost încântaţi de
rezultatele proiectului şi doresc derularea altor proiecte de sănătate care să conducă la
întărirea sănătăţii copiilor şi care să aibă tot atât de mult succes.
14
2.PROIECTE DIDACTICE
15
O3 – să descrie florile de toamnă (crizantema şi
tufănica);
O4 – să descrie anotimpul toamna, utilizând propoziţii
corecte din punct de vedere gramatical;
O5 – sã clasifice roadele toamnei: fructe, legume, flori;
O6 – să numere corect în concentrul 1 – 10;
O7 – să recite expresiv poezii despre toamnă;
O8 – sa intoneze corect cantece despre anotimpul
toamna.
O9 – sã mânuiasca materialele puse la dispozitie;
O10 – sã colaboreze şi sã respecte regulile muncii in
echipã.
• Domeniul om şi societate (DOS)
Subiectul: Darurile Zânei Toamna - Crizantemele
Mijloc de realizare: aplicaţie cu materiale din naturã
Obiective operaţionale: O1 - să enumere florile care înfloresc in anotimpul
toamna (crizantema si tufanica)
O2 – să denumească mijloacele de lucru;
O3 – să intuiasca materialele cu care vor lucra
(seminte de dovleac, boabe de porumb, paste
fainoase), aracet.
O4 – să lipească în mod corect materialele din natura
pe suprafaţa corespunzătoare;
O5 – sa lucreze ingrijit si ordonat;
O6 – sa aprecieze frumosul din natura;
O7– să analizeze obiectiv lucrările colegilor.
II. ACTIVITĂŢI LIBER ALESE (ALA):
• Biblioteca: Unde s-au ascuns crizantemele?
- sortare de imagini
- citire de imagini
- reconstituire de imagini
Comportamente urmărite:
- să recunoască florile care înfloresc toamna
– să descrie în propoziţii corecte din punct de vedere gramatical ceea ce văd în imagini;
– să reconstituie imaginile cu florile de toamnã
– să descrie imaginile formate.
16
• Joc de rol: La florãrie
Comportamente urmărite:
- sã diferenşieze florile dupã miros;
- sã clasifice florile dupã anumite criterii:
crizanteme, tufãnici, înalte, scunde, colorit;
- sã-şi perfecţioneze acuitatea olfactivã.
BIBLIOGRAFIE:
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ
Copiii aşezaţi în semicerc participă la următoarele momente:
¾ Salutul - copiii îşi aleg o culoare pentru petala şi se adresează colegului alaturat cu
expresia ”Bună dimineaţa, eu sunt petala galbena”, salutul curgând firesc de la la o
margine la alta a semicercului într-o atmosferă de relaxare şi bună dispoziţie;
¾ Prezenţa;
17
¾ Calendarul naturii – este solicitat copilul responsabil in acea zi cu prezentarea
calendarului naturii. Acesta va vorbi despre cum este vremea în ziua respectivã,
despre câteva caracteristici ale anotimpului toamna.
¾ Împărtăşirea cu ceilalţi - - o fetiţă prezintă colegilor o carte pe care a primit-o în
dar de ziua ei. Este Codul bunelor maniere. Având în vedere că florile sunt subiectul
nostru, vom discuta despre Cui oferim flori?
¾ Activitatea de grup, copiii intonează cântecul A, a, a, acum e toamna, da! apoi se
poartă o sumară conversaţie despre anotimpul care şi-a făcut simţită prezenţa la noi în
ţară.
¾ Noutăţile zilei, educatoarea conversează cu copiii despre tema săptămânii Coronita
florilor de toamna şi îi invită să întreprindă o călătorie imaginară în lumea florilor si
a Zanei Toamna. Copiii vor primi in piept niste ecusoane: frunze rosii si galbene,
astfel incat, mai tarziu, pe parcursul activitatii se pot imparti in doua echipe.
Tranziţie: Cântecul numãrãatoare
18
EVENIMEN CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVAL
TUL Metode şi Mijloace Forma UARE
DIDACTIV procedee de de
învăţămâ organiza
nt re
1.Captarea Dupa ce se realizeazã Întâlnirea de Conversaţia Flori Frontal E:
atenţiei dimineaţã se prezintă copiilor titlul naturale orală/
călătoriei imaginare: Darurile Zânei frontală
Toamna.
Se recitã poezia: Crizantema de Otilia
Cazimir
Apoi copiii sunt invitati în lumea
virtuală a florilor de toamnã. Fiecare
va trebui să îşi imagineze că este o
floare şi pe parcursul zilei vor
descoperi noi secrete ale lumii
plantelor si a anotimpului toamna.
2. În călătoria noastră de azi vom sorta Conversaţia Materialel Frontal E:
Comunicarea imagini cu bogãţiile anotimpului e aşezate orală/
obiectivelor toamna, fructe, legume, flori, ne vom la colţuri frontală
şi a temei juca De-a florãresele, vom desena flori
activităţii de toamnã şi vom realiza crizanteme Explicaţia
din materiale din naturã. Vom cânta şi
vom spune poezii despre toamnã.
3. Se realizează printr-o scurtă Conversaţia Frontal E:
Reactualizar conversaţie despre anotimpul toamna: orală/
ea - În ce anotimp suntem? frontală
cunoştinţelor - Care sunt fenomenele caracteristice Brainstor
dobândite toamnei? mingul
anterior - De ce se este toamna cel mai bogat
anotimp?
- Care sunt culorile toamnei?
- Ce flori înfloresc în această
perioadă?
4. Copiii sunt solicitati sã se aşeze la Conversaţia Frontal E:
Prezentarea mãsuţe unde sunt pregãtite diferite practic-
conţinutului materiale. Ei se vor îindrepta spre aplicati
şi dirijarea sectorul dorit. Jetoane cu vă/front
învăţării prin Copiii sunt invitaţi să urmărească cum imagini ală
abordarea va decurge călătoria lor pe la fiecare ale
integrată a sector! anotimpul
conţinuturilo La sectorul Biblioteca, se vor juca ui toamna
r Unde s-au ascuns crizantemele?. Explicaţia
Copiii vor reconstitui imagini, vor Pe grupe
sorta imagini şi vor forma propoziţii
despre ceea ce este pe planşe sau E:
19
jetoanele sortate, vor denumi obiectele Hartie, practic-
ce se afla pe jetoane si vor desparti creioane aplicati
cuvintele in silabe. colorate, vă/ pe
La sectorul Artă ei vor decora Vaza Explicaţia carioca grupuri
cu florile de toamnã, vor realiza un mici/
tablou (pe hârtie dantelatã) cu frontală
Buchetul florilor de toamnã şi vor Flori
decupa Crizanteme. naturale, Pe grupe
La sectorul Joc de rol douã fetiţe vor Converaţia fundite,
fi florãrese, iar alţi copii vor veni sã materiale
cumpere flori, vor face buchete de
crizanteme, le vor sorta şi mirosi.
Dupã ce s-au prezentat sarcinile la
fiecare sector deschis in acea zi, copiii E:
işi vor îincepe activitatea, iar Demonstraţia practic-
educatoarea îi va îndruma, corecta şi aplicati
încuraja pe parcursul realizãrii vă/ pe
sarcinilor. grupuri
La finalizarea lucrãrilor se va realiza mici/
turul galeriei şi vor ieşi din clasã Frontal frontală
pentru ca Zâna Toamna le va pregãti si
alte surprise.
Tranzitie: Bate vântul frunzele! Problematizar
La îintoarcerea în clasa copiii vor avea ea
o surprizã. Zâna Toamna a adus un
poster. Pentru ca este foarte obosita si Poster
nu se poate concentra ii roaga pe ei sa
o ajute sa il completeze. Pentru a Conversaţia
îndeplini rugãmintea Zânei, copiii se Jetoane cu Frontal
vor juca jocul didactic Zâna Toamna a fructe,
venit, nouã ce ne-a daruit? Pentru a ne legume
juca acest joc copiii vor fi împãrţiţi in
douaã echipe: echipa frunzelor Frunze de
galbene şi echipa frunzelor roşii. toamna
Se explică regulile jocului:
La întrebarea educatoarei Zâna Brainstormin
Toamna a venit, nouã ce ne-a daruit? gul
Un copil va veni la panoul unde se afla
o crizantema şi va lua o petalã. Pe Crizantem
spatele petalei va fi desenatã o cifrã şi a Pe echipe E:
un fruct/leguma. Copilul va descrie practic-
fructul/leguma şi le va aşeza pe poster Problematizar aplicati
în coşul corespunzãtor tot atâtea câte îi ea vă/
aratã cifra. frontală
Fiecare rãspuns corect va fi aplaudat şi
echipele vor primi câte un punct pe
20
tabela de marcaj.
Se execută un joc de probă: Exerciţiul Pe echipe
Educatoarea întreabă: Zâna Toamna a
venit, nouã ce ne-a daruit? Iar copilul
care va ridica petala crizantemei va Problematizar
rãspunde: Zâna Toamna a venit si ne-a e
daruit …3 mere roşii, rotunde, Poster
zemoase etc. şi va aşeza merele în
coşul aşezat lângã pomul
corespunzãtor. Jetoane cu
Conversaţia fructe,
legume
Frontal
Frunze de
Explicaţia toamna
Munca în
echipă Crizantem
a
21
venind pe rând câte un copil sã arunce
cu cubul. Cubul are pe fiecare faţã câte
o culoare caracteristicã toamnei:
galben – descrie; rosu – comparã, Jetoane cu
portocaliu – asociazã, maro – Conversaţia imagini de
analizeazã, verde – aplicã, alb – toamna
argumenteazã.
Pentru fiecare culoare va fi un plic în
care se va afla un jeton cu o sarcinã: Exerciţiul
Echipa galbenã Echipa
roşie
DESCRIE
Spune ce ştii despre:
- un fruct (para) - o leguma
(cartoful)
COMPARÃ
Spune de ce se aseamanã şi de ce nu se
aseamanã:
- douã fructe - douã legume
ASOCIAZÃ
Spune ce simţi când mãnânci:
- o gutuie - o ceapã
ANALIZEAZÃ
Spune cum putem mânca:
- fructele - legumele
APLICÃ
Aşeazã mãrul / gogoşarul pe forma
geometricã cu care se aseamãnã
ARGUMENTEAZÃ
Spunde de ce este bines a mananci
fructe/legume.
In limita timpului disponibil cubul va
fi aruncat de 3 ori de cãtre fiecare
echipã. Rãspunsurile corecte vor fi
aplaudate şi recompensate cu puncte
pe tabela de marcaj.
22
PROIECT DE ACTIVITATE
OBIECTIVE OPERATIONALE:
O1 – sa recunoasca formele geometrice cunoscute;
O2 – sa formeze multimi cu formele geometrice;
O3 – sa verbalizeze, sa motiveze actiunea efectuata;
O4 – sa participle active si constient la joc;
O5 – sa respecte regulile de joc.
STRATEGIA DIDACTICA:
a) metode: conversatia, explicatia, problematizarea, exercitiul, jocul didactic;
b) mijloace: tabloul tricolour.
DESFASURAREA ACTIVITATII
23
liniile verticale/dar cele orizontale?
(daca nu stiu le voi explica)
- Ce culori au ziesele? (rosu, galben,
albastru).
Anuntarea Astazi, la activitatea matematica ne vom
temei si a juca “Tabloul tricolor”, in cadrul caruia va
obiectivelor O1 trebui sa respectam culorile tricolorului.
- Ce este acela un tricolour? (steag)
- Ce culori are tricolorul Romaniei?
(rosu, galben si albastru).
Desfasurarea a) Explicarea si demonstrarea jocului:
activitatii Pentru a ne putea juca acest joc vom avea
O4 nevoie de panou si de figurile geometrice. Explicatia
Pentru a retine si intelege regulile jocului,
O3 vreau sa fiti atenti sis a retineti explicatiile Exercitiul
oferite. Tablou
Pentru inceput tabelul este gol. El va tricolor
trebui completat astfel: pe perima linie
verticala vom pune doar piese rosii, pe cea
de-a II- a linie verticala vom aseza doar
piese gelbene, iar pe cea de-a III-a linie
verticala vom aseza doar piese
albastre.Piesele sunt subtiri si groase: pe
prima linie orizontala vom aseza doar piese Exercitiul
subtiri, pe cea de-a II-a linie orizontala doar Formele
piese groase, pe cea de-a III-a linie geome-
orizontala doar piese subtiri. AStfel vom trice
completa tot tabelul tricolour. Vom incepe
cu cercurile, pe primele doua linii verticale,
urmate de trunghiuri, dreptunghiuri, patrate,
asezate dupa regulile date.
b) Jocul de proba:
O1 -Am in mana un cerc rosu, subtire, il voi Tablou
aseza pe prima linie verticala, pe primul tricolor
O3 rand. Exercitiul
- am in mana un triunghi galben gros.
O2 Unde il vom aseza?
- Pe a doua linie verticala, pe a patra linie
orizontala.
Jocul se executa astfel pentru a 2-3 piese.
24
O5 recompensati cu aplauze, iar cei ce gresesc
sunt corectati de alt coleg.
Jocul se executa astfel pentru 15-18
piese.
- Pentru ca ati inteles jocul si l-ati
jucat corect, in continuare vom
schimba putin regula.
d) Complicarea jocului:
O1 -Acum voi aseza eu cate o piesa, iar voi
imi veti spune daca am asezat-o corect. Problemati-
O4 - Voi aseza triunghiul gros si albastru zarea
aici. Este bine?
O2 - Nu. Pentru ca triunghiul albastru trebuia
sezat pe linia verticala a III-a sip e linia
orizontala a patra.
Voi continua astfel si cu restul pieselor.
Vom schimba inca o data regula. Acum
va veti acoperi ochii cu manutele si in acest
timp eu voi inverse doua piese. Astfel se va
juca de 5 ori.
25
3. PLANIFICARI
Moisa Florica
26
A.D.P. Întâlnire de dimineaţă,,Întâmplare minunată’’
MARŢI 11 IAN. Tranziţii,, Zboară, zboară fulguşorul meu’’
A.L.A.: Biblioteca,, Strada nu-I loc de joacă’’
Joc de rol ,, La braţ cu iarna’’
A.D.E.- D.L.C.,,Îmbrăcăm copilul iernii’’( Joc didactic) – formare de
propoziţii dezvoltate
D.E.C.;,Steluţe de zăpadă’’(dactilopictură)
27
A.D.P. . Întâlnire de dimineaţă,,vorbesc cu bunica’’
MIERCURI 19 Tranziţii,,Mersul cocoşului’’
IAN. A.L.A.Bibliotecă,, Căsuţa lui Azorel’’;
Întâmplari cu Azorică’’-diafilm
A.D.E.-D.S.,, Hrănim păsările si animalele’’(punere în corespondenţă numărul şi cifra1)
D.E.C.,,Vulpea şi găsca’’( cântec pps)
28
fixare
29
4. EXEMPLE DE BUNA PRACTICA
EXCURSIE TEMATICĂ
Proiect tematic-
MOTTO:
30
şi-a ţinut-o întruna chiar şi la Alba-Iulia.
În dimineaţa de 1 DECEMBRIE
2010, am luat cu noi STEAGUL
ROMÂNIEI şi ne-am dus să participăm la
ceremoniile de la Alba Iulia. Am ajuns şi-n
mare grabă ne-am îndreptat spre Catedrala
Cetăţii Alba-Iulia. „Atâta norod nu mai
văzusem până atunci!“, mărturiseşte un
elev.
Multe localităţi ale judeţului Alba au adus bucate alese la
Aba Iulia cu ocazia Zilei Naţionale a
României, mai mult pentru expoziţie,
căci din ele au degustat doar autorităţile.
Caltaboşul, cârnaţul, toba şi slănina au
stat la un loc
cu ceapa şi
murăturile. Nu au lipsit lipiile cu varză
şi mere, răciturile, pomana porcului, mămăliga, dulceţurile şi
compoturile de fructe şi multe alte produse preparate după reţete
tradiţionale din localităţile judeţului Alba.
Toate aceste bunătăţi culinare au fost învăluite într-un cadru
ţărănesc autentic, fiecare localitate decorând corturile cu ţoale şi lipideuri, ştergare, paturi
ţărăneşti, lădoi şi chiar război de ţesut. Nu au lipsit de asemenea fotografiile de familie înrămate
şi ornate cu ştergare cusute manual şi aşezate deasupra paturilor şi a lădoaielor. Pe fundal au
răsunat colindele româneşti ce amintesc că se apropie sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus
Hristos.
31
incursiune în Istoria românilor, vizitând astfel: ”Traseul celor trei fortificaţii”, Celula lui Horea,
Cloşca şi Crişan, situată în ansamblul arhitectural al porţii a 3-a a cetăţii, Obeliscul ridicat în
memoria lui Horea, Cloşca şi Crişan şi Muzeul Naţional al Unirii.
Ne-am plimbat şi pe aleea din faţa sălii Unirii unde se află un grup statuar cu personalităţile
care şi-au adus contribuţia la realizarea Marii Uniri.
Elevii au fost impresionaţi de ghizii care erau costumaţi în personaje istorice şi ne-au
prezentat într-un mod cu totul inedit, isoria acelor vremi, din diferite epoci. Ne-a întâmpinat un
om din epoca primitivă, un trac din epoca fierului, un om din epoca argintului, un dac şi-un
roman, Apollodor din Damasc, un ostaş în zale, domniţe, Horea, cavaleri, etc. Vizitând muzeul
ne-am cam încălzit, şi-am uitat de frigul de-afară. Privirile ne-au fost furate şi frapate de tot ceea
ce am vizitat acolo. Emoţii puternice ne-au încercat când au defilat elevii Liceului Militar.
Depuneri de coroane la monumentele eroilor, liceeni militari, fanfara militară, statui, steaguri
tricolore fluturânde, mulţime de oameni, umbrele, ploaie, agitaţie, soldaţi îmbrăcaţi în
uniforme ale armatei austrice medievale, compusă dintr-un corp de artilerie, vizita al muzeu,
toate ne vor aminti de istoria neamului şi de ziua de 1 Decembrie, zi cu importanţă istorică, dar şi
de ziua excursiei noastre.
32
Apoi ne-am îndreptat spre Turda şi-am făcut o vizită la Salina Turda unde am vizitat
Mina de Sare din care s-a exploatat sare încă din timpul romanilor, din anul 1271.
Dacă prin această excursie am dezvăluit câte ceva din istoria poporului roman, noi,
cadrele didactice organizatoare ne-am gândit că ar fi binevenită şi-o relaxare într-un mediu
subteran. Elevii, dar şi noi cadrele didactice însoţitoare, am fost din nou frapaţi de frumuseţile
subpământene ale României. Un ghid ne-a povestit despre munca grea şi istovitoare a oamenilor
care lucrau în această mină de sare şi despre drumul sării până a ajunge pe mesele noastre. Ne-a
încântat şi Lacul Salin din interiorul salinei. Mai bine lăsăm pozele să vorbească şi să ne
dezvăluie mai multe.
–
La întoarcere spre casă am oprit autocarul în Câmpia Turzii şi-am privit în centrul
oraşului brazii împodobiţi cu beteală de leduri argintii şi aurii, dar am îndrăznit a mai sta o clipă
pentru a vedea şi salbele de artificii. Minunat! Minunat! Minunat!
prof. înv. primar, Deteşan Mirela Camelia
33
5. REFERATE
34
oamenii care le citesc pot deveni prieteni. Copiii descoperă că între coperte li se dezvăluie
aventuri interesante, personaje fascinante, informaţii utile. Mulţi dintre noi ne amintim cu plăcere
de poveştile preferate din copilărie. Dar ce poveşti să aleagă părinţii ? Unui copil mic este bine să
i se citească poveşti mai ,,blânde”, care să nu conţină prea multe personaje brutale sau agresive,
precum ,,Răţusca cea urâtă”, ,,Motanul încălţat”, ,,Cenuşăreasa”. Mai târziu părinţii îşi vor da
seama care poveşti îi plac şi care nu, după reacţiile sale emoţionale. Dacă nu reacţionează, nu
trebuie ca părinţii să-şi pună întrebări, dacă nu stă cuminte când i se citeşte, înseamnă că
subiectul nu corespunde preocupărilor sale actuale. În schimb, dacă se arată entuziasmat şi
solicită să i se citească mereu aceeaşi poveste, înseamnă că mesajul pe care i-l transmite aceasta
este exact lucrul de care are nevoie. Există multe motive pentru care merită ca părinţii să spună
poveşti copiilor lor, dar dintre cele mai importante, iată cinci motive pentru a-i spune poveşti.
Acestea:
• îi îmbogăţesc vocabularul şi îi stimulează conversaţia;
• îl învaţă ce înseamnă familia şi cât de importantă este ea;
• îi stimuleaza imaginaţia;
• îi poate transmite valori morale;
• îi creează un ritual plăcut înainte de culcare.
Lectura începe şi se desfăşoară în cea mai mare parte în familie. Este necesară alcătuirea
unei biblioteci a celor mici, deosebită de cea a adulţilor. Nu numai învăţătoarea are îndatoriri în
acest sens, ci şi părinţii care se străduiesc să îi înveţe pe copiii lor marea valoare a cărţii şi
universul de viaţă pe care îl reflectă. Nimeni nu poate vorbi copiilor aşa cum le vorbesc paginile
tipărite despre natură, istorie, dezvăluindu-le şi însufleţindu-le atâtea şi atâtea noţiuni abstracte.
Astăzi, în confruntarea cu tehnica aceasta contemporană, cartea şi-a accentuat intimitatea cu
omul.
Biblioteca personală a copiilor trebuie să înceapă a se alcătui încă din perioada preşcolară,
continuându-se prin vârste până la contopirea cu biblioteca familiei.
Preţuirea lecturii şi interesul pentru aceasta încep cu îngrijirea şi păstrarea cărţilor, pe care copiii,
oricât de mici, trebuie să le înţeleagă ca pe nişte obiecte de valoare.
Grădiniţa de copii, parte integrantă a sistemului de învăţământ din ţara noastră, este
chemată să asigure o pregătire eficientă şi multilaterală a preşcolarilor pentru şcoală, astfel
încât ei să se poată integra cu uşurinţă în activitatea de tip şcolar, cu toate obiectivele sale.
O primă sarcină este cunoaşterea programei de învăţământ, atât a celei din grădiniţă, cât şi
a celei din clasa I. O planificare bine întocmită asigură succesiunea şi gradarea cunoştinţelor în
vederea formării priceperilor şi deprinderilor trainice în vorbirea copiilor. Sarcinile dezvoltării
vorbirii la preşcolari, care sunt precizate şi în programă: capacitatea de a percepe sunetele şi
cuvintele prin exersarea auzului fonematic, perfecţionarea pronunţării corecte, îmbogăţirea
vocabularului activ al copilului, însuşirea unor structuri gramaticale, dezvoltarea vorbirii
monologate şi dialogate, sunt menite să răspundă procesului de învăţare în şcoală.
Copilul nu va putea să înţeleagă conţinutul unei lecturi atâta timp cât el nu are capacitatea
de a asculta şi nu poate asculta dacă nu are auzul fonematic să distingă sunetele. El nu va
putea să exprime gândurile şi sentimentele sale dacă n-a fost pus în mod organizat să
povestească, să răspundă la întrebări.
Ştim că limbajul se dezvoltă sub influenţa adulţilor cu care stabilesc relaţii de comunicare
din ce în ce mai complexe. Îmbogăţirea limbajului preşcolarului merge în pas cu cunoaşterea
realităţii. Odată cu dezvoltarea gândirii, se formează la copii o vorbire corectă. Educatoarelor le
revine sarcina să urmărească în special pe cei cu o exprimare greoaie. După apariţia limbajului
35
interior, vorbirea copilului devine mai închegată, mai logică. La grupa mare se intensifică
funcţia intelectuală a limbajului, iar vorbirea devine coerentă, logică. Povestirile, convorbirile,
jocurile didactice au ajutat copiii să se detaşeze de prezent, vorbirea lor devenind expresivă,
nuanţată. Jocurile didactice dau copiilor posibilitatea să spună pe scurt sau cu detalii conţinutul
unui text literar.
Antrenarea copiilor în povestiri create de ei, în povestiri după început dat, după obiect,
o jucărie, un şir de ilustraţii oferă posibilităţi mari de exprimare liberă a copilului.
Dezvoltarea vorbirii copiilor preşcolari urmăreşte pregătirea lor pentru şcoală şi
stabileşte o strânsă legatură între conţinutul muncii instructiv - educative din grădiniţa şi şcoală.
Grădiniţa poate şi trebuie să contribuie la dezvoltarea copilului în vederea procesului de învăţare
din şcoală.
Lectura - o pasiune cultivată în cadrul familiei, aduce multe beneficii mai târziu. Fiindcă:
„Nu este alta mai frumoasă şi mai de folos în viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”, aşa cum
spunea Miron Costin, astăzi, la fel ca odinioară, este actual proverbul românesc „Cartea face
omul om ca altoiul pomul - pom!”. Toate acestea atestă că prin carte se moşteneşte de la
înaintaşi, apoi se transmite urmaşilor patrimoniul cultural al civilizaţiei naţionale şi universale.
Dacă altădată cititul cărţilor era un privilegiu, în zilele noastre a devenit un instrument la
îndemâna oricui. În librării, la chioşcurile de ziare, oferta de carte este impresionantă şi diversă.
Însă astăzi cartea întâmpină o concurenţă acerbă: mijloacele mass-media. Aflată în competiţie cu
calculatorul şi televizorul, care oferă programe diverse, cartea şi mirajul ei necesită un mic ajutor
pentru a pătrunde în sufletul copiilor. Lectura ar trebui să fie preocuparea cotidiană fundamentală
întrucât contribuie la îmbogăţirea vieţii spirituale a fiecăruia dintre noi.
Familia constituie primul mediu de viaţă socială şi culturală şi părintele este cel care
trebuie să observe primul particularităţile individuale ale propriului copil pentru a stimula
interesul pentru carte încă din frageda copilărie. După achiziţia deprinderilor intelectuale de bază
- citire, scriere, exprimare, calcul - asistăm la un transfer de activitate la copil. Cartea de lectură
devine un bun accesibil copilului. Menirea părinţilor este de a pune la dispoziţia copilului cărţile
utile, de a-i dota biblioteca în funcţie de vârstă.
Cărţile pentru copii pot fi grupate pe anumite arii tematice. Cele mai atractive sunt cu
siguranţă cele cu subiecte din lumea necuvântătoarelor. Ei vor fi fascinaţi de micile animale,
care, de multe ori, sunt la fel de neajutorate ca micii şcolari. Lecturi ca „Privighetoarea” de L.
Manolache, „Cocoşul” de E. Gârleanu, „Puiul de căprioară” de V. Carianopol, „Cri–cri” de M.
Tarangul, „Ursul” de M. Sadoveanu, vor atrage cu uşurinţă interesul copiilor. Mai târziu părinţii
pot îndruma copiii spre cărţi care conţin situaţii din viaţa reală şi exemple de conduită: „Plicul cu
bani” de Ş. Nedelcu, „Fricosul” de E. Gârleanu, „Copiii din crâng” de K. Uşinski, etc.
Alături de povestirile cu subiecte din viaţa reală, şcolarul mic continuă să manifeste
interes pentru basme şi legende. Dar rolul părintelui nu se reduce numai la a-i oferi copilului
cărţile pe care să le citească. Părintele va manifesta interes faţă de modul în care este receptată de
acesta, provocându-l să povestească cele citite, să aprecieze ceea ce l-a impresionat. Aşadar,
observăm încă o dată că una dintre cele mai importante funcţii ale familiei este cea educativă.
Familia are rolul de a dezvolta armonios personalitatea copilului în vederea unei optime integrări
sociale a acestuia în urma dezvoltării şi perfecţionării personalităţii sale.
Stiinţa e în cărţi. Dacă ne deprindem să citim cu discernământ, vom culege din cărţile de
valoare cele mai alese fructe. Căci fiecare carte bună ne dă cunoştinţe, ne învaţă să gândim, să
observăm, să scriem şi să vorbim bine.
36
Este bine să încercăm să apropiem copilul de carte de la cea mai fragedă vârstă deoarece
cartea îl ajută să comunice mai bine, să se comporte mai frumos, să se socializeze, să descopere
realitatea înconjurătoare. Lucrând ca educatoare, am participat la programe educaţionale
referitoare la carte, am realizat împreună cu preşcolarii proiectul tematic ,,Cartea - o comoară”,
am organizat cât mai eficient Colţul Bibliotecii, am vizitat Biblioteca Şcolii şi Librăria oraşului,
în cadrul proiectului de parteneriat ,,Biblioteca - căsuţa gândului “.
În cadrul programului educaţional ,,Să Citim Pentru Mileniul III”, pentru a apropia
preşcolarii de carte şi a le stimula interesul pentru lectură, am considerat necesară efectuarea unei
activităţi de observare a unei librării şi a unei biblioteci. Astfel, la librărie copiii au putut
observa că, pe lângă jucării şi rechizite şcolare se află pe rafturi foarte multe cărţi ce sunt aşezate
astfel încât cumpărătorii le pot cerceta, răsfoi mai întâi, pentru a alege ce-şi doresc. Pentru a fi
mai convingătoare, am ales o carte cu poveşti pentru preşcolari, tocmai pentru a arăta copiilor şi
modul în care se stabilesc relaţiile în cadrul procesului vânzare - cumpărare. Din această carte am
citit a doua zi prima poveste.
Am vizitat apoi şi biblioteca Şcolii cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu” din Vinerea pentru a
familiariza copiii cu modul de organizare al unei biblioteci, cu activitatea bibliotecarei, cu
operaţiunea de împrumut a cărţilor, cu funcţia cultural / educativă a bibliotecii, concretizată
prin punerea la dispoziţia cititorilor a cărţilor preferate, în popularizarea cărţilor nou apărute,
cultivarea dragostei pentru carte. Prin crearea unui climat adecvat împreună cu bibliotecara, am
reuşit să stimulăm dorinţa copiilor de a învăţa să citească, de a iubi şi respecta cartea. Am pus
accent şi pe formarea unor deprinderi de comportare civilizată: să păstreze liniştea în sala de
lectură, să mânuiască cu grijă cărtile. În încăperea unde se află cărţile, după observarea
mobilierului şi a modului cum sunt aranjate cărţile, copiii au fost solicitaţi să îşi spună
preferinţele în privinţa unor cărţi pe care doresc să le împrumute pentru a li se citi din ele în
cadrul grădiniţei. În felul acesta, ei au putut urmări modul cum bibliotecara ţine evidenţa cărţilor
şi a cititorilor. În sala de lectură copiii au luat loc la mese, au privit în linişte cărţi şi reviste
pregătite în prealabil de doamna bibliotecară şi apoi au ascultat povestea „Ţupa-Ţup” spusă de
doamna bibliotecară şi au plecat de la bibliotecă plăcut impresionaţi.
Familiarizarea copiilor cu frumuseţea limbii materne, cu expresiile populare frumoase am
realizat-o în mod treptat. Copiii au ascultat cu răsuflarea întretăiată poveştile şi basmele care le-
au produs o impresie puternică şi au dat frâu liber imaginaţiei şi sensibilităţii lor prin acţiune,
prin personajele cu trăsături pozitive sau negative, prin morala pozitivă şi uşor de recepţionat.
După fiecare poveste copiii trebuiau să reproducă povestea sau să spună ce le-a plăcut, cu ce
personaj ar vrea să semene sau nu. Acest procedeu îi punea pe copii în situaţia să vorbească
cursiv, corect, să găsească expresiile cele mai frumoase, fapt ce a dus la dezvoltarea şi
activizarea exprimării lor.
După vizitarea bibliotecii, am organizat şi noi o mini - bibliotecă în grupă, cu cărţile pe
care le-am avut dinainte şi cu cele pe care copiii le-au adus ulterior vizitei. În achiziţionarea
cărţilor de un real ajutor ne-au fost părinţii şi bunicii copiilor. Astfel, în biblioteca clasei am
grupat cărţile în: cărţi cu ilustraţii, cărţi de colorat, cărţi de poveşti, cărţi cu versuri, reviste. La
bibliotecă s-a efectuat serviciul periodic, precum şi activităţi practice de îngrijire a cărţilor
(lipirea filelor şi a coperţilor, îmbrăcarea celor vechi).
Lectura este un mijloc esenţial prin intermediul căruia oamenii iau contact cu informaţiile
de care au nevoie. Dar a şti (a învăţa) să citeşti nu este suficient, elevii trebuie să înveţe să
citească în mod reflexiv. Lecturarea unui text trebuie urmată de comentarea acestuia într-o
37
manieră sistematică şi bine orchestrată. Astfel se dezvoltă gândirea critică, iar învăţarea devine
mai eficientă.
Bibliografie:
Jean Piaget, Psihologia copilului, Editura Cartier, Bucureşti, 2005, p. 15.
Gabriela Iaurum, Remediere scolara prin proiectele de stimulare a lecturii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2007, p. 47.
Ioan Damşa, Dezvoltarea vorbirii în grădiniţa de copii şi în clasele I şi a II-a, Editura Didactică
şi Pedagogică., Bucureşti, 1996, p. 21
ALTERNATIVE EDUCATIONALE
Costea Agnes S.A.M Tarnava
38
Studiind tehnicile lui Freinet Celestin, am înţeles că educatore este marele "camarad" care
trebuie să descopere interesul profund ol fiecărui copil pentru cunooştere. Educatorea trebuie să
accepte ideea ca preşcolarul, ca orice fiinţa umană este o fiinţa socială. El se formează şi
asimileăză cunoştinţe, daca mediul ambiant este stimulativ, dotat cu materiale care să-i capteze
atenţia, să-i stârnească interesul, care să favorizeze capacităţile volitive şi nu în ultimul rând care
să-l determine să comunice cu alţi copii.
Spaţiul sălii de grupă sectorizat în zone de interes: construcţii, artă, ştiinţă, biblioteca, joc
de rol, joc de mişcare, permite copiilor să se implice după interesele şi abilităţile proprii.
Este bine ca preşcolarii să beneficieze de materialele sugerate de Marin Bilciulescu (MB) şi
anume :
• bucăţi de stofă pentru exerciţii de încheiat nasturi şi şireturi;
• rame de tablouri de dimensiuni variate, din lemn şi carton;
• cutii cu capace colorate;
• acoperişuri de turnuri, de case, din lemn şi plastic;
• mingi de diferite mărimi şi materiale ;
• cuburi cu feţe colorate;
• cerculeţe colorate din carton şi plastic, etc.
La început educatoarea, trebuie să-l ajute pe copil să se orienteze, să-l înveţe să
denumească materialele, apoi să-l lase liber să înţeleagă ce realizează copilul cu ele, ce jocuri îi
place să organizeze, apoi să-i ofere alte posibilităţi de a lucră cu materialele, să-i sugereze jocuri,
care să-i favorizeze comunicarea cu ceilalţi, manipularea şi îmbogaţirea sferei de cunoaştere.
39
cerc mare. Un copil cu un cerculeţ, de exemplu galben, a intrat în cercul copiilor spunănd
următoarele versuri ajutat de educatoare:
Cercul galben te aşteaptă,
Cu o nuanţă apropiată,
Cine-o are, cine-o are
Să poftească frăţioare."
Copilul care are un cerculeţ colorat asemănător intră în joc şi prinde de mâini pe copilul aflat în
cerc. Ei sar, se joacă şi recită împreună cu ceilalţi copii:
"Două cercuri colorate,
Cu nuanţe apropiate, Sar, se joacă, se distrează,
Toţi copiii, antrenează."
Jocul continuă pentru fiecare culoare. Se reia la cererea copiilor.
Materialele sugerate de M.B., oferă posibilitatea desfăşurării unor exerciţii şi activităţi
simple sau complexe de lucru manual, desen, de mişcare, contribuind la dezvoltarea simţului
tactil, a coordonării oculo- motrice.
Educatoarea propune copiilor jocul "îmbrăcăm păpuşa". Copiii sunt împărţiţi în patru
grupe, fiecare grupă îşi alege un reprezentant care primeşte câte o păpuşă. Sunt recitate versuri
de educatoare împreuna cu copiii:
Păpuşica-i descheiată
Hai, s-o ajutam îndată,
S-o încheiem la năsturei
Şi fete şi băieţei."
Educatoarea dă semnalul, precizând sarcina:
"De sus începeţi s-o încheiaţi,
Doar cu răbdare terminaţi."
Copiii din fiecare grupă îşi încurajează reprezentantul. La final:
"Gata-i păpuşa încheiată,
O plimbare o aşteaptă"
sau:
"În raft frumos o aşezăm,
Copilul harnic aplaudăm".
Fiecare copil trebuie apreciat şi stimulat. Produsul muncii lui, trebuie supus atenţiei
copiilor, şi păstrat la vedere mai mult timp.
Într-o zi, copiii s-au jucat cu rame din carton. Unii au primit rame colorate, alţii au primit
rame din carton alb. Două fetiţe M.R. şi C.S. şi-au luat ramele şi s-au aşezat la sectorul artă. Una
a suflat pe ramă pete de culoare, alta a picurat ceară colorată. La sfărşit activitatea lor a fost
analizată. Mai întăi fetele şi-au prezentat lucrările, apoi educatoarea a intervenit:
40
Băieţelul O. A. a luat o ramă mare, s-a aşezat la sectorul construcţii şi în interiorul ramei
a construit un turn. întrebat ce reprezintă rama a răspuns promt:
"Apa din jurul castelului". Educatoarea a completat :
"Turnul de apă-nconjurat
E mai greu de vizitat."
"Nu de vizitat, de atacat", a sugerat copilul. Apoi educatoarea a precizat:
"Turnul de apă-nconjurat
E mai greu de atacat.
De duşmani el e ferit,
Vai, ce bine te-ai găndit!"
C.Concluzii
Fiecare copil are surse pentru autodezvoltare, el este "artizanul" propriului viitor. Este înzestrat
cu un ritm propriu de dezvoltare, cu un stil propriu de învăţare. Centralizând atenţia pe copil,
oferind materiale variate, avem posibilitatea de cunoaştere şi influenţare a dezvoltării lui.
Nu trebuie obligaţi copiii să participe la activităţile de grup dacă în sectoarele de
activitate au materialele stimulative şi ei desfăşoară activităţi care completează sau aprofundează
tema zilei.
Fiecare zi petrecută de copil în grădiniţă să fie un prilej de bucurie, de satisfacere a intereselor.
Educatoarea trebuie să descifreze copilul, să-l înţeleagă, să fie omul potrivit la locul potrivit.
COMUNICAREA
,, presupune asocierea elementelor cognitive şi afective cu scopul de a transmite
informaţi,a inspira credinţe,a induce emoţii sau a evidenţia comportamente printr-un
proces alternant de relaţii între scris, vizual, nonverbal, vocal auditiv, simbolic şi
comportamental „
Level şi Galle
Oamenii trăiesc în comunitate în virtutea lucrurilor pe care le au în comun iar
comunicarea este modalitatea prin care ei ajung să deţină în comun aceste lucruri. Comunicarea
este aceea care asigură dispoziţii intelectuale şi emoţionale asemanatoare, moduri similare de a
răspunde la aşteptări şi cerinţe.
Comunicarea este un transfer de informaţie între un emiţător şi un receptor, în urma
căruia, informaţia transmisă şi captată este înţeleasă şi interpretată în acelaşi mod de către cele
două părţi. Dicţionarul explicativ al limbii române ne oferă mai multe sinonome pentru cuvântul
comunicare: înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură.
41
Comunicarea se referă la transmisie şi schimb de informaţii între oameni, la circulaţia de
impresii, trăiri afective, judecăţi de valoare, comenzi cu scopul de a obţine modificări
comportamentale la indivizi, manifestate, în reprezentările, cunoştintele acestora.
Comunicarea se realizează pe trei niveluri:
• Logic
• Paraverbal
• Nonverbal
Există mai multe tipuri de comunicare:
• Comunicarea intrapersonală- comunicarea în şi către sine.
• Comunicarea interpersonală- comunicarea între oameni.
• Comunicarea de grup- comunicarea între membrii grupului şi comunicarea dintre oamenii
din grupuri cu alţi oameni.
• Comunicarea de masă- comunicarea primită de, sau folosită de un număr mare de oameni
Scopul comunicării este:
- să informăm pe alţii;
- să atenţionăm pe alţii;
- să explicăm ceva;
- să descriem;
- să convingem, etc.
Comunicarea are o foarte mare eficienţă asupra personalităţii deoarece în ziua de azi
individul se defineşte în funcţie de ceilalţi iar comportamentul reprezintă o construcţie a
persoanei în interacţiunea cu ceilalţi. Interacţiunea atrage concomitent comunicarea.
Arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care să ne naştem. Noi
învăţăm să comunicăm, de aceea trebuie să studiem ce învăţăm, ca să putem folosi cunoştintele
nostre mai eficient. Orice comunicare implică creaţie şi schimb de înţelesuri. Aceste înţelesuri
sunt reprezentate prin “semne” şi “coduri”. Se pare că oamenii au o adevărată nevoie să
“citească” înţelesul tuturor activităţilor umane. Observarea şi înţelegerea acestui proces poate să
ne facă să fim mai conştienţi referitor la ce se întâmplă când comunicăm.
Studiul limbii materne ocupă un loc central, în sistemul disciplinelor, de pivot al întregii
evoluţii cognitiv-afective a celui instruit, de la preşcolar, la adult. O abordare empirică a acesteia
ar face imposibilă cunoaşterea şi înţelegerea limbii sub cele două aspecte care îi definesc statutul:
- limba ca sistem de subsisteme (fonologie, lexical, gramatical);
- limba ca mijloc de comunicare interumană.
Cele două planuri nu pot fi izolate, componentele limbii concretizându-se numai în
procesul comunicării, în cadrul acelui proces ce presupune un emiţător, un mesaj şi un receptor
plasat într-un context care determină activarea lor. Trebuie incluse în procesul comunicării şi
mijloacele nonverbale (gesturile, mimica), modalităţi auxiliare de a asigura funcţionarea limbii. La
nivel general, finalităţile disciplinei vor viza în primul rând formarea unui bun cunoscător şi
practicant al limbii materne; în direcţia educaţiei sociale, moral civice şi estetice finalităţile vor
urmări formarea şi dezvoltarea unor valori intelectuale, spirituale şi afective care vor conduce spre
o atitudine activă, conştientă faţă de fenomenul lingvistic şi artistic.
Formarea competenţelor de comunicare se află, aşadar, la temelia tuturor finalităţilor
sau obiectivelor generale urmărite în procesul instructiv-educativ. Plecând de la cunoaşterea
adecvată a limbii ca sistem şi ca mijloc de comunicare, modelele curriculare moderne
indentifică o serie de deprinderi integratoare prin intermediul cărora se realizează concret
relaţia lingvistică: emiţător - mesaj-receptor. Emiterii sau exprimării mesajului i se sub-
42
ordonează, ca deprinderi integratoare, vorbirea şi scrierea,, iar receptării (înţelegerea) îi
corespund înţelegerea după auz şi lectura. Aceste deprinderi au la bază formele posibile
de manifestare ale individului în procesul comunicării..
În grădiniţă principalul mijloc de comunicare este limbajul. Grădiniţa este prima treaptă
a sistemului de învăţământ care îşi asumă sarcina de a organiza experienţele de limbaj ale
copiilor.
Activităţile de cunoaştere a mediului oferă educatoarei material pentru îmbogăţirea
vocabularului, pentru precizarea sensului unui cuvânt, iar copilului, posibilitatea de a-şi
comunica impresiile şi cunoştinţele.
Mai multe obiective ale educării limbajului în grădiniţă urmăresc cu prioritate
expresivitatea comunicării, ceea ce înseamnă, în speţă, stimularea copilului de a vorbi păştrându-şi
farmecul vorbirii.
Prin expresivitate trebuie să înţelegem, nu un limbaj afectiv, alcătuit din explicaţii, ci
un mod firesc de a exprima atitudinea vorbitorului faţă de cele comunicate, prin intonaţie, accent,
ritm. În acest sens, copilul trebuie învăţat să comunice cu cei din jur, să primească şi să transmită
mesaje pe care le simte şi raţional şi afectiv.Curiozitatea specifică vârstei preşcolare constituie o
bază pentru formarea deprinderii copilului de a se informa prin întrebări. Totodată, în toată
activitatea din grădiniţă, copilul trebuie ajutat să-şi exprime emoţiile, sentimentele, trăirile
afective, atitudinile faţă de oameni, plante, animale, situaţii pozitive sau negative; împrejurări
concrete sau întâlnite în poveşti. Aceasta impune educatoarei o bună cunoaştere a modalităţilor de
formulare a propoziţiilor enunţiative, interogative, exclamative, ca şi capacitatea de a dezvălui
copiilor frumuseţea limbajului afectiv şi de a-i stimula să-l folosească corect, convingătoare
pentru copil, în acest sens, fiind poeziile, poveştile şi povestirile. Modelul oferit de educatoare, ca
şi expresivitatea comunicării, vor fi condiţionate şi de capacitatea copilului de a folosi corect un
cuvânt, cu semnul cel mai adecvat conţinutului comunicării, mesajului.
Poveştile, basmele, poeziile oferă posibilitatea familiarizării copiilor pre şcolari cu
relaţiile de sens, cu polisemia, armonimia, antonimia.
Formarea deprinderii de comunicare exprimă, presupune totodată şi înlăturarea
paraziţilor fonici din vorbirea copiilor, ştiut fiindcă ei au tendinţa să repete inutil anumite
sunete (â, i), în plus impune şi exerciţii de reglare a respiraţiei, prin care copilul se obişnuieşte să
adopte un ritm firesc al comunicării.
Unul din obiectivele majore ale grădiniţei îl constituie pregătirea copilului pentru
activitatea de şcolar, formarea unor deprinderi specifice muncii şcolare, în care cultivarea
limbajului are un rol hotărâtor. În acest sens, educarea limbajului preşcolarului presupune
perfecţionarea comunicării sub aspect fonetic, lexical şi gramatical.
Se ştie că, la vârsta preşcolară, copilul manifestă anumite deficienţe de pronunţie (ale
căror cauze şi forme de manifestare vor fi analizate cu alt prilej) care trebuie înlăturate până la
integrarea copilului în şcoală, dat fiindcă o pronunţie corectă condiţionează însuşirea corectă a
citit-scrisului în clasa I.
În activităţile de educare a limbajului şi comunicării, ponderea o au acum activităţile
de povestire a educatoarei şi de repovestire a copiilor; în aceste activităţi se folosesc planşe,
cărţi ilustrate, jetoane ori cuburi cu imagini din poveşti, tocmai pentru a respecta caracterul
situativ al limbajului preşcolarului de grupă mică şi caracterul concret al operaţiilor sale
mintale.
În anii următori, sub influenţa exerciţiilor impuse de activităţile desfăşurate, a
comunicării, are loc o asimilare rapidă a acţiunilor concrete şi fixarea în plan mental a
43
unor scheme de operare ce permit renunţarea la suportul material. În exprimarea
verbală intervine organizarea relaţională a celor relatate şi povestite. În procesul de
comunicare cu ceilalţi, copilul transmite ceea ce a văzut şi auzit, ceea ce a trăit, a făcut
şi a gândit.
Este evidentă, la vârsta preşcolară şi funcţia de orientare socială a limbajului: copilul se
adresează unui interlocutor cu care poate susţine o conversaţie. El îşi reglează
comportamentul în funcţie de ceea ce interlocutorul îi comunică, dar şi în funcţie de atenţia
care i se acordă. Preşcolarul este guraliv, dornic să comunice cu adulţii, iar lipsa constantă a
atenţiei din partea părinţilor, de cele mai multe ori are efecte negative asupra personalităţii
copilului (devine nesigur, timid, se închide în sine ori se manifestă violent).
În activitatea de comunicare cu copiii, educatoarea va trebui să aibă în vedere şi faptul
că în exprimarea orală fiecare cuvânt este perceput de interlocutor imediat ce a fost rostit,
rostirea însăşi este scurtă, durează puţin.
Prin activităţile de povestire, de memorizare, prin activităţile muzicale, prin
exerciţiile motrice şi prin jocurile didactice se vizează ca obiective: asigurarea percepţiei
auditive a fiecărui sunet din cuvânt, diferenţierea de celelalte sunete, analiza compoziţiei
fonetice a cuvintelor, acestea asigurând premisele pentru învăţarea scris-cititului, în şcoală.
Cu ajutorul limbajului se formează şi se organizează sisteme în care sunt integrate
cunoştinţele, ceea ce contribuie la sistematizarea şi la complicarea condiţiilor interioare de
formare a personalităţii.
Pe de altă parte, lărgirea relaţiilor cu mediul, complicarea procesului de comunicare
cu ceilalţi oameni, sporirea cunoştinţelor copilului preşcolar despre obiectele şi fenomenele
lumii reale, presupun şi determină o însemnată creştere a vocabularului.
Noua concepţie care fundamentează practica exersării limbajului în grădiniţă porneşte de
la faptul că, scopul principal al limbajului este comunicarea în situaţii diverse. Nevoia de
comunicare este o nevoie firească a copiilor, limbajul fiind un instrument de cunoaştere al
realităţii.
Achiziţia limbajului se face într-o manieră globală, ca un întreg şi presupune integrarea
tuturor actelor sale (ascultarea, vorbirea şi citirea unor cuvinte la grupa pregătitoare).
Această achiziţie presupune următoarele finalităţi:
- integrarea activităţilor de educare a limbajului în situaţii de învăţare şi exersare cât mai
apropiate de experinţa de viaţă a copiilor;
- crearea oportunităţilor de comunicare orală şă scrisă prin intermediul simbolurilor
grafice, matematice, a artei plastice sau muzicale, în situaţii cât mai diverse;
- înţelegerea faptului că, fiecare copil are ritmul său propriu de dezvoltare, iar momentul
optim pentru începerea învăţării scris-cititului diferă de la un copil la altul, în funcţie de nivelul
de maturitate, experienţă culturală şi mediul de provenienţă social-familial;
- evitarea exceselor de genul: activităţi frontale de scriere, repetarea unor sarcini de vorbire
până la indeplinirea acestora, pedepsirea copiilor pentru indisciplină prin sarcini de exersare a
elementelor grafice.
În grădiniţă, prin comunicare orală se urmăreşte dezvoltarea capacităţilor de exprimare
prin limbaj verbal şi nonverbal utilizând structuri lingvistice complexe, într-o manieră corectă,
cursivă, expresivă, în contexte cât mai variate.
Propun următoarele sugestii metodice pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare:
- în cazul în care copiii se exprimă în propoziţii scurte, fără a lega cuvintele, se repetă
spusele lor adăugând cuvinte de legătură şi alte cuvinte noi;
44
- dacă pentru a exprima o idee, copiii au nevoie de un cuvânt nou, acesta se va folosi în
vorbirea curentă şi se va defini simplu în timpul conversaţiei;
- se vor crea situaţii în care copiii vor asculta spusele celorlalţi.
Consider că, ascultarea activă face parte din comunicare şi este prilej de achiziţie a unor
noi structuri verbale pentru copiii preşcolari.
Dezvoltarea limbajului permite copilului preşcolar să relateze aspecte ale experienţelor
de învăţare, să discute soluţii şi căi de rezolvare cu colegii şi educatoarea. Toate activităţile din
grădiniţă presupun comunicare.
Comunicarea educatoare- copil nu se reduce la un schimb verbal care angajează,
doar forţele intelectual, ea are şi o importanţă afectiv- emoţională. Subtextul emotiv al
vorbirii, calitatea gesticii şi a mimicii vin să sporească forţa de influenţare educativă a
conţinuturilor verbale.
Pentru a evita blocajele care pot interveni în comportamentul comunicativ al copilului o
educatoare competentă va trebui să ştie că atitudinea de interlocutor se învaţă şi că aceasta
presupune:
- a şti cum să asculţi;
- a asculta până la capăt;
- a arăta interes faţă de tema abordată;
- a arăta interes faţă de punctul de vedere al celuilalt;
- a ţine seama de punctul de vedere al celuilalt.
Se întelege că preşcolarul nu poate dobândi o asemenea maturitate, dar comportamentul
lui într-o relaţie de comunicare poate fi orientat, dirijat, conştientizat pentru a prefera un asemenea
mod de a interacţiona.
Pentru perfecţionarea comunicării didactice, educatorea trebuie să cunoască şi să
respecte anumite cerinţe:
- vorbirea corectă, deschisă şi directă (care previne sau reduce distorsiunea
mesajelor);
- încurajarea feedback-ului din partea copiilor (pentru a cunoaşte în ce măsură
mesajele transmise au fost corect recepţionate şi înţelese);
- ascultarea atentă, răbdătoare şi încurajatoare a mesajelor primite din partea
preşcolarilor, concomitent cu efortul de a înţelege exact sensul acestor mesaje;
- folosirea mai multor forme de comunicare didactică pentru acelaşi tip de mesaje;
-repetarea mesajelor mai complexe.
Dacă trebuie să le comunice unor copii decizii, educatorea va avea grijă să facă
acest lucru după o pregătire prealabilă a celor vizaţi, cu tactul necesar şi, în orice caz, să
explice, să argumenteze (să motiveze) decizia, pentru ca aceasta (bună sau rea) să aibă şi
o valoare educativă.
Vă prezint câteva exemple de jocuri care pot fi realizate cu copii, şi care pot îmbunătăţii
comunicarea în grup. Antrenarea copiilor care au probleme de comunicare poate fi activată prin
astfel de jocuri:
45
2. “Cine sunt eu? Cine este el/ea?” – prezentarea unei persoane după culegerea de
informaţii.
Elevii formează perechi; perechile stau de vorbă şi culeg informaţii despre o
bucurie trăită, despre preferinţe (jocuri, jucării, alte activiăţi), despre sărbatorirea
zilei de naştere.
Perechile vin apoi în faţa grupei, cel prezentat se aşează pe scaun iar cel care
prezintă stă în picioare. Apoi se schimbă locurile.
3. “Ştii cine este?” – să recunoască un coleg după însuşirile descrise de copilul din faţa
clasei.
Se aduce un copil în faţa căruia i se şopteşte numele unui coleg. Acesta va
răspunde întrebărilor adresate de grupa referitoare la aspectul fizic, la calităţile pe
care acesta le posedă.
Grupa: “Este fată sau băiat?”
Copilul: “Este fată”.
Grupa: “Are părul negru, blond sau şaten?”
Copilul: “Are părul blond”.
Grupa: “Ce culoare au ochii lui?”
Copilul: “Ochii lui au culoarea albastră”.
Grupa: “Este vesel sau retras?”
Copilul: “Este vesel, are mulţi prieteni...........”.
Când se află numele copilului este întrebat dacă el s-a recunoscut în descrierea colegului.
Jocul continuă cu un alt copil.
Bibliografie:
46
1. Cucoş, Constantin, 1998, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi
2. Iacob, Luminiţa, 1998, Psihopedagogie pentru examenul de definitivat şi grade didactice,
Editura Polirom, Iaşi
3. Pânişoară, Ovidiu-Ion, 2004, Comunicarea eficientă, Editura Polirom, Iaşi
4. Revista Învăţământ preşcolar, 1993, nr. 1-2
5. Şoitu, Laurenţiu, 1997, Pedagogia comunicării, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti.
6. Sălăvăstru, Dorina, 2004, Psihologia educaţiei, Editura Polirom, Iaşi
Educaţia ecologică este un proces care are scopul să îmbunătăţească calitatea vieţii prin
asigurarea oamenilor cu modalităţile de care au nevoie pentru a rezolva şi împiedica problemele
de mediu. Educaţia ecologică poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii,
valori şi angajamentul de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-
şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului.
În grădiniţă putem realiza educaţia ecologică prin: activităţile de cunoaşterea mediului
(observări, lecturi după imagini, convorbiri, povestiri, jocuri didactice), prin desene, prin
plimbări şi vizite, prin discuţii libere, spontane, prin activităţi practice în natură, prin dramatizări
şi scenete.
În primul rând mă voi referi la rolul deosebit al observărilor. Am urmărit ca prin activităţile
de observare să antrenez toţi copiii şi pe lângă sistematizarea cunoştinţelor despre părţile
componente, mod de viaţă, adăpost, foloase, la sfârşitul activităţii să discutăm despre modul în
care putem proteja natura. Permanent am apelat la experienţa de viaţă a copiilor, la modul în care
au reacţionat în diferite situaţii cum au avut grijă de animale, de plante. Le-am cerut să-mi dea
exemple pozitive şi negative de comportamente faţă de natură. Prin participarea activă a copiilor
se realizează reţinerea informaţiei ştiinţifice şi reţinerea unor scheme logice de acţiune şi gândire
specifice anumitor categorii de obiecte din mediul înconjurător şi orientarea pe baza lor, în
situaţii noi.
Am observat plante şi animale aduse în clasă dar şi animale şi plante în mediul lor natural.
Am folosit observarea spontană, în curtea grădiniţei: melcul, buburuza, omida etc. dar şi
47
observarea în timp îndelungat a plantelor: stadiile prin care trece toporaşul până la înflorire,
păpădia, „ploaia de aur”, pomii fructiferi, toate aceste observări s-au desfăşurat în curtea
grădiniţei. Copiii au observat căderea frunzelor - toamna, copacul fără frunze – iarna,
înmugurirea, înflorirea pomului şi formarea fructelor – primăvara, coacerea fructelor - vara şi
culegerea fructelor - toamna. După aceste observări am putut desena „pomul” în cele patru
anotimpuri. Am sesizat că desenele erau cu atât mai precise cu cât observările erau mai dese şi
urmate de discuţii mai ample pe marginea celor observate. Pentru a-i responsabiliza le-am dat
temă de casă: să observe un pom fructifer din curtea lui, a vecinului, sau din altă parte.
Pentru o mai bună cunoaştere a condiţiilor de care are nevoie o plantă pentru a se dezvolta,
am pus la încolţit grâu. Unor seminţe puse la încolţit le-am asigurat toate condiţiile necesare unei
bune dezvoltări: apă, căldură, lumină, pământ bun, aer; altele le-am pus unde aveau numai o
parte din aceste condiţii (căldură, lumină, pământ bun, aer dar fără apă, altele au avut apă,
pământ bun, căldură, aer dar nu au avut lumină, altele au avut apă, aer, pământ bun, lumină dar
nu au avut căldură); tuturor acestor seminţe copiii le-au acordat o dragoste deosebită, au vorbit
cu ele în timp ce le udau; pentru o mai bună înregistrare a datelor fiecare copil a notat (prin
desen) transformările ce le observa la plantă. Prin aceste modalităţi de desfăşurare a activităţilor
copilul este pus în situaţia de a căuta, de a pune întrebări, şi de a găsi răspunsuri corecte.
Curiozitatea copilului este atrasă nu numai de obiectele pe care le percepe, ci şi legăturile
interne, cauzale care există între obiectele şi fenomenele percepute. Întrebările pe care le pun
copiii dovedesc interesul de cunoaştere al acestora manifestat prin întrebări variate. Astfel ei îşi
îmbogăţesc orizontul de cunoaştere şi înţeleg că plantele au nevoie de anumite condiţii pentru a
se dezvolta.
Lecturile după imagini „Munci de primăvară”, „Parcul primăvara”, „Vara la mare”, „Cu
cortul la munte” şi convorbirile „Ce ştim despre primăvară?”, „Ce ştim despre florile de
primăvară?”, „Animalele din ţara noastră”, „Ce ştim despre animalele domestice?” au venit să
valorifice cunoştinţele însuşite în cadrul observărilor. Copiii au răspuns cu plăcere la întrebări
făcând permanent referire la experienţa lor de viaţă.
Pentru a se obişnui să observe natura care-i înconjoară am instituit un moment de
povestire: „Drumul de acasă până la grădiniţă” şi „Drumul de la grădiniţă până acasă”. Aceste
povestiri le-am realizat în activitatea didactică de dimineaţă la colţul „Bibliotecă”. Am mai
folosit povestirea ca modalitate de educaţie ecologică în cadrul activităţilor comune: „Poveste
despre animalul meu preferat”, „Ce mi-a povestit copacul?”, „O zi în parc”, „Povestea puiului de
vulpe”, „De ce s-a supărat Motănel” (povestiri create de copii).
Prin activităţile de cunoaşterea mediului am urmărit cu precădere: să se familiarizeze cu
problemele de mediu, să-şi formeze deprinderi şi obişnuinţe necesare de cunoaştere, grijă,
descoperire şi protejare a naturii, să dobândească şi să-şi consolideze cunoştinţele despre natură,
să se antreneze în acţiuni sociale utile (îngrijirea plantelor, amenajarea grădinilor, plantarea de
pomi), să-şi formeze dorinţa şi deprinderea de a petrece timpul liber în mijlocul naturii.
În ceea ce priveşte desenul o activitate interesantă mi s-a părut tema „Eu spun şi tu
desenezi”. Am început să povestesc copiilor despre ghiocel: de la rădăcină până la floare. Pe
măsură ce povesteam ei completau desenul. Pentru a verifica cunoştinţele, şi pentru a vedea dacă
sunt atenţi am strecurat „greşeli” în povestire: „rădăcină lemnoasă” sau „frunze mici şi rotunde”.
Pentru a se apropia şi mai mult de natură am realizat câteva activităţi de desen în curtea
grădiniţei: „Pomi înfloriţi”, „Jocuri în curtea grădiniţei”. Copiii au fost încântaţi că am desfăşurat
activitatea în curtea grădiniţei şi şi-au propus şi ei să deseneze în curte, când ajung acasă.
48
În activităţile complementare am desfăşurat activităţi cât mai atractive: am folosit softul
educaţional PitiClic – Vara, „În excursie” unde trebuiau să răspundă repede şi clar despre
cunoştinţele însuşite anterior despre animale. Ne-am distrat la carnaval cu măştile de animale
realizate în cadrul activităţii practice.
În activităţile extracurriculare mi-am propus teme care se pot discuta, realiza cu copiii:
„Plimbare prin cartier” (unde am avut ca obiective: să observe schimbările petrecute în natură în
anotimpul toamna, să colecteze materiale necesare pentru desfăşurarea unor activităţi practice, să
protejeze mediul înconjurător); „Unde se aruncă gunoiul?” (cu obiectivele: să cunoască
modalitatea de ambalare a gunoiului, să cunoască locul unde se pot arunca gunoaie, să ia
atitudine faţă de cei care nu respectă acest lucru); „Aer curat” – plimbare la Pădurea Verde (să
cunoască importanţa păstrării aerului curat, fără noxe, să cunoască soiuri de plante ce cresc în
pădure, să ocrotească şi să iubească pădurea); „Să cunoaştem animalele” – Vizită la Grădina
Zoologică (să cunoască specii de animale de la noi din ţară şi din alte ţări, să cunoască modul de
hrănire, să iubească şi să ocrotească animalele); „Şi noi iubim animalele” (cu obiectivele: să
redea prin desen, pictură, colaj animale mari şi mici, să exerseze deprinderea de protecţie a
animalelor). Trebuie să menţionez că la Grădina Zoologică le-am dat explicaţii suplimentare: în
natură animalele trăiesc în păduri şi în alte zone, în libertate. Animalele sălbatice care se află la
Grădina Zoologică ar trebui să fie libere în interiorul parcului, dar, acest lucru nu este posibil,
deoarece, o parte din oameni nu le-ar proteja, iar ele nu ar fi în măsură să-şi procure hrana şi să
reziste în aceste condiţii, iar unele din ele sunt deosebit de periculoase. De aceea au fost grupate
în acest loc pentru a permite locuitorilor oraşelor să le vadă. De asemenea le-am atras atenţia să
nu bage mâna în cuştile animalelor, să le dea mâncare.
În completarea activităţilor de educaţie ecologică am ieşit cu copiii în natură ori de câte ori
a permis timpul şi de fiecare dată am fost alături de ei pentru a le arăta, îndruma şi răspunde la
întrebările puse în legătură cu mediul.
Diversitatea acţiunilor extracurriculare pe care le-am desfăşurat cel puţin o dată pe lună au
avut un aport benefic asupra formarii personalităţii copilului. Când i-am antrenat la aceste
activităţi le-am spus despre rolul pe care-l vor juca atunci când vor fi mari şi ei vor decide .
Contactul nemijlocit al copiilor cu aceste activităţi sporesc eficienţa demersului
educaţional, dat fiind cunoscută marea disponibilitate a celor mici de a descoperi şi asimila tot
ceea ce stârneşte curiozitatea lor vie. Activităţile cu conţinut ecologic îşi găsesc finalitatea în
comportamentele dobândite de copii: de a fi mai buni, mai sensibili faţă de ambient, de a fi mai
protectori, mai plini de solicitudine, de a acţiona mai disciplinat, de a fi mai responsabil, mai plin
de iniţiativă şi mai prompţi în respectarea unor reguli.
Activităţile de educaţie ecologică ajută copiii să manifeste sensibilitate faţă de întreg
mediul şi problemele lui; ajută copiii să înţeleagă funcţionarea mediului, interacţiunea oamenilor
cu mediul şi despre cum pot fi rezolvate problemele legate de mediu; copiii dobândesc valori şi
sentimente de grijă faţă de mediu; să utilizeze cunoştinţele şi abilităţile dobândite, în vederea
unor acţiuni pozitive şi bine gândite care vor conduce la rezolvarea problemelor mediului.
Prin activităţile ecologice desfăşurate cu profesionalism copiii se dezvoltă intelectual,
emoţional, voliţional, moral. Prin observări concrete copiii evaluează sănătatea mediului şi
îndrumaţi de educatoare pot găsi măsuri de protecţie. Astfel, se formează atitudini pozitive faţă
de mediul degradat. Prin unele activităţi desfăşurate cu preşcolarii, aceştia pot constitui model
pentru adulţi, înfrânând unele impulsuri ale adulţilor care distrug într-o clipă armonia naturii.
„Mediul poate fi definit ca tot ce se află în jurul nostru, vieţuitoarele şi obiectele. Este aerul
pe care-l respirăm, soarele care ne dă căldura, apa şi hrana care ne întreţin organismul, reprezintă
49
acoperişul deasupra capetelor noastre, plantele, animalele, pietrele şi râurile, oceanele şi munţii,
insulele îndepărtate, tot ce se poate vedea, simţi, mirosi, auzi sau gusta. Reprezintă viaţa pentru
noi, fără el nu am putea supravieţui”.
ACTIVITĂŢILE MATEMATICE
ŞI CALCULATORUL
Motto:
“Educaţia este întotdeauna un orizont, nu o destinaţie.”
50
de bază în pregătirea pentru şcoală. Însuşirea acestor cunoştinţe şi formarea deprinderilor
respective sunt un proces complex şi de durată.
Cu cât educaţia preşcolară va pune accent, prin mijloace specifice, pe dezvoltarea
intelectuală, cu atât mai performantă va fi aptitudinea pentru şcolaritate. Pentru a ajunge
la un nivel de performanţă satisfăcătoare, în raport cu particularităţile gândirii copilului
de 6-7 ani, se impune imaginarea unor activităţi special destinate, coordonate, cu “etapele
formării acţiunilor mintale” (Galperin), activităţi care se bazează pe procedee intuitive,
concrete, acţionale, aplicative.
Preocupate de cum şi prin ce modalităţi şi procedee trebuie să acţionăm în procesul de
învăţământ pentru a stimula activitatea independentă şi creatoare a copilului, ştiind că
aceasta îi uşurează integrarea în sistemul şcolar şi cunoscând faptul că preşcolarii se
dezvoltă mult mai bine atunci când li se oferă condiţii pentru o activitate independentă,
dobândind pas cu pas cunoştinţe noi, cultivându-şi spiritul de răspundere faţă de sarcinile
date, făcând să sporească astfel încrederea în forţele proprii, am emis expresia conform
căreia eficienţa procesului de predare-învăţare în activităţile matematice, de formare a
reprezentărilor matematice la copiii preşcolari, poate fi sporită cu ajutorul calculatorului.
Încercând să comparăm experienţa acumulată cu literatura de specialitate, am dedus că
eficienţa procesului de predare-învăţare în grădiniţă poate fi sporită dacă se precizează
mai bine locul şi rolul calculatorului în sistemul metodologiei didactice. Una din cerinţele
psihopedagogice în utilizarea materialului didactic este diversificarea treptată a acestuia,
pe măsura formării reprezentărilor matematice, şi nu dintr-o dată pentru a nu face exces.
Astfel, treptat, copilului i se intuieşte un joc matematic pe calculator simplu, cu sarcini
uşoare atât din punct de vedere intelectual cât şi a utilizării calculatorului. Pe măsură ce
capătă noi priceperi şi deprinderi, acestea pot deveni din ce în ce mai complexe.
Învăţarea la acest nivel de vârstă progresează de la un stadiu nestructurat de joc, la un
stadiu mai structurat, de construcţie, în care se asigură înţelegerea unui fapt matematic
care apoi se integrează într-o structură matematică. Ea face apel la experienţa copilului,
iar literatura psihologică de specialitate demonstrează că accelerarea dezvoltării psihice a
preşcolarului se poate obţine prin introducerea de orientări intuitive şi verbale adecvate.
Cunoaşterea şi înţelegerea procesului de formare, pe etape, a reprezentărilor şi conceptelor
matematice generează cerinţe de ordin psihopedagogice ce se cer respectate în conceperea
actului didactic. Pe baza acestora copilul poate să compună singur diferite situaţii
matematice problemă, probleme simple bazate pe ilustraţii, reuşind astfel să-şi dezvolte
gândirea creatoare în acest domeniu. La această vârstă copilul elaborează raţionamente de
tip transductiv (de la particular la particular). Acest tip de învăţare constituie premisa
pentru raţionamentele de tip deductiv de mai târziu. Număratul şi socotitul dezvoltă
gândirea şi operaţiile ei. Parcurgând drumul de la concret la abstract în formarea
noţiunilor matematice, efectuând zilnic calcule cu diferite numere, pătrunzând în esenţa
fiecărei probleme pentru a stabili corelaţia dintre mărimile cunoscute şi mărimea căutată,
procesele psihice ale copilului, operaţiile gândirii lui sunt stimulate printr-o activitate din
ce în ce mai vie. Toate acestea necesită utilizarea unor metode specifice activităţilor
matematice precum explicaţia, demonstraţia, problematizarea, exerciţiul, algoritmizarea, dar
şi strategii didactice prin care se alege, combină şi organizează ansamblul de metode,
materiale didactice şi mijloace într-o ordine logică, în vederea atingerii unor obiective.
Astăzi, un nou tip de învăţare îşi face loc în viaţa noastră. Procesul de învăţare devine
mai plăcut şi mai interesant prin intermediul calculatorului. Noţiunile elementare încep să
51
aibă interes de la vârste fragede, dându-le astfel posibilitatea celor mici nu numai să le
înveţe, ci să se familiarizeze cu calculatorul şi în mod special, cu lucrul cu mouse-ul.
Legătura dintre joc şi învăţare este de mult recunoscută şi subliniată de pedagogi şi
psihologi. A învăţa jucându-te este idealul copiilor şi al pedagogilor deopotrivă.
Programele extrem de simple nu necesită cunoştinţe de calculator, dar fac copilul să-şi
dorească să-l cunoască, iar includerea acestora în procesul de instruire face din
învăţământul românesc un învăţământ competitiv pe plan internaţional.
BIBLIOGRAFIE:
“Educaţia pentru ştiinţă în grădiniţă” – V. Preda, Ed. Compania, Bucureşti, 2003
Resurse Internet: matematica distractivă, joaca din care preşcolarii învaţă matematică
Practicarea sportului ameliorează condiţia umană, implicit calitatea vieţii, iar practicantul
activităţilor sportive dobândeşte un ansamblu de cunoştinţe şi abilităţi benefice atât pentru sine
cât şi pentru societatea din care face parte. Mişcarea, exerciţiile fizice, activitatea sportivă
competiţională şi necompetiţională contribuie la dezvoltarea unei imagini pozitive despre sine, la
implementarea în activitatea zilnică a unor mecanisme de autoreglare a stărilor psiho-
comportamentale .
Din păcate, omul contemporan s-a depărtat de natură, de arenele sportive, marcat de
tehnologia modernă, de lumea virtuală care l-au înlănţuit în spaţiul închis al locului de muncă sau
al casei,. Faptul că mulţi copii „practică” astăzi diferite ramuri sportive pe calculator, în timp ce
sunt „scutiţi” de către părinţii excesiv de protectori de orele de educaţie fizică desfăşurate în
şcoală reprezintă un fenomen social real şi deosebit de primejdios. Această realitate constituie un
52
semnal de alarmă pentru toţi factorii implicaţi în procesul de formare a tinerei generaţii. De aceea
e importantă nu doar conturarea unor concepte şi metodologii specifice, ci şi readucerea în
atenţia societăţii a celebrului dicton al lui Juvenal: „Mens sana in corpore sano”.
Se spune despre înot că este cel mai complex sport. Din acest motiv încurajăm părinţii de
la Grădiniţa cu Program Prelungit Nr. 7 Deva să îşi dea copiii la înot încă din timpul grădiniţei.
Bebeluşii se dezvoltă în corpul mamei în mediul acvatic şi unii se nasc în apă (au apărut astfel de
programe care include opţiunea mamei de a da naştere în apă). De la 4 ani este indicat ca micul
zburdalnic sau micuţa „sirenă” să fie înscrişi la cursuri de înot unde invaţă acest sport mai întâi
în joacă, apoi în serios până se transformă intr-o mare pasiune învătând tehnicile de respiraţie
acvatică şi stilurile de înot (bras, crawl, delfin etc).
Privind în trecut aflăm că înotul nu era inclus ca disciplină la Jocurile Olimpice Antice,
grecii au practicat acest sport, considerându-l la fel de important ca si alergările atletice. Cea mai
mare insultă pentru un grec era să se spună despre el ca este un om care "nu ştie să alerge şi să
înoate". Platon considera un bărbat care nu ştia să înoate ca fiind needucat. Civilizaţiile stravechi
ne-au lasat ample dovezi privind capacitatea lor de a înota, iar englezii sunt consideraţi primii
dezvoltatori moderni ai înotului ca sport.
Prin inot sunt antrenate toate grupele de muşchi, iar mişcările sunt uşurate de apă, care
preia 70% din greutatea corpului. Practicarea înotului nu implică riscul de traumatizare a
organismului, nu este generator de accidente musculare, articulare sau ale coloanei vertebrale.
Cursurile de înot pentru prescolari au scopul de a-i ajuta pe micuţi să se familiarizeze cu
apa, să capete încredere în ei şi să socializeze cu alţi copii, prin participarea la o serie de activităţi
sigure şi plăcute.
Activităţile de înot contribuie la dezvoltarea deprinderilor de bază ale înotului şi ale celor
de siguranţă in mediul acvatic, prin joc, exploatare şi încurajare. Astfel, copiii de la Grădiniţa
cu Program Prelungit Nr. 7 Deva(vezi foto) au parte de lucruri inedite:
• se bucură de experienţe senzoriale şi motrice adecvate fiecărui stadiu de dezvoltare;
• învaţă prin intermediul jocului cum pot explora mediul acvatic;
• se angajează într-o activitate fizică regulată;
• îşi dezvoltă simţul autonomiei în apă;
• învaţă într-o ambianţă sigură şi relaxată.
Printre beneficiile majore aduse de înot copilului se numără faptul că dezvoltă majoritatea
grupelor musculare, reduce riscurile cardiovasculare (deci acest efort fizic nu constituie un factor
de risc pentru sănătatea aparatului circulator, din contra), ajută în obţinerea unei stări mentale
pozitive, încrederea în propriile forţe este şi ea activată, stimulează circulaţia sângelui, pofta de
mâncare, creşte rezistenţa cardio-pulmonară, ceea ce înseamnă ca ajută atât inima, cât si
plămânii, dezvoltă capacitatea de dezvoltare motorie, ceea ce sugerează o mişcare şi orientare
mai bune în spaţiu, copiii capătă mai repede independenţă datorită faptului că este un sport
individual unde eforturile personale şi succesele obţinute se datorează efortului depus şi, nu în
ultimul rând, această mişcare acvatică susţinută oferă un somn liniştit. Înotul devine o parte din
stilul de viaţă, o preocupare utilă, sanătoasă, un mod de disciplină riguros, un hobby care îi
menţine ocupaţi pe micuţi într-o activitate plăcută.
Prin simpla scufundare în apă, înotătorul are senzaţii deosebite faţă de cele obişnuite în
viaţa terestră, poate chiar similare stării de imponderabilitate. Constatarea că în apă poate face ce
vrea cu corpul său, parcă sfidând legile gravitaţiei, îi dă mai ales sportivului aflat la vârsta
preşcolară impresia că „se joacă” într-un mod plăcut şi interesant. Această bună dispoziţie creată
de deplasarea în mediul acvatic influenţează benefic psihicul în ansamblul său.
53
Bibliografie:
Olaru, Mircea – „Înot”, Ed. Sport-Turism, Bucureşti, 1982
Jude, Ioan – „Psihologie generală şi sportivă – Cursuri de uz intern”, Universitatea „George
Bariţiu” Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, 2001.
Într-o accepţiune largă, jocul este un fenomen de cultură şi are anumite trăsături: “
...jocul este libertate, jocul nu este viaţa obisnuită în spaţiu şi timp, jocul creează ordine, este
ordine, jocul creează o stare de excepţie, un secret şi secretul jocului se exprimă în deghizare“,
spune Jean Huizinga în “HOMO IUDENS”. 2
Conduita de joc reprezintă un aspect al esenţei umane prin capacitatea sa specifică de a
semnifica, de a exprima .
Jocul este o lume a copiilor şi a oamenilor mari, deoarece tuturor le place, tuturor le este
necesară deconectarea pe care jocul o oferă.
Numeroase teorii ce s-au elaborat pe parcursul timpului despre joc vin să răspundă la o
serie de întrebări complexe şi dificile. Care este natura si originea jocului? De ce simte copilul
nevoia atât de imperioasa de a se juca? Ce funcţie îndeplineşte jocul în dezvoltarea personalităţii
copilului?
2
J. Huizinga , - ,,Homo Iudens”, EDP , Bucuresti, pag . 55;
54
Jocul a apărut odată cu copiii, care au alergat, au sărit, s-au căţărat, au construit o căsuţa
etc. Jocurile copiilor sunt o dovadă de sănătate şi produc un sentiment de voioşie şi plăcere. Ele
s-au născut din legătura lor cu natura înconjurătoare şi, practic s-au organizat în procesul vieţii şi
al muncii. Jocul reprezintă o activitate distractivă şi stimulativă a proceselor psihice, favorizând
creativitatea şi optimismul. El este complementar muncii, contribuind la formarea deprinderilor
de a munci.
Viaţa plină de forme a copilăriei este în primul rând joc. Acesta, după părerea lui Jean
Chateau este “o instituţie a poporului de copii”, prin el se realizează cunoaşterea realităţii, se
exersează funcţii psihomotrice şi socio-afective, se afirmă performanţe ale conduitei.3
Oricărui copil mic îi face plăcere să se exprime pentru ca acesta îi dă bucuria de a se simţi
trăind. De aici deducem necesitatea de a se da exprimării personale cea mai mare libertate, de a o
recunoaşte drept cea mai instictuală dintre manifestările spontane.
Libera exprimare presupune un ajutor din partea educatorului, dar nicidecum o
direcţionare precisă. Fiecare copil îşi îmbogăţeşte volumul de cunoştinţe, priceperi, deprinderi,
prin practica încercărilor, fiecare acţiune reuşită constituind un pas înainte în dezvoltarea liberă a
personalităţii individuale.
Rând pe rând, generaţiile de copii îşi aduc contribuţia la îmbogăţirea necontenită a marii
cărţi a jocului, nescrisă – dar cu atât mai durabilă – folosind transformările cantitative şi
calitative ale societăţii în care trăiesc. Orice nouă jucărie înseamnă un act de creaţie, fiindcă ea
înglobează inteligenţă, concepţie, aptitudini umane, artă, muncă.
Jucăriile au devenit o problemă mult prea serioasă pentru a fi lăsată exclusiv pe seama
discernământului copiilor, spun specialistii, care pot fi psihologi, sociologi, informaticieni, toţi
susţinând exigenţa copiilor acestui mileniu în privinţa unei ocupaţii vechi de când lumea: joaca.
Poate fi aceasta instructivă? Poate crea nişte deprinderi şi stimula procese de gândire?
Desigur, deoarece, deşi sursă de plăcere, jocul rămâne un mijloc sigur de a învăţa.
Dacă pătrundem într-un laborator unde se concep şi se analizează jucăriile potrivit
exploziei tehnologice actuale, jucării care ulterior sunt supuse “verdictului“ nemilos al copiilor,
vom constata că scopul acestui laborator este o cercetare fundamentală privind ştiinta jocului şi a
jucăriei 4.
3
S. Cristea, - ,,Evaluarea în procesul didactic”, EDP, Bucuresti, 1998, pag. 256
4
I. Cerghit , - ,,Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă”, E.D.P, Bucuresti, 1976, pg. 166
55
Aceste laboratoare par ieşite din poveşti, iar specialiştii îşi iau rolul foarte în serios.
Aici sunt amenajate şcoli speciale cu durata de câteva săptămâni în care copiii, până la vârsta de
12 ani urmează, în aparenţă, cursuri ca în orice şcoală. Aceasta este doar o impresie, pentru ca
scopul acestei şcoli este deosebit: copiii îi învaţă pe adulţi cum să se joace. Proiectanţi, psihologi,
pediatri, ingineri observă şi studiază fără a fi văzuţi, relaţiile copiilor cu prototipurile de jucării
propuse spre abordare. Rezultatele sunt surprinzătoare:copiii resping 90% din prototipurile care
li se prezintă. În timpul “şcolarizării“, copiii participă în grup de câte 6, dau teste în care
prototipurile sunt aduse laolaltă cu jucării mai puţin recente sau de origine...concurentă.
Concluziile acestor testări sunt o adevărată “mină de aur” pentru producători deoarece ei observă
frecvenţa cu care fiecare participant s-a jucat cu o anumita jucărie, precum şi durata fiecărui joc,
elaborand astfel o statistică în funcţie de vârstă şi sex. Este poate singurul loc sau moment în care
copilul are drept de “veto” în faţa muncii adulţilor.
Pentru a putea fi pe gustul clienţilor, marii producători de jucării au făcut apel la uriaşe
bănci de date în care sunt introduse toate observaţiile de-a lungul mai multor ani, pe cele mai
diferite eşantioane de copii, banca ce este mereu actualizată .
Întreaga tehnologie a producerii de jucării nu este chiar aşa de simplă : a te juca este o
distracţie, dar joaca trebuie să fie instructivă şi ingenioasă.
Jocurile didactice acoperă o gamă largă de activităţi cu conţinut foarte variat de la
intuirea de mulţime până la jocurile ce ilustrează operaţii cu mulţimi echipotente şi rezolvarea
problemelor cu sau fără date numerice. Se argumentează folosirea jocurilor didactice, prin
variante evoluate preluate de la grădiniţă şi adaptate la învăţământul primar. Jocurile didactice
matematice pot fi incluse în structura lecţiei în oricare din momentele ei. Asigură păstrarea
atenţiei, facilitează procesul de însuşire şi consolidare a cunoştintelor, de formare a unor
priceperi şi deprinderi, previne apariţia oboselii, făcându-l pe copil să iubească şcoala şi pe
învăţătorul său.
Sociologii, istoricii se întreabă justificat: ce este de fapt jucăria în prezent? Un mijloc
de educaţie? O distracţie ? O viaţa de copil petrecută în universul rece al tehnologiei înalte? Un
mod corect de a dezvolta inteligenţa şi perspicacitatea copilului în mod eficient?
Niciunul dintre răspunsurile la aceste întrebări nu este cel care epuizează problema,
deoarece nu trebuie niciun moment neglijat factorul uman, decisiv în plamădirea şi conturarea
unui caracter.
56
Copiii copiilor de azi se vor juca la fel de firesc cu trenuri care vor fi conduse, cu
ajutorul unor comenzi date direct din computerul jucăriei ce va fi acţionat de o baterie atomică de
mărimea unei seminţe de mac. Peste alţi 100 de ani, poate copiii se vor juca zburând liber, cu
graţia uşoara a păsărilor născute din geniul lui Brâncusi . Atunci oare vor uita să se joace
“leapsa, şotron, de-a şoarecele şi pisica ?”
În literatura de specialitate se poartă numeroase discuţii contradictorii, dat fiind
faptul că au apărut numeroase teorii ce încearcă să explice jocul şi funcţiile sale în viaţa noastră
de la începutul până la sfârşitul ei .
Jocul constituie un mijloc de înnobilare a unor instincte înnăscute . Prin jocurile de
ficţiune, de achiziţie de construcţie, copilul va anticipa viitoarea sa viaţă de adult, folosind
mijloacele de care dispune şi în limitele impuse de mediu. Jocurile copiilor şi ulterior, ale
adulţilor contribuie la formarea şi dezvoltarea personalităţii. Jocul nu exclude efortul, oboseala,
caracterul serios. Un copil care nu se joacă nu este un copil normal, iar viaţa sa ulterioară, de
adult va avea de suferit. Dimpotriva a folosi jocul, adaptat formelor sale exterioare la scopuri
educative precise, înseamnă a canaliza în scopuri benefice una dintre energiile cele mai profunde
ale copilăriei.
Activitatea ludică constituie o bună parte, daca nu totalitatea activităţii diurne a
copilului . Jocul reprezintă o forţă puternică, o formă spontană de pregatire pentru viaţa matură şi
fixează multe achiziţii pe care le creează. Prin joc se perfecţionează activitatea de învăţare a
diverselor ramuri.
Prin jocul didactic le cultivăm elevilor dragostea pentru studiu, le stimulăm efortul
susţinut şi îi deteminăm să lucreze cu plăcere, cu interes, atât în cadrul lecţiilor, cât şi în
afara lor.
Să nu uităm spusele poetului Blaga, atribuind copiilor versurile ,,Înţelepciunea - ţi
iubirea mea e jocul” 5.
Organizat şi desfăşurat metodic, jocul didactic are o profundă implicaţie în viaţa
elevilor şi o valoare instructiv-educativă deosebită.
57
CALITATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN GRĂDINIŢA DE COPII
Inst. Ilie Elena
G.P.P.Nr.4 Deva
Fără îndoială, educaţia ecologică şi cea pentru sănătatea individuală constituie o prioritate
la nivelul fiecărei etape de şcolarizare, dar şi a tuturor celor implicaţi în educaţie. Ea începe din
familie, de la cele mai mici vârste, şi se continuă apoi pe parcursul întregii vieţi, educaţia formală
transformându-se treptat în autoeducaţie.
În acest sens, încă din învăţământul preprimar, se impun activităţi specifice pentru
educarea ecologică şi educaţia pentru sănătate. Gama lor este foarte largă şi poate cuprinde:
58
SISTEME PEDAGOGICE ALTERNATIVE - MARIA MONTESSORI
Bozdog Silvia
Gradinita ,,Bucuria Copiilor” Medias
Maria Montessori (1876-1952), prima femeie medic din Italia a rămas în istorie în primul
rând ca un creator de sistem pedagogic. Preocupatâ de nevoile şi drepturile copiilor cu deficiente
mintale, Maria Montessori a demonstrat prin studiile şi cercetările întreprinse că aceştia sunt
capabili să promoveze aceleaşi examene pe care le promovează şi copiii normali.
În 1907 a iniţiat un centru de zi, numit „Casa dei Bambini" pentru copiii săraci şi nevoiaşi dintr-
un cartier al capitalei italiene. În cadrul acestui centru ea şi-a testat cunoştinţele obţinute în
munca cu copiii cu deficienţe mintale. Deasemenea, s-a convins că metodele didactice folosite în
munca cu copiii cu deficienţe mintale, aplicate copiilor obişnuiţi ar putea dezvolta şi elibera
personalitatea acestora. Filosofia educaţiei elaborată de Maria Montessori se bazează pe
respectul pentru copil şi nevoile sale.
Metoda Montessori este centrată pe învăţarea observării şi evaluării comportamentului copiilor.
Principalele elemente ale metodei Montessori sunt:
• observaţia, fără ideile preconcepute ale adultului despre cum trebuie să înveţe copiii;
• mediul pregătit;
• conceptul de libertate individuala.
Stadiile dezvoltării individului identificate de Maria Montessori sunt:
Perioada de la naştere la sase ani
Această perioadă este caracterizată ca un „timp de transformări", perioadă în care se
produce o dezvoltare fizică, emoţionala şi socială intensă şi se formează o mare parte din
caracterul copilului. Copilul îşi dezvolta inteligenţa absorbind toate imaginile, sunetele,
mirosurile şi senzaţiile care fac parte din lumea sa. În timpul acestei perioade, copilul este
sensibil la:
• nevoia de ordine; Dr. Montessori a constatat că în jurul vărstei de 2 ani copilul manifesta o
nevoie puternica V de a avea toate lucrurile într- un loc anume. Ordinea creata în jurul copilului
îl ajuta să-şi organizeze procesul de găndire.
• limbajul; Perioadă senzitiva pentru limbaj este de la naştere până la aproximativ trei ani.
Niciodată o persoana nu va fi capabila să înveţe o limba străină aşa de bine cum o face în acest
timp.
• scrierea şi cititul; Acest stadiu este în mod particular esenţial pentru scriere şi limba şi se
recomandă ca mediul să fie adaptat copilului şi bogat în posibilităţi de învăţare, un mediu
pregătit special pentru a ajuta natura inconştientă a copilului la învăţătură.
Perioada de la şase ani la doisprezece ani
În timpul acestei perioade copilul începe să înţeleagă lumea. Nu au loc transformări
majore şi din acest motiv este o perioadă a puterii şi forţei mentale. Copilul exploreoză prin
folosirea imaginaţiei şi fiindcă este interesat de ceea ce nu poate vedea, el foloseşte aptitudini de
învăţare diferite. Este o perioadă de întărire fizica şi copilul este capabil de o putere imensă de
muncă.
Perioada de la doisprezece ani la optsprezece ani.
59
Asemănător cu prima perioadă de dezvoltare, această perioadă este una de mari
transformări iar copilul trebuie să facă faţa multor dificultăţi. Adolescentul are nevoie de un
mediu special, mai ales în timpul primului stadiu al acestei perioade.
Perioada de la optspezece la douăzeci şi patru de ani.
Este perioada în care adolescentul se transformă ca adult. În metoda Montessori accentul
este pus întotdeaună mai mult pe învăţare decât pe predare. Rolul principal al educatorului este
de a observa copilul şi de a pregăti situaţia contextuală pe bază observaţiilor făcute. Copiii învăţă
ca urmare a unei dorinţe fireşti de a învăţa. Munca unui copil înseamnă autodezvoltare şi toate
experienţele trăite sunt cai de a învăţa. Copiii mici au nevoie de libertatea mişcării fizice în
timpul activităţii de învăţare.
Clasele Montessori sunt pregătite astfel încât lasă copilul să-şi aleagă propria activitate.
Copilul respinge în mod natural o activitate care nu corespunde nevoilor sale în timpul unui
anumit stadiu de dezvoltare.
Educatorii Montessori învaţă să lase copiii să caute soluţii atăt pentru problemele
cognitive cât şi pentru cele sociale şi în ce arca să nu impună soluţii copiilor. Educatorii pot oferi
soluţii, dacă ele sunt de ajutor copiilor, în tehnicile de învăţare a rezolvării problemelor. Timpul
potrivit de intervenţie din partea adultului este numit "pragul intervenţiei" şi depinde de
capacitatea adultului de a observa fiecare copil în parte şi de a fi sensibil la dezvoltarea lor
individuală. Educatorii Montessori lasă copiilor mici libertatea de a căuta soluţii pentru,
problemele lor. S-a remarcat faptul că observarea este una dintre cele mai mari provocări pentru
mulţi educători. Pe măsură ce educatorii învaţă arta observării, nevoile de dezvoltare ale fiecărui
copil vor deveni foarte clare. Scopul educatorilor Montessori este de a învăţa prin observare
nevoile fiecărui copil în mod individual şi apoi să pregătească un mediu care să ofere copilului
posibilitatea de a învăţa, prin sintagma „mediul pregătit",
Maria Montessori se referea la două caracteristici de bază ale acestuia:
• să ofere materiale educative adaptate nevoilor copilului;
• să permită fiecărui copil libertatea de a explora şi de a se dezvolta în ritmul său natural
propriu.
Aşadar, mediul pregătit permite desfăşurarea unor activităţi în care ajutorul din partea
adultului să fie cât mai redus, copiii dezvoltându-şi aptitudinile de rezolvare a problemelor şi
autodisciplina. Într-un mediu pregătit educatorii pot, dacă este necesar, să ofere ajutorul, dar
copilul este lăsat să aleagă materialele în concordantă cu nevoile lui, să repete unele acţiuni, să-şi
ordoneze lucrurile la sfârsitul activităţii.
Maria Montessori a accentuat importanţa conceptului de libertate: „Adevărata libertate este o
consecinţă a dezvoltării, libertatea dezvoltă prin educaţie ghidul interior latent al copilului.
Libertatea este construirea propriei personalităţi obţinută prin efortul şi experienţa fiecăruia, este
un drum lung pe care fiecare copil trebuie să-l parcurgă pentru atingerea maturităţii în care
nimeni nu poate forţa pe altcineva în dezvoltare. Nimeni nu poate învăţa un copil să se dezvolte."
Rolul adultului în clasa Montessori este să ghideze copilul spre învăţătură. Când educatorul îşi
formează aptitudinile de observare, nevoile individuale ale copilului devin clare. Principalele
concepte care stau la baza oricărui educator Montessori sunt
• să observe copiii;
• să recunoască nevoile de dezvoltare ale fiecărui copil în parte;
• să pregătească mediul;
• să înţeleagă nevoia de a repeta activităţile;
60
• să demonstreze, în cât mai puţine cuvinte posibil, etapele pentru completarea unei
activităţi;
• să recunoască „pragul de intervenţie";
• să recunoască nevoia de mişcare fizică;
• să stabilească rutine;
• să conducă prin exemplu;
• să arate respect;
• să vorbească cu o voce joasă;
• să vorbească cu grafie şi respect;
• să arate atractiv.
61
6. ASPECTE DIN ACTIVITATI EXTRACURRICULARE
Este un nume sugestiv, proiectul demarând pentru a da finalitate prin artă descoperirilor,
cunoştinţelor dobândite în cadrul programului “Ziua Europeană a Democraţiei Locale” cu tema
“Biodiversitatea” – primii paşi spre educaţia ecologică a copiilor preşcolari de la grupa
pregătitoare în colaborare cu şcolarii clasei a II-a,inv. Muntean Nicolae, de la Şcoala de Arte si
Meserii din comuna Târnava.
În perioada 1-15 octombrie 2010 am stabilit şi atins următoarele obiective: intărirea
atitudinii pozitive faţă de mediul natural, sensibilizarea copiilor pentru a aprecia diversitatea
naturii, de a reda in lucrările lor frumuseţiile naturii, folosind materiale ecologice – refolosibile,
materiale din natură, realizarea unor machete, tablouri, jucării, descoperirea copiilor talentaţi.
În diverse activităţi, copii au fost familiarizaţi cu mediul natural, cu diversitatea acestuia
prin – observări, plimbări, vizite, cântece, enciclopedii, vizionării DVD.
Ei au descoperit ca ea este o inepuizabilă sursă de materiale, dintre cele mai variate ca
formă, culoare, structură, din care pot fi realizate obiecte frumoase, cât şi folositoare. Astfel, am
iniţiat cercul de picturăe “Eco” prin care am reuşit să transmit următoarele mesaje: stimularea
creativităţii si originalităţii, a dorinţei copiilor de a realiza: colţuri din natură cu materiale dăruite
de însăşi mediul care ne inconjoară, mulţumire şi incântare – vizavi de lucrările care ne
înfrumuseţează viaţa, mediul ambient, concomitent cu protejarea naturii.
Satisfăcătoare au fost rezultatele obţinute: preşcolarii si şcolarii au conştientizat faptul că
unele obiecte pot fi confecţionate fără a distruge elemente din natură, educarea simţului - estetic -
ambietarea clasei, a grupei, mediului de acasă, avâand satisfacţia muncii sale, expoziţii si
portofolii.
Toate activităţile desfăşurate in grădiniţă şi în şcoala trebuie continuate şi perfecţionate la
vârste mai mari, îin nici un caz nu trebuie abandonate. În tot acest timp copilul trebuie încurajat
sa pună întrebări, să caute răspuns singur la unele probleme. El trebuie invăţat sa aleagă , sa fie
selective, sa gândească în favoarea naturii.
62
Aprofundarea unui astfel de program va pregăti copilul de astăzi, de la cea mai frageda
vârstă, pentru momentul în care va fi cetăţean al unei Europe fără graniţe, dar cu reglementări
stricte in domeniul protecţiei mediului.
Indicele de eficienţă al acestui proiect va decurge din consemnările din rapoarte,
comunicări efectuate pe toata durata derulării, cât şi din opinia d-lui director A.D.I Econord
Sibiu – Vladimir Şargu.
COORDONATOR ACTIVITĂŢI
COSTEA AGNES
SAM TARNAVA
63
SĂRBĂTORI MAGICE
SĂRBĂTORI FERICITE
VĂ UREAZĂ COPIII ŞI
COLEGELE DE LA
G.P.N. Nr. 8 din
SEBEŞ, jud. ALBA!
64
GRADINIŢA GAROAFA –JUDETUL VRANCEA
SE ÎMPODOBESTE BRADUL
65
DAR NU NUMAI ATAT,SE ŞI DECOREAZĂ…..
66
DIN CARE NU PUTEAU LIPSI FRUMOASELE NOASTRE TRADIŢII ŞI OBICEIURI
67
ACESTIA SUNT DOAR CATIVA DINTRE COPIII CARE AU
PARTICIPAT LA REALIZAREA EXPOZITIEI
68
GRĂDINIŢA CU PROGRAM PRELUNGIT NR.7 DEVA
ATELIER DE LUCRU
ARGUMENT :
Copiii privesc cu plăcere desenele ,picturile ,imaginile din cărti ,albume ,reviste,etc .
Sunt fascinaţi de acestea şi imediat işi exprima dorinţa de a le avea şi ei dar dacă le propui să
realizeze şi ei ceva asemănător datorită faptului că nu şi-au însuşit toate priceperile şi
deprinderile sau nu sunt îndeajuns de dezvoltate copii refuză să picteze pe motiv că nu ştiu.
Prin organizarea acestui atelier ne propunem stimularea creativităţii copiilor si exprimarea
acesteia prin realizarea unor lucrări artistice si practice dar si dobândirea de către copii a unor noi
tehnici de lucru precum şi consolidarea priceperilor şi deprinderilor deja însuşite.
69
ECHIPA DE LUCRU:
SCOPUL ATELIERULUI :
OBIECTIVE URMĂRITE :
ACTIVITĂŢI PROPUSE :
“ Acvariul “ – macheta
“ Martisoare “ – colaj
EVALUAREA ATELIERULUI :
70
8. CREATII LITERARE
Desfăşurarea activităţii
1. CONCURS DE RECITĂRI-poezii din opera poetului
2. CONCURS ÎNTRE GRUPE-cultură generală
3. DRAMATIZARE-„Scrisoarea III“
71
O astfel de activitate cultural-artistică presupune realizarea unui cadru festiv, care să
accentueze emoţia acelor momente literare. Pentru a spori valoarea educativă a ambianţei, am
amenajat o mini expoziţie de carte în sala de clasă. Am aşezat la loc de cinste portretul poetului
MIHAI EMINESCU, iar pe o masă volume de cărţi cu opera eminesciană, de edituri diferite.
Elevii care au participat la dramatizarea poeziei ,,Scrisoarea III“ s-au costumat în personajele
literare eroice.
Pentru fundalul concursului de recitări am folosit un CD-player, care să ne ajute la
ascultarea unui fond muzical în timpul recitărilor.
Genial, Eminescu a intuit steaua sa care nu se va stinge cât va trăi Pământul: „De-oi muri … al
meu nume o să-l poarte / Secolii din gură-n gură şi l-or duce mai departe …”.
72
Prezint modele de diplomă:
15 IANUARIE 2010
73
VIBRAŢIA VERSURILOR Apele-astupându-le,
EMINESCIENE Troienind cararile
DORINŢA Si gonind cântarile;
Si mai fac ce fac de mult,
Vino-n codru la izvorul Vara doina mi-o ascult
Care tremură pe prund, Pe cararea spre izvor
Unde prispa cea de brazde Ce le-am dat-o tuturor,
Crengi plecate o ascund. Implându-si cofeile,
Mi-o cânta femeile.
Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi, � Codrule cu râuri line,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Vreme trece, vreme vine,
Să-l ridic de pe obraz.
Tu din tânar precum esti
Tot mereu întineresti.
Pe genunchii mei şedea-vei,
Vom fi singuri-singurei,
Or să-ţi cadă flori de tei. � Ce mi-i vremea, când de veacuri
Pe-al meu braţ încet s-o culci, Stele-mi scânteie pe lacuri,
Lăsând pradă gurii mele Ca de-i vremea rea sau buna,
Ale tale buze dulci... Vântu-mi bate, frunza-mi suna;
Si de-i vremea buna, rea,
Vom visa un vis ferice, Mie-mi curge Dunarea.
Îngâna-ne-vor c-un cânt Numai omu-i schimbator,
Singuratece izvoare, Pe pamânt ratacitor,
Blânda batere de vânt; Iar noi locului ne tinem,
Cum am fost asa ramânem:
Adormind de armonia Marea si cu râurile,
Codrului bătut de gânduri, Lumea cu pustiurile,
Flori de tei deasupra noastră Luna si cu soarele,
Or să cadă rânduri-rânduri. Codrul cu izvoarele.
� Codrule, codrutule,
Ce mai faci, dragutule,
Ca de când nu ne-am vazut prof. înv. primar, Deteşan Mirela
Multa vreme a trecut Camelia
Si de când m-am departat, Şcoala:
Gimnaziul de Stat ,,Traian“, Târnăveni,
Multa lume am îmblat.
jud. Mureş
Structură: Gimnaziul de
� Iar, eu fac ce fac de mult, Stat ,,Decebal“, Bobohalma, jud. Mures
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
74
POVESTE DE IARNĂ
Costan Rodica
În lumea spiriduşilor era agitaţie mare. Se apropia iarna şi aveau din ce în ce mai multe de făcut.
Spiriduşii tineri, care abia terminaseră şcoala, erau cei mai agitaţi. Ei nu ştiau încă ce vor avea de
făcut.Unii urmau să fie trimişi la Moş Crăciun, să-l ajute să citească scrisorile de la oameni, alţii
urmau să-i ajute pe pitici să contruiască jucării, să pregătească tot felul de cadouri, iar alţii urmau
să colinde lumea în lung şi în lat şi să hotărască cine merită şi cine nu merită să primească daruri
de la Moş Crăciun. În sinea lor, toţi micii spiriduşi sperau să fie trimişi să colinde lumea. Ce
putea fi mai minunat, după atâta vreme petrecută în şcoală, decât să străbată lumea oamenilor
dintr-un capăt în altul. Spiriduşul Pin era unul dintre cei mai mici din cei ce tocmai terminaseră
şcoala, dar şi unul dintre cei mai isteţi. Tocmai de aceea visa clipă de clipă, că va fi trimis în
lumea oamenilor. Nu mai avea stare şi se învârtea atât de zgomotos prin casă, încât în cele din
urmă, ca să-l mai liniştească, stră-bunicul îl chemă la el să-i povestească despre vremurile în care
şi el de-abia terminase şcoala.Lui Pin îi plăcea mult să-l asculte, dar acum mai degrabă s-ar fi
întâlnit cu prietenii lui de la şcoală, să-şi imagineze ce vor face peste iarnă, decât să-l asculte pe
bătrânul spiriduş. Ţinea însă prea mult la stră-bunicul lui, astfel că, de îndată ce-i auzi chemarea,
alergă la el. Ca întotdeauna, îşi făcu un culcuş din perne pe jos şi se cuibări acolo, aşteptând cu
nerăbdare ca bătrânul să-şi înceapă povestea. Dar acesta nu zicea nimic. Stătea în balansoarul de
aceeaşi vârstă cu el şi părea că doarme. Pin ştia însă că nu doarme. Aproape adormise el în
culcuşul de perne, când stră-bunicul rupse tăcerea:
- Erau alte vremuri când am terminat eu şcoala. Pentru unii era mai uşor, pentru alţii era mai greu
… Tu ce-ţi doreşti să faci acum, că ai terminat cu şcoala?
- Să fiu trimis în lumea oamenilor, strigă imediat Pin. Ce poate fi mai frumos! Nu-ţi dai
seama? Câte aventuri … !
- Nu o să fie deloc uşor dacă te trimit acolo, jos, printre oameni, ştii?
- Of! Ce tânăr şi naiv eşti, oftă bătrânul. Chiar crezi că este uşor să-i găseşti pe oamenii cu
aură? Pe vremea mea, da, era uşor. Îi întâlneai la tot pasul. Dar acum … o să vezi.
Oamenii nu mai cred în sărbători, nu mai cred că există Moş Crăciun, pitici şi spiriduşi.
Ca urmare, s-au înrăit. Şi numai oamenii cu adevărat buni, neduşmănoşi, cu gâduri
frumoase şi privirea limpede, care se pot bucura cu inima uşoară de venirea unei
75
sărbători, au această aură. O să ţi se pară tot timpul că vezi aura care trebuie, o să te
repezi fericit către acel om şi ajuns aproape o să descoperi că este vorba doar de “un gând
bun de Crăciun”, atâta tot. Va trebui să fi foarte atent să nu te păcăleşti.
- Nu te cred! Nu poate fi adevărat! sări Pin de pe pernele lui. Dacă ar fi aşa cum spui, piticii
n-ar avea atât de mult de lucru cu pregătitul cadourilor!
- Nici nu mai au, mormăi stră-bunicul. Piticii s-ar descurca singuri cu darurile. Şi doar pentru
că noi ţinem foarte mult la tradiţii şi nu ne dăm în lături de la nimic ca să le păstrăm,
continuăm să trimitem spiriduşii tineri să-i ajute pe pitici.
Pin căzu pe gânduri. “Să fie adevărat ce auzise de la stră-bunicul? Până acum, nimic din ce-i
spusese de-a lungul anilor nu se dovedise a fi greşit. Dar poate că acum se înşela. Nu se putea ca
toţi colegii lui , ca de altfel şi el, să viseze la minunăţia călătoriilor în lumea oamenilor şi acestea
să se dovedească a fi taman pe dos! Pur şi simplu nu se putea! De data asta stră-bunicul
greşeşte.” concluzionă Pin.
Stră-bunicul părea că a adormit din nou, aşa că Pin se ridică încetişor şi ieşi tiptil din în
76
IARNA
Danc Mihaela
Ne jucăm,ne veselim,
Iarna blândă o iubim.
Şi ne bucurăm de ea
Că ne-aduce zăpada.
Înarmaţi cu sănioare,
Cizme pân’la subsioare
Cu căciuli şi cu paltoane
Veseli,bucurie mare.
LA SĂNIUŞ
Danc Mihaela
Sus pe sănioară, dragă copilaş,
Ochii îi închide, zboară pe imaş.
Repede ca gândul pârtia cobori,
N-ai pleca acasă, poate, doar în zori.
MOŞ CRĂCIUN
Danc Mihaela
Moş Crăciun,Moş Crăciun, Moş Crăciun,Moş Crăciun
Te iubim ca tu eşti bun. Chiar dacă nu mai sunt mică
De un an visez la tine Îmi doresc o păpuşică,
Şi te-aştept să vii la mine. Dar să vezi ,nu foarte mică
Moş Crăciun,Moş Crăciun,
Multe eu aş vrea sa-ţi spun.
Vezi,tu,dragă Moş Crăciun
Eu sunt mare de acum.
77
PRIMĂVARA
de Ed.Marinela Istrate
VESTITORUL PRIMĂVERII
de Ed.Marinela Istrate
Soarele le va-ncălzi.
Zăpadă nu va mai fi.
Câmpia va înverzi,
Aşteptaţi dar, dragi copii.
78
DORINŢA
PETROI LAURA-EMILIA
ŞCOALA GENERALĂ DOBRA
Aş vrea să adorm,
Dar gândul nu-mi dă pace!
Indiferent,orice ar fi,
La tine m-oi întoarce!
Şi buzele de micşunele
Parcă ar fi spus ceva
O şoaptă dulce să fi fost?
Sau oare altceva?
79
Sărutul parcă lâncezeşte
Şi din vis mă trezesc.
Sper ca visul să se repete
Căci tare îmi doresc!
DE DRAGUL TĂU…
VRAJA IUBIRII
80
O voi numi „luceafărul” cel care,
Va lumina viaţa mea!
IARNA
81
Cu calm Moşul reluă o dată şi încă o dată toate însemnările din registrul său şi
corectă greşelile. Citea cu migală toate dorinţele copiilor, verifica însemnările cu privire
la comportamentul acestora şi abia apoi pachetul era sigilat.
Acum în căsuţa lui din Laponia spiriduşii cei jucăuşi care în fiecare an îl ajută pe
Moş să pregătească darurile, trebăluiau de zor la ambalarea celor din urmă pachete.
Moşul grăbit dădea ordine în drepta şi în stânga urmărind cu atenţie fiecare
mişcare. După ce a controlat încă o dată dacă lista este completă, a verificat sacul cu
cadouri, l-a chemat pe şeful spiriduşilor şi i-a spus:
- Totul e în ordine?
- Da!, a răspuns spiriduşul.
- Atunci fugi şi înhamă renii la sanie şi nu uita ca în fruntea lor să fie Rudolf,
pentru că numai el îmi poate lumina calea cu nasul său de un roşu strălucitor şi numai el
cunoaşte toate drumurile.
- Aşa să fie! a răspuns spiriduşul, apoi a dispărut în fugă.
Moşul reciti registrul în care erau trecute dorinţele copiilor, aşteptând să vină
sania. Îi era teamă să nu fi omis ceva sau să fi uitat pe cineva. Îşi privi ceasul. Deja se
apropia miezul nopţii. Era târziu. Stelele sclipeau pe boltă iar zăpada proaspătă scânteia
ca un câmp de diamante. Brazii cu crengile aplecate de omăt respirau a sărbătoare.
Undeva în noapte, în mii de case, ochişorii copiilor luceau în aşteptarea lui Moş
Crăciun...
Dar iată că spiriduşul şi sania întârziau. Moşul şi-a mai consultat o dată ceasul şi a dat
din cap nemulţumit:
- Anul acesta n-o să ajung la timp! murmură el în barbă.
Într-un târziu a apărut şi spiriduşul însoţit de alţi câţiva. Toţi erau posomorâţi şi
aveau feţele palide. Era evident că se întâmplase ceva.
- Ce se întâmplă? Unde e sania? Deja este târziu, se nelinişteşte Moş Crăciun.
- Păiii..să vezi ce s-a întâmplat, a început spiriduşul cu jumătate de gură.
- Ce s-a mai întâmplat? Nu s-au întâmplat destule până acum?! exclamă Moş
Crăciun.
- Rudolf, Rudolf..a început spiriduşul.
- Ce e cu Rudolf? se încruntă Mosul.
- E bolnav...Nu se simte bine... A răcit.
- Acum si-a găsit, murmură Moş Crăciun în barbă.
- Să-l vezi cum arată, au început în cor spiriduşii. Nasul lui roşu zici că ia foc. Stă
înfofolit în pături, cu fular la gât şi nu bea decât ceai de măceşe îndulcit cu miere.
- Nu ştiu unde a răcit aşa rău.
- Poate a mâncat îngheţată.
- Sau poate nu s-a îmbrăcat corespunzător.
- Poate a răcit când trăgea sania...
82
- Destul!!! s-a supărat Moş Crăciun. Acum ce facem? Singur nu pot căra sacul cu
daruri pentru toţi. Să vedeţi că rămâne bradul fără podoabe şi jucării anul acesta...Cemaţi
un taxi!
- Prea Bunule, aici nu sunt taxiuri, îl atenţionaseră spiriduşii.
- Atunci tren, avion, balon, căutaţi ceva..!
- Moşule, cine a mai văzut Moş Crăciun în balon? Sau în tren? Cu trenul cum intri
pe coş?
- Aşa e, se întristează Moşul. Şi totuşi nu putem lăsa milioane de copii fără darurile
de Crăciun. Cu toţii şi-au plecat privirea îngânduraţi. „Cine tage sania lui Moş
Crăciun?”se întrebau cu toţii.
Deodată dintr-un colţ al casei un glas mic şi sfios ca de clopoţel îndrăzni.
- Am putea noi trage sania....
- Care voi? s-a înviorat Moş Crăciun.
- Noi, iepuraşii!
- Dar tu de unde ai apărut? se miră Moşul.
- M-au chemat spiriduşii să le dau o mână de ajutor. În fiecare an fac asta.
- Şi ce puteţi face voi? se miră Moşul.
- Putem trage sania la fel ca renii, iar eu cunoasc toate drumurile. Cerul este senin
şi înstelat, nu vom anea probleme nici cu iluminatul.
Moşul se uită întrebător la spiriduş.
- N-am altă soluţie, hotărî el. Decât deloc, mai bine încerc cu iepuraşii.
Şi numai ce sări Ţopăilă într-un picior şi fluieră o dată din toate puterile. De prin cotloane
au răsărit iepuraşii gata să se înhame la sania Moşului.
Povestea spune că iepuraşii au tras atât de bine sania şi s-au grăbit atât de mult,
încât cu toată întârzierea darurile au ajuns la timp la copii. Brazi înpodobiţi au strălucit în
toate casele, plăcintele şi cozonacii au ieşit aburind din cuptor, iar chiotele de bucurie ale
copiilor răsunau departe în noapte. Zăpada a continuat să cadă, acoperind totul cu o
mantie strălucitoare.
Mos Crăciun s-a întors mulţumit în căsuţa lui de gheaţă.
De atunci Moşul soseşte în seara când împarte darurile cu o sanie trasă când de
iepuraşi, când de reni, după cum vine rândul fiecăruia.
83
IARNA
Şi copiii şi nepoţii
Se adună lângă brad
Şi sărbătoresc cu drag.
DE CRĂCIUN
84
Multumim tuturor colaboratorilor !
Almanah de dascal , Nr. 2
85