Metoda didactică reprezintă o cale eficientă de organizare și conducere a

învățării, un mod comun de a proceda care reunește într-un tot familiar

eforturile profesorului și ale elevilor săi (I.Cerghit, 2001, p.63). Pot fi
considerate drept “calea de urmat în activitatea comună a educatorului și
educaților, pentru îndeplinirea scopurilor învățământului adică pentru formarea
și informarea educațiilor”. (C. Miose, 1998. p.143).
Metodele tradiționale lasă impresia că nu ar mai fi în conformitate cu
noile principii ale participării active și conștiente a elevului.Acestea pot însă
dobândi o valoare deosebită în condițiile unui auditoriu numeros, având un
nivel cultural care să-i asigure accesul la mesajul informațional transmis,
raportat la unitatea de timp.
Metodele activ-participative pun accent pe învățarea prin cooperare,
aflându-se în antiteză cu metodele tradiționale de învățare.În procesul
instructiv-educativ, încurajarea comportamentului participativ înseamnă pasul
de la “a învăța” la “a învăța să fii și să devii”, adică pregătirea pentru a face
față situațiilor, dobândind dorința de angajare și acțiune.
Tradiționale
• Comunicarea este unidirecțională;
• Accentul cade pe transmiterea de
cunoștințe;
• Pun accentul pe însușirea
conținutului,vizând, în pricipal, latura
informativă a educației;
• Sunt centrate pe activitatea de
predare a profesorului;
• Sunt predominant comunicative;
• Sunt orientate, în principal, spre
produsul final, evaluarea fiind de fapt
o reproducere a cunoștințelor;
• Stimulează motivația extrinsecă
pentru învățare;
• Relația educator-copil este
autocratică, disciplina școlară fiind
impusă;
• Aceste metode generează pasivitatea
în rândul copiilor.
Interactive
• Comunicarea este multidirecțională;
• Accentul cade pe dezvoltarea gândirii;
• Evaluarea este una formativă;
• Încurajează participarea, inițiativa,
creativitatea;
• Este încurajat parteneriatul cadru
didactic-copil;
• Acordă prioritate dezvoltării
personalității copiilor, vizând latura
formativă a educației;
• Sunt centrate pe activitatea de învățare
a copilului, acesta devenind subiect al
procesului educațional;
• Sunt centrate pe acțiune, pe învățarea
prin descoperire;
• Sunt flexibile, încurajează învățarea prin
cooperare și capacitatea de
autoevaluare la elevi,evaluarea fiind
una formativă;
• Relația educator-copil este democratică
bazată pe respect și colaborare, iar
disciplina derivă din modul de
organizare a activității;
• Prin metodele moderne se încurajează
participarea copiilor, inițiativa și
creativitatea.
 Ciorchinele

• Este o tehnică care exersează gândirea liberă a copiilor asupra unei teme şi
facilitează realizarea unor conexiuni între idei deschizand căile de acces şi
actualizând cunoştinţele anterioare.
•Stimulează realizarea unor asociaţii noi de idei.

ETAPE:

•Se desenează un obiect în mijlocul, tablei / planşă.

•Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei, prin cuvinte sau desene, legate
de tema dată.

•Se fac conexiuni, de la titlu la lucrările copiilor, acestea se pot face cu linii
trasate de la nucleu la contribuţiile copiilor sau a grupurilor.
Ciorchinele

TOPIREA
ZĂPEZII

PRIMĂVARA

8 MARTIE
 Piramida

•Metoda poate fi integrată la începutul unei ativităţi pentru reactualizarea

cunoştinţelor, sau în vederea realizării feed-back-ului, ca varianta de
desfăşurare a unui joc didactic.

ETAPE:
•se decupează mai multe dreptunghiuri de culori diferite;
•se construieşte piramida după îndrumări verbale formulate (după culoare);
•vizualizarea piramidei construite;
•Se poate lucra cu diverse imagini (jetoane cu fructe, animale, legume, etc.)
•Imaginile se clasifică după felul lor şi copiii găsesc locul potrivit.
 Piramida

La realizarea feed-back-ului - ANIMALE.

animal domestic de la noi din ţară

animale domestice, să nu fie pasăre

de la noi din ţară

animale domestice şi sălbatice

de la noi din ţară

animale care
trăiesc pe uscat

animale
 Explozia Stelară

•Este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitate de relaxare a copiilor şi se

bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi de noi desco-
periri. Începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afara, cu întrebări la fel ca o
explozie stelară.
ETAPE:
•Copiii sunt aşezati în semicerc.

•Pe un panou se desenează o stea mare pe care se scrie sau se deseneaza ideea
centrală.

•Pe cele cinci steluţe mai mici se scriu întrebările: Ce? Cine? Unde? De ce? Cand?.
Cinci copii din grupă extrag câte o întrebare. Fiecare copil îşi alege câte 3-4 colegi cu
care se organizează în grupe. Grupurile colaboreaza în elaborarea întrebărilor.

•La expirarea timpului copiii revin în semicerc în jurul stelei mari şi comunică întrebările
elaborate. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări.

•Se apreciază întrebările copiilor , efortul acestora de a le elabora precum şi modul de

colaborare şi interacţiune.
Explozia Stelară
 Diagrama Venn

•Diagrama Venn este o metodă grafică ce poate fi utilizată în activităţile de învăţare

sau la fixarea cunostinţelor, putând constitui şi o modalitate de evaluare.

• Este eficientă în formarea capacităţilor copiilor de a compara două evenimente,

procese, noţiuni, personalităţi, – scopul lor este să evidenţieze asemănări, deosebiri
şi elemente comune, în cazul a două concepte, personaje sau evenimente
ETAPE:
•Se completează cercurile cu informaţiile referitoare la problemele de comparat ;
în zona suprapusă se desenează/notează asemănările, elementele comune
temelor comparate.

•Copiii pot gândi, lucra în perechi, să comunice şi să completeze diagrama, apoi se

pot grupa câte 4, pentru a-şi compara cercurile, completând împreună zona de
intersecţie a lor cu elementele comune celor două concepte.
 Diagrama Venn
Compararea a două poveşti cunoscute de copii.
 Brainstormingul

• Brainstormingul, “furtuna în creier”, “asaltul de idei” este o metodă

de stimulare a creativității ce constă în enunțarea spontană a cât mai
multor idei pentru soluționarea unei probleme.

• La baza acestei metode stau două principii, neutralizarea blocajului

gândirii și stimularea ideilor noi într-o formă spontană.

• Există două faze distincte în desfășurarea asaltului de idei, formularea

temei și identificarea participanților și comunicarea temei în momentul
începerii activități, dându-se posibilitatea fiecărui copil să dea un
răspuns sau altul, fără argumentare și într-un timp cât mai scurt.
 Brainstormingul

Tema: Insectele

• La începutul activității copiii stabilesc împreună insectele primăverii

pornind de la întrebarea:”Care sunt insectele ce apar primăvara?”

• Fiecare copil numește o insectă fără a repeta răspunsul dat de

colegi.Sunt notate toate răspunsurile (se așează imagini reprezentative în
dreptul cuvintelor notate).

• Braistormingul poate fi folosit și ca procedeu didactic în cadrul

activităților. Gândaci

Gărgărițe Insecte Albine

Fluturi
 Harta Conceptuală

•Este o metodă ce structurează cunoştinţele copilului, iar important nu este

cât cunoaşte copilul, ci relaţiile care se stabilesc între cunoştintele asimilate.

•Este o metodă prin care învaţarea noilor informaţii depinde de conceptele

deja existente în mintea copilului şi de relaţiile care se stabilesc între acestea.

ETAPE:

•Educatoarea desenează sau lipeşte în mijlocul planşei tema care se

dezbate.

•Prin săgeţi duse spre margine desenează sau scrie tot ce se spune despre
aceasta.

•Fiecare copil contribue cu cunoştinţele pe care le are.

Harta Conceptuală

Evaluare “Copacul”

AURUL VERDE
AL NATURII

FACE UMBRĂ
 Cubul

• Copiii se împart în șase grupe.

• Pe fiecare față a cubului există o cerință care trebuie să înceapă cu

cuvintele:”descrie, compară, asociază, argumentează, analizează și
aplică”.

• Etapele aplicării metodei:

-Se confecționează un cub (din carton, placaj, burete sau material
plastic) cu fețe colorate diferit.
Fiecărei fețe îi corespunde un verb:roșu-descrie, albastru-compară,
violet-asociază, verde-analizează, maro-aplică, portocaliu-
argumentează.
-Se formează grupuri de 4-5 copii și se alege un lider, care va
prezenta rezultatul activității.
-Se anunță sarcina și timpul acordat realizării acesteia.
-Se realizează sarcina.
-Se prezintă răspunsul grupului.Copiii îl analizează și fac comentarii.
 Cubul

Tema:Anotimpul vara

•Se prezintă cubul.Copiii primesc căte o floare (acestea sunt colorate în nuanțele
de pe fețele cubului) și se formează 6 grupuri.Fiecare grup își alege un
lider.Acesta extrage un bilețel, a cărui culoare corespunde cu una din fețele
cubului și astfel se stabilește verbul definitoriu pentru acel grup ( descrie,
compară, asociază, analizează, aplică, argumentează ). Se anunță tema și timpul
alocat (10-15 min).Pornind sarcina de lucru, grupurile discută, colaborează,
fixează modalitatea de prezentare a rezultatului.
•Grupul I. Descrie- să enumere cât mai multe elemente specifice anotimpului
vara.
•Grupul II. Compară-să stabilească asemănări și deosebiri între anotimpul vara și
anotimpul toamna.
•Grupul III. Asociază-să recite versuri care se potrivesc cu imaginile de pe masă(
flori,soare,fluturi, copac cu cireșe etc).
•Grupul IV. Analizează-să stabilească parțile componente ale fructelor și
legumelor de vară.
•Grupul V. Aplică-să deseneze cât mai multe elemente specifice verii, încât să
obțină un tablou general al anotimpului respectiv.
•Grupul VI. Argumentează-să motiveze de ce le place vara.