Amintiri din copilarie

- roman Ion Creanga

Romanul este o specie a genului epic, in proza, de dimensiuni ample, cu multiple

conflicte prezentate pe mai multe planuri, in care accentul cade, in egala masura, pe actiune si pe
personaje.
Amintiri din copilarie este un roman autobiografic, romanul formarii personalitatii unui
tanar care prezinta procesul educatiei si al experientei dobandite de Nica; Ion Creanga fiind
scriitorul care realizeaza primul roman al copilariei taranesti din literatura noastra.
Cartea ofer o relatare detaliat a copilriei lui Ion Creang, petrecut n ceea ce era
atunci Principatul Moldovei, cu amnunte privind peisajul social al universului copilriei sale,
descriind relaiile dintre eroul principal, cunoscut n acest context ca Nic al lui tefan a
Petrei sau Nic-a lui tefan a Petrei, i diversele persoane cu care interacioneaz.
Ea urmrete maturizarea lui Nic, de la o vrst idilic n satul Humuleti (astzi parte a
oraului Trgu Neam) la o adolescen rebel i la pregtirea pentru intrarea n rndul
preoimii ortodoxe n centrele urbane Flticeni i Iai. Textul nsui este remarcabil prin
utilizarea unui vocabular caracteristic bogat n particulariti dialectale din zona Moldovei.
In ceea ce-l priveste pe autor, acesta unul dintre cei mai mari prozatori ai literaturii
romane, s-a nascut la Iasi Humulesti. Acesta a trait in secolul XIX iar dintre contemporanii sai
ii amintim pe : Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Mihai Eminescu. In ceea ce priveste operele sale
litarare, amintim: Capra cu trei iezi, Ivan Turbinca, Mos Ion Roata si Unirea, Fata babei
si fata mosneagului etc.
Dimensiunea textului una dintre cele mai evidente trasaturi ale romanului se remarca
si in textul nostru, acesta fiind alcatuit din patru captitole si in fiecare dintre acestea se prezinta
copilaria lui Ion Creanga oglindita in viata personajului central, Nica.
Fiind un text epic, comunicarea autor lector se realizeaza indirect, prin intermediul
naratorului, personajelor si actiunii.
Vocea naratorului relateaza la persoana I si se identifica perfect cu cel pe care l-am numit
personaj central al textului, Nica fiind autorul insasi la varsta copilariei. Principala grija a
autorului este insa evocarea varstei de aur pentru ca, daca prin amanunte Nica este propria sa
ipostaza, asa cum i-o pastreaza amintirea, tipologic vorbind, eroul sau este "copilul universal"
(G. Calinescu): "asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred ca au fost toti copiii de cand lumea
asta si pamantul". Izvoarele de inspiratie sunt autobiografice, iar evocarea se face din

perspectiva indepartata a maturitatii, fiind dominata de un impuls afectiv greu de stapanit:

nostalgia.
Opera gazduieste foarte multe personaje, lucru datorat si dimnesiunii ample a textului si a
faptului ca exista mai multe conflicte, dintre acestea enumeram: Nica, preotul, badita Vasile,
Samaranda, Dumitru, Irinuca, matusa Marioara, mos Vasile, varul Ion, Zaharia etc.
Textul fiind atat de amplu, cuprinde multe intamplari care mai de care mai amuzante si
mai inspirate din viata copilariei din acele vremuri: la scaldat, la cirese, pupaza din tei, calul
balan.... Noi ne vom opri asupra uneia dintre acestea, si anume asupra intamplarii La scaldat.
n acest episod Nic ia decizia de a pleca la scldat, fr s asculte de mama sa, dei
aceasta l-a rugat s legene copilul deoarece ea avea o mulime de alte treburi: de esut, de cusut,
de fcut mncare; biatul sta pe gnduri. A stat el aa o vreme, dar era atat de cald i senin c nu
putu rezista i a fugit la balt, la scldat. Cnd i ddu seama c Nic a fugit, mama lui a
nceput s-l strige ct se poate de tare. Aceasta a lsat totul balt i a plecat la balt dup biat,
pentru c tia c acolo s-a dus. Mama sa l-a privit cum se distra dup care s-a furiat i i-a luat
hainele i l-a lsat acolo n pielea goal. Fetele de pe la ru, vznd asta, au nceput s rd de
el. ntr-un trziu, cnd fetele erau ocupate cu cltitul pnzelor n ap, Nic a luat-o la fug spre
cas, lund-o prin grdinile oamenilor ca s nu-l vad cineva. Ajuns n grdina lui, biatul a
mers prin porumb pn la gardul ogrzii. Acolo i vede mama cum alerga s fac treab, cnd
afara cnd n cas. Nic i-a fcut curaj i a srit n ograd. Apoi i-a luat cu umilinta mna
mamei i a srutat-o, i-a cerut iertare. Dupa aceasta intamplare, Nica devine ascultator si
harnic,pana cand, impresionata, Smaranda il iarta.
Constructia textuala nu urmeaza rigorile compozitiei clasice. In cele patru parti, scriitorul
nu urmareste o ordine cronologica a desfasurarii faptelor, ci selectarea acelor momente ce
constituie puncte de referinta in formarea eroului.
Din punctul de vedere al artei narative, Creanga este un povestitor desavarsit. Acesta
imbina cu foarte multa pricepe mai multe moduri de expunere: naratiunea, dialogul, ambele
perfect impletite cu monologul si frumoasele pasaje descriprtive.
Dupa cum se observa, in roman accentul cade in egala masura atat pe actiune cat si pe
surprinderea personajului, oferindu-se elemente de portret pentru aproape toate personajele.
Smarandita e o "zgatie de fata", badita Vasile - "harnic si rusinos ca o fata mare"; altele
seamana cu eroii din basme: Mogorogea e certaret ca Gerila, Nica Oslobanu pare o varianta a
lui Chirica din povestea "Stan Patitul". Mai bine conturate sunt portretele parintilor: Stefan a
Petrii e barbat harnic si gospodar, dar dispretuieste invatatura. Ca fire e moale, dar Creanga il
lauda pentru placerea de a se juca cu cei mici si pentru munca depusa pentru a-si intretine
familia. Smaranda este fiica de vornic si avand frati cu invatatura se socoteste superioara sotului
ei ca putere de intelegere a lucrurilor. Tipologic, ea se inscrie in portretul clasic al mamei, ca o

fiinta autoritara, dar si cu tact pedagogic, manuind cu abilitate rasplata si pedeapsa. Absenta
portretului fizic concentreaza atentia spre cel caracteriologic.
Asadar, remarcam dimensiunea ampla a textului, multiplele conflicte prezente si
evidentiate prin diversele patanii ale lui Nica si accentul pus pe actiune dar si pe personaje, si
putem afirma cu tarie, ca opera literara Amintiri din copilarie de Ion Creanga, apartine speciei
epice roman.

Eseu realizat de Lidia Alexandra Popa