Traditii Si Obiceiuri de Anul Nou

Tradiii i obiceiuri de anul nou la romni
Ajunul Anului Nou este nsoit peste tot de vechi obiceiuri i superstiii. Unii nu le iau n seam, alii doar se prefac. Cert este c multe dintre ele sunt comune mai multor popoare i le ntlnim de foarte mult vreme, de la vechii celi, la romni sau la coreeni i chine i. !entru a fi si"uri ca Anul Nou va aduce toate acestea, romnii respect cu sfiinenie toate tradiiile dar i superstiiile le"ate de #evelion. $ac v nchipuii c tot zgomotul care nsoete trecerea dintre ani este doar un mod de a srbtori, s tii c nu%i aa. &tnolo"ii spun c aa se alun" spiritele rele. Niciodat s nu mturai n Ajun de Anul Nou,pentru c alun"ai prosperitatea. Nici nu trebuie s dai lucruri afar din cas, nici mcar gunoiul. $ac nu ai fcut%o ieri, amnai pn pe ' sau ( ianuarie. Altfel vei avea casa "oal tot anul. Cine nu i dorete bani) !entru asta trebuie s avei muli bani n buzunar, la mie ul nopii. !n atunci, trebuie pltite i datoriile, altfel un an ntre" vei tot da bani* Nu e bine nici s dai cu mprumut, pentru c tot srac vei rmne. $ac splai rufe, v mer"e ru tot anul. Cei mai superstiioi spun c e bine s nu splai rufe pn la +obotea , cnd se sfinesc apele. Nu folosii foarfecele, pentru c tiai norocul. !entru noroc, trebuie s avei haine noi, i mai ales ceva rou. , culoare vesel care atra"e ener"iile po itive. S nu plngei i s nu v certai, pentru c aa va fi tot anul. La miezul nopii deschidei ua % anul vechi trebuie s ias i s intre cel nou, iar ndrgostiii trebuie s se srute sub vsc. -a nceput de an fiecare om i dorete sntate, fericire i mult noroc. .i cum ora / e bine s te prind sub vsc, planta, considerat sacr n antichitate, a fost la mare cutare n ultima i a anului. ,data atrnat deasupra uilor, se crede ca vscul protejea oamenii mpotriva tuturor relelor. Citeste mai mult pe #&A-01A1&A.N&12 http233444.realitatea.net3traditii%si%obiceiuri%de%anul%nou% la%romani5'(678'.html9i: 'f;0e-<=8
Anul Nou - Obiceiuri de Anul Nou

Obiceiuri de Anul Nou In nici o alta parte a tarii repertoriul Anului Nou nu cunoaste o atat de mare varietate si bogatie de manifestari folclorice ca in Bucovina. Transmise pe cale orala din generatie in generatie, intr-o permanenta schimbare si innoire, atat ca functie cat si ca mod de realizare artistica, obiceiurile traditionale bucovinene legate de Anul Nou au ajuns pana in zilele noastre ca niste spectacole grandioase care concentreaza, ca si in trecut, atentia intregii colectivitati.
Mareste imaginea.
a cumpana dintre ani, in satele Bucovinei te intampina o atmosfera unica, de intensa traire emotionala care, de cele mai multe ori, reflecta o realitate cotidiana, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om si mediul inconjurator, intre om si semenii sai. In acest mirific colt de tara, Anul Nou este sarbatorit pe mai multe planuri, datinile si obiceiurile specifice momentului derulandu-se atat in intimitatea casei cat si in spatii deschise, in centrul satelor. Anul Nou este socotit a fi unul dintre cele mai favorabile momente pentru prognozarea vremii sau a recoltelor viitoare. Bucovinenii apreciau lunile ploioase sau perioadele de seceta pe baza unui asa - numit calendar din foi de ceapa. a intocmirea acestuia se proceda astfel! in noaptea de ajun se taiau parti egale dintr-o ceapa, cojile astfel obtinute fiind botezate cu numele lunilor din an. "rma punerea sarii pisate in cantitati egale in fiecare coaja si asezarea acestora in rand, ca in succesiunea lunilor din an, pe masa sau pe vatra sobei. Aprecierea lunilor ploioase se facea in dimineata de # ianuarie dupa cantitatea de apa acumulata in cupele foilor de ceapa. Tot in noaptea din ajunul Anului Nou se facea si calendarul din carbuni pentru aprecierea rodului la culturile din anul viitor. $entru aceasta se alegeau carbuni aprinsi, egali ca marime, proveniti din aceeasi esenta lemnoasa, cate unul pentru fiecare cultura ce urma a fi semanata in anul care incepea %grau, porumb, sfecla, mazare, cartofi etc&. 'arbunii, botezati cu numele plantelor, erau pusi pe marginea vetrei sau pe o tava si erau lasati pana a doua zi %# ianuarie&. $rognozarea culturii se baza pe principiul echivalentei, cantitatea de cenusa rezultata in urma arderii complete si a stingerii carbunilor indicand rodul recoltei. In functie de aceasta, se decidea care dintre culturi vor fi semanate in cantitati mai mari in primavara urmatoare. Tot in intimitatea locuintei, care devenea un fel de altar sacru, un spatiu de ma(ima concentrare spirituala, un )a(is mundi), se savarseau si alte practici magice specifice pentru acest moment festiv al anului. Astfel, durata vietii si a norocului fiecaruia dintre membrii familiei erau prognozate cu ajutorul lingurilor insirate de-a lungul peretilor, fiecare lingura de lemn capatand numele unui membru al familiei. In dimineata Anului Nou, daca vreo lingura era cazuta pe podea se credea ca persoana al carei nume il purta va avea parte de un an sumbru sau va muri. In satele unde s-au statornicit bejenari ardeleni %peste *+ de sate&, in noaptea de ajun se organiza ,ergelul feciorilor si al fetelor, ceremonial nocturn de aflare a ursitei si a norocului. $entru buna desfasurare a ,ergelului, cu mult timp inaintea Anului Nou, tinerii alegeau o casa si un colcer ce avea responsabilitatea de a conduce si a organiza cat mai bine petrecerea. a casa aleasa, colcerul avea grija sa pregateasca un vas mare cu apa %un ciubar&, nuiaua pentru )vergeluit), precum si un butoi cu bautura. In noaptea din ajunul Anului Nou, la un semnal sonor dat prin bucium sau prin impuscaturi, tinerii se adunau la casa stabilita si anuntata din timp. Aici, dupa o mica petrecere, incepea ,ergelul propriu-zis. -etele si baietii isi aruncau pe masa cate un obiect personal %nasture, pieptene, foarfece, cutit etc.& care era aruncat in vasul cu apa neinceputa iar vergelatorul, un barbat istet si bun improvizator, ascuns sub un cearsaf, amesteca obiectele din vas, invocand divinitatea pentru a le darui tinerilor noroc si belsug in viata. ,ergelatorul scotea, pe rand, cate un obiect pentru care sorocea. .e multe ori, prezicerea in fata obiectului scos din apa era presarata cu glume, inveselind astfel atmosfera. 'eremonialul ,ergelului continua apoi cu o petrecere cu joc, mancare si bautura din
abundenta, un revelion in toata regula. In satele dornene se obisnuia, pana prin anii /*+, sa se organizeze vergelul fetelor separat de cel al baietilor, dar ambele manifestari aveau aceeasi substanta, cu acte de divinatie intr-o noapte de renovare a timpului. Aceasta manifestare ritualica mai putea fi intalnita, cu ani in urma, in forma descrisa mai sus, in localitatile montane, din zona etnografica .orna %$oiana 0tampei, .orna Arini, .orna 'andreni, 0aru .ornei, $anaci&, localitati invecinate cu zona Bistritei, de unde isi trage obarsia. .ar ceea ce aduce o nota distinctiva Bucovinei fata de alte tinuturi romanesti, la pragul de trecere dintre ani, sunt uraturile si jocurile cu masti, concentrate in obiceiuri care si-au pastrat farmecul si prospetimea de-a lungul anilor. Bucovinenii, ca dealtfel toti romanii, si-au dorit din totdeauna holde bogate. Aceasta dorinta transpare in cunoscutul $lugusor, datina prin e(celenta agrara, si este evidentiata de recuzita plugusorului %plug, bici, clopote, buhai&, de elementele din scenariu %marcarea in mod simbolic a unei brazde& dar mai ales de te(tul literar, care nu este altceva decat o descriere hiperbolizata, cu ecouri mitice, a unei agriculturi ideale. $lugusorul este pornit de catre copii care, in preajma amiezei, in ziua de 1# decembrie, incep a umbla pe la case, rostind uraturi de bun augur si primind in schimb daruri, unele cu caracter simbolic, colaci, fructe sau bani. Noaptea, alaiul plugusorului este amplificat de cetele de feciori care umbla pe la casele unde sunt fete de maritat sau pe la rude. 2data cu seara, parada mascatilor, desfasurata initial in fata multimii adunate in centrul satului, se transfera pe la casele gospodarilor. Imbracati in costume de o inegalabila fantezie, intruchipand cele mai bizare creaturi mitologice, mascatii, insotiti de muzicanti si numerosi curiosi, incep a umple ulitele satelor, starnind larma si facand fel de fel de ghidusii. Mijloacele de e(presie, ingeniozitatea solutiilor plastice folosite de creatorii vestimentatiei ceremoniale, originalitatea compozitiilor adoptate de ei au cunoscut de-a lungul anilor o evolutie spectaculoasa. 0pecific majoritatii localitatilor bucovinene este reunirea tuturor personajelor mascate in cete mari ce poarta diverse denumiri locale! malanca, partie, banda, turca sau ceata. .e obicei, conducatorul fiecarei cete este un fecior frumos, numit calfa sau turc, cunoscut in comunitate ca avand o conduita morala ireprosabila. 3l este intotdeauna imbracat intr-un costum taranesc traditional iar ca semn al rangului ceremonial pe care il detine, poarta pe cap o caciula impodobita cu siraguri de margele si panglici multicolore, iar in mana are un baston ferecat cu alama si cositor. In timpul jocului calfa comanda, pe rand, intrarile si iesirile fiecarui personaj sau grup de personaje. In cadrul cetelor de mascati intra grupuri de )urati) si de )frumosi), ce au rolul de a intretine o atmosfera e(uberanta. )"ratilor) le revine misiunea de a face jonglerii dintre cele mai nastrusnice! se dau peste cap, fugaresc fetele si copiii, ung asistenta cu funingine, se vara pe sub paturi si mese, se urca prin copaci, pe case si pe sobe, scot animalele din grajduri etc. Tot din acest grup mai fac parte )negustorii) si )caldararii) care isi disputa permanent cate ceva, dialogul lor fiind plin de o suculenta ironie. Intre jocurile cu masti din Bucovina, un loc aparte il ocupa jocurile caprei, ursului, caiutilor si cerbului. 4ocul caprei se integreaza in mod armonios in cortegiul amplu al obiceiurilor legate de sarbatorile de peste an. Acest animal a intruchipat in societatile ancestrale personificarea prolificitatii zoologice si fertilitatii telurice. 'apra, ca personaj mito-zoomorf, cunoscuta
in toate asezarile bucovinene, isi subordoneaza de cele mai multe ori, in timpul desfasurarii jocului, toate celelalte personaje. In unele sate, jocul acestui animal apare sub forma unor cete de mai multe capre %2stra& iar in altele animalul este singur, insotit doar de cioban, mos si baba. Masca costumului de capra este constituita dintr-un cap de capra, sculptat in lemn, avand ma(ilarul inferior mobil pentru a fi tras cu o sfoara si a clampani in timpul dansului. 'apul este incadrat de doua cornite impodobite cu oglinzi, panglici multicolore, hurmuz si flori si este fi(at intr-un bat-suport care se sprijina pe pamant. $ersoana care joaca capra este acoperita cu o tesatura %scoarta sau laicer& peste care sunt cusute naframe sau panglici de matase, puse in diagonal, traditional, capra era imbracata in stuf, aspect intalnit si astazi in unele sate %,eresti, 0iminicea, 0erbauti, 0iret&. 4ocul caprei se deruleaza pe un fundal muzical, )ca la capra), melodie interpretata de catre un fluieras iar ciobanul sau mosul rostesc strigaturile pline de haz. In timpul jocului pot fi surprinse mai multe faze succesive! capra simuleaza ca se urca in copac, apoi se imbolnaveste si moare, cazand la pamant, moment in care ciobanul intra in panica, urmand un dialog straniu cu animalul. In cele din urma capra reinvie spre bucuria tuturor, glumele si ghidusiile animalului reluandu-si cursul. $rin aspect si infatisare, capra jucata la Anul Nou este un animal simbol, o fiinta fantastica plina de maretie. 2biceiul si-a pierdut pe parcurs incarcatura sa mitica, avand astazi doar aspect de divertisment. 4ocul ursului, o prezenta la fel de agreata in obiceiurile de Anul Nou in intreg spatiul romanesc dar mai ales in Bucovina, se practica si astazi in majoritatea satelor. 'ultul ursului este mostenit de la geto-daci, care il considerau un animal sacru. $regatirea mastii-costum de urs pentru carnavalul de Anul Nou se bucura de o mare atentie. In unele parti, forma capului de urs se obtine intinzand o piele de vitel sau de miel peste o galeata metalica, in timp ce in alte sate pielea se intinde pe un suport metalic, in asa fel incat reda fizionomia animalului. .e la gat in jos, corpul celui care se mascheaza este acoperit cu o blana de oaie sau cu un cojoc lung, intors pe dos. 'andva, corpul mascatului era acoperit cu o blana veritabila de urs, aspect intalnit foarte rar in zilele noastre. In partile 5umorului s-a pastrat obiceiul ursului de paie, care este cea mai arhaica forma de figurare a animalului in cadrul obiceiurilor calendaristice. $entru obtinerea acestui costum, se rasucesc franghii din paie de ovaz, lungi de apro(imativ 6+ m care, in dimineata ajunului de An Nou, sunt cusute pe hainele purtatorului, acesta ramanand astfel echipat pe toata durata purtarii costumatiei. In trecut, se obisnuia ca dezbracarea mascatului sa se faca in mod ritualic, costumul de paie fiind ars in fata asistentei. 0e pare ca ursul era venerat in Bucovina mai mult decat in orice alta parte a 7omaniei. $arado(al, jocul ursului este practicat mai mult in zonele colinare si de campie si mai putin in cele montane. 'ei mai spectaculosi ursi de Anul Nou ii intalnim in Bosanci, "desti, 'hiliseni, 0tirbat, $oieni, Boroaia si in zona 'ampulungului, in special la 0adova si la -undu Moldovei. 4ocul ursului este cel mai spectaculos dintre toate jocurile cu masti intalnite in cetele bucovinene. In desfasurarea jocului ritual al ursului, etalare de forta, vitalitate si dibacie, pot fi percepute si astazi secvente care reliefeaza credintele referitoare la acest animal, simbol al regenerarii vegetatiei. Astfel, rostogolirea ursilor in cerc, batutul si moartea ursului, apoi invierea miraculoasa ca si urcarea acestuia pe bata
%toiag&, redau in chip metaforic succesiunea anotimpurilor care, candva, stateau sub semnul acestui animal, capabil sa invinga iama si sa vesteasca primavara. "rsii, constituiti in cete speciale de cate #+-#* personaje sau inclusi in grupurile comple(e cu mai multe personaje, joaca la comanda ursarilor, tineri chipesi, imbracati in vesminte colorate, care imprima ritmul jocului cu ajutorul unor tobe %ciururi&. .upa e(ecutarea numerelor din timpul dansului, ursii se misca independent, simuland viata lor libera in mijlocul naturii, se iau la tranta, fac tumbe, simuleaza chiar atacul asupra persoanelor din asistenta. .atorita popularitatii sale, in ultimii ani au inceput sa apara in sate, alaturi de cete precis constituite, si grupuri mai mici de ursi %1-8 personaje&, care se bucura de multa admiratie si contribuie la amplificarea obiceiul. 'alul este o alta intruchipare plastica a unor simboluri mitice din traditia bucovineana. 4ocul calului este o reminiscenta a cultului cailor practicat la solstitiul de iarna, la echinoctiul de primavara precum si la solstitiul de vara. Ca joc de Anul Nou, calutii %caiutii& au o larga raspandire in satele din Bucovina, mai vestiti fiind dansatorii - caiuti din .olhesti, 9voristea, 9amostea, 5artop si -antanele, care impresioneaza prin fast si eleganta, dar caiutii pot fi intalniti aproape in majoritatea satelor. In credintele arhaice, calul avea o functie apotropaica, de protejare a gospodariilor si a bisericilor de spiritele rele. In cadrul obiceiurilor traditionale de Anul Nou, jocul calului %caiutilor& este practicat si astazi nu pentru semnificatiile simbolice, uitate de demult, ci mai ales pentru spectaculozitatea dansului interpretat de purtatorii mascoidelor. .e aceea tinerii alesi pentru grupurile de caiuti trebuie sa fie e(celenti dansatori, e(primand prin joc vitalitatea si forta e(uberanta a tineretii. In Bucovina, mascoida de cal cunoaste mai multe variante plastice. 'el mai adesea jucatorii de caiuti sunt echipati cu capete de cal, lucrate din lemn si imbracate in panza rosie, alba sau neagra, la care se adauga si alte elemente ornamentale %oglinzi, peteala, canafi, mirt, panglici&. $entru a fi purtat in timpul jocului, capul de cal este fi(at intr-un suport de lemn, de obicei o covata gaurita la mijloc sau doua vesce de sita, care se acopera cu un covor sau o fustanela din panza alba sau colorata. $este aceste tesaturi se cos elemente decorative %batiste, stergare, panglici etc&. Tinerii care joaca caiutii se dezlantuie in cerc sau se desfasoara liniar si radial, fata in fata, simuland o sarja de cavalerie, sub comanda unui capitan sau vataf. 0unt sate in care, asemanator alaiului caprei si ursului se intalneste alaiul calului insotit de turc, baba, mosneag si negustor. "neori caiutii sunt grupati in cete de sine statatoare conduse numai de un capitan. .ar sunt si cazuri in care caiutii, mai putini la numar, sunt inclusi in cete mari si sunt subordonati altor personaje, ei avand, in acest caz, un rol secundar. 'erbul simboliza, in mitologia populara romaneasca, puritatea si dreptatea iar la vechii traci era simbolul soarelui. In cadrul obiceiurilor de Anul Nou, impresioneaza fastuozitatea personajului. Asemanator mastii de capra, masca de cerb se compune tot din cap sculptat in lemn, ce are un ma(ilar mobil %clampanitor&, si trup realizat dintr-un covor sau laicer, ornate cu naframe. a prima vedere te impresioneaza aspectul general al acestui personaj, cu herbul mastii %alcatuirea coamelor& si impodobirea capului cu diverse materiale stralucitoare. In sate e(ista unii oameni specializati in impodobirea cerbului, iar altii in jocul acestui animal. 4ocul cerbului este structurat dupa modelul caprei, cu o pantomima e(uberanta si plina de virtuozitate. 'erbul este inconjurat de )mosnegi si babe), de muzicanti si dansatori fara
masca, imbracati in frumoase costume populare. In majoritatea satelor bucovinene, cerbul apare ca o ceata individuala, nefiind contaminat cu alte personaje zoomorfe mascate. 'ele mai frumoase obiceiuri ale cerbului pot fi intalnite in satele -undu Moldovei, Baia, 'asvana, ,alea Moldovei. 0atul 'orlata e(celeaza atat prin fastuozitatea acestui personaj, prin eleganta jocului si, mai ales, prin colindul de cerb, cea mai veche forma de astfel de colind din intreg spatiul bucovinean. 2 alta categorie de masti prezenta in obiceiurile de Anul Nou este aceea a uratilor antropomorfizati, masti ce scot in evidenta ceea ce este mai neplacut si mai dizgratios in firea umana. 0ub jocul acestor masti se poate e(prima liber si in mod lesnicios tot ceea ce nu se poate face in cotidian. .in aceste categorii de masti fac parte cele ce reprezinta vechiul cult al mosilor si stramosilor %masti de babe si mosnegi&, masti sociale, masti cu caracter etnic %masti de turc, jidan, armean, grec, tigan&, masti cu caracter profesional %vrajitor, doctor, felcer, negustor&. 0ub raport plastic, mastile antropomorfe ale uratilor siau pastrat continutul ideatic nealterat fie in jocul personajelor zoomorfizate, fie in jocul mosilor si al babelor, fie in simple alaiuri neorganizate de mascati. $rin intermediul mastii de cap si al costumatiei sunt evidentiate, intr-o maniera specifica, originala si e(presiv-caricaturala, cele mai urate si mai respingatoare racile ale caracterului uman. 3lementele definitorii ale fizionomiei - ochii, nasul, gura, urechile si parul - sunt ingenios metamorfozate pentru a intruchipa batranetea, identitatea etnica, specificul profesiunii si, nu in ultimul rand, moartea si dracii. .aca mosii si babele sunt o reflectare a cultului inaintasilor, celelalte masti de urati apar ca reprezentari din alte timpuri istorice, vazute in diverse ipostaze. 4idanii, ca grup de mascati, se intalnesc in toate cetele, ei jucand rolul de negustori lipsiti de scrupule. $adurarii apar in compania cerbilor, dracul si moartea ameninta si raspandesc groaza in jurul lor, doctorii incearca sa )vindece) cu un instrument improvizat, perceptorii, cu registre mari in mana, cauta sa incaseze sumele datornicilor etc. In timpul deplasarilor prin sat, )uratii) formeaza grupuri independente care au rolul de a capacita asistenta si de a crea buna dispozitie. In contrast cu )uratii), in obiceiurile de Anul Nou, apar grupurile de )frumosi). 0ub acest nume sunt identificate costumatiile ceremoniale de tipul )imparat), )ministru), )general), )jandarm), )bunghier) si )irod). -acem cuvenita precizare ca cetele de )frumosi) apar ceva mai tarziu in conte(tul obiceiurilor de Anul Nou, unii dintre ei fiind o forma locala de protest impotriva ocupantilor austrieci. )-rumosii) nu apar in intreg spatiul etno-cultural bucovinean ci numai intr-un numar restrans de localitati %'ampulung, iteni-Moara, Bosanci, 7usi-Manastioara, "desti, Arbore, 0cheia etc&. Bucovinei ii sunt specifice si alte grupuri de frumosi asa cum sunt cazacii, arnautii, damele precum si personajele ce apartin teatrului popular! jienii, codrenii, bujorii, darienii, terintienii etc. 'ostumele ce reprezinta rangurile de imparati, ministri, generali sau jandarmi sunt confectionate din uniforme militare sau de tip '-7, peste care sunt aplicate numeroase siruri de decoratii, intercalate cu benzi decorative, franjuri si epoleti originali sau de carton. Insemnul distinctiv al unora dintre acesti frumosi il constituie )ceacurile) %coifurile& lucrate din pene, vopsite in functie de rangul personajului. Bungherii %numele vine de la numerosii nasturi metalici cusuti pe curele& au o costumatie asemanatoare cu cea a imparatilor, purtand tot uniforme militare, si au ca semn distinctiv diagonale realizate din curele cu )bumbi) %curele ce pot avea pana la 1++ de nasturi&,
fi(ate pe torace asemanator unei platose. $e cap poarta ceacuri din pene, coifuri de hartie creponata sau caciuli negre ornate cu brauri de margele. Tinerii costumati in )frumosi) trebuie sa provina din familii de gospodari cu o buna reputatie in sat, sa aiba un comportament e(emplar, un fizic placut si sa fie dansatori de e(ceptie. In cadrul obiceiurilor de Anul Nou, )frumosii) apar ca nuclee distincte ale cetelor sau ca grupuri de sine statatoare. In momentele prestabilite din evolutia spectacolului, )frumosii) e(ecuta dansuri specifice zonei sau dansuri care se joaca doar de Anul Nou, asa cum sunt cele numite )'raizar) sau )'a la 'raizar), ce fac aluzie la fostii demnitari militara austrieci. a hotarul dintre cele doua categorii de personaje mascate, )uratii) si )frumosii), si-a facut aparitia )nunta), moment de sine statator in derularea obiceiurilor de Anul Nou, conceput in spiritul structurilor ceremoniale consacrate. Aceasta manifestare este o abordare caricaturala, plina de umor si de ironie, a nuntii traditionale din Bucovina. Alaiul de nunta reuneste toate rangurile ceremoniale! mire si mireasa, nanasul si nanasa, vatajeii, drustele, cuscrii si nuntasii. 'ostumatia sau mastile participantilor evidentiaza defectele fiecarui personaj! mirele este un fecior mic si gras, uneori cocosat sau schiop, mireasa este inalta si subtire, contrastand vizibil cu viitorul sot, vatajeii si drustele ridiculizeaza defecte ale caracterului uman, nanasii isi indeplinesc pe dos atributiile, fiecare dintre ei facand ceea ce trebuia sa faca celalalt. Intregul spectacol este conceput pentru a binedispune asistenta si pentru a crea o atmosfera rela(anta. 4ocurilor cu masti din Bucovina li se asociaza si trupele de teatru popular, organizate in cete ce poarta numele unor eroi locali %.arie, .obos, -urtuna, 'oroi& sau chiar ale unor eroi cunoscuti in alte zone %:ruia, Novac, 4ianu, Bujor, Terente&. Intr-un spectacol conceput simplu, cu un te(t adecvat momentului prezentat si o vestimentatie specifica epocii, )actorii) rememoreaza aspecte din trecutul istoric al Bucovinei. Teatrul popular de Anul Nou este o aparitie recenta, el fiind o replica la spectacolul papusarilor ce colindau, alta data, satele bucovinene. Berea In perioada cuprinsa intre Craciun si Anul Nou, in satele in care s-au statornicit bejenarii ardeleni, dar mai ales in satele din vecinatatea orasului :ura 5umorului, avea loc, pana de curand, o petrecere comunitara cunoscuta sub denumirea de )Bere) sau ) a bere). .e multe ori acest tip de petrecere se prelungea si dupa Anul Nou, pana a treia zi de Boboteaza, sau avea loc numai in zilele Bobotezei. ocul de desfasurare era anuntat din timp de catre flacaii care organizau petrecerea. Acestia isi alegeau un conducator, numit colcer sau colacar, caruia ii revenea intreaga responsabilitate pentru buna pregatire si desfasurare a )berii). In satele mai mari aveau loc doua astfel de petreceri, numite )berea de sus) si )berea de jos). Baietii din colectivul de organizare se ocupau de tocmirea muzicii, de colectarea bauturii si de invitarea fetelor iar acestea din urma aduceau mancarea si prajiturile %carnati, friptura de porc, sarmale etc&. -etele despre care se stia ca nu primisera colindatori sau uratori nu erau invitate sau primite la )bere). Baietii inchiriau pentru petrecere o casa mai mare, de obicei a unui gospodar fruntas dar, in ultimii ani ai e(istentei sale, )berea) avea loc la caminul cultural, in localul scolii si, uneori, la carciuma satului. -etele, imbracate intr-o tinuta deosebita, veneau insotite de mame sau, daca aceasta era decedata, de o sora mai mare sau o alta ruda apropiata. 'ele care veneau neinsotite la
)bere) erau prost vazute in lumea satului, ele fiind considerate de o moralitate indoielnica. -etele erau intampinate de catre calfa si ceilalti feciori, erau invitate in casa si erau servite cu bautura. a un moment dat, ele erau invitate la dansul cel mare care se desfasura in fata casei, in vazul multimii. -etele ieseau in curte, in lant, tinandu-se de mana. )Berea) era unul dintre momentele in care se scoteau pentru prima data fetele la joc, ele fiind consacrate si integrate, in acest mod, in colectivitate. -etele care urmau a fi scoase la joc aduceau de acasa un )strut) - bat impodobit cu mirt, muscate si panglici colorate - pe care il dadeau, la sosire, calfei, in momentul in care se iesea afara, in cadrul unui ceremonial special, calfa inmana struturile catre feciorii care trebuiau sa consacre, prin dans, statutul de fete de maritat al tinerelor sosite la petrecere. "rma dansul si, dupa mai multe jocuri )in doi), se e(ecuta o suita de douasprezece jocuri %batraneasca, ursareasca, patrunjelul, rata, coasa, arcanul etc&, fiecare joc fiind consacrat unei luni din an sau, in unele cazuri, se dansau suite de cate patru jocuri pentru fiecare anotimp. In pauza jocului, tinerii se infruptau din bunatatile culinare aduse de fete si din bautura special pregatita. "neori, daca timpul permitea, se aducea si un butoi cu bere. )Berea) era un prilej de apreciere a comportamentului fiecarui flacau, motiv pentru care tinerii se fereau sa faca abuz de bautura si sa aiba un comportament necivilizat, dar era si ocazia in care se apreciau calitatile de gospodina a tinerelor fete, in functie de preparatele aduse la petrecere. 'atre seara, jocul se termina iar fetele se indreptau catre casele lor, insotite de catre mame sau chiar de catre flacai. $etrecerea continua intre flacai si tatii fetelor, care se intretineau la un pahar de bautura pana tarziu in noapte. )Berea) era, candva, un bun prilej de petrecere a timpului intre 'raciun si Boboteaza, dupa o lunga perioada de post si interdictii %#* noiembrie - ;6 decembrie& si, in egala masura, era prilej de cunoastere intre tineri, acesta fiind momentul de la care se pornea in inchegarea a numeroase casatorii.
Superstitii si obiceiuri de Anul Nou
Data postarii: 2008-12-18
Ca orice alt eveniment important din viata, si trecerea dintr-un an in altul este asociata cu o serie de superstitii, obiceiuri si traditii. In traditia romaneasca, noaptea de Anul Nou este plina de superstitii, dar si de traditii stravechi. Nu toti le cunosc sau nu toti sunt superstitiosi. Insa, exista persoane extrem de superstitioase care respecta cu strictete traditiile si obiceiurile de Anul Nou. Totul despre ceea ce inseamna Anul Nou si noaptea de Revelion din punct de vedere al superstitiilor!
Superstitii, traditii si obiceiuri in noaptea de Revelion Sarbatorile de iarna sunt un prilej de bucurie pentru toata lumea, dar si un motiv in plus de a fi superstitiosi.Obiceiurile de Anul Nou aduc cu ele si superstitii, nu doar in traditia romaneasca, ci si in alte parti ale lumii. De exemplu, grecii fac o prajitura traditionala in care pun bani. ersoana care gaseste banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. !cest obicei a fost imprumutat si de romani, doar in anumite regiuni ale tarii. "biceiurile si traditiile de Revelion sunt respectate de toti romanii si au fost transmise din generatie in generatie. #ermenul de $%evelion& vine din france'a ($%)veillon&* si inseamna $veg+e& sau $ospat la mie'ul noptii&. De aici traditia de a avea o masa bogata si de a nu dormi in noaptea dintre ani. #ot in randul traditiilor de %evelion se inscriu si jocurile, mu'ica,
urarile care repre'inta alungarea raului din anul ce se inc+eie si intaminarea binelui din anul ce urmea'a. ,xista obiceiuri de !nul -ou care s-au pastrat doar in mediul rural (stingerea luminilor simboli'and intunericul si +aosul si aprinderea lor ca simpol al nasterii si credintei*. .n mediul urban multe din obiceiurile si traditiile de Revelion au fost inlocuite cu distractia si focurile de artificii. e langa obiceiuri si traditii, exista si superstitii referitoare la noaptea dintre ani. /ei care cred in superstitii, nu trebuie sa spele rufe, sa coase sau sa tricote'e in noaptea dintre ani (aduce g+inion*, nu trebuie sa intre in noul an fara bani in bu'unar (se 'ice ca asa va fi tot anul care vine*, nu e bine sa fie datori pentru ca se 'ice ca datoriile vor exista tot anul urmator etc. De asemenea, traditia spune ca nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima 'i de an nou pentru ca va aruncati norocul. #ot in prima 'i din an e bine sa nu iesiti din casa pana ce nu va calca pragul o persoana bruneta (potrivit traditiilor, persoanele brunete aduc noroc si fericire, iar cele roscate si blonde g+inion*. .n noaptea dintre ani e bine sa va puneti o dorinta pentru ca aceasta are toate sansele sa se indeplineasca. #ot in noaptea de %evelion este bine sa faceti mult 'gomot pentru ca 'gomotele puternice alunga spiritele rele. Daca nu v-ati ales inca tinuta pentru petrecerea de %evelion, optati pentru +aine rosii (sau macar alegeti sa purtati un accesoriu rosu* deoarece culoarea rosie simboli'ea'a fericire si noroc in dragoste. " alta traditie de %evelion spune ca e bine sa lasati o lampa sau o lumanare aprinsa in noaptea dintre ani pentru a va bucura de un an nou luminos si plin de reali'ari. S aturi In o-!hid" -u uitati de vasc daca vreti sa aveti noroc in dragoste si fiti atenti la cei care va calca pragul casei imediat dupa mie'ul noptii: daca este o femeie, veti avea un an prost, daca este barbat, veti avea un an plin de bucurii0
#raditii, obiceiuri si superstitii de !nul -ou

/itit de 10012 ori in total, 30 doar a'i /uvinte c+eie: !nul -ou, plugusorul, revelion, sorcova, traditii
>a porti ceva rosu, sa ai bani in bu unar si sa%ti pui o dorinta, noaptea dintre ani este plina de superstitii in traditia romaneasca. !e lan"a acestea, de Anul Nou sunt le"ate o serie de obiceiuri traditionale care s%au pastrat pana in ilele noastre, precum !lu"usorul si jocul caprei sau cel al ursului. evelionul este denumirea moderna a noptii de ?' decembrie spre ' ianuarie, ceremonialul de innoire simbolica a timpului purtand inainte denumirea de @!ngropatul "nului AechiB. Cuvantul de ori"ine france a @#eveillonB se traduce prin @ve"heB, aici cu sensul de ospat3petrecere la mie ul noptii, si desemnea a vechiul ceremonial funerar al antichitatii "eto%dace ce celebra moartea si renasterea simbolica a primului eu al omenirii, Anul. $ata de incepere a noului an a fost fi:ata oficial la ' ianuarie abia in anul 'C? i.Dr, pana atunci romanii sarbatorind dupa randuiala vechiului calendar, cand anul incepea la ' martie. #raditii si obiceiuri de "nul Nou
$e noaptea dintre ani sunt le"ate o serie de traditii si obiceiuri specifice fiecarui popor sau re"iune. -a noi traditia populara abunda de practici ma"ice precum pro"no area vremii si a recoltelor din noul an ori aflarea duratei vietii si a norocului membrilor familiei. !entru pro"no area vremii, conform asa% numitului calendar din foi de ceapa, o ceapa era taiata in '( parti e"ale, corespun atoare fiecarei luni a anului iar in cojile astfel obtinute se punea sare, in cantitati e"ale. Eoile de ceapa erau ase ate apoi pe masa sau pe vatra sobei, in ordinea in care se succed lunile in an, iar in dimineata ilei de ' ianuarie se apreciau lunile ploiase in functie de apa acumulata in cupele foilor de ceapa. !entru estimarea culturilor din anul viitor se face in noaptea de Anul Nou calendarul de carbuni. Astfel, pentru fiecare planta Fporumb, "rau, cartof, sfecla etc.G ce urmea a a fi semanata in anul urmator se ale"e cate un carbune aprins care se pune pe o tava sau pe mar"inea vetrei si se lasa pana dimineata. 1oti carbunii trebuie sa fie de aceeasi proveninta si marime. Cantitatea de cenusa re ultata de la fiecare carbune repre inta rodul recoltei corespun ator plantei alese si astfel se determina ce cantitate din fiecare cultura va fi semanata primavara. =ulte alte practici si credinte de acest fel se pastrea a inca in mediul rural. Un alt obicei al noptii dintre ani este cel al sarutului sub vasc, planta sacra in traditia multor popoare pa"ane. Aascul este simbolul iernii si al sarbatorilor de iarna iar obiceiul sarutului sub vasc apartine scandinavilor, care asociau vascul cu eita dra"ostei, Eri"a si astfel, cand intalneau cren"ute de vasc, indra"ostitii se sarutau. 0n Ajunul Anului Nou, in unele one se practica mersul cu $lugusorul si jocurile cu masti Fcapra, ursul, calutul si cerbulG, iar in dimineata noului an, pe ' ianuarie, se mer"e cu semanatul FSorcovaG. ,biceiul !lu"usorului este le"at de speranta fertilitatii, versurile sale pre entand practicile a"ricole si urari de holde bo"ate. 0n schimbul acestor urari, copiiii primesc daruri simbolice, colaci, fructe sau bani. -e"at de jocul caprei, cel al ursului, calutii si jocul cerbului, aceste obiceiuri si%au pierdut asta i din semnificatiile initiale Fcapra % personificarea productivitatii3inmultirii usoare si rapide in lumea animala si a fertilitatii pamantuluiH ursul % animal sacru la "eto%daci, calutii3caiutii % care simboli ea a protejarea
"ospodariilor de spiritele releH cerbul % simbolul soarelui, intruchiparea puritatii si a dreptatiiG si sunt practicate mai mult in scop de diverstisment. Sorcova este obiceiul conform caruia in dimineata ilei de ' ianuarie copiii, dar si cei mari, mer" si seamana, simbolic, cu boabe de "rau si ore , pe care le arunca in casa si asupra celor din casa. Aersurile insotite de urari specifice difera de la o ona la alta2 @>orcova, vesela3 >a traiti, sa%mbatraniti3 Ca un mar, ca un par, ca un fir de trandafir3 1are ca piatra, iute ca sa"eata3 1are ca fierul, iute ca otelul3 -a anul si la multi aniB sau, o varianta mai scurta @>orcova,vesela3 >a traiti sa infloriti3 Ca merii, ca perii, in mijlocul verii3 Ca toamna cea bo"ata de toate%mbelsu"ata3 -a anul si la multi aniB. !e plan culinar, pe masa de #evelion trebuie sa se "aseasca '( feluri diferite de mancare, corespun atoare si, respectiv, repre entand cele '( luni ale anului. $in traditiile si obiceiurile altor popoare aflam ca la "reci se pre"ateste pentru noaptea de #evelion o prajitura traditionala in care se pun bani Fori paine cu busuioc, in care se pune o moneda, busuiocul fiind un talisman impotriva duhurilor releG. Astfel, cel vare va "asi moneda in portia sa va avea parte de noroc si bo"atie tot anul. 0n tarile nordice, de pe masa de Anul Nou nu trebuie sa lipseasca crapul, pentru ca asa cum crapul inoata impotriva curentului, tot asa cei care se ospatea a din el sa invin"a in noul an toate curentele potrivnice. >cotienii beau in noaptea de #evelion Dot !int, o bautura din amestec de bere, 4hisI< si oua, care este pre"atita si consumata numai in aceasta noapte a anului. Superstitii legate de noapte dintre ani !rintre cele mai cunoscute superstitii le"ate de noaptea de Anul Nou se numara urmatoarele2 % $aca dai bani, fie si cu imprumut, in noaptea de #evelion si in prima i a noului an, vei avea probleme financiare si datorii tot anulH in mod similar, pentru a avea parte de belsu" tot anul, noaptea dintre ani trebuie sa te prinda cu bani in bu unarH si tot pentru a avea parte de belsu", primul om care va trece primul pra"ul casei in noul an trebuie sa fie de se: masculinH deasemenea, Noul An nu trebuie sa te prinda cu datoriiH
% 0n noaptea de #evelion precum si in prima i a noului an, femeile trebuie sa poarte lenjerie intima rosie, culoarea vitalitatii si a dra"osteiH % !entru a%ti mer"e bine tot anul, ora '( noaptea trebuie sa te @prindaB cu haine noiH % 0n noaptea de #evelion trebuie sa faceti cat mai mult "omot Fpetrecerile sunt bine%venite in acest sensG pentru alun"area spiritelor releH % 0n prima i a noului an nu se arunca nimic din casa, nici macar "unoiul Fse considera ca astfel iti @arunciB noroculG iar ore ul, "raul, secara sau porumbul cu care ati fost semanati nu se maturaH % $aca iti sarutri partenerul sub vasc la mie ul noptii, vei avea parte de dra"oste tot anulH % -a mie ul noptii trebuie sa%ti pui o dorinta, despre care se spune ca are toate sansele sa se implineascaJ #radiii i obiceiuri la rom4ni
567880 Obiceiul, act de comunicare .nteresul oamenilor s-a indreptat in ultimii ani spre obiceiurile folclorice. 9enomenul acesta se datoreste incarcaturii valorice pe care le au obiceiurile, precum si interesului omului pentru ele. "biceiurile sint, fara indoiala, pitoresti manifestari folclorice, mari spectacole. ,le cuprind semnificatii profunde asupra omului si relatiilor lui cu natura, cu lumea inconjuratoare. !stfel obiceiurile pre'inta viata sociala, diverse aspecte ale rinduielii ei. Sistemul obiceiurilor in cultura populara traditionala, obiceiurile formea'a un capitol important, fiindca intreaga viata a omului, munca lui din timpul anului si diferitele lui ocupatii, relatiile cu semenii si cu intruc+iparile mitologice erau intretesute cu obiceiuri. in folclorul nostru, unele obiceiuri au pastrat pina asta'i forme ample de desfasurare, in care vec+ile rituri se imbina cu acte ceremoniale, cu manifestari spectaculoase. Sarbatorile de iarna la romani
Sarbatorile de iarna la romani incep odata cu prinderea ostului /raciunului (13 noiembrie* si tin pana la Sfantul .oan (: ianuarie*. ,ste o perioada bogata in obiceiuri, diferite de la o 'ona la alta, avand in centru marile sarbatori crestine pra'nuite in aceasta perioada. %eperele mai importante sunt: ostul /raciunului, /raciunul, !nul -ou, ;obotea'a si Sfantul .oan. .n functie de acestea, grupele de traditii si obiceiuri difera. #in istoricul sarbatorilor de iarna 9olcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund celor patru anotimpuri: obiceiuri de primavara, de vara, de toamna si de iarna. "biceiurile care se mai practica si a'i pe teritoriul folcloric romanesc si care pre'inta forme interesante de integrare in cultura contemporana sint cele din ciclul !nului -ou, deosebit de ample si pline de semnificatii pentru cultura noastra populara. Sacri icarea porcului-act ritualic /u citeva 'ile inaintea inceperii ciclului 'ilelor <festive=, in comunitatea traditionala romaneasca are loc sacrificarea porcului, in 'iua de .gnat-20 decembrie.Sacrificiul animalier a fost amplu discutat de cunoscuti etnologi si antropologi: >. 9ra'er, ?. #a@lor, A. ?ann+ardt, /. Bevi-Strauss, ?. ?auss, ,. DurC+reim, /.DlucC+olm etc.*. Craciunul" etimolo!ie si des asurare Craciunul desc+ide ciclul celor 12 'ile ale sarbatorilor !nului -ou. "biceiul de a colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. ,l se manifesta pregnant in ciclul !nului -ou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri, de pilda la /alus. Ba ba'a lui sta principiul pe care se intemeia'a rinduiala convietuirii si a solidaritatii colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti. $orita - persona%ul principal al cetei ersonajul cel mai interesant al cetei era borita sau turca. -umele acesta se dadea unei masti care avea o infatisare compo'ita:=bar'a cu coarne= sau=cerb cu cioc de bar'a=, cum se spunea de obicei, dar care se putea asemana tot asa de bine cu alte pasari sau cornute. ?asca se tragea pe cap, incit omul care o purta disparea complet sub ea, afara de picioare, de la glr'ne in jos. Colinde padurenesti din #abica, &unedoara !ceasta 'ona este printre putinele care au conservat tipuri de colinde ce de'volta teme si motive de o incontestabila vec+ime, exprimate intr-o limba cu o puternica amprenta a trecutului. redilectia pentu numarul 2, numar incarcat cu forta magica, divinatorie si purificatoare, este bogat ilustrata: boierul batrin /aciun isi trimite cele trei slugi cu trei solii spre a vedea cel rod deEmparat pe care trei sinioare mi-l dapleaca.
Craciunul la Orastie in satele +unedorene din 'ona "rastiei, vestea -asterii Domnului in ieslea sfinta este purtata pe ulite de ceata de caluseri colindatori in larma de 'urgalai, tropote si strigaturi. Sint feciori in costume nationale cu camasa cusuta cu negru , in motive sobre, pline de rafinament, si poale incretite, cu cioareci de lina alba, strinsi pe picior, cojoc alb infundat, 'urgalai, (sau 'drancane* prinsi sub genunc+i de o banda cu ciucuri tricolori, lungi pina la gle'ne, pe cap poarta caciula neagra de miel impodobita cu pana de fa'an sau de paun, iar in miini bita impodobiota si ea cu panglici tricolore. Colindatul copiilor racticile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vec+i timpuri se desfasoara si in pre'ent in forme deosebit de variate, implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. /raciunul concentrea'a o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor. Sorcova si Semanatul in dimineata !nului -ou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul. "biceiul Sorcovei este mai cunoscut in ?untenia, dar il regasim raspandit si in restul tarii. ,l este practicat de copii de la 2-1 ani pina la 12-12 ani. ,xista 'one ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete. !desea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar membrilor familiei sau unui grup de vecini. 'lu!usorul Frarea cu plugul sau cu bu+aiul, lugusorul cum i se spune in popor, este un stravec+i obicei agrar prin excelenta, care se practica si a'i, mai cu seama in ?oldova. in ajunul !nului -ou, in multe locuri, c+iar in 'iua de !nul -ou, ceata de uratori formata din doi pina la doua'eci de flacai sau barbati insuratei de curind, pleaca din casa in casa sa ure'e cu lugusorul sau sa <+aiasca=, cum se spune in ?oldova. /u lugusorul urea'a asta'i si copiii. (loriile Sub cuvintul 9lorii si Duminica 9loriilor, dupa cum spune pretutindeni in ;ucovina, sau Duminica 9lorilor si Staurile 9lorii, dupa cum se spune in unele locuri din #ransilvania, se intelege duminica cea de pe urma din aresimi sau ostul mare. Saptamina intunecata si Saptamina )uminata !sa cum, in /alendarul opular, !nul -ou !grar incepe la ec+inoctiul de primavara, iar !nul -ou astoral la Singior' (sf. >+eorge *, se spoate spune ca !nul %itual /restin incepe in Duminica invierii, socotita in popor ca sfirsit si inceput de ciclu
calendaristic, urmind ar+aicul model al mortii si a reinvierii naturii , prin sacrificiul divinitatii. 'astele /ea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an, este sarbatoarea astelui, astele sau invierea Domnului, deoarece in aceasta 'i <Gristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcind si celor din morminte viata daruindu-le=, iar pe cei vii rascumparindu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacindu-i cu Dumne'euH si al doilea, pentru ca ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cind toata natura invie. Istoricul S intelor 'asti. Ori!inea si datarea 'astelui evreesc si a celui crestin /uvintul ebraic pasaI+ inseamna trecere scapare, eliberare. >recii au preluat cuvintul dindu-i forma asc+a ,latinii asc+ae si de aici, in romaneste asti. 9iind un nume plural, se poate folosi si vec+ea forma de asti in loc de aste, forma care s-a incetatenit. Invierea si s intirea pastei /ea mai insemnata coptura, pa care o maninca atit romanii din ;ucovina cit si cei din ?oldova in decursul sarbatorii astilor, este pasca . "riginea acestei copturi, dupa cum ne spune o legenda din ;ucovina, e urmatoarea: <Jice ca, calatorind odata .sus Gristos cu apostolii sai prin mai multe sate si orase spre a face oamenilor bine, si ajungind intr-un sat, se abatura la un gospodar ca sa poposeasca putin si apoi sa plece mai departe. )e!enda oualor rosii " legenda ne spune ca ,dupa rastignire, in noaptea de simbata spre duminica, ilat, invitat la un ospat dat in cinstea lui de mai-marii evreilor, ingindurat si indurat tinea un ou in miina. #ocmai in acel moment, un centurion navali in sala, strigind inspaimintat: =Gristos a inviat0=. Sceptic ilat a replicat: =" sa invie, cind se va inrosi oul acesta=. Si oul s-a inrosit pe data. ?inunea l-a facut pe roman sa scape oul din miina. 'astele $la%inilor Dupa Duminica #omii incepe saptamina ?ironositilor sau a -egrelor, ultima duminica sugerind postul negru pe care obisnuiesc sa tina femeile in aceasta saptamina. ! doua saptamina dupa asti e consacrata mai ales mortilor. De altfel, saptamina incepe cu Bunea mortilor sau astele mortilor, 'i in care se inalta rugaciuni si se fac sacrificii la mormintele mortilor din familie.
Ispasul .spasul sau inaltarea Domnului cade in fiecare an la 10 de 'ile dupa inviere sau in joia din saptamina a sasea dupa asti./ind cade .spasul codrul e incarcat de frun'e si iarba e mare. De aceea flacaii si fetele mari de prin unele parti ale ?oldovei si ale ?unteniei se duc noaptea spre inaltarea Domnului prin alunisuri ca sa culeaga flori de alun , care infloresc si se scutura in aceasta noapte si care, dupa spusa lor sint bune de leac si dragoste. #uminica *are Duminica ?are inc+eie sirul marilor sarbatori domnesti incepute cu 9lorii. in ;ucovina si #ransilvania se 'ice ca e cea mai mare dintre duminici, deoarece este 'iua maicii Domnului nostru .sus Gristos. 9oarte multe dintre datinile ce se obisnuiesc in aceasta 'i sint in legatura cu 'iua premergatoare, cu Simbata mosilor sau cu ?osii de vara, sau cu sarbatoarea de-a doua 'i, %usaliile. Sarbatoarea Rusaliilor Fn moment important in marele ciclu al obiceiurilor de peste an era, in 'ona noastra, din cele mai vec+i timpuri, sarbatoarea %usaliilor.-umele %usaliilor pastrea'a amintirea uneia dintre cele mai grandioase sarbatoriri ale naturii. e plaiurile #aciei si ale +r@giei, patria ro'elor si a vinului, unde contrastele intre anotimpuri erau atit de i'bitoare, reintoarcerea verii a fost celebrata cu un fast deosebit de populatia traca. Sin+ienele sau #ra!aica Fn moment important al sarbatorilor de vara era cel numit Sin'ienele sau Dragaica. in ?oldova se numeste sin'anie, in #ara %omineasca-dragaica, in ;anat sin'iene galbene si 9loarea lui Sf. .oan, in #ransilvania sinjuane, sin'ene, sin'enie, planta a carei radacina traieste si iarna, iar primavara da colti si mai tir'iu flori. ,ste o erbacee din familia rubiaceae, cu tulpina rigida, rotunda, frun'ele ei sint dispuse cite 8-12 , cu marginile rasucite, acoperite pe partea inferioara cu peri scurti si moi. Obiceiuri nele!ate de date ixe 'aparudele si Caloianul rintre obiceiurile de peste an, folcloristii deosebesc obiceiurile ciclice, care au loc cu regularitate in timpul anumitor perioade ale anului, legate de anumite date calendaristice, si obiceiurile nelegate de date fixe, ci de necesitatile productiei, de desfasurarea muncilor agricole. Dintre obiceiurile nelegate de date fixe ne vom opri doar asupra aparudelor si /aloianului.
Cununa !r,ului /eremonial agrar la trecerea spiritului grKului din ciclul vieLii (plantM* Kn ciclul morLii (sMmKnLa*. Drumul spre nemurire al spiritului grKului intersectea'M trei adMposturi (lumi* succesive: preexistenLa, de la sMmKnLa semMnatM la sMmKnLa KncolLitM.
$obotea+a ;obotea'a, ultima 'i a ciclului sMrbMtorilor de !nul -ou, marcatM Kn calendarul creNtin de celebrarea ;ote'ului Domnului, dedicatM purificMrii mediului KnconjurMtor, Kn special a apelor, de forLele malefice. DupM unele prorociri Ni indicaLii biblice, teologii au ajuns la conclu'ia cM lisus s-a nMscut Ni a murit Kn aceleaNi 'ile Kn care s-a nMscut Ni a murit !dam. $la!ove-tenie ;lagoveNtenie, 'iua cKnd ;iserica creNtinM celebrea'M vestea adusM 9ecioarei ?aria de !r+ang+elul >avril cM va naNte 9iul fMrM KnaintaNi, .isus Gristos, sinonimM cu ;unaOestire. SMrbMtoarea, fiind situatM Kn imediata apropiere a ec+inocLiului de primMvarM, cKnd sosesc rKndunelele Ni Kncepe cucul a cKnta este numitM Kn /alendarul opular Ni Jiua /ucului. Andreiu de Iarna SMrbMtoare popularM cu datM fixM (20 noiembrie*, sinonimM cu /ap de larnM Ni SKntandrei, dedicatM unui 'eu auto+ton, patron al lupilor, care a preluat din calendarul ortodox numele Ni data de celebrare a !postolului !ndrei (20 noiembrie*. /iclul de sMrbMtori populare de la sfKrNitul lunii noiembrie Ni Knceputul lunii decembrie.
2 %biceiuri de
&
evelion
1rim vremuri complicate, de ordonate i, deseori, "reu de ndurat. Cteodat simim c tot rul s%a npustit asupra noastr i nu mai e:ist cale de scpare. Acum, la final de an, ncercm s facem bilanul pierderilor, dar i a cti"urilor acumulate n '( luni. >perm ca noul an s aduc numai bucurii i mpliniri, mai ales c din (//K suntem membri fericii ai Uniunii &uropene. ?' decembrie este ultima i din anul calendaristic. Atunci se srbtorete noaptea de #evelion i, implicit, venirea Anului Nou. $enumirea de #evelion provine din limba france , termenul @#LveillonM nseamn @ve"heM, aici cu sensul de ospt la mie ul nopii i simboli ea trecerea de la anul vechi la cel nou. =ai nou se srbtorete cu petarde i artificii, cu petrecere i veselie la rude, prieteni i cunotine. Cele mai mari petreceri se or"ani ea n strad, dar sunt oameni care prefer s atepte Anul Nou n cadrul familei, printre cei dra"i. %biceiuri i tradiii Ceremonialul de nnoire simbolic a timpului % n noaptea de ?' decembrie spre ' ianuarie % este numit @Nn"ropatul AnuluiM, denumirea de #evelion aparinnd timpurilor moderne. Nn unele one ns se pstrea nc anumite tradiii cu jocuri, mu ic, urturi ce simboli ea
teama, de ordinea i haosul urmate, prin abundena ospeelor i petrecerilor de dup mie ul nopii, de optimism, veselie, ordine i echilibru. !erinia, stri"atul peste sat, bilan nocturn, n au ul tuturor, pentru ceea ce a fost bun sau ru n anul care se ncheie i colindele cetelor de feciori sunt obiceiuri la fel de importante. Nu pot lipsi de la sate stin"erea luminilor n noaptea de #evelion % simboli nd ntunericul i haosul desvrit % dar i aprinderea acestora, care semnific naterea, credina deschiderii cerului, arderea comorilor i vorbitul animalelor, ncercarea norocului, aflarea ursitei, ntocmirea calendarului i mpcarea pricinilor. $in pcate, la ora tradiiile nu se mai pstrea . =asa bo"at, ampania rece i pro"ramul de la televi or ori super cheful de #evelion au nlocuit ncet datinile vechi de secole. $ar anul nou vine i la ora, ntmpinat de pocnitori i focuri de artificii.
$entru cei superstiioi '. Nu e bine ca ntre Crciun i Anul Nou s se tricote e, s se coase, s se spele rufele. (. Acel obiect pe care l ii n mn de Anul Nou, la '( noaptea, sau cel pe care pui mna imediat dup ora '( va fi cel mai important plan al vieii tale n anul care vine. $ac ii bani n mn vei mer"e bine cu banii tot anul, dac i ii iubita de mn i va mer"e bine cu dra"ostea tot anul, dac ii paharul n mn va fi un an vesel. ?. $orina pus la mie ul nopii de #evelion are toate ansele s se mplineasc. 7. & bine s ai pe masa de Crciun i de Anul Nou cren"ue de vsc. Aduc noroc. C. Aduce "hinion s intri n noul an fr nici un ban n bu unar, e bine s avei bani Fmai ales noiG n fiecare portofel. 8. & bine s nu v "seasc anul nou cu datorii, altfel vei avea datorii tot anul. K. !rimul om care v trece pra"ul n prima i din noul an va influena tot anul. !ersoanele blonde sau rocate aduc "hinion, persoanele brunete aduc noroc. ;. !rima persoan care v sun sau v bate la u n prima i din noul an trebuie primit. $ac prima persoan care v intr n cas e femeie % va fi un an prost, dac e brbat % va fi un an norocos. 6. Nu trebuie s aruncai nimic din cas n prima i de an nou, nici mcar "unoiul* & bine ca ceva sau cineva s v intre n cas n prima i din anul nou, nu s ias* '/. Eacei ceva % ct de mic % care are le"tur direct cu munca dv. n prima i a noului an pentru a v mer"e bine la serviciu tot anul. ''. Nu splai nimic n prima i a noului an. '(. !rima i din noul an trebuie s v "seasca n curenie deplin, deci e bine ca naintea anului nou s facei curenie i n cele mai ascunse coluri.
'?. Nmbrcai ceva nou pe ' ianuarie. '7. Eacei mult "omot la mie ul nopii pentru a alun"a spiritele rele Fclopoei, petarde etcG. 'C. Nu mprumutai bani i nu facei datorii pe ' ianuarie. '8. Aduce noroc s mnnci carne de porc sau linte de Anul Nou. 'K. Anul Nou va fi luminos i bun dac se las o lamp sau o lumnare aprins pn la iu. ';. & bine s v mbrcai n rou n noaptea de #evelion. '6. Ceea ce faci n ajun de An Nou vei face tot anul urmtor. (/. Copiii nscui de Crciun sau de Anul Nou sunt norocoi. ('. Ce bine c #evelionul nu este vineri, '?*
Articol de2 Botond Szabo
#radiii i superstiii n noaptea de evelion

ve i articolul in D1=-C (; $ec (//;, '82(7
Ajunul Anului Nou este nsoit peste tot de vechi obiceiuri i superstiii. -a noi tradiia spune c e bine s fie mult "omot n noaptea dintre ani pentru a alun"a spiritele rele. .i tot n ?' decembrie nu e bine s tiai cu foarfeca, s clcai sau s splai rufe. Nn schimb din cas nu trebuie s lipseasc vscul, trebuie s avei bani n bu unare, iar paharul de vin trebuie s fie n permanen plin. #omnii nu renun nici la celelate obiceiuri tradiionale. !erinia sau stri"atul peste sat sunt la fel de importante. Copiii trec cu >orcova prin fiecare cas, epntru a alun"a spiritele malefice, iar !lu"uorul anun renceperea simbolic a lucrului. -ista superstiiilor continu. Niciodat un "ospodar nu trebuie s mture n Ajun de Anul Nou, pentru c alun" prosperitatea. ,biceiul spune c pn la mie ul nopii trebuie pltite toate datoriile i mai mult, nu trebuie dai bani cu mprumut n noaptea de revelion. 1ot n seara de ?' decembrie nu se spal rufe i nu se taie cu foarfeca pentru a nu distru"e norocul. -a trecerea dintre ani, spun btrnii, este bine ca fiecare s poarte o hain nou i ceva rou, sau o alt culoare vesel care s atra" ener"iile po itive. $e revelion sunt nelipsite
cren"uele de vsc, care aduc noroc n cas. !rimul om care va trece pra"ul n prima i va influena tot anul. $ac persoana care intr n cas este o femeie nseman c urmea un an mai puin bun. -a mie ul nopii uile trebuie deschise pentru ca anul vechi s ias i s lase loc celui nou care aduce sntate, fericire i mult noroc.
!"!#ION$# % #a cump&na dintre ani, de obicei se stabile<te bilan=ul realiz>rilor si trebuie sa lasati in urma toate cele rele, cum se spune, si pregatiti-va cu bucurie pentru un nou an, asa cum in gandirea populara in noaptea de Anul Nou se reia ciclul cosmic, se restabileste ordinea in intregul univers. evelionul nu este altceva decat un ceremonial funerar al antichitatii geto-dace ocazionat de moartea si renasterea simbolica a primului zeu al omenirii, Anul, si a timpului calendaristic cu care se confunda, in noaptea de 1# decembrie spre # ianuarie. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar si fara intoarcere, este oprit, dupa 18* de zile, si intors, precum ceasornicul, de la inceput. Intoarcerea simbolica a timpului in noaptea de 7evelion a fost asimilata cu moartea divinitatii adorate, iar reluarea numarului zilelor cu nasterea acesteia.
'atini si obiceiuri la romani in preajma Anului Nou ! In preajma Anului Nou, romanii se pregatesc pentru trecerea pragului dintre ani. .atinile si obiceiurile legate de familie si idealuri reprezinta credinte si mituri stravechi, componente ale culturii noastre traditionale. Ideea ?nnoirii timpului supravietuieste ?n calendarul popular, unde )sfintii) sunt tineri, maturi si batr@ni, dupa cum s-au ?mpartit sarbatorile. 'ei de la ?nceputul anului sunt tineri % (fntul "asile, .ragobete, 0@ngiorz &, la mijlocul anului sunt maturi % 0f@ntul Ilie, 0f@nta Maria &, iar ultimii sarbatoriti sunt, fara e(ceptie, batr@ni % Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos 'raciun &. )lugusorul "ersuri 'espre )lugusor
*una seara+ c,a,nserat+ Noi cu plugul ne,am luat+ )e la case+ ca si an+ Cum a zis badea Traian. #a multi ani cu sanatate (a va dea 'omnul de toate. #a multi ani sa traiti (a va gasim fericiti. -aisa+ cea+ .ais.....ais. Nu venim cu vreun gand rau+ Ci v,aducem pe 'umnezeu. Noul An sa vi,l vestim+ Azi cand cel vec.i il sfarsim /ile bune sa va dea 'umnezeu din mila sa0 -aisa...cea.-aisa....ais0 Noul An care,a venit Nu stim daca,i fericit+ 'ar prin anii ce,au trecut+ Tot mai batrani v,ati facut 1aine+ poate cine stie+
"rare traditionala la romani in preajma Anului Nou, plugusorul a pastrat scenariul ritualic al unei invocari magice cu substrat agrar. 3l e intotdeauna insotit de strigaturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevarat, tras de boi, a fost inlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imita mugetul boilor. Te(tul plugusorului si-a pirdut astazi caracterul de incantatie magica.7ecitata intr-un ritm vioi, urarea devine tot mai vesela, mai optimista, pe masura ce se apropie de sfarsit.
(fantul "asile cel 1are )rima zi a Anului Nou este patronata de (fntul "asile din 'ezareea 'appadociei, cunoscut sub numele ,asile cel Mare % n 11+, 'ezareea, 'appadocia - A # ianuarie 1BC, 'ezareea 'appadocia & a fost un arhiepiscop din secolul al I,-lea, considerat doctor al
"or fi toti in vesnicie0 1ulti ani sa traiti0 1ulti ani fericiti0 Cat de grele suferinti ",au lovit pe voi+ parinti+ 'ar pe toate le,ati rabdat+ 'omnul sfant v,a ajutat2 Ne,ati crescut plugari de neam+ Ca sa va urmam la geam -ais... cea.-ais....ais. "oi va duceti dragi parinti+ Cu anii de suferinti2 Noi ramanem dupa voi+ #anga plug si langa boi+ (a va pomenim oricand+ Cat voi trai pe pamant0 1ulti ani sa traiti+ 1ulti ani+ fericiti0 Nu mai este inca alta Noapte sfanta ca aceasta. Noi uram pentru colaci+ Nu ing.ebam pentru pitaci+ Ci pastram obiceiuri bune+ 'e pe vremurile strabune -ais... cea.-ais....ais. Am venit ca fiecare+ (a va facem o urare% O urare din strabuni+ Caci ei au fost oameni buni (i,au pastrat cu,nsufletire Obiceiuri de iubire. 1ulti ani sa traiti+ 1ulti ani+ fericiti0 )lugurelul mititel+ Cu rotitele de fier+ Trag baietii vartos+ la el )lugurel cu sase boi% Cei dinainte+ Cu coarnele frante. Cei de la mijloc Cu stele de busuioc+ Cei de la roata+ Cu coarnele,n volta0 -ais... cea.-ais....ais. 'e urat+ am mai urat+
Bisericii s>riteni ai Bisericii, al>turi de :rigore de Nazianz % Teologul & de Aur. "iata (fntului "asile cel 1are ! se na<te ?n anul 11+ ?ntr-o familie evlavioas> la 'ezareea 'apadocsiei. $e mama sa o chema 3milia, iar pe tat>l s>u ,asile. A f>cut parte dintr-o familie cu #+ copii, dintre care 1 vor deveni episcopi! 0f. ,asile cel Mare, 0f. :rigorie de NDssa r> ra, Macrina ce B>tr@n>%bunica 0f. ,asile& tr@n> a fost ucenica 0f. :rigorie Taumaturgul. ,asile prime<te prima ?nv>=>tur> ?n casa p>rinteasc>. .up> aceea studiaz> la 'ezareea 'apadocsiei o prietenie vestit> cu 0f. :rigorie de Nazianz. ,ia=a lor studen=easc> e un model pentru teologii de totdeauna. 'uno<teau doar dou> drumuri! al <colii de sora sa, Macrina. A renun=at la lume ce a fost botezat. A f>cut o prim> ?mp>r=ire a averii sale la s>raci. A c>l>torit pentru cunoa<terea monahismului ?n 0iria, $alestina, 3gipt r@t s> organizeze via=a monahal> dup> criteriul ob<tei. $entru acest scop l-a chemat pe 0f. :rigorie Teologul la m>n>stirea ?nfiin=at> de el in $ont, pe malul r@ului Iris, nu departe de satul Annesi. Aici el ?mbina munca manual> cu rug>ciunea intelectual>. Aici a scris el 7egulile vie=ii monahale%7egulile mari un conflict trec>tor cu episcopul, se ?mpac> cu acesta. Fn 18G, cu prilejiul unei mari foamete, 0f. ,asile a organizat admirabil asisten=a social> cut a doua ?mp>r=ire a averii sale s>racilor. Fn 1B+, fu ales episcopmitropolit a 'ezareei, cu o d@rz> opozi=ie din partea adversarilor. Fn urma atitudinii sale ne?nfricate contra arianismului ratului ,alens, dioceza i se ?mp>r=i in dou>. Fn interiorul eparhiei, 0f. ,asile s-a impus printr-o uria<> activitate dogmatic>, pastoral> . Nu s-a l>sat ?nfr@nt de arieni. 0e cunoa<te scena cu prefectul Modestus de ,alens. A ?nfiin=at
'ara ni,i c,om insera+ )e la curtile nevoastre2 'eparte de casele noastre2 Ca suntem infrigurati (i cu daruri incarcati -ais... cea.-ais....ais. Noi suntem de prin *acau+ 'e pe muntele Cea.lau+ $nde brazii ne,amintesc+ Obiceiul crestinesc (i e vremea+ dragi parinti (a va lasam fericiti+ 1ulti ani sa traiti+ 1ulti ani+ fericiti0 *usuioc verde pe masa+ amai gazda sanatoasa Anul Nou ce,ati asteptat (a va fie imbelsugat+ Tot cu grau si cu porumb+ 'aruit de 'omnul (fant. -aisa... cea.-ais....ais. *usuioc verde pe jos+ amaneti toti sanatosi. Casa sa va fie plina+ 'e a cerului lumina+ /iua (fantului "asile+ (a va fie tot spre bine... 1ulti ani sa traiti+ 1ulti ani+ fericiti0
institu=ii de asisten=> social>! azil, osp>t>rie, cas> pentru reeducarea fetelor alunecate, spital%minte erau cunoscute sub numele de ,asiliada. A luptat pentru alinarea suferin=elor celor mul=i, critic@ndu-i pe boga=i. N-a f>cut deosebire ?ntre neamuri bisericeasc>, 0f. ,asile a ?ncercat s> ?mpace bisericile orientale, f>c@nd apel la 0f. Atanasie care ?ntre 2rient r=ite pe tema schismei meletiene. 0f. ,asile a fost un mare animator ?n lupta contra arianismului. 3l a dat lovituri grele acestei erezii. I-a ajutat pe tineri la ?nv>=>tur>, a men=inut leg>tura cu profesorul s>u ibaniu. A fost pretutindeni prezent. A fost mare preot, mare liturghisitor, mare pedagog, mare prieten, mare organizator, mare om de <tiin=>. A fost numit Hun roman printre greciI. A murit la # ianuarie 1BC, pl@ns de to=i de atunci Hcel MareI
(uperstitii 3 'in *atrani , In noaptea Anului Nou+ in Tara C.ioarului+ fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos+ va fi voinic+ apoi o roaga pe stea sa,i aduca ursitul. , #a miezul noptii+ de Anul Nou+ fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori+ il tin pe varful capului+ se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr,o directie oarecare si din ce parte vine sunetul+ in acea parte isi va gasi ursitul. , In Ajunul Anului Nou+ feciorii care merg la colindat sc.imba portile unor sateni care s,au certat in cursul anului+ determinandu,i astfel sa vorbeasca si sa se impace. , In zonele 4agaras si 1ures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa 56 farfurii sub care se ascund diferite obiecte.
4ete si feciori sau perec.i de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul7a8 sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori% oglinda 9 mandrie2 pa.arul de tuica 9 bautor2 painea 9 bogatie2 carbunele 9 negru la suflet2 sarea 9 saracie2 creionul 9 domn2 bani 9 avutie. (e face .az de aceste preziceri.
>uperstitii de Anul Nou
Noaptea de "nul Nou este o noapte plina de superstitii in traditia romaneasca. 'nele au legatura cu activitatile zilnice de pe parcursul anului urmator, altele & cu alungarea asa ziselor spirite malefice sau cu atragerea norocului. !ata care sunt cele mai frecvente astfel de credinte. % Acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la '( noaptea, sau cel pe care pui mana imediat dupa ora '( va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. $aca tii bani in mana, vei mer"e bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va mer"e bine cu dra"ostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesselH % -a mie ul noptii, pune%ti o dorinta. >unt mari sanse ca ea sa se implineasca, asa incat... ai "rija ce%ti doresti* % Aduce "hinion sa intri in noul an fara nici un ban in bu unar. & bine sa aveti bani in fiecare portofelH % & bine sa nu va "aseasca noul an cu datorii, altfel veti avea datorii tot anulH % !rimul om care va trece pra"ul in prima i din noul an va influenta tot anul. !ersoanele blonde sau roscate aduc "hinion, persoanele brunete aduc norocH % !rima persoana care va suna sau va bate la usa in prima i din noul an trebuie primita. $aca prima persoana care va intra in casa e femeie % va fi un an prost, daca e barbat % va fi un an norocosH % Nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima i de an nou, nici macar "unoiul. & bine ca ceva sau cineva sa va intre in casa in prima i din anul nou, nu sa iasaH % Eaceti ceva, cat de mic, care are le"atura directa cu munca dumneavoastra in prima i a noului an pentru a va mer"e bine la serviciu tot anulH % !rima i din noul an trebuie sa va "aseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse un"hereH % 0mbracati ceva nou si ceva rosu pe ' ianuarieH % Nu plan"eti in prima i a noului anH % Eaceti mult "omot la mie ul noptii, pentru a alun"a spiritele rele Fclopotei, petarde etcGH % Nu imprumutati bani si nu va indatorati pe ' ianuarieH % & semn rau sa spar"i ceva in noaptea de Anul NouH % & semn rau daca stranuti in noaptea de Anul NouH
% Aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul NouH % Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la iuaH % 0n dimineata de ' ianuarie se pun bani de ar"int in apa cu care se spala membrii familieiH % Nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An NouH % -asati usa, "eamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.
Cand vine si cum se petrece de Anul Nou in lume

#oata lumea se bucura de venirea "nului Nou, dar nu in acelasi timp si nici in acelasi fel, in functie de traditia fiecaruia. "nul Nou in #ibet se numeste Losar si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie, !n #hailanda este numit Song(ran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie. )estivalul anului nou in "nul Nou in !ndia se numeste *i+ali si este un festival al luminilor, iar in "frica de Sud, de "nul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si focuri de arma. Sarbatoarea "nului Nou in $anama te face sa&ti astupi urechile, iar in ,irmania, "nul Nou se sarbatoreste in cea mai calda zi a anului. Anul Nou in 1ibet >e numeste O-osarO si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua ile ale vechiului an se numesc Putor si se petrec facandu%se pre"atiri pentru noul an. !rima i din Putor este folosita pentru curatarea casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere, potrivit A"erpres. $e asemenea, hornul este curatat de funin"ine. &:ista anumite feluri de mancare speciale pentru Anul Nou precum supa OnouaO preparata din 6 in"rediente Fcarne, "rau, ore , cartofi dulci, bran a, ma are, ardei ver i, fidea si ridichiG. Aceasta este servita cu "o"osi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca pre ic daca viitorul va fi bun sau rau. A doua i de Putor se practica ceremonii reli"ioase. >e mer"e la manastiri si se dau daruri la calu"ari, se arunca pocnitori si se folosesc torte pentru a alun"a spiritele rele din preajma caselor. Anul Nou in 1hailanda 0n 1hailanda este numit >on"Iran, durea a trei ile si se sarbatoreste in luna aprilie, conform calendarului "re"orian. ,biceiurile difera de la re"iune la re"iune, dar cea mai interesanta este aruncarea cu apa. ,amenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta sau de superioritatea adversarului, acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. >e vi itea a manastirile, credinciosii se roa"a aducand ofrande precum ore , fructe, si dulc iuri sau mancare pentru calu"ari. Un alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari din colivie sau a unui peste din acvariu. !estii sunt dusi la mare si sunt eliberati toti in acelasi timp. Eoarte populare sunt si concursurile de frumusete sau construirea castelelor de nisip. >unt practicate sporturi traditionale ca hoop%taIra4 sau jocul cu betele dar si o mare varietate de jocuri populare si spectacole. Un alt obicei foarte important este spalarea statuilor lui +udha. Anul Nou in 0ndia Eestivalul anului nou in Anul Nou in 0ndia se numeste $i4ali si este un festival al luminilor. Acesta se sarbatoreste diferit in functie de re"iunile din 0ndia. !entru hindusii din nord, $i4ali este sfarsitul anului vechi si inceputul celui nou. ,amenii de afaceri platesc toate datoriile si noile re"istre sunt binecuvantate inainte de Anul Nou. ,amenii cumpara lucruri noi pentru
casa, noi unelte sau chiar haine, cei care isi permit. >e trimit felicitari si se fac daruri. >e fac planuri pentru Noul An si uita toate conflictele, caci acesta este un timp al bunatatii si "enero itatii. Chiar si animalele de povara sunt spalate si impodobite pentru festival. $i4ali este si un festival reli"ios, dedicat lui #ama. Anul Nou in Qaponia Anul nou in Qaponia, numit si >ho"atsu, este cea mai importanta sarbatoare din calendarul japone . Rilele de sarbatoare sunt considerate intre '% ? ianuarie si in aceasta perioada majoritatea companiilor, ma"a inelor, scolilor si oficiilor "uvernamentale sunt inchise. !re"atirile de Anul Nou incep de la jumatatea lunii decembrie sau inca din luna noiembrie cand se achi itionea a sau se confectionea a cartile postale numite nen"ai<o. !ersoana care le trimite adau"a alaturi un scurt mesaj scris de mana, pe spatele felicitarii, prin care este manifestata multumirea pentru ajutorul acordat in timpul anului trecut si speranta ca acesta va continua in anul ce vine. Aceste felicitari sunt pastrate de serviciu postal, si trimise apoi toate in iua de Anul Nou. Anul Nou la romani 0n noaptea Anului Nou, romanii aveau obiceiul de a%si darui unii altora cren"ute de laur, nuci aurite ori monede imprimate cu chipul eului 0anus, cel cu doua fete, patronul lunii ianuarie. Reu al portilor si usilor, 0anus +ifrons era cat se poate de potrivit pentru aceasta oca ie, una dintre fete privind spre viitor, Anul Nou, iar cealalta spre trecut. Anul Nou in Africa 0n Africa de >ud, de Anul Nou se tra" clopotele bisericilor si se pot au i chiar si focuri de arma. 1raditii in &uropa 0n ,landa, oamenii ard bra ii de Craciun pe stra i si lansea a artificii cand se schimba anul, ca un mod de a alun"a spiritele rele ale vechiului an. 0n !olonia, Anul Nou este cunoscut ca SNoaptea >fantului AasileS FS><lvesterSG. !ortu"he ii si spaniolii mananca '( boabe de stru"uri dintr%un ciorchine cand bate ceasul ora '(, in Noaptea de Anul Nou. Aceasta se face pentru a asi"ura '( luni fericite in noul an. =anifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt le"ate de vechile festivitati de iarna ale viIin"ilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja intoarcerea soarelui. 0n >UA, se crede ca fasolea cu boabe ne"re aduce noroc. Anul Nou in #usia -a =oscova, locul cel mai a"lomerat de Anul Nou FNoivi PodG este !iata #osie, unde cerul se inunda la '( noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie. Cei adunati acolo sunt pusi la curent cu miscarile acelor ceasornicului >aviour. 0ntre timp, petrec cu $ed =oro Fvarianta a lui =os Craciun sau mai de"raba =os PerilaG care calatoreste insotit de S>ne"urociIaS % fetita de apada. $ed =oro poarta o mantie lun"a , nu neaparat rosie, ale carei mar"ini sunt brodate cu motive populare rusesti. >arbatoarea Anului Nou in !anama te face sa%ti astupi urechile. -a mie ul noptii, toti panamane ii fac un "omot urias. -ocuitorii se intrec in stri"ate, iar fiecare bate unde si in ce nimereste. Ajutorul principal al "omotului sunt cla:oanele automobilelor. A doua i, nebunia continua, iar trecatorii sunt udati. 0n +irmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda i a anului. ,amenii arunca apa din abundenta, iar cei care sunt udati nu au voie sa se supere. Acesta este simbolul fertilitatii. Anul nou in China Chine ii din intrea"a lume sarbatoresc intrarea in Noul An in ianuarie%februarie. Anul viitor, intrarea in Anul +oului va fi marcata pe (8 ianuarie. -a chine i, Anul Nou se numeste S>arbatoarea !rimaveriiS si este o i de multumire si recunostinta pentru lucrurile bune primite in anul care s%a incheiat. !otrivit calendarului
chine esc, Anul Nou vine in prima i cu luna plina dupa intrarea >oarelui in constelatia Aarsatorului. !otrivit calendarului "re"orian, acest lucru se intampla nu inainte de (' ianuarie si nu mai tar iu de '6 februarie.S>arbatoarea !rimaveriiS are la chine i o istorie de circa 7/// de ani. Anul Nou evreiesc Eestivalul evreiesc de Anul Nou se numeste S#osh DashanahS. $ata acestuia varia a in fiecare an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua ile ale lunii a saptea, data Anului Nou fiind fi:ata astfel pentru ca fermierii sa poata mer"e la 0erusalim inainte de se onul ploilor. !rimele ece ile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. 1raditia vorbeste despre o carte a #aiului in care se spune ca sunt scrisi cei care au facut lucruri bune si rele si, la sarbatoarea de #osh Dashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui $umne eu pentru comportarea lor in timpul anului care a trecut.
=eniuri si obiceiuri de Anul Nou, in intrea"a lume

'e Anul Nou+ fiecare popor isi are mancarurile si obiceiurile traditionale. (unt atat de specifice+ incat un calator care a vizitat *alcanii+ prin secolul al :I:,lea+ spunea ca el recunoaste etnia interlocutorului nu atat dupa vorba+ cat dupa ce mananca si cum joaca. $entru multi, aceasta tema este o curiozitate, pentru altii o ciudatenie - dar merita amintita pentru toti, atat dintr-un motiv, cat si din celalalt. In *!#;IA, este nelipsita mancarea de carne cu varza. Traditia cere ca, in timpul mesei de Anul Nou, participantul sa tina sub farfurie, sau in mana, o moneda de argint, ca sa-i intre bani in buzunar, tot anul. In ()ANIA, conform traditiei, miezul noptii este marcat cu douasprezece batai de clopot. a fiecare bataie, obiceiul cere ca tot crestinul sa manance cate un bob de strugure - in total doisprezece boabe, care il vor tine sanatos tot anul. In 4 ANTA, este traditionala tarta cu crema de nuci. .imineata, copiii primesc, de # ianuarie, cate o punga cu bomboane. Altadata, familiile instarite oferau personalului casnic o suma in bani. Astazi, Anul Nou )cu dar) este perimat. In ITA#IA, 0arbatoarea are frumosul nume de )capodanno), iar mancarea traditionala consta in dulciuri, de obicei briose sau preparate din paste fainoase, insiropate din belsug cu miere. 'oncomitent, traditia cere ca gazda sa arunce pe fereastra cateva obiecte vechi, care simbolizeaza despartirea fara regret de vechiul an. In O#AN'A, traditia nu serbeaza venirea noului an. 0erbeaza incheierea anului vechi, pe 1# decemrbie, cu focuri de artificii si cu manifestari. 7evelionul e(ista si el, dar nu atat ca traditie, cat ca o moda preluata de la altii. In 1A !A * ITANI! este obligatoriu ca in momentul sosirii noului an sa tii in mana o moneda, o bucatica de carbune si una de sare, simboluri de bogatie, caldura si alimente. Mancarea traditionala este puddingul, iar bautura preferata este JhisKD %mai ales in 0cotia&. In )O T$;A#IA s-a e(tins obiceiul spaniol de a manca cele #; boabe de strugure la miezul noptii, cu diferenta ca, aici, portughezul le ia cate doua deodata, urcat pe un scaunel, ceea ce trebuie sa poarte noroc. 0i aici se respecta obiceiul de a arunca lucruri vechi pe fereastra - dar numai farfurii, fiind e(cluse alte obiecte. In NO "!;IA se mananca regeste! fripturi de porc, miel sau curcan, cu mult mustar si cartofi fierti. Mult dans si multe focuri de artificii. In 4IN#AN'A senzatia sarbatorii nu este mancarea ci este sauna, care se organizeaza de 'raciun, dar continua si pana dupa Anul Nou. Masa de 7evelion nu-i mult diferita de a noastra, dar masa traditionala este pe baza de mult peste fiert, afumat sau prajit. In CANA'A s-a incetatenit sarbatorirea Anului Nou intr-un bar. Nu este vorba de un 7evelion festiv, asa cum il stim noi, ci de o simpla intrunire familiala, intr-un local intim. .ar nu putini sunt canadienii care prefera, un 7evelion european, in familie. In !C$A'O si )! $ mancarea figureaza pe planul doi. $e planul unu este confectionarea unor papusi de hartie,
uneori artistic realizate, care reprezinta anul vechi si carora li se da foc la miezul noptii, odata cu lansarea focului de artificii. 0e mananca vegetarian! orice fructe, porumb, grau incoltit, orez, scortisoara, petale de flori galbene, care aduc noroc. )-I#A'!#)-IA %0"A& este cunoscuta in toata America pentru paradele de Anul Nou, eveniment fastuos, care se pregateste cu patru luni inainte, cu participarea a #*.+++ de persoane. Manifestarea este atat de grandioasa, incat meniul de Anul Nou este trecut pe planul al doilea, fiind uneori servit chiar la fast-food. In CO !!A, anul nou se numeste 0aehae, iar mancarea consacrata este supa de tteoK %tteoKgooK&. TteoK este o leguma locala, necunoscuta la noi si netradusa in romaneste. 'hiar daca meniul ni se pare foarte modest, coreenii sunt mandri de mancarea lor festiva. In <A)ONIA, noul an %2misoKa& se petrece obligatoriu in familie, la o masa copioasa, unde se bea, tot obligatoriu, numai saKe. a miezul noptii, familia pleaca in grup la templu, unde asista la cele #+G batai de gong. 3le simbolizeaza cele #+G pacate pe care fiecare membru al familiei le-a savarsit in timpul anului. 'eremonia confirma iertarea acestora. In $(IA, mancarea traditionala este purcelul de lapte, fript intreg la cuptor, si nelipsita vodca. $urcelul se transeaza direct pe masa, fiecare musafir alegandu-si portia. Momentul venirii noului an este asteptat cu toate ferestrele deschise, pentru ca acesta sa patrunda in case. Nu e(ista rus care sa nu asculte ceremonios urarile transmise de seful statului oricare ar fi el - in cinstea caruia mai bea o votca. In T-AI#AN'A si #AO(, anul nou, denumit 0ongKran, se serbeaza neintrerupt timp de trei zile, incepand cu #* aprilie, dupa calendarul budist. 3ste inutil sa insistam asupra meniului, intrucat in acest interva, ai timp sa consumi o carte de bucate, aproape intreaga. In O1ANIA, autorii straini au remarcat la unison ca niciodata nu lipsesc sarmalele si piftia. $rin partile Moldovei, sarmalele se servesc cu smantana, iar piftia, numita si )racituri), se inobileaza negresit cu mujdei. In !)$*#ICA 1O#'O"A, ma bucura sa constat ca nici arta culinara si nici obiceiurile de Anul Nou nu sunt altfel, decat dincoace de $rut.
1raditii si superstitii de #evelion din intrea"a lume

#recerea intr&un alt an este sarbatorita de mii de ani de catre oamenii din intreaga lume, in timp aparand numeroase traditii si chiar superstitii legate de acest eveniment, unele asemanatoare, altele complet diferite si surprinzatoare. 0ata, potrivit associatedcontent.com, cum este celebrat Anul Nou in diverse tari de pe mapamond. -. "ustralia Ca si la noi, petrecerea de #evelion incepe pe ?' decembrie, numai ca la mie ul noptii australienii sunt mai "omotosi, folosindu%se de orice pentru a face "ala"ie % fluiere, cla:oane, clopote de biserici. A doua i, ei sarbatoresc in special prin picnicuri pe plaja. .. /area ,ritanie Aici, primul barbat care trece pra"ul unei case dupa mie ul noptii este considerat aducator de noroc. Acesta ofera si un cadou simbolic, cum ar fi paine sau carbune, pentru ca familia sa aiba belsu" in anul ce a inceput. !rima persoana care intra in casa nu trebuie insa sa fie femeie sau barbat blond ori roscat deoarece se presupune ca acestia aduc "hinion. 0. )ranta -a france i Anul Nou este denumit si Riua Cadourilor de An Nou deoarece in timpul petrecerii de #evelion sunt schimbate daruri intre membrii familiei sau intre prieteni.
1. 2ermania Nemtii obisnuiesc sa arunce plumb topit in apa rece pentru a interpreta viitorul dupa forma pe care o ia metalul. 0n plus, ei lasa putina mancare in farfurie pana dupa mie ul noptii, ca un fel de asi"urare ca vor avea bo"atie si in anul care a inceput. 3. !ndia Noul an este celebrat in 0ndia printr%un festival al luminilor numit $i4ali. $e asemenea, oamenii schimba cadouri si termina orice activitate care nu fusese incheiata. 4. 5aponia !entru a indeparta presupusele spirite rele, japone ii atarna cate o fran"hie din paie in fata caselor. -a mie ul noptii ei incep sa rada, sperand ca in acest fel vor avea noroc in lunile ce vor urma. 6. $ortugalia ,amenii din aceasta tara mananca '( boabe de stru"uri atunci cand se apropie trecerea in noul an. Cele '( boabe simboli ea a '( luni fericite ce vor veni, acest obicei fiind intalnit si in >pania. 7. Scotia >cotienii se pre"atesc sa intampine sarbatoarea de Anul Nou purificand locuintele printr%un anume ritual sau plimband ramuri de ienupar in flacari prin casa. $e asemenea, si la ei e:ista obiceiul primului intrat in locuinta, ca la britanici. 8. "frica de Sud Aici, Anul Nou este sarbatorit prin tra"erea clopotelor bisericilor si prin focuri de arma. !e ' ianuarie, in unele one, este o atmosfera de carnaval, multe persoane iesind pe stra i unde canta si dansea a. -9. "ustria 0n aceasta tara, cele mai multe dintre familii pun pe masa un porc de lapte "atit care simboli ea a noroc pentru anul urmator. --. ,razilia +ra ilienii considera ca lintea semnifica bunastare, astfel ca in prima i din noul an ei mananca supa de linte sau linte cu ore . !reotesele cultului voodoo macumba se imbraca in fuste albastre si blu e albe pentru o ceremonie dedicata eitei apei % Temanja. -.. :ambodgia ,amenii din aceasta tara folosesc calendarul indian pentru a calcula cand incepe noul an, care pica pe '(, '? sau '7 aprilie, conform calendarului "re"orian Ffolosit si la noiG, iar sarbatorirea se face pe parcursul a trei ile. -0. *anemarca Aici este un semn bun daca iti "asesti multe farfurii sparte in fata usii. $ane ii pastrea a farfuriile vechi pentru a le arunca la trecerea dintre ani in fata caselor in care locuiesc prietenii lor. Astfel, cu cat ai mai multe cioburi la usa in prima i a noului an, cu atat ai mai multi prieteni. -1. :hina Anul Nou chine esc este celebrat intre (' ianuarie si (/ februarie, aproape fiecare familie vopsind usa din fata cu rosu, aceasta culoare fiind simbolul norocului si al fericirii. >i, desi se pre"atesc numeroase bucate pentru aceasta oca ie, in primele (7 de ore ale noului an nu sunt folosite cutite pentru ca nu cumva cineva sa se taie % lucru care ar insemna ca ar fi taiat si norocul intre"ii
familii pentru urmatoarele '( luni. -3. ;aiti Aici, oamenii poarta haine noi si ofera cadouri in speranta ca vor avea un an bun. -4. :oreea 0n aceasta ona e:ista obiceiul de a se purta haine noi, care simboli ea a un inceput bun, curat. Cei mai multi coreeni se aduna in casa celui mai in varsta barbat din familie, iar cei tineri fac cate o plecaciune in fata celor mai batrani, urandu%le sa aiba sanatate si prosperitate. -6. #hailanda 0n aceasta tara, Anul Nou este celebrat printr%un festival numit >on"Iran, ce are loc intre '? si 'C aprilie, conform calendarului "re"orian. 1hailande ii obisnuiesc sa arunce apa unii pe altii, iar toate statuile lui +uddha sunt spalate. -7. $a(istan Aici, Anul Nou este sarbatorit in martie si repre inta renasterea naturii dupa iarna lun"a. !aIistane ii obisnuiesc sa arda "rame i de lemne care simboli ea a distru"erea spiritelor rele ramase din anul trecut. -8. $eru =ulti dintre locuitorii acestui stat obisnuiesc sa poarte o anumita culoare la trecerea dintre ani, in functie de ceea ce isi doresc sa primeasca in anul urmator. >pre e:emplu, se crede ca "albenul poate aduce noroc la bani, iar rosul in dra"oste. .9. !talia 0n aceasta tara se pastrea a inca o traditie veche % aceea de a arunca pe fereastra obiecte vechi, din anul trecut.
Traditii si obiceiuri de anul nou

!osted on $ecembrie '7th, (//K de !E
*e ce respectam traditiile<
&:ista un sentiment de primenire, de speranta, de visare, dar mai ales de petrecere, poate sin"ura perioada cind ne este permis sa uitam de rele. 1oata lumea se bucura, da friu liber fante iei, incercind sa treaca peste neca uri. 0n #omania, obiceiurile de intimpinare a noului an continua seria celor prilejuite de Nasterea $omnului, avind insa un caracter cu totul laic. Nu e:ista popor care sa nu aba traditii de intimpinare a noului an, asteptat cu nerabdare de fiecare persoana. $e aceea, cel mai bine i se potriveste acestei perioade icala careia @Cite bordeie, atita obiceieM. Nelipsit si raspindit in orice loc este plu"usorul. Eolcloristii au intocmit florile"ii de nestemate ale creatiei populare si care sunt foarte vechi, majoritatea incepind cu @>%a sculat mai an, +adica 1raianM, ca o reverberare a milenarei noastre istorii. Nu demult alaiurile de uratori era insotite de un plu" tras de boi si se tra"ea o bra da in fata casei, in acordurile pocnetelor de bici care e"alau in intensitate petardele de a i.
=ulte au in prim%plan metehnele omenesti, in incercarea de inlaturare a lor intr%un mod eficient, nealterat de nici un fel de cen ura, ele fiind insotite de simboluri si intimplari ha lii, puse pe seama animalelor care devin personaje fabuloase.
%biceiuri si traditii romanesti Dansul ursului, doar in citeva judete din Moldova
Umblatul cu ursul e intilnit doar in =oldova, in special in judetele +acau,Neamt, >uveava si, avansindu%se ipote a ca la ori"ine s%ar afla un cult traco%"etic. Ursul este intruchipat de un flacau purtind pe cap si umeri blana unui animal ucis Fsau imitatii de blanaG, impodobita in dreptul urechilor cu ciucuri rosii. Ursul, care este condus de un ursar si acompaniat de mu icanti in rapaitul tobelor sau pe melodia fluierului, isi tine echilibrul cu ajutorul unui cioma", mormaie si imita pasii le"anati si sacadati ai animalului, i bind pamintul cu talpile. >e banuieste ca dansul invoca eitati pentru a purifica si fertili a solul pentru noul an. &ste in or onat cu podoabe2 hurmu , o"lin i, beteala, tinte alamite. &ste le"at cu lant si se sprijina intr%un hadara". &l trebuie sa joace cum i se cinta F>coala ursule pe cioma"3 Ca fasolea pe hara"JG, amintindu%ne de trupele de ti"ani care umblau cu un pui de urs domesticit, pre entind prin sate si tir"uri mici e:ercitii de circ. Unele au si variante cu te:te desuchete. Un alt membru al trupei este Eluierarul sau Eluierasul, imbracat de obicei taraneste, apoi $obosarul, tot ca lautar, in unele locuri in tandem cu un acordeonist. Aestitorul este Casier si Capitan, totodata cinta si monolo"ul. !oarta de obicei o uniforma militara mai veche. $aca trupa este mai mare, celelalte personaje sunt dupa one2 ti"ani, babe, daci etc. $ansul caprei, in =oldova si Ardeal, cerbul, in ona Dunedoara, borita Fde la bourG in 1ransilvania de sud, sau bre aia in =untenia si ,ltenia este un alt obicei care se practica inainte de Anul Nou. Cercetatorii presupun ca dansul caprei precum si alte manifestari ale mastilor intilnite in satele romanesti provin din ceremoniile sacre arhaice inchinate mortii si renasterii divinitatii.
Uratul sau mersul cu plugusorul

$lugusorul, urare traditionala la romani in preajma Anului Nou, a pastrat scenariul ritualic al unei invocari ma"ice cu substrat a"rar. &l e intotdeauna insotit de stri"aturi, pocnete de bici si sunete de clopotei. Nelipsite sunt plu"usoarele copiilor, fiind si cele care dau tonul petrecerilor intr%un cor de clopotei. Aa pre entam un e:tras dintr%un plu"usor2 !lu"usorul mititel3 Cu rotitele de fier,3 Nu ca plu"ul lui Pheor"hita,3 1ras de ece pui de mita.3 Unul lun" si unul scurt,3 $a colacul, nu fi turc.3 C%
avem si noi o caruta,3 Cu doi puisori de mata,3 Unul ne"ru, unul sur,3 $a colacul ca te ur3 >au ne dai cate%un covri",3 Ca ne ia naiba de fri",3 $oi boi, doua vaci,3 >coate, baba, doi pitaci,3 >i daca nu scoti colacul,3 , sa%ti rupa boii pra"ul,3 Nu ve i altii cum facura)*3 Unul ura, doi te fura,3 1rei cotrobaie prin sura,3 0ar ce aveai prin coviltir,3 -a unul sub mindir,3 Aho, aho,3 $e Anul Nou,3 Ca "aina n%are ou,3 >i cocosul nica%n "usa,3 $e nu dai un franc matusa.3 $e nu dai si%un pic de vin,3 Nici la anul nu mai vin,3 >i nici altii nu se%ndeasa,3 =inati mai*3 -a anul si la multi ani*.
Mersul cu capra
:apra este alaiul cel mai numeros, de obicei o sin"ura trupa intr%un sat, care or"ani ea si balul de sarbatori, facind astfel ca drustele FfeteleG sa fie primite fara contributie. Capra, fiind personajul principal, este cel mai pitoresc ornata. Are un costum din spice de stuf, cu cap mobil facut din lemn, cu un bat lun" din doua corpuri actionate cu o pir"hie si o sfoara. Acest mic mecanism scoate suntele ritmice in concordanta cu monolo"ul vatafului2 1a, ta, ta, caprita, ta* !entru a fi mai convin"atori, cei care o reali ea a se straduiesc sa%i puna tot felul de @tantaramuriM, inclusiv coarne naturale. 1rupa poate avea eci de personaje, care de care mai pitoresti, de la ine, draci, babe, mosne"i, haiduci, vinatori, "ripturoaice, harapi, doctori, ne"ustori. 0n judetul Neamt sunt renumite trupele de la >abaoani, >a"na. 1ibucani, ,"lin i si Dan"u, +altatesti. Cerbul este intilnit mai rar si numai in onele de munte. Costumul este confectionat din piei de iepure, ornat cu diverse pan"lici, o"lin i si coarne ramificate. Alte personaje mai sunt2 ursarii, capitanii, ciobanii, fluierarul, babele. +uhaiul este o trupa mai restrinsa, care are un instrument cilindric, avind la unul din capete o membrana din piele, cu o coada de cinepa. Unsa cu bors si trasa cu miinile, scoate un sunet asemanator cu ra"etul unui bou.
Ultimul, dar unul dintre cele mai importante obiceiuri, nelipsit si el din traditie, este Sorcova.
&a repre inta pe semanatorii care vin sa insaminte e bra da din ajun cu boabe de "riu sau din ore . >unt formate mai ales din "rupuri de copii care stiu cintece de o ine"alabila frumusete si care umplu prima i a anului, cu veselie si urari alese2 >orcova, vesela,3 >a traiti,3 >a infloriti,3 Ca merii,3 Ca perii,3 0n mijlocul primaverii.3 Cite pietricele.3 Atitea mielusele,3 Citi bolovani,3 Atitia cirlaniH3 Eie casa indestulata,3 1ot cu mesele intinse,3 Cu facliile aprinse,3 >a petreceti impreuna,3 !ina%n veci cu voie buna.3 Cite pietre sunt pe munte,3 Atitia porci, boi si "iste,3 Cita frun a pe umbrar,3 Atitia bani in bu unar,3 Rile floare de efir,3 Cum e mindrul trandafir,3 1are ca piatra,3 0ute ca sa"eata,3 1are ca fierul,3 0ute ca otelul. -a anul si la multi ani*
Anul Nou % traditii si obiceiuri in lume

)abrica de ,ani
?/ decembrie (//K !storic Celebrarea Anului Nou este unul dintre cele mai vechi obiceiuri, istoricii plasand astfel de sarbatori in vechiul +abilon. >tabilirea reli"ioasa a datei de ' ianuarie ca inceput de an a avut loc pentru prima data in '86' prin !apa 0nochentie al U00%lea. 0nainte, &chinoctiul de iarna si apoi Craciunul aveau rolul inceputului de An Nou. 0n litur"hia catolica, ' ianuarie repre inta o octava de la Craciun, astfel aceasta i este dedicata Eecioarei =aria. 0n acelasi timp, in a opta i de la Nastere sunt amintite in &van"helie circumci ia si denumirea pruncului 0sus % la fel si in bisericile evan"helice. 0n biserica ortodo:a, la ' ianuarie este si iua >fantului Aasile, episcop de Cesarea. 0n ilele noastre, Anul Nou este intampinat in noaptea de ?' decembrie spre ' ianuarie % noaptea de #evelion din limba france a SSve"heSS, aici cu sensul de ospat la mie ul noptii % cu petarde Fsau mai nou, faraG si artificiiH la rude, prieteni si cunostinte se fac urari de noroc si sanatate, se urea a SS-a multi aniSS Anul Nou repre inta, in intrea"a lume, innoirea simbolica a timpului, la cumpana dintre ani. 0n noaptea de ?' decembrie spre ' ianuarie, oriunde s%ar afla % intr%o mare metropola sau in varful muntilor % omul sarbatoreste cumpana dintre anul vechi si cel Nou printr%un ceremonial cu specific local, care difera, de la tara la tara. Unele popoare marchea a trecerea dintre ani in alte perioade ale anului. >e cunosc multe popoare antice care aveau propriile calendare. =ulte culturi primitive foloseau saptamana de 7 ile, posibil dupa cele patru puncte cardinale. Asirienii foloseau calendarul in care saptamana avea 8 ile. #omanii foloseau calendarul in care
saptamana avea ; ile. !entru multe secole, "recii si e"iptenii au impartit lunile de ?/ de ile in ? parti a cate '/ ile, numite decade. A i se folosesc apro:imativ 7/ de calendare din care cele mai importante sunt calendarul "re"orian, calendarul islamic si calendarul iudaic. 0n primul, anul are ?8C de ile, cat !amantul face o rotatie in jurul >oarelui, al doilea se construieste in functie de miscarea -unii in jurul !amantului fara sa tina cont de miscarea !amantului in jurul >oarelui, iar al treilea combina in construirea calendarului miscarea de rotatie a !amantului in jurul >oarelui cu miscarea de rotatie a -unii in jurul !amantului. 0n &"iptul Antic, Anul Nou era sarbatorit in momentul in care Nilul iesea din matca, eveniment ce se petrecea pe la sfarsitul lui septembrie si fara de care recoltele nu ar mai fi e:istat. 0n 'C;(, !apa Pri"ore al U000%lea a modificat calendarul lui 0ulius Caesar, considerand ca perioada anului de ?8C,(C de ile este prea lun"a. A stabilit ca anul are ?8C,'7 ile. $iferenta de '' minute crestea anul calendaristic cu K ile la fiecare '/// de ani. Calendarul stabilit de !apa Pri"ore al U000%lea se foloseste a i si este declarat international pentru u ul civil. &l a fost adoptat de majoritatea tarilor. Eolosirea altor calendare se restran"e la utili area lor doar in reli"ii si culturi particulare. >tabilirea reli"ioasa a datei de ' ianuarie ca inceput de an a avut loc pentru prima data in '86' prin !apa 0nochentie al U00%lea. 0n jurul anului (/// i.Dr., Anul Nou babilonian incepea cu prima luna plina dupa >olstitiul de 0arna Fprima i de primavaraG. Celebrarea babiloniana a Anului Nou dura 'C ile. Eiecare din acestea era sarbatorita in anume fel, dar istoricii preci ea a ca celebrarile de atunci paleau comparativ cu cele de asta i. Unele obiceiuri s%au pastrat, cum este de e:emplu fi:area anumitor obiective pentru anul ce va urma. +abilonienii isi impuneau, cel mai adesea, sa inapoie e proprietarului uneltele imprumutate in anul trecut. Cele mai raspandite an"ajamente sunt, asta i, pierderea Iilo"ramelor in plus sau lasatul de fumat. Celebrarea Anului Nou a dainuit de%a lun"ul secolelor, dar +iserica Catolica a inter is acest obicei pe motiv ca avea elemente pa"ane. !e masura ce Crestinismul s%a raspandit, obiceiurile bisericesti s%au impletit cu elementele pa"ane e:istente in momentul convertirii. -a fel s%a intamplat si cu Anul Nou, care a devenit i de sarbatoare recunoscuta de biserica in 7;K, cand se celebra Circumci ia pruncului 0sus, devenind "eneral recunoscuta in jurul lui 'C//%'8//, la introducerea calendarului "re"orian. Anul Nou se sarbatoreste, asta i, in functie de re"iune si mai ales de reli"ie. !oporul evreu sarbatoreste #osh Dashanah % o oca ie solemna si sfanta in septembrie sau octombrie. +iserica ortodo:a rusa sarbatoreste Anul Nou la'7 ianuarie, in China acesta cade intre (' ianuarie si '6 februarie, iar in 0ran este sarbatorit in luna martie etc. #arile islamice 0n calendarul islamic, care se ba ea a pe miscarile -unii, data noului an este devansata cu '' ile in fiecare an. 0n 0ran, Anul Nou se sarbatoreste pe (' martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de "rau la incoltit, in vase speciale. !ana la sosirea anului nou, "raul creste si aminteste de primavara si de viata noua care incepe. ;indusii Dindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in acelasi fel. 0n +en"alul de Aest, oamenii se impodobesc cu flori, pe care le colorea a in rosu, ro , violet sau alb. Eemeile
poarta haine "albene, culoarea primaverii. 0n sudul 0ndiei, mamele pun mancare, flori si daruri intr%o cutie speciala, pentru copii. 0n dimineata anului nou, copiii trebuie sa tina ochii inchisi, pana cand sunt condusi de mana la cutia cu daruri. 0n 0ndia Centrala, stea"urile portocalii impodobesc toate cladirile in iua de Anul Nou. 0n provincia Pujarat, vestul 0ndiei, anul nou este celebrat la sfarsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu festivalul $i4ali, cand pe acoperisuri se pun mici opaite cu ulei, aprinse. Sri Lan(a 0n Aprilie, cand >oarele se misca din Casa !estilor in Casa +erbecului, locuitorii din >ri -anIa incep sa sarbatoreasca Anul Nou. Acesta cade de obicei pe '? sau '7 aprilie. =ietnam 0n Aietnam, Anul Nou este numit O1et N"u<en $anO sau mai simplu O1etO. &l incepe la (' ianuarie sau '6 februarie, in functie de an. Aietname ii cred ca un eu sta in fiecare casa, iar in iua de Anul Nou, se duce la cer. Acolo, el spune cat de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in anul care a trecut. Reul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea vietname ii obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii dau drumul in rau. Scotia 0n >cotia, Anul Nou este numit ODo"mana<O, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rosto"oleasca pe stra i. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. >cotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie "hinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar. 0n >cotia a aparut si OAuld -an" ><neO, unul dintre cele mai populare cantece de Anul Nou printre vorbitorii de en"le a. Un cantec vechi, el a fost publicat pentru prima data de poetul #obert +urns, in 'K68, in cartea O>cots =usical =useumO. >cotienii cred ca noul an va fi norocos daca primul om care le intra in casa e un barbat brunet. Spania si $ortugalia Un obicei spaniol de Anul Nou este sa mananci '( stru"uri la mie ul noptii, pentru a avea '( luni fericite in anul care vine. 2recia 0n Precia, iua de Anul Nou este dedicata >fantului Aasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile lan"a semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. , mancare traditionala este OvassilopittaO, o prajitura in care este pusa o moneda de ar"int sau de aur. Cine "aseste moneda va avea noroc in anul respectiv. Precii vor avea noroc daca "asesc moneda din prajitura traditionala de Anul Nou. "ustralia >idne< devine, in noaptea noului an, Morasul de smaraldB, iar cerul e luminat de artificii in forma de inimi. Cu oca ia trecerii in (//K si a celebrarii a KC de ani de la construirea podului Darbour, inimile luminoase vor fi inlocuite de focuri de artificii sub forma de diamante. -a repre entatie vor asista, ca si in anii trecuti, peste un milion de oameni. Atmosfera va fi completata de efecte speciale si lumini, intr%un pro"ram nemaiva ut si la incheiere peste podul Darbour va nin"e cu apada artificiala, cum niciodata pana acum nu s%a intamplat in tinuturile de la antipo i. !entru ceilalti australieni, iua Anului Nou este una a iesirii la plaja cu familiile si prietenii, a carnavalelor si picnicului si, ca unul dintre sporturile preferate, din pro"ramul de petrecere a Anului Nou, n%ar putea sa lipseasca surfin"ul
"ustria si >lvetia 0n unele parti din &lvetia si Austria, localnicii se costumea a pentru a sarbatori ajunul ilei de >fantul >ilvestru. 0n anul ?'7, oamenii au cre ut ca !apa, care se numea >ilvestru, a capturat un monstru de mare care va scapa si va distru"e lumea in anul '///. !entru ca acest lucru nu s%a intamplat, toti au fost fericiti, dar in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite. 0n &lvetia, pentru parada Anului Nou se fac pre"atiri din timp. $upa ce locurile cele mai intunecoase ale orasului au fost luminate de copii care poarta cu ei candele sau lanterne, fiecare se intoarce acasa, pentru a sarbatori in familie. 1ot cu aceasta oca ie, elvetienii se imbraca in costumatii repre entand forte ale binelui si raului. >e spune ca aceia care lasa ca pe podeaua casei sa le scape putina frisca vor avea un an de abundenta. -a '( noaptea, in &lvetia sunt tinute toasturi pentru toate lucrurile bune care s%au intamplat in decursul ultimelor luni. 0mbratisarile si saruturile, cat de multe, le vor aduce noroc elvetienilor in noul an. :oreea 0n noaptea de Ajun, coreenii nu au voie sa doarma. Asta daca nu vor sa se tre easca in noul an cu sprancenele incaruntite. !entru a ramane treji si ca sa primeasca stralucirea noului an, toate incaperile caselor sunt luminate. 0n Ajun se face curatenie in casa, iar spiritele rele sunt alun"ate ar andu%se betisoare de bambus. >e credea ca "omotul facut de betele de bambus inspaimanta duhurile necurate. 1inerii isi arata atunci respectul pentru cei mai in varsta, urandu%le sanatate si succes in noul an. 1otodata, coreenii cred ca la fiecare astfel de eveniment oamenii imbatranesc cu un an. $e aceea, ei mananca o prajitura de ore , 1oIIuI, care, simbolic, le mai adau"a un an la viata. >gipt $e #evelion, in &"ipt este inter is consumul bauturilor alcoolice, obiceiul ca la masa festiva sa nu se bea alcool fiind pastrat cu sfintenie. !entru a trece din vechiul in noul an e"iptenii se imbraca in haine foarte colorate si neaparat noi. Ai itele de familie sunt un obicei impamantenit. $e asemenea, la tara, oamenii mer" din casa in casa, intai la prieteni, pe care ii iau in drum pana cand se stran" multimi. Cand "rupurile din sat se aduna, mer" cu totii la urat, la casa primarului. S'" !este ,cean toata lumea sarbatoreste intrarea in Noul An la petreceri traditionale, uneori la baluri mascate cand toata lume vine costumata tematic si cu masti, sau alaturi de multimea care se aduna in locuri specifice, de e:emplu in 1imes >Vuare din Ne4 TorI, sau pe >tate >treet in Chica"o. -a mie ul noptii, suna clopotele si sirenele, cerul este inundat de artificii si toata lumea stri"a intr%un "las SSDapp< Ne4 TearSS, se imbratisea a si se saruta. Anul Nou trebuie sarbatorit cum se cuvine asa ca ii este inchinat un toast si se canta Auld -an" ><ne. -a cumpana dintre ani, presedintele >UA transmite in mod traditional =esajul de Anul
Nou, obicei preluat de majoritatea statelor lumii si avand o istorie bo"ata. !rimul mesaj al presedintelui de Anul Nou a fost transmis de Peor"e Washin"ton nu la ?' decembrie, ci la ; ianuarie 'K6/, la Ne4 TorI. 0n ';/', 1homas Qefferson renuntat la aceasta practica, pe motiv ca era una cu tenta monarhica. $e fapt, primul presedinte al >ua s%a inspirat din mesajul transmis de monarhii en"le i la incheierea sesiunii !arlamentului. Woodro4 Wilson a reluat obiceiul in '6'? si, de atunci, doar cateva ca uri e:ceptionale au facut imposibila transmiterea de catre presedinte a SS!residentSs Annual =essa"e to Con"ressSS. 0n aceste ca uri, discursul a fost scris de presedinte si trimis Con"resului. 0n '6?C, EranIlin $. #oosevelt a schimbat denumirea mesajului in SS>tate of the Union AddressSS. 1ot atunci, s%a schimbat data transmiterii mesajului, din decembrie in ianuarie sau februarie. ,biceiul s%a pastrat si a i, mesajul fiind transmis in ultima i de marti din ianuarie, fara sa e:iste o re"lementare scrisa in acest sens. =esajul !resedintelui >ua i% a inspirat pe presedintii multor state sa isi felicite compatriotii, la cumpana dintre ani. A doua i, americanii se duc in vi ite pe la prieteni, rude si servesc impreuna masa, se uita la televi or, bucurandu%se de transmisiunile de la parade, cum ar fi 1ournament of #oses "a duita in !asadena California. !arada este e:traordinara, intin andu%se peste C mile, cu sute de participanti, orchestre si mai ales o celebritate care este maestru oficial de ceremonie si re"ina paradei. !aradele difera de la o re"iune la alta, avand diferite tematici. ,olivia si :hile Anul Nou al culturilor aimara F+oliviaG si mapuche FChileG este sarbatorit la mijlocul verii, la (' iunie, prin ritualuri ancestrale de slavire a divinitatilor. Cultura ti4anaIota, in acelasi timp cu solstitiul de iarna din emisfera sudica, multumeste divinitatilor !achamama F=ama !amantG si 1ata 0nti F1atal >oareG pentru roadele apropiatei recolte. 1aranii din re"iune inchid drumul care conduce la templul din 1i4anaIu si il deschid cu cateva ore inainte de rasaritul soarelui, ceea ce reduce numarul turistilor la !uerta del >ol F!oarta soareluiG, unde se primesc primele ra e ale soarelui in mod simbolic. 0n re"iunea Araucania, membrii comunitatii mapuche se scalda in apele reci pentru a%si purifica trupul si sufletul, ritual ce durea a cateva ile pana la (7 iunie, Riua nationala a popoarelor indi"ene. ,razilia 0n noaptea de ?' decembrie, ca nicaieri in lume se aduna, pe plajele Atlanticului, la #io de Qaneiro, mai mult de doua milioane de oameni. =inute in sir, cerul este impodobit de lumina artificiilor, timp in care multimea imensa de petrecareti se imbratisea a rostindu%si urarea2 MEeli Ano Novo*B -a festivitatile din Ajunul Anului Nou, bra ilienii participa la un ritual de oma"iere a eitei 0emanja, eita marii. 0n lar" plutesc mii de barcute de hartie care poarta, luminata de o candela, ima"inea ei. Ca ofranda trimisa eitei marii si iubirii, fiecare arunca in apa crini sau trandafiri albi si diverse cadouri simbolice. Culoarea alba este considerata ca aducatoare de noroc, iar oma"ierea eitei ofera localnicilor speranta unei iubiri noi si pasionale, caci 0emanja, se spune, a iesit din mare pentru a impartasi dra"ostea. "frica de Sud 0n Africa de >ud, de Anul Nou se tra" clopotele bisericilor si se pot au i chiar si focuri de arma. !entru cei din provincia Cape, primele doua ile ale anului sunt petrecute intr%o atmosfera de carnaval, unde oamenii se imbraca in costume colorate si dansea a pe
stra i, in sunetul tobelor. %landa 0n ,landa, oamenii ard bra ii de Craciun pe stra i si lansea a artificii cand se schimba anul, ca un mod de a alun"a spiritele rele ale vechiului an. $olonia 0n !olonia, Anul Nou este cunoscut ca SSNoaptea >fantului AasileSS % SS><lvesterSS. Acest nume provine din le"endele despre !apa ><lvester. >e spune ca acesta a intemnitat un dra"on pe nume -eviathan, care se presupunea ca va putea scapa numai in prima i a anului '///, va manca tot !amantul si toti oamenii si va incendia cerurile. 0n prima i a anului, faptul ca lumea nu s%a sfarsit, a fost considerat un motiv de bucurie si de atunci se numeste Noaptea >fantului Aasile. $e anul nou polone ii servesc "o"osile traditionale pac Ii si coc painici in diferite forme2 de copil, cruce sau inel. Acestea din urma sunt ascunse in un"herele casei, iar celui care le "aseste i se poate prevesti viitorul an. , cruce simboli ea a intrarea in calu"arie, inelul arata o posibila nunta, iar copilul inseamna ca, dupa nunta, cuplul va avea si un copil. >e spune in !olonia ca oamenii care se tre esc devreme pe ' ianuarie, la fel vor face si restul anului. $e asemenea, vor fi norocosi tot anul cei care vor pasi, dupa somnul Ajunului, mai intai pe piciorul drept. 1raditia polone a nu i%a uitat nici pe cei care vor sa se imbo"ateasca. Umpland un saculet cu maruntis, polone ii sunt indemnati, conform traditiei Anului Nou, sa aler"e pe camp a"itand%o si facand mult "omot. Asta pentru a avea bani in anul care sta sa vina. #arile scandinave =anifestarile de Anul Nou in tarile scandinave au loc in ianuarie si sunt le"ate de vechile festivitati de iarna ale viIin"ilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina pentru a incuraja intoarcerea soarelui. usia -a =oscova, locul cel mai a"lomerat de Anul Nou este !iata #osie, unde cerul se inunda la '( noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie. Cei adunati acolo sunt pusi la curent cu miscarile acelor ceasornicului >aviour. 0ntre timp, petrec cu $ed =oro Fvarianta a lui =os Craciun sau mai de"raba =os PerilaG care calatoreste insotit de SS>ne"urociIaSS % fetita de apada. $ed =oro poarta o mantie lun"a, nu neaparat rosie, ale carei mar"ini sunt brodate cu motive populare rusesti $anama >arbatoarea Anului Nou in !anama te face sa%ti astupi urechile. -a mie ul noptii, toti panamane ii fac un "omot urias. -ocuitorii se intrec in stri"ate, iar fiecare bate unde si in ce nimereste. Ajutorul principal al "omotului sunt cla:oanele automobilelor. A doua i, nebunia continua, iar trecatorii sunt udati. ,irmania 0n +irmania, Anul Nou se sarbatoreste in cea mai calda i a anului. ,amenii arunca apa din abundenta, iar cei care sunt udati nu au voie sa se supere. Acesta este simbolul fertilitatii. 2ermania Unul dintre obiceiurile stravechi urmate de "ermani este punerea in apa rece a unei
cren"ute de brad. Eorma pe care o fac undele prevesteste viitorul. $aca ea seamana cu o inima sau un inel, inseamna ca va urma o nunta in noul an, iar cea asemanatoare unei barcute prevesteste o calatorie importanta. +unastarea si mancarea multa se prevede cand in unda ia forma unui porc. , alta superstitie ii determina pe "ermani ca, atunci cand servesc cina festiva de Anul Nou, sa lase in farfurie, pana dupa mie ul noptii, cate putin din fiecare fel de mancare consumata, asta ca sa isi asi"ure o re erva simbolica pentru anul viitor. Nu lipseste din meniu crapul, peste considerat in Permania aducator de sanatate si noroc. :hina -a chine i, Anul Nou se numeste SS>arbatoarea !rimaveriiSS si este o i de multumire si recunostinta pentru lucrurile bune primite in anul care s%a incheiat. !otrivit calendarului chine , Anul Nou vine in prima i cu luna plina dupa intrarea >oarelui in constelatia Aarsatorului. !otrivit calendarului "re"orian, acest lucru se intampla nu inainte de (' ianuarie si nu mai tar iu de '6 februarie. SS>arbatoarea !rimaveriiSS are la chine i o istorie de circa 7/// de ani. 0n trecut, oamenii considerau un an drept perioada rotatiei complete a planetei >aturn. $upa calendarul traditional chine esc, insa, un an este considerat drept perioada in care luna face '( rotatii in jurul !amantului, fiecare rotatie durand o luna. Cu cateva ile inainte de petrecere se face curatenie in casa, presupunandu%se ca astfel sunt SSmaturateSS urmele de "hinion. Eerestrele si usile sunt vopsite si apoi decorate cu ornamente de hartie, dar si cu versuri pe teme precum fericirea, bunastarea si viata lun"a. !otrivit datinilor populare chine esti, sarbatoarea durea a pana in iua de 'C a primei luni, care marchea a SS>arbatoarea -ampioanelorSS. -a aceasta procesiune stradala participa numerosi oameni care canta, dansea a si duc lampioane urmand un imens dra"on. Acest convoi se presupune ca luminea a drumul Anului Nou. Atmosfera sarbatoreasca culminea a in ultima seara a anului, care este #evelionul si in prima i a primei luni care este Anul Nou. China este un stat multinational in care conlocuiesc C8 de comunitati etnice. Eiecare nationalitate are traditii diferite in le"atura cu Anul Nou, dar pentru toate nationalitatile masa din seara de #evelion, numita SS=asa #eintre"iriiSS, repre inta un moment important pentru fiecare familie. 0ndiferent unde se afla, toti membrii familiei incearca sa se intoarca la casa parinteasca pentru a servi impreuna ultima masa a anului. &:ista consemnari istorice potrivit carora chiar si cei pedepsiti cu inchisoare erau eliberati pentru noaptea de #evelion, pentru a fi alaturi de familie. 0n sudul Chinei, aceasta masa este bo"ata si copioasa, cuprin and de obicei peste '/ feluri de mancare, fiecare repre entand diferite dorinte. +ran a de soia si pestele sunt simboluri ale bo"atiei, crevetele ro % simbol al fericirii si insufletirii, stridile uscate % simboluri ale bunastarii, salata de peste crud F<u shen"G % al norocului si prosperitatii, parul de in"er FEai%hai % preparata din al"e de mare cu aspect de par, comestibil insaG % al prosperitatii, iar "alustele fierte in apa FQiao iG % ale bunastarii in viata familiala. Cel mai important fel de mancare este coltunasul. Coltunasul cu o moneda inauntru este pentru cel care o "aseste semn de noroc in anul ce vine. =ie ul noptii este marcat de sute de focuri de artificii Fin marile orase sunt inter iseG, despre care se crede ca alun"a spiritele rele. >e spune, conform traditiei, ca primul barbat care reuseste sa aprinda SSpocnitorileSS are dreptul sa inceapa cel dintai munca la camp si ca, in anul ce vine se va bucura de o recolta bo"ata. >e sta de ve"he toata noaptea intrucat, conform traditiei, daca stai trea in noaptea Anului Nou, vei trai mai mult.
0n prima i a Noului An, oamenii se imbraca cu haine noi, fac vi ite rudelor si prietenilor sau primesc invitati. &i isi adresea a reciproc Uin Nian Dao FSS-a =ulti AniBG. $upa aceea, oaspetii sunt invitati sa serveasca bomboane, fructe si ceai. Cei mai fericiti sunt oameni de etnie luoba, care petrec de trei ori Anul Nou. !rima data are loc la ' noiembrie cand se termina toate recoltele. ,amenii se odihnesc trei%cinci ile, perioada in care se taie in fiecare "ospodarie trei "aini, se fac 7/ de litri de vin dulce si (/ de litri bauturi alcoolice din porumb si se pre"atesc '/ Iilo"rame de "o"osi din faina de ore , din care se ofera cadouri decanului de varsta al neamului. 0n aceste ile, nimeni nu se ocupa cu lucrarile a"ricole, nici de vanat si pescuit. Apoi se fac pre"atiri pentru cel de%al doilea An Nou % Anul =are % care incepe la ' decembrie. 0ndiferent de recolta, aceasta sarbatoare este la fel de importanta. -a (6 noiembrie se sacrifica porci si vaci. A doua i la depo itele de cereale se taie cate o "aina pentru fiecare tip de cereale. $e obicei trebuie taiate C "aini. Apoi cerealele se stropesc cu san"ele acestora, pentru a cere o recolta bo"ata in acel an. Cea de%a doua sarbatoare de Anul Nou este la ' ianuarie. 0n serile de ? si 7 ianuarie se aprinde un foc mare sub un copac sau intr%o sala, la care oamenii in varsta sau seful tribului povestesc celor tineri traditia acestei etnii. !opulatia luoba nu are limba scrisa. Cultura si literatura lor au fost transmise prin viu "rai din "eneratie in "eneratie. !rlanda >pre deosebire de ceilalti europeni, care se in"hesuie pe stra i la privit de artificii, irlande ii cred ca e mai in si"uranta sa iti petreci ajunul Anului Nou acasa. Asta fiindca pe afara misuna ane si alte spirite, cu care nu e bine sa te intalnesti. 0n aceasta noapte, dupa o traditie veche, fetele care isi pun sub perna vasc sau iedera sfintita isi vor visa sortitii. !entru a%si chema fericirea, locuitorii 0rlandei a"ata in afara ferestrelor si usilor casei, o bucata din painea Craciunului sau din prajitura traditionala de sarbatori. Astfel, "hinionul si neca urile nu se vor abate asupra caminului. !srael Eestivalul evreiesc de Anul Nou se numeste SS#osh DashanahSS. $ata acestuia varia a in fiecare an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua ile ale lunii a saptea, data Anului Nou fiind fi:ata astfel pentru ca fermierii sa poata mer"e la 0erusalim inainte de se onul ploilor. !rimele ece ile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. 1raditia vorbeste despre o carte a #aiului in care se spune ca sunt scrisi cei care au facut lucruri bune si rele si, la sarbatoarea de #osh Dashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui $umne eu pentru comportarea lor in timpul anului care a trecut. 1otusi, tuturor oamenilor li se dau ece ile intre Anul Nou si Riua Qudecatii, SSTom XipurSS, pentru a se cai pentru raul pe care l%au facut. $aca sunt sinceri, se presupune ca $umne eu ii iarta si, la Tom Xipur, &l scrie soarta viitoare a tuturor, in carte. $e aceea, oamenii isi trimit unul altuia felicitari cu mesajul traditional SSEie sa ti se scrie un an bunSS. &i schimba aceleasi urari in ajunul sarbatorii #osh Dashanah, cand mer" la sina"o"a inainte de a se intoarce la casele lor, pentru cina speciala de Anul Nou. Cina de Anul Nou este decorata cu lumanari de sarbatoare aprinse si de pe masa nu lipsesc fructele proaspete de se on, in special stru"urii. !rintre felurile traditionale se numara painea, cunoscuta sub numele de SSChallahSS, prajitura cu miere si pestele Fsimboli ea a prosperitate si belsu"G. #ibet
Anul Nou in 1ibet se numeste SS-osarSS si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua ile ale vechiului an se numesc Putor si se petrec facandu%se pre"atiri pentru noul an. !rima i din Putor este folosita pentru curatarea casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere. $e asemenea, hornul este curatat de funin"ine. &:ista anumite feluri de mancare speciale pentru Anul Nou precum supa SSnouaSS preparata din 6 in"rediente Fcarne, "rau, ore , cartofi dulci, bran a, ma are, ardei ver i, fidea si ridichiG. Aceasta este servita cu "o"osi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca pre ic daca viitorul va fi bun sau rau. A doua i de Putor se practica ceremonii reli"ioase. >e mer"e la manastiri si se dau daruri la calu"ari, se arunca pocnitori si se folosesc torte pentru a alun"a spiritele rele din preajma caselor. 0n iua de Anul Nou, oamenii se tre esc devreme, se imbaia a, se imbraca, apoi onorea a eii in sanctuarele din casele lor si le ofera ofrande. ,franda poate fi un animal, pasare sau chiar demoni confectionati dintr% un fel de "o"oasa numita SStormaSS. $e asemenea, in aceasta i se fac cadouri in familie. :ambodgia 0n Cambod"ia, Eestivalul pentru sarbatorirea Anului Nou Fdenumit Chaul Chnam 1hme<, care in traducere ar insemna intrarea in noul anG incepe pe data de '(, '? sau '7 aprilie conform calendarului "re"orian si durea a de trei ile, fiecare i avand denumire si activitati specifice. 0n cinstea acestui eveniment oamenii isi fac curatenie in case si apoi le decorea a. >e reali ea a un altar pentru spiritul lui 1evada Chhnam 1hme< care se presupune ca vine pe !amant in aceasta perioada a anului. Altarul este reali at dintr%o statuie a lui +udha, flori, lumanari, tamaie, un bol cu apa parfumata, mancare si bautura. 0n prima i, numita si =aha >ah"Irant, oameni mer" la manastire sa se roa"e si sa participe la ceremonii, oca ie cu care este adusa mancare si ofrande calu"arilor. 1ot in aceasta i in interiorul manastirii sunt ridicate niste movile din nisip, decorate cu cinci stea"uri, unul in mijloc si celelate patru pe mar"iniH la manastiri pe durata festivalului se joaca diferite jocuri traditionale F1u"%,f%War, An"Iunh si +oh Choon"G. Riua a doua, numita Aana +at, este iua reuniunii de familie, se fac vi ite, urari de bine si sunt oferite daruri in special parintilor si bunicilor in semn de respect. 1ot in aceasta i familiile mer" din nou la manastire si le cer calu"arilor sa se roa"e, de data aceasta si pentru cei disparuti. 0n iua a treia, -oeun" >acI, calu"arii binecuvantea a movilele, iar statuile lui +udha din case si de la manastiri sunt spalate, cu apa parfumata. Acest obicei se spune ca, odata practicat, va aduce fericire, noroc si viata lun"a si ploaie in anul care vine. 1ot in aceasta i, in semn de respect fata de parinti, copiii le spala acestora picioarele. !ndia Eestivalul de Anul Nou in 0ndia se numeste $i4ali si este un festival al luminilor. Acesta se sarbatoreste diferit in diferitele parti ale 0ndiei. !entru hindusii din nord, $i4ali este sfarsitul anului vechi si inceputul celui nou. 1imp de ? ile la sfarsitul lui octombrie sau inceputul lui noiembrie, toate satele si orasele stralucesc in mii de lumini. Casele lor sunt impodobite cu mici lampi cu petrol numite di4a. Aceste mici lumini se "asesc in temple, case, de%a lun"ul perva elor ferestrelor si aleilor din "radini. 0n orase se folosesc lumini electrice pentru a lumina cladirile. Acestea se folosesc pentru a alun"a raul si a%l inlocui cu binele. ,amenii incearca sa finali e e toate treburile neterminate, pentru ca $i4ali marchea a sfarsitul anului. ,amenii de afaceri platesc toate datoriile si noile re"istre sunt binecuvantate inainte de Anul Nou. &ste un timp pentru noi inceputuri. ,amenii cumpara lucruri noi pentru casa, noi unelte sau chiar haine, cei care isi permit. >e trimit felicitari si se fac daruri. >e fac
planuri pentru Noul An si uita toate conflictele, caci acesta este un timp al bunatatii si "enero itatii. Chiar si animalele de povara sunt spalate si impodobite pentru festival. $i4ali este si un festival reli"ios. Dindusii credeau in eul print #ama. Acesta si%a pierdut re"atul si sotia i%a fost rapita de un demon pe nume #avana. $upa multe batalii cu acesta, ajutat de maimuta ra boinica Danuman, el l%a invins pe #avana si si%a recuperat sotia. Dindusii sarbatoresc sfarsitul fericit al acestei povesti. &i isi amintesc tristetea si triumful lui #ama precum si incoronarea lui. +inele invin"and raul, lumina invin"and intunericul. -aIshmi, eita bunastarii si a norocului, este de asemenea sarbatorita in aceasta perioada. -ampile aprinse ii arata drumul spre case, astfel ca ea poate binecuvanta si aduce noroc pentru tot anul. 0n temple si in casele oamenilor, ima"inile eilor sunt decorate cu flori si la picioarele statuilor eilor se pun fructe ca ofranda, in timp ce se spune o ru"aciune. 0n temple au de asemenea loc ceremonii unde se citeste povestea lui #ama si a sotiei sale, cu o luna inaintea festivalului de Anul Nou. >e canta cantece sacre numite +hajans si dansatorii e:ecuta o ceremonie numita arti in care o lampa este le"anata in dreptul ima"inilor eilor. 5aponia Anul Nou in Qaponia, numit si >ho"atsu este cea mai importanta sarbatoare din calendarul japone . Rilele de sarbatoare sunt considerate intre '% ? ianuarie si in aceasta perioada majoritatea companiilor, ma"a inelor, scolilor si oficiilor "uvernamentale sunt inchise. !re"atirile de Anul Nou incep de la jumatatea lunii decembrie sau inca din luna noiembrie cand se achi itionea a sau se confectionea a cartile postale numite nen"ai<o. Cele destinate partenerilor de afaceri sunt procurate din comert, in schimb pentru familie de obicei sunt confectionate manual. $e obicei aceste felicitari ilustrea a sub forma unei caricaturi animalul care repre inta anul viitor, in odiac. !ersoana care le trimite adau"a alaturi un scurt mesaj scris de mana, pe spatele felicitarii, prin care este manifestata multumirea pentru ajutorul acordat in timpul anului trecut si speranta ca acesta va continua in anul ce vine. Aceste felicitari sunt pastrate de serviciu postal, si trimise apoi toate in iua de Anul Nou 0n timp ce se apropie sfarsitul anului, japone ii petrec cateva ile facand curatenie in toata casa, acest eveniment care se numeste o%soij. $upa curatenie se incepe decorarea caselor cu ornamente specifice cum ar fi >himeIe ari % o fran"hie de paie cu diferite decoratii si Xadomatsu % un aranjament din cren"i de pin si bambus, dispuse in fata usii de la intrare pentru a purifica casa la venirea anului nou. Uneori sunt decorate si masinile cu ornamente din pin sau bambus. 1ot in aceasta perioada se face curatenie si in temple. $e Anul Nou, sunt or"ani ate petreceri numite bonenIai % de obicei intre cole"ii de firma, pentru a uita "rijile si neca urile din anul ce a trecut si de a primi noul an cu mintea libera. 0n timpul sarbatorilor copiii primesc o suma de bani, asa numita ,toshidama, oferita de parinti in plicuri special decorate. -a mie ul noptii de la templele budiste se pot au i clopotele care bat de '/; ori Fde opt ori pentru anul vechi si de '// ori pentru anul ce vineG, invocand astfel Anul Nou. ,amenii se aduna la temple, pentru prima vi ita pe Anul Nou, pun bani intr%o cutie special amenajata si apoi isi aduna mainile si se roa"a pentru si"uranta, fericire si bunastarea familieiH dupa ru"aciune, majoritatea oamenilor isi citesc soarta, ravasul primit fiind apoi a"atat de un pom. 0nainte de a pleca de la templu toata lumea isi cumpara un talisman numit ,mamori, care are rol de protectie impotriva bolilor, accidentelor si de astrelor.
-a ( ianuarie are loc anual 0ppan >an"a, ceremonia prin care publicul poate oferi felicitari cu oca ia anului nou familiei re"ale. >uveranul japone iese la balconul resedintei, insotit de sotia sa, urandu%le, la randul lor, un an nou fericit supusilor. &ste una din cele doua oca ii din timpul anului in care publicul are acces in "radina !alatului imperial. !entru acesta, insa, trebuie facute pro"ramari cu trei ani inainte, numarul vi itatorilor fiind limitat. Xa"ami +iraIi marchea a incheierea seriei de ritualuri dedicate Anului Nou, pe departe cea mai importanta sarbatoare japone a, ce are loc in a doua i de duminica din luna ianuarie. 1raducerea literala a sinta"mei Xa"ami +iraIi este SS,"linda $eschisaSS, dar sarbatoarea este cunoscuta sub denumirea de SSCeremonia 1aierii ,re uluiSS datorita ritualului oferirii unor prajituri rotunde din ore , denumite =ochi. >arbatoarea are la ba a o le"enda japone a despre un eu care a ca ut in di "ratia celorlalte divinitati din cau a firii sale nemiloase. Alun"at, eul s%a retras intr%o pestera i olata unde a dat peste un obiect asemanator unei o"lin i care l%a fortat sa se uite la reflectia sa si sa se autoanali e e. $upa multi ani de cu"etare, eul s%a intors, complet schimbat, la celelalte divinitati. >ensul profund al acestei le"ende se refera la puterea autocunoasterii si a introspectiei. #hailanda Eestivalul Anului Nou in 1hailanda este numit >on"Iran, durea a trei ile si se sarbatoreste in luna aprilie conform calendarului "re"orian. ,biceiurile difera de la re"iune la re"iune, dar cea mai interesanta este aruncarea cu apa. ,amenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta sau de superioritatea adversarului, acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. >e vi itea a manastirile, credinciosii se roa"a aducand ofrande precum ore , fructe, si dulciuri sau mancare pentru calu"ari. Un alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari din colivie sau a unui peste din acvariu. !estii sunt dusi la mare si sunt eliberati toti in acelasi timp. Eoarte populare sunt si concursurile de frumusete sau construirea castelelor de nisip. >unt practicate sporturi traditionale ca hoop%taIra4 sau jocul cu betele dar si o mare varietate de jocuri populare si spectacole. Un alt obicei foarte important este spalarea statuilor lui +udha. !talia $e Anul Nou, Napoli este principalul punct de atractie in 0talia. Acolo are loc cel mai mare spectacol de artificii, precedat de cantece si dansuri. Nu lipsesc spumantele si vinurile, iar localnicii pun mare pret pe mancare. 0talienii cred ca o cina festiva care include carnea de porc le va aduce multa bo"atie in viata. 1otodata, petrecerea trebuie sa se intinda pana la rasarit, iar ca simbol al dorintei de reinnoire, locuitorii 0taliei isi arunca pe fereastra, cu aceasta oca ie, lucrurile vechi.
"nul Nou, cu superstitii si traditii in lume
omania si in
"nul Nou este sarbatorit in omania, dar si in alte parti ale lumii prin diferite obiceiuri, transmise din generatie in generatie. :eremonialul de innoire simbolica a timpului
calendaristic in noaptea de 0- decembrie spre - ianuarie este numit la romani !ngropatul "nului, denumirea de evelion apartinand timpurilor moderne. $lugusorul si sorcova sunt doar cateva obiceiurile de Anul Nou. -a trecerea dintre ani, indra"ostitii se saruta sub vasc ca sa nu aiba parte de certuri. "nul Nou trebuie intampinat cu mult zgomot, pentru a fi indepartate spiritele rele. 5ocurile cu masti de animale dau farmec trecerii in Noul An. >orcovitul in directia unei persoane are insusirea de a transmite vi"oare si tinerete respective persoane. $estele n%ar trebui sa lipseasca pe masa romanului, in schimb carnea de pasare nu aduce noroc, caci pasarile scurma in curte si imprastie prosperitatea si belsu"ul*
Superstitii
de
"nul
Nou
Cand treci in (/'', pune%ti o dorinta2 sunt sanse mari ca ea sa se implineasca* Nu intra in Noul An fara nici un ban in bu unar. $aca va "aseste Anul Nou cu datorii, aveti avea datorii tot anul. !rima persoana care va suna sau va bate la usa in prima i din noul an trebuie primita. $aca prima persoana care va pasi peste pra" e femeie % va fi un an cu mult noroc, daca e barbat % va fi un an norocos.
%biceiuri
in
>uropa
si
in
lume
0n unele parti din >lvetia si "ustria localnicii poarta costume neobisnuite de >fantul >ilvestru.0n >cotia, Anul Nou este numit ODo"mana<O, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rosto"oleasca pe stra i. 0n Spania, oamenii mananca '( boabe de stru"uri, pentru fiecare luna anului ce vine. Un obicei similar boabelor de stru"uri e:ista si in $ortugalia, cu diferenta ca aici sunt preferate smochinele. Astfel, in noaptea dintre ani, trebuie in"hitite '( smochine, care simboli ea a '( dorinte pentru anul ce vine. 0n !talia, napoletanii arunca pe fereastra lucruri vechi, care repre inta anul ce se incheie. >arbatoarea are frumosul nume de OcapodannoO, iar mancarea traditionala consta in dulciuri, de obicei briose sau preparate din paste fainoase, insiropate din belsu" cu miere.
0n 2recia, copiii isi lasa incaltarile lan"a semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la >fantul Aasile. >e mananca OvassilopittaO, o prajitura in care este ascunsa o moneda din aur, iar cel care o "aseste incepe anul cu noroc. 0n ,elgia, traditia cere ca, in timpul mesei de Anul Nou, participantul sa tina sub farfurie, sau in mana, o moneda de ar"int, ca sa%i intre bani in bu unar, tot anul. 0n tari din America -atina, precum >cuador sau$eru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata FmuYecosG, care repre inta anul ce s%a terminat. !apusile sunt e:puse apoi in fata caselor pana pe ?' decembrie, la mie ul noptii, cand sunt arse in strada.
Traditii si obiceiuri de Anul Nou in lume - De Anul Nou ,germanii au obiceiul sa toarne plumb topit in apa rece. Daca ia forma unui sac noul an va fi bogat, daca e o silueta feminina, atunci vor fi pierderi de bani (of Doamne, tot femeile!). Deasemenea, tot in noaptea dintre ani, mananca crap, pentru a avea un an bogat. - Grecii mananca vassilopitta- un fel de pasca, in prima zi a anului, in care gospodinele strecoara banuti. Cel care gaseste un ban in bucata sa va avea noroc tot anul (asta daca o gaseste inainte de a mesteca bucata; daca nu, ghinion! Stomatolog scrie pe ei!). - Americanii servesc mazare in noaptea dintre ani pentru a avea noroc. Ei cred ca se vor casatori cu cea sau cel cu care se vor saruta la miezul noptii (Ei da! Parca numai ei!). - Australienii se tem de pisica alba, considerata aducatoare de ghinion si intampina noul an cu fluiere, claxoane si clopote pentru a alunga spiritele rele. - Italienii cred ca daca intalnesc o persoana de sex opus in dimineata noului an vor avea noroc. - In sudul Indiei, cu prilejul Anului Nou (ugadi), oamenii isi curata casele, le decoreaza cu frunze de mango si isi cumpara haine noi. E de bun augur sa inceapa orice actiune noua, iar femeile pun intr-o cutie flori si daruri pentru copii. - Japonezii au si ei superstitii legate de Sensho, ziua de 1 ianuarie dupa calendarul lunar folosit pana in secolul al XIX-lea. Astfel, dimineata le aduce noroc daca incep ceva nou. Ei mananca mochi o prajitura care se serveste cu supa de soia pentru a ramane sanatosi tot anul. In Romania Ardelenii spun ca e important cine trece primul pragul casei in prima zi a anului. Daca este femeie, va aduce ghinion, iar daca e un barbat, urmatoarele 12 luni vor fi pline de noroc si bunastare. Asadar domnii pleaca in vizite si doamnele stau acasa. Singure?!
In Moldova, copiii care vin cu sorcova dupa miezul noptii sunt semn bun, fiindca cine ramane nesorcovit este pandit de boli, iar casa ocolita de oaspeti tot anul. O alta superstitie spune ca daca mananci peste in prima zi din an, vei fi usor si vei trece prin probleme la fel de repede ca el prin apa.
Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna

Traditii+ Credinte+ Obiceiuri prezente insarbatorile de iarna 2biceiurile calendaristice si cele legate de viata de familie sunt o componenta perena a culturii noastre traditionale. 'ele mai raspandite si mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de marele $raznic al 'raciunului si de sarbatorirea Anului Nou. 7epertoriul traditional al obiceiurilor si traditiilor romanesti cuprinde pe langa colindele propriu-zise -
Mareste imaginea.
cantece de stea, vicleimul, plugusorul, sorcova, vasilica, jocuri cu masti %turca, cerbul, brezaia&, teatrul popular, dansuri %calutii, caluserii& - si o seama de datini, practici, superstitii, ziceri, sfaturi cu originea in credinte si mituri stravechi sau crestine. .intre acestea, care e(prima intelepciunea populara, realul sau fantasticul, esente ale bogatiei naostre spirituale, redam cateva specifice diferitelor zone ale tarii. - 0e spune ca .umnezeu a lasat 'raciunul ca omul sa fie in aceasta zi satul. 'ine nu are porc gras de 'raciun nu poate spune ca a fost fericit in acel an.
- In unele zone ale tarii, porcul se taie de Ignat, adica in ;+ decembrie. 0e zice ca porcul care n-a fost taiat in aceasta zi nu se mai ingrasa, caci si-a vazut cutitul. 0angele scurs din porc dupa ce a fost injunghiat se pune la uscat, apoi se macina si se afuma cu el, peste an, copiii ca sa le treaca de guturai, de spaima si de alte boli.
- In Bucovina, in Ajunul 'raciunului se pun pe masa un colac si un pahar de apa, deoarece se crede ca sufletele celor raposati vin in aceasta noapte pe la casele lor, gusta din colac si-si uda gura cu apa.
- In Ajunul 'raciunului, cei ce cresc albine, nu dau nimic din casa, ca albinelor sa le mearga bine, si sa nu paraseasca stupul pe vremea roitului.
- In Ajunul 'raciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.
- .upa 'raciun sa nu mai fie lasati copiii sa mai zica colindatul, ca fac bube.
- Acolo unde este datina de a taia porcul in ziua de 'raciun, gospodinele pregatesc o mancare din carne macra de porc cu ceapa si slanina, din care sunt ospatati cei dintai dintre strainii ce le calca pragul casei, acestei mancari i se spune )pomana porcului). - In unele sate maramuresene se zice ca-i blestemata femeia care nu pune de 'raciun pe masa fata de masa cu ciucalai, pe pereti sterguri tarcate %brodate& si pe pat perne cu fete tarcate.
- 'u o saptamana inainte de 'raciun, in zona 'odru din Maramures incep pregatirile pentru colindat, culminand in cele doua zile anterioare sarbatorii, cand se pregatesc mancarurile si se impodobesc interioarele locuintelor! masa cu fata brodata, fete de perne ornamentate, pe pereti se pun sterguri si blide ornamentate, crengi de brad, banita, busuioc, brebenoc.
- Aluatul framantat in noaptea de 'raciun e bun de deochi pentru vite.
- 0e crede ca la miezul noptii, inspre 'raciun, apa se preface in vin, iar dobitoacele vorbesc.
- a cele trei sarbatori mari - 'raciun, $aste si 7usalii - sa te speli cu apa in care au fost pusi bani de argint si vei fi banos.
- Nu e bine ca in Ajunul 'raciunului sa fie pus pe masa mai intai rachiul, pentru ca nu el are intaietate in aceasta seara, ci bucatele.
- .aca visezi grau verde in postul 'raciunului e semn bun ca anul care vine are sa fie manos in toate. - In Ajunul 'raciunului se leaga pomii cu paie, pentru ca acesti pomi sa lege rod bogat.
- In Ajunul 'raciunului se ung painile pe deasupra cu muruiala de faina de grau, ca ele sa nu crape, iar cu muruiala care a ramas, se ung pomii din gradina, ca ei sa fie in vara incarcati de roade.
- In 9iua de 'raciun nu se matura in casa, ci a doua zi, si dupa ce ai maturat du gunoiul acela la pomi, ca-i ajuta sa fie roditori.
- $omul 'raciunului imbraca in sate din zona 'odru aspecte diferite, deosebindu-se de bradul cu elemente ornamentale cumparate din oras. 'el mai raspandit era pomul cu cercuri din nuiele de salcie sau din sarma, imbracate in hartie colorata, peste ele sunt trecute sfori din ata de fuior pe care sunt insirate boabe de fasole alba.
- In alte sate se facea pom impodobit cu paie de grau taiate scurt si insirate pe sfoara, delimitate de floricele de porumb. -asolea alba simboliza )curatirea sufletului). "nii locuitori preferau pomul de vasc, pe care se aplicau panglici de hartie colorata.
- In Ajunul 'raciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.
- In Bucovina, colacii 'raciunului se faceau in forma de G si se pastrau pana primavara cand se afumau si se tamaiau boii si plugul inainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mancati de plugari in tarina.
- In anumite sate din Transilvania se pune, in Ajunul 'raciunului, pe un scaun, in tinda casei, fan si pe el un colac si in jurul colacului un numar de coci corespunzator numarului de animale din gospodarie. 'ocii se dadeau la animale impreuna cu fanul ca sa se inmulteasca si sa fie )an bun).
- In seara de ;1 spre ;6 decembrie, pana dupa miezul noptii si in unele locuri pana la ziua, cete de copii merg din casa in casa cu colinda! Mos-Ajunul, Buna-dimineata, 'olindisul sau Buna-dimineata la Mos-Ajun. In unele parti din Ardeal, copiii care merg cu colindatul se numesc piterei sau pizerei. .upa credinta populara, ei sunt purtatori de noroc si fericire.
- $rin unele parti, baietii, dar mai cu seama cantaretii bisericesti umbla cu icoana in ziua de Ajunul 'raciunului - o icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus 5ristosin mijlocul staulului. - 2amenii, cand se dau la baut rachiu sau vin in sarbatorile 'raciunului, nu zic ca beau, ci ca se cinstesc.
- In unele parti, cand este aproape de a se revarsa zorile, colindatori cu lautari sau fara lautari pleaca pe la casele gospodarilor instariti si le canta la fereastra un cantec sau mai multe, aceste cantece numindu-se )zori), spunandu-se ca atunci )canta zorile).
- $rin Transilvania, se intelege sub numele de )zorit) datina de a se canta colinde de catre feciori si oameni insurati la )zoritul) in ziua de 'raciun.
- Incepand cu intaia zi de 'raciun si in urmatoarele zile ale acestei sarbatori, copiii umbla cu 0teaua, cantand colinde de stea prin care vestesc nasterea lui Iisus 5ristos.
- ),icliemul) sau )Irozii) este datina prin care tinerii reprezinta la 'raciun nasterea lui lisus 5ristos, siretenia lui Irod, care a poruncit uciderea pruncilor, de a afla $runcul si adesea infruntarea necredintei, personificate printr-un copil sau printr-un cioban.
- 'apra, Turca, Brezaia fac parte dintre datinile de 'raciun si Anul Nou. .imitrie 'antemir spune in ).escrierea Moldovei) ca )Turca este o joaca iscodita inca din vremurile batrane, din pricina ciudei si scarbei ce o aveau moldovenii impotriva turcilor). 'u turca, capra sau brezaia umbla tinerii incepand de la Ignat si sfarsind cu zilele 'raciunului si prin unele parti in ziua de 0f. ,asile pana seara. Numele de Turca, 'apra sau Brezaia il poarta unul dintre tinerii mascati. - .espre cei Trei 'rai de la 7asarit sau Magii calatori se spune ca au venit sa se inchine lui lisus, dupa unii din Arabia -ericita, iar dupa altii din $ersia. Traditia ne arata ca ei se numesc! Melchior, :aspard si Balthazar. - .atina impodobirii bradului de 'raciun pare a fi de obarsie germana, asa cum este si cantecul )2, brad frumosL). In :ermania, aceasta sarbatoare este cunoscuta sub numele de 'ristbaum.
- Impodobirea $omului de 'raciun a patruns din Alsacia in -ranta la sfarsitul secolului al MIM-lea, precum si in Tarile de 4os, 0pania, Italia, 3lvetia. Tot pe la sfarsitul secolului al MIM-lea, aceasta datina se intalneste in casele nemtilor din orasele romanesti si apoi se raspandeste pe cuprinsul tarii, odata cu cantecul bradului )2, TannenbaumL) %2, brad faimosL&
- .espre Mos Ajun se spune ca a fost baciul aflat in slujba lui Mos 'raciun, stapanul staulului unde Maica .omnului la nascut pe lisus 5ristos. - 'olinda a dobandit o destinatie precisa ca forma de magie benefica, ea marcand rodnicia campurilor, sporul animalelor, domestice, cresterea copiilor, implinirea prin casatorie a tinerilor, pacea si tihna batranilor, influentarea, in sens pozitiv, a vietii oamenilor si a naturii.
- ,inul era in unele regiuni ale tarii si simbol al comuniunii, al unirii a doi tineri. In momentul solemn al casatoriei li se toarna vin peste mainile lor impreunate, simbolizand puterea vietii, trainicia si fericirea noii familii.
- )$aharul de aur) este paharul ritual cu care se bea la zile mari, cum este sarbatoarea 'raciunului, din care s-a baut candva in momente solemne, la botez , la cununie, si care reprezenta un bun al familiei, transmitandu-se din generatie in generatie. a origine are un inteles magic, proprietati curative, unele dintre astfel de pahare poarta inscriptii cu
caracter misterios.
- A doua zi de 'raciun se reia jocul duminical intrerupt vreme de sase saptamani, si tot atunci fetele, pe alocuri si flacaii, isi fac intrarea in ceata fecioreasca.
- 'rucea sau troita ridicate la hotarul satului au menirea sa consacre caracterul sacru al locului, sa delimiteze si sa apere spatiul propriu satului de fiinte demonice si totodata si comunitatile pe care le adapostesc. - -iecare om are un copac frate. 0adirea unui copac in gradina, in parc sau in orice alt loc aduce noroc. 'onfesandu-te copacului, dobandesti o forta fizica sporita si tarie sufleteasa. 'opacii, ca si florile, au anumite semnificatii! afinul
semnifica nevoia de libertateE alunul - bunatate, sinceritateE bradul - teama de suferintaE castanul - teama nevinovataE frasinul - amabilitateE gorunul - noroc surprinzatorE liliacul - iubireE marul -invidie, nedreptateE maslinul - pace si impacareE mesteacanul - fericire in familieE nucul - insanatosireE paltinul - atentie la libertatea pe care o aiE piersicul dificultatiE plopul - prietenie, devotamentE prunul - fagaduieli uitateE salcia - respectE salcamul - pudoareE socul pierderea unui prietenE stejarul - iubire sinceraE teiul - iubire conjugalaE ulmul - prietenie trainicaE visinul - lipsa de initiativaE vita de vie - petrecereE zmeurul - discordie.
- 0emnificatiile populare ale unor flori! albastrelele - delicateteE brandusa - regretE bujorul - rusine E busuiocul - saracieE crinul - iubire idealaE garoafa - iubire patimasaE ghiocelul -nadejdeE iasomia - bucurieE laleaua - reusita deosebitaE lacrimioara - noroc si prosperitateE liliacul - iubire care se nasteE macul - liniste, sanatateE margareta - candoareE narcisa - egoism, amor propriuE nufarul - raceala in iubireE nu-ma-uita - bucurie efemeraE odoleanul - gelozie, ceartaE sulfina noutateE vioreaua - aventura primejdioasaE trandafirul - iubire si frumusete. - Aduc noroc si se ofera ca dar! paharul de cristal, salul, vioara, manusile, lampa %veioza&, tabloul inramat, blana frumoasa, medalia gravata, cartea, bijuteriile din aur sau argint, parfumurile cu mirosuri dulci.
- Nu aduc noroc si nu se ofera cadou! cutite, calimara, valiza, creion, cuie, pila de unghii, centura, fular, umbrela, oglinda, batista, ace de cravata, ace de par, parfumuri cu mirosuri violente, perle negre, farfurii, papuci.
- In noaptea Anului Nou, in Tara 'hioarului, fetele ies in ograda si numara noua stele si daca a noua stea este mai stralucitoare inseamna ca si ursitul ei va fi frumos, va fi voinic, apoi o roaga pe stea sa-i aduca ursitul.
- a miezul noptii, de Anul Nou, fetele iau de pe masa colacul ornamentat care se tine pe masa de sarbatori, il tin pe varful capului, se aseaza pe taietor si asteapta sa auda un sunet dintr-o directie oarecare si din ce parte vine sunetul, in acea parte isi va gasi ursitul.
- In Tara 2asului, in vatra focului de la stana se introduc patru potcoave pe care, dupa ce se inrosesc, se mulg oile peste ele, crezandu-se ca oile )stricate), care nu dau lapte, se vindeca datorita functiei magice a fierului.
- In tinda casei se pune un vas de grau ca sa treaca colindatorii peste el, apoi graul se da la pasari si la animale, )sa fie cu spor ca si colindatorii).
- In Ajunul 'raciunului, in unele parti se umbla de catre dascali tineri bisericesti cu icoana pe care este zugravita nasterea lui Iisus 5ristos. Intrand in casa, icoana este tinuta la piept de catre dascali cantand troparul Nasterii Mantuitorului.
- In Ajunul Anului Nou, feciorii care merg la colindat schimba portile unor sateni care s-au certat in cursul anului, determinandu-i astfel sa vorbeasca si sa se impace. - In ziua de 'raciun nu se scoate gunoiul afara decat a doua zi, deoarece daca-l arunci )iti arunci noroculL)
- In partile Muscelului se crede ca primele patru zile, incepand cu ;6 decembrie, corespund in ordine celor patru anotimpuri! prima zi e de primavara, a doua de vara, a treia de toamna si a patra de iarna, si cum va fi vremea in aceste zile asa vor fi si anotimpurile.
- In seara de 'raciun, in satele maramuresene, se ung cu usturoi vitele pe la coarne si solduri, si usile de la grajduri pentru a alunga spiritele rele sa nu ia laptele vacilor. 'u usturoi se ung si oamenii pe frunte, pe spate, la coate si la genunchi, precum si usile si ferestrele casei pentru a indeparta demonii noptii. - In dimineata de 'raciun e bine sa ne spalam cu apa curata, luata dintr-un izvor sau fantana in care punem o moneda de argint, pentru ca tot anul sa fim curati ca argintul si feriti de boli.
- In noaptea de 'raciun nu-i ingaduit nimanui sa doarma in grajduri, deoarece in acea noapte boii vorbesc unii cu altii, in limba lor, despre Iisus 5ristos, cel nascut in iesle si incalzit de vite cu suflarea lor.
- In zonele -agaras si Mures este obiceiul ca de Anul Nou sa se puna pe masa #; farfurii sub care se ascund diferite obiecte. -ete si feciori sau perechi de fete si feciori intra pe rand in casa si intorc fiecare dintre ei cite o farfurie si ce se afla sub farfurie le arata ca asa le va fi ursitul%a& sau ca asa le va fi norocul daca se vor casatori! oglinda N mandrieE paharul de tuica N bautorE painea N bogatieE carbunele N negru la sufletE sarea N saracieE creionul N domnE bani N avutie. 0e face haz de aceste preziceri.
- 0e crede ca in timp ce omul stranuta, ii intra sau ii iese prin nari un duh rau sau o particica din suflet. .e aceea, pentru a nu se intampla ceva rau celui ce stranuta, se recurge la rostirea unei urari! ).oamne ajutaL), )0a-ti fie de bineL), )0anatateL).
- 'and stranuti de mai multe ori la rand e semn ca vei face chef.
(emnificatiile unor intamplari%
- Ai noroc!
- daca versi vin pe masa
- daca rastorni cutia de chibrituri
- daca atingi cocoasa unui cocosat
- daca strici un pahar de culoare alba
- daca iti tiuie urechea stanga
- daca dai pomana unui sarac.
'iferite superstitii%
- $ainea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.
- .aca cineva bea ceai si varsa din el din intamplare, e semn bun.
- 'and te mananca palma dreapta e semn ca vei da bani altei persoane, iar daca te mananca palma stanga inseamna ca vei primi bani.
- -emeia care poarta cercei schimbati, adica unul de la o pereche si altul de la alta, e semn ca isi va schimba si barbatul.
- .aca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.
- 'and cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.
- .aca la masa se varsa vin din pahar din greseala inseamna ca va fi veselie.
- 'and cocosul canta in fata usii sau a ferestrei vesteste sosirea unor musafiri.
(emne de timp%
- .aca inceputul lui decembrie va fi geros, tot asa va fi vremea zece saptamani.
- 'and cainii latra la luna, urmeaza ger mare.
- 'and porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.
- .upa o iarna grea, urmeaza un an manos.
- 9apada multa si gerul din decembrie vestesc grau si bucate din belsug.
- :aste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.
- .e va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana 'raciunului va fi geroasa.
- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.
- Ianuarie cald nu e semn de an manos.
- Ianuarie uscat si geros aduce -aur umed.
- 'and se trag norii spre miazazi, urmeaza frig, iar cand e spre miazanoapte, caldura.
Cum sa ne imbracam de sarbatori , semnificatiile unor culori
- Alb - liniste, inocenta, virtute, castitate, impacare - caracterizeaza persoanele e(pansive, suave, puritane.
- Albastru - liniste, satisfactie, tandrete, iubire, afectiune - caracterizeaza persoanele concentrice, pasive, senzitive, perceptive, unificative
- :alben - aspiratie, originalitate, veselie, spontaneitate - caracterizeaza persoanele active, proiective, e(pansive, investigative.
- :ri - melancolie, tristete, plictiseala - caracterizeaza persoanele deprimate, inchise, cu tendinte de izolare, cu stare de amaraciune.
- Negru - sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte
- $ortocaliu - e(prima dorinta, e(citabilitate, dominanta, erotism - este specifica pesoanei active, ofensive, competitive, sociabile.
- 7osu - vointa, dominanta, ardoare, erotism, actiune, insufletire - specifica persoanei active, e(centrice, autonome, locomotorie, dominatoare, erotice, competitive.
- ,erde - concentrare, renastere, siguranta, indrazneala, abstinenta, autoevaluare, persistenta - caracterizeaza persoanele pasive, defensive, autonome, retinute, posesive, imuabile.
Superstitii si traditii de Anul Nou

Scris de HappyspiritMiercuri, 29 Decembrie 2010 00:00 Divertisment - Evenimente
La cumpana dintre ani, pentru un moment, anul vechi se intalneste cu cel nou? despre cel vechi stim de@a cum a fost, despre cel nou nu stim insa nimic, dar ne leaga multe sperante, asa ca oamenii au inchipuit anumite obiceiuri si superstitii care sa marcheze inceputul nou&noutului an si care sa ii a@ute sa fie mai norocosi, mai buni, mai frumosi, ma rog, mai grozavi decat in anii trecuti. 0ar romanuZ e de%a dreptul bo"at in superstitii si traditii, asa ca hai sa tra"em o raita si sa aflam, ori, dupa ca , sa ne reamintim unele dintre cele mai populare2 % vascul isi mentine prospetimea pe timpul iernii, re ista la "er si la intuneric, are proprietati de leac, si de aceea, in multe si diferite mitolo"ii e apreciat ca o planta in estrata cu insusiri miraculoase, ma"ice [ un simbol al puritatii spirituale, al armoniei, si protectoare a sentimentelor de dra"oste, a casei si familiei impotriva spiritelor rele. Aascul e considerat o planta sacra inca din antichitate, si atat drui ii, cat si norve"ienii, ori indienii nord%americani aveau un ritual al taierii vascului din stejari cu o secera facuta chiar din aur. >i in traditia romaneasca vascul are o mare insemnatate de sarbatori, asa ca%i musai ca fiecare casa sa aiba cate o cren"uta de vasc [ a"atata de lustra, de fereastra, sau de usa, simboli and bunavointa si prietenie, si ferind de spiritele dusmanoase. 0ndra"ostitii tin mortis sa se sarute sub vasc la mie ul noptii pentru a le mer"e de minune in dra"ostea lor in anul care vine. % nu e bine sa se a"ate calendarul cel nou inainte ca acesta sa inceapa, nici schimbarea filei de calendar sau insemnarea mai inainte, cica aduce "hinion % nu e bine sa se mature in ajunul Anului Nou, pentru ca asa ar fi alun"ata prosperitateaH rufele e bine sa fie spalate pana la sosirea noului an, pentru a ocoli saracia, si mi eria % se spune ca in ultima i din an si in prima i din noul an nu e bine sa se faca cheltuieli ori sa se arunce ceva afara din casa %hm, nici macar "unoiul, cica o data cu el, dai afara si norocul % tot in Ajun, se sfatuieste ca fetele nemaritate sa puna intr%un vas cu apa un fir de busuioc, o ramura de mar si un ban, dimineata fiind posibil sa%si vise e ursitul % se mai spune ca pentru noaptea dintre ani sa nu se "ateasca carne de pasare pentru ca s%ar parea ca asa cum "aina scormoneste in pamant si%l imprastie, tot asa se poate risipi norocul si bunastarea casei % daca la masa se varsa vinul din pahar, e semn de veselie
% daca se varsa cafea, e semn ca persoana va primi bani % daca la masa se varsa piper, e semn de cearta % daca cineva stranuta e semn ca va face chef % se petrece "omotos de Anul Nou [ neh, ras, cantat, dansat, topait, ple nit biciul, aruncat cu petarde si artificii, pentru ca se pare ca asa se tin departe in mod eficient spiritele cele releH tot impotriva acestor spirite e:ista si traditia sa tii asupra ta o capatana de usturoi Fnu ne miram...G % e bine ca la mie ul noptii sa se deschida usa, pentru ca anul cel vechi sa iasa si sa intre cel nou % e bine ca sa ne prinda Anul Nou cu niscaiva banuti prin bu unare pentru ca se ice ca asa ei se vor inmulti pe timpul anului ce tocmai vine % prima persoana ce intra in casa de Anul Nou ar fi bine sa fie barbat, el repre entand \stalpul] casei, al familiei, asadar respectiva casa nu va fi clintita de "reutati % in prima i din noul an nu se matura, nu se aduna "raul sau ore ul pentru a nu atra"e saracirea casei % se spune ca cine va dormi in prima i din an [deci de iua de >fantul Aasile, va fi tot anul somnoros % in cea dintai i a anului celui nou, iua >fantului Aasile, se crede ca cerul este deschis, si de aceea ru"aciunile sunt foarte eficienteH si cica si ritualurile ma"ice din popor mer" mai bine [ se descanta si se pre ice viitorul tinerelor fete, se folosesc si mai multe \tehnici] de "hicit Fdeh*G % traditiile spun ca Anul Nou sa fie intampinat cu urarea cu plu"usorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilca ori jocurile mimice cu masti de animale sau personaje taranesti. Colindatul, uratul pe la case este un obicei haaat* stravechi, precrestin, dar care, iata, in timp, a ajuns sa faca chiar casa buna cu crestinismul. 0n ilele noastre foarte populara si indra"ita in special de cei mici este >orcova3sorcovitulH sorcova se inclina de mai multe ori in directia unei persoane, avand rolul unui soi de ba"heta ma"ica, cu insusirea de a transmite vi"oare si tinerete respective persoaneH te:tul urarii aminteste de o vraja si are rolul de a intari efectul miscarii sorcovei.
Datini si obiceiuri de Anul Nou
Anul Nou este considerat un moment special in intrea"a lume si este sarbatorit prin diferite datini si obiceiuri, unele pastrate de mii de ani si transmise din "eneratie in "eneratie. 0ata cateva datini si obiceiuri pentru Anul Nou la alte popoare, pe care le pot urma toti cei care cred in aceste superstitii pentru noaptea de #evelion*** 0n Austria se obisnuieste sa se tine in mana un obiect din orice material in forma de purcelus, fiind considerat un adevarat talisman aducator de noroc. 0n Danemarca e:ista obiceiul ca in noul an sa se intre sarind de pe un scaun la mie ul noptii. >aritura are rolul de a alun"a spiritele rele i de a aduce noroc. 0n Finlanda se spune ca poti afla cum va fi noul an daca torni cositor topit intr%un recipient cu apa, iar forma pe care o va lua metalul va spune daca anul viitor va fi unul norocos. $aca are forma de inel sau inima inseamna ca va fi o nunta, daca are forma unui vapor inseamna ca va fi un an cu multe calatorii. 0n Grecia se fac prajituri, care se servesc de Anul Nou, in care se pun bani. !ersoana care "aseste banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. Acest obicei a fost imprumutat si de romani, insa doar in anumite re"iuni ale tarii. Riua de Anul Nou este dedicata >fantului Aasile, celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltamintea lan"a semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. 0n Italia, la Napoli, Anul Nou este intampinat printr%un obicei special, care consta in a arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. 0n Scotia traditia spune ca prima persoana care va trece pra"ul unei case trebuie sa aduca un dar. !entru ca scotienii sunt vestiti ca bautori de 4isI<, bineinteles ca acesta este darul cel mai obisnuit. Un alt obicei, tot al scotienilor, este de a colinda cu faclii aprinse in mana, acestea fiind simboluri ale soarelui si au rolul de a purifica noul an. >cotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie "hinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar.
0n Spania se obisnuieste ca in noaptea de Anul Nou sa se manance '( boabe de stru"uri, la fiecare din cele '( batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an. !entru fiecare boaba de stru"ure care se mananca se pune cate o dorinta, iar aceste dorinte au mari sanse de a se implini, acestea repre entand dorinte pentru fiecare luna a anului urmator 0n Statele Unite este bine ca de Anul Nou sa mananci ma are, pentru ca aduce noroc atat in viata personala, cat si cea profesionala. 0n America -atina, in tari precum &cuador sau !eru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata, care repre inta anul ce s%a terminat, iar la mie ul noptii, sunt arse in strada. $e asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa aler"e prin cartier cu o vali a in mana, la ora '( noaptea fi:. 0n unele parti din &lvetia si Austria, localnicii se costumea a pentru a sarbatori ajunul ilei de >fantul >ilvestru. 0n anul ?'7, oamenii au cre ut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se numea >ilvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distru"e lumea in anul '///. !entru ca acest lucru nu s%a intamplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite. #usii, la fel ca si romanii, obisnuiesc sa bea sampanie la mi ul noptii si sa deschida usile si ferestrele pentru ca noul an sa intre in casa. #omanii au multe alte traditii, obiceiuri si superstitii de Anul Nou3#evelion.
Superstitii de Revelion si Anul Nou

AahooB#+itter 7 comentarii ^
Publicat pe 30 Decembrie 2009 *esi evelionul nu are o conotatie religioasa, eCista foarte multe obiceiuri si superstitii legate de evelion, pe care am incercat sa le adunam pentru dumneavoastra. % asigurare de viata e ca un D#e iubescD pentru familia ta. )a&le o declaratie acumB
!entru multi dintre noi, #evelionul este cea mai asteptata sarbatoare si este celebrata cu mare fast. =arcand trecerea in noul an, acesta a capatat o importanta
deosebita in intrea"a lume, iar pre"atirile se reali ea a cu mare atentie. $esi nu are o conotatie reli"ioasa, e:ista foarte multe obiceiuri si superstitii le"ate de #evelion, pe care am incercat sa le adunam pentru dumneavoastra. 1ra"andu%si denumirea din limba france a, termenul M#LveillonB insemnand Mve"heB, trecerea in noul an se sarbatoreste, inca din cele mai vechi timpuri, in speranta ca acesta va fi mai bun si cu mult mai multe reali ari decat cel precedent. Cu un specific romanesc, perinita sau stri"atul peste sat sunt foarte importante. Copiii obisnuiesc sa treaca cu >orcova din casa in casa, pentru a alun"a spiritele rele si a le atra"e pe cele bune, in vreme ce !lu"usorul, invocare cu substrat a"rar, este menit sa anunte reinceperea simbolica a muncii si sa ure e prosperitate si noroc. , superstitie le"ata de #evelion spune ca, in noaptea dintre ani, este bine sa fie foarte mult "omot, pentru a alun"a spiritele malefice, de unde se e:plica si pre enta clopoteilor si a artificiilor. 0n primul rand, noul an trebuie sa va "aseasca in curatenie deplina. 0n ajun, nu trebuie sa maturati in casa si nici sa coaseti sau sa crosetati, intrucat se alun"a prosperitatea. 1otodata, nu trebuie sa aruncati nimic in prima i din noul an, nici macar "unoiul, deoarece este indicat sa se intre in casa, nu sa se iasa. #amanand in aceeasi sfera a belsu"ului, obiceiurile spun ca, pana la mie ul noptii, trebuie sa va achitati toate datoriile, pentru a nu intra in noul an imprumutati sau restanti, riscand, astfel, ca in tot anul ce tocmai se anunta sa vina sa aveti datorii. $e asemenea, este imperios sa aveti la dumneavoastra in trecerea dintre ani bani, pentru a avea un an nou favorabil din punct de vedere financiar, insa trebuie sa tineti cont ca acestia sa nu fie imprumutati. -a mie ul noptii, usile vor fi lar" deschise in intrea"a casa, pentru a primi cum se cuvine noul an in estrat cu noroc. , alta superstitie spune ca obiectul sau persoana pe care o tineti de mana va constitui o prioritate in noul an si veti avea noroc in domeniul respectiv. Astfel, daca va tineti persoana dra"a in brate la cumpana dintre ani, veti avea noroc in dra"oste, iar daca tineti bani in mana, veti avea noroc pe plan financiar.
Cand vine si cum se petrece de Anul Nou in lume

Anul Nou in Tibet 0e numeste ) osar) si se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau inceputul lui februarie, cand este luna noua. "ltimele doua zile ale vechiului an se numesc :utor si se petrec facandu-se pregatiri pentru noul an. $rima zi din :utor este folosita pentru curatarea
casei, in special a bucatariei, cea mai importanta incapere, potrivit Agerpres. .e asemenea, hornul este curatat de funingine. 3(ista anumite feluri de mancare speciale pentru Anul Nou precum supa )noua) preparata din C ingrediente %carne, grau, orez, cartofi dulci, branza, mazare, ardei verzi, fidea si ridichi&. Aceasta este servita cu gogosi mici continand aschii de lemn, hartie sau pietricele si se spune ca prezic daca viitorul va fi bun sau rau. A doua zi de :utor se practica ceremonii religioase. 0e merge la manastiri si se dau daruri la calugari, se arunca pocnitori si se folosesc torte pentru a alunga spiritele rele din preajma caselor. Anul Nou in T.ailanda In Thailanda este numit 0ongKran, dureaza trei zile si se sarbatoreste in luna aprilie, conform calendarului gregorian incepand cu #* aprilie, dupa calendarul budist.. 2biceiurile difera de la regiune la regiune, dar cea mai interesanta este aruncarea cu apa. 2amenii se stropesc fara sa tina cont de diferenta de varsta sau de superioritatea adversarului, acest obicei avand loc de sute de ani, pentru ca anul care vine sa fie ploios. 0e viziteaza manastirile, credinciosii se roaga aducand ofrande precum orez, fructe, si dulc iuri sau mancare pentru calugari. "n alt obicei pentru a aduce noroc este eliberarea unei pasari din colivie sau a unui peste din acvariu. $estii sunt dusi la mare si sunt eliberati toti in acelasi timp. -oarte populare sunt si concursurile de frumusete sau construirea castelelor de nisip. 0unt practicate sporturi traditionale ca hoop-taKraJ sau jocul cu betele dar si o mare varietate de jocuri populare si spectacole. "n alt obicei foarte important este spalarea statuilor lui Budha. 3ste inutil sa insistam asupra meniului, intrucat in acest interva, ai timp sa consumi o carte de bucate, aproape intreaga. Anul Nou in India -estivalul anului nou in Anul Nou in India se numeste .iJali si este un festival al luminilor. Acesta se sarbatoreste diferit in functie de regiunile din India. $entru hindusii din nord, .iJali este sfarsitul anului vechi si inceputul celui nou. 2amenii de afaceri platesc toate datoriile si noile registre sunt binecuvantate inainte de Anul Nou. 2amenii cumpara lucruri noi pentru casa, noi unelte sau chiar haine, cei care isi permit. 0e trimit felicitari si se fac daruri. 0e fac planuri pentru Noul An si uita toate conflictele, caci acesta este un timp al bunatatii si generozitatii. 'hiar si animalele de povara sunt spalate si impodobite pentru festival. .iJali este si un festival religios, dedicat lui 7ama. In sudul Indiei, cu prilejul Anului Nou %ugadi&, oamenii isi curata casele, le decoreaza cu frunze de mango si isi cumpara haine noi. 3 de bun augur sa inceapa orice actiune noua, iar femeile pun intr-o cutie flori si daruri pentru copii. Anul Nou in <aponia Anul nou in 4aponia, numit si 0hogatsu, este cea mai importanta sarbatoare din calendarul japonez. 9ilele de sarbatoare sunt considerate intre #- 1 ianuarie si in aceasta perioada majoritatea companiilor, magazinelor, scolilor si oficiilor guvernamentale sunt inchise. $regatirile de Anul Nou incep de la jumatatea lunii decembrie sau inca din luna noiembrie cand se achizitioneaza sau se confectioneaza cartile postale numite nengaiDo. $ersoana care le trimite adauga alaturi un scurt mesaj scris de mana, pe spatele felicitarii, prin care este manifestata multumirea pentru ajutorul acordat in timpul anului trecut si speranta ca acesta va continua in anul ce vine. Aceste felicitari sunt pastrate de serviciu postal, si trimise apoi toate in ziua de Anul Nou.
In <A)ONIA, noul an %2misoKa& se petrece obligatoriu in familie, la o masa copioasa, unde se bea, tot obligatoriu, numai saKe. a miezul noptii, familia pleaca in grup la templu, unde asista la cele #+G batai de gong. 3le simbolizeaza cele #+G pacate pe care fiecare membru al familiei le-a savarsit in timpul anului. 'eremonia confirma iertarea acestora. Japonezii au si ei superstitii legate de H0enshoI, ziua de # ianuarie dupa calendarul lunar folosit pana in secolul al MIM-lea. Astfel, dimineata le aduce noroc daca incep ceva nou. 3i mananca HmochiI O o prajitura care se serveste cu supa de soia O pentru a ramane sanatosi tot anul. $entru a indeparta presupusele spirite rele, japonezii atarna cate o franghie din paie in fata caselor. a miezul noptii ei incep sa rada, sperand ca in acest fel vor avea noroc in lunile ce vor urma. Anul Nou in usia a Moscova, locul cel mai aglomerat de Anul Nou %Noivi :od& este $iata 7osie, unde cerul se inunda la #; noaptea de artificii si de dopuri de sticle de sampanie. 'ei adunati acolo sunt pusi la curent cu miscarile acelor ceasornicului 0aviour. Intre timp, petrec cu .ed Moroz %varianta a lui Mos 'raciun sau mai degraba Mos :erila& care calatoreste insotit de /0negurociKa/ - fetita de zapada. .ed Moroz poarta o mantie lunga , nu neaparat rosie, ale carei margini sunt brodate cu motive populare rusesti. mancarea traditionala este purcelul de lapte, fript intreg la cuptor, si nelipsita vodca. $urcelul se transeaza direct pe masa, fiecare musafir alegandu-si portia. Momentul venirii noului an este asteptat cu toate ferestrele deschise, pentru ca acesta sa patrunda in case. Nu e(ista rus care sa nu asculte ceremonios urarile transmise de seful statului - oricare ar fi el - in cinstea caruia mai bea o votca. 0arbatoarea Anului Nou in )anama te face sa-ti astupi urechile. a miezul noptii, toti panamanezii fac un zgomot urias. ocuitorii se intrec in strigate, iar fiecare bate unde si in ce nimereste. Ajutorul principal al zgomotului sunt cla(oanele automobilelor. A doua zi, nebunia continua, iar trecatorii sunt udati. Americanii servesc mazare in noaptea dintre ani pentru a avea noroc. 3i cred ca se vor casatori cu cea sau cel cu care se vor saruta la miezul noptii %3i daL $arca numai eiL&. In ($A, se crede ca fasolea cu boabe negre aduce noroc. Anul nou in C.ina 'hinezii din intreaga lume sarbatoresc intrarea in Noul An in ianuarie-februarie. Anul viitor, intrarea in Anul Boului va fi marcata pe ;8 ianuarie. a chinezi, Anul Nou se numeste /0arbatoarea $rimaverii/ si este o zi de multumire si recunostinta pentru lucrurile bune primite in anul care s-a incheiat. $otrivit calendarului chinezesc, Anul Nou vine in prima zi cu luna plina dupa intrarea 0oarelui in constelatia ,arsatorului. $otrivit calendarului gregorian, acest lucru se intampla nu inainte de ;# ianuarie si nu mai tarziu de #C februarie./0arbatoarea $rimaverii/ are la chinezi o istorie de circa 6+++ de ani. Anul Nou chinezesc este celebrat intre ;# ianuarie si ;+ februarie, aproape fiecare familie vopsind usa din fata cu rosu, aceasta culoare fiind simbolul norocului si al fericirii. 0i, desi se pregatesc numeroase bucate pentru aceasta ocazie, in primele ;6 de ore ale noului an nu sunt folosite cutite pentru ca nu cumva cineva sa se taie - lucru care ar insemna ca ar fi taiat si norocul intregii familii pentru urmatoarele #; luni. Anul Nou evreiesc -estivalul evreiesc de Anul Nou se numeste /7osh 5ashanah/. .ata acestuia variaza in fiecare an, intrucat calendarul evreiesc este lunisolar. Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a saptea, data Anului Nou fiind fi(ata astfel pentru ca fermierii sa poata
merge la Ierusalim inainte de sezonul ploilor. $rimele zece zile ale acestei luni sunt cele mai sfinte. Traditia vorbeste despre o carte a 7aiului in care se spune ca sunt scrisi cei care au facut lucruri bune si rele si, la sarbatoarea de 7osh 5ashanah, toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui .umnezeu pentru comportarea lor in timpul anului care a trecut. In *!#;IA, este nelipsita mancarea de carne cu varza. Traditia cere ca, in timpul mesei de Anul Nou, participantul sa tina sub farfurie, sau in mana, o moneda de argint, ca sa-i intre bani in buzunar, tot anul. In (pania se obisnuieste ca in noaptea de Anul Nou sa se manance #; boabe de struguri, la fiecare din cele #; batai ale ceasului care vestesc trecerea in noul an. $entru fiecare boaba de strugure care se mananca se pune cate o dorinta, iar aceste dorinte au mari sanse de a se implini, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare luna a anului urmator. In 4 ANTA, este traditionala tarta cu crema de nuci. .imineata, copiii primesc, de # ianuarie, cate o punga cu bomboane. Altadata, familiile instarite oferau personalului casnic o suma in bani. Astazi, Anul Nou )cu dar) este perimat. in timpul petrecerii de 7evelion sunt schimbate daruri intre membrii familiei sau intre prieteni. In O#AN'A, traditia nu serbeaza venirea noului an. 0erbeaza incheierea anului vechi, pe 1# decemrbie, cu focuri de artificii si cu manifestari. 7evelionul e(ista si el, dar nu atat ca traditie, cat ca o moda preluata de la altii. oamenii ard brazii de 'raciun pe strazi si lanseaza artificii cand se schimba anul, ca un mod de a alunga spiritele rele ale vechiului an. In 1A !A * ITANI! este obligatoriu ca in momentul sosirii noului an sa tii in mana o moneda, o bucatica de carbune si una de sare, simboluri de bogatie, caldura si alimente. Mancarea traditionala este puddingul, iar bautura preferata este JhisKD %mai ales in 0cotia&. Aici, primul barbat care trece pragul unei case dupa miezul noptii este considerat aducator de noroc. Acesta ofera si un cadou simbolic, cum ar fi paine sau carbune, pentru ca familia sa aiba belsug in anul ce a inceput. $rima persoana care intra in casa nu trebuie insa sa fie femeie sau barbat blond ori roscat deoarece se presupune ca acestia aduc ghinion. In )O T$;A#IA s-a e(tins obiceiul spaniol de a manca cele #; boabe de strugure la miezul noptii, cu diferenta ca, aici, portughezul prefera smochinele si le ia cate doua deodata, urcat pe un scaunel, ceea ce trebuie sa poarte noroc. 0i aici se respecta obiceiul de a arunca lucruri vechi pe fereastra - dar numai farfurii, fiind e(cluse alte obiecte. In NO "!;IA se mananca regeste! fripturi de porc, miel sau curcan, cu mult mustar si cartofi fierti. Mult dans si multe focuri de artificii. In 4IN#AN'A senzatia sarbatorii nu este mancarea ci este sauna, care se organizeaza de 'raciun, dar continua si pana dupa Anul Nou. Masa de 7evelion nu-i mult diferita de a noastra, dar masa traditionala este pe baza de mult peste fiert, afumat sau prajit. In CANA'A s-a incetatenit sarbatorirea Anului Nou intr-un bar. Nu este vorba de un 7evelion festiv, asa cum il stim noi, ci de o simpla intrunire familiala, intr-un local intim. .ar nu putini sunt canadienii care prefera, un 7evelion european, in familie. In CO !!A, anul nou se numeste 0aehae, iar mancarea consacrata este supa de tteoK %tteoKgooK&. TteoK este o leguma locala, necunoscuta la noi si netradusa in romaneste. 'hiar daca meniul ni se pare foarte modest, coreenii sunt mandri de mancarea lor festiva. In aceasta zona e(ista obiceiul de a se purta haine noi, care simbolizeaza un inceput bun, curat. 'ei mai multi coreeni se aduna in casa celui mai in varsta barbat din familie, iar cei
tineri fac cate o plecaciune in fata celor mai batrani, urandu-le sa aiba sanatate si prosperitate. 5. Australia 'a si la noi, petrecerea de 7evelion incepe pe 1# decembrie, numai ca la miezul noptii australienii sunt mai zgomotosi, folosindu-se de orice pentru a face galagie - fluiere, cla(oane, clopote de biserici pentru a alunga spiritele rele. A doua zi, ei sarbatoresc in special prin picnicuri pe plaja. Australienii se tem de pisica alba, considerata aducatoare de ghinion =. ;ermania Nemtii obisnuiesc sa arunce plumb topit in apa rece pentru a interpreta viitorul dupa forma pe care o ia metalul. .aca ia forma unui sac noul an va fi bogat, daca e o silueta feminina, atunci vor fi pierderi de bani %of .oamne, tot femeileL&. .easemenea, tot in noaptea dintre ani, mananca crap, pentru a avea un an bogat.In plus, ei lasa putina mancare in farfurie pana dupa miezul noptii, ca un fel de asigurare ca vor avea bogatie si in anul care a inceput. >. Africa de (ud Aici, Anul Nou este sarbatorit prin tragerea clopotelor bisericilor si prin focuri de arma. $e # ianuarie, in unele zone, este o atmosfera de carnaval, multe persoane iesind pe strazi unde canta si danseaza. 55. *razilia Brazilienii considera ca lintea semnifica bunastare, astfel ca in prima zi din noul an ei mananca supa de linte sau linte cu orez. $reotesele cultului voodoo macumba se imbraca in fuste albastre si bluze albe pentru o ceremonie dedicata zeitei apei - Pemanja. 56. Cambodgia 2amenii din aceasta tara folosesc calendarul indian pentru a calcula cand incepe noul an,care pica pe #;, #1 sau #6 aprilie, conform calendarului gregorian %folosit si la noi&, iar sarbatorirea se face pe parcursul a trei zile. 5?. 'anemarca Aici este un semn bun daca iti gasesti multe farfurii sparte in fata usii. .anezii pastreaza farfuriile vechi pentru a le arunca la trecerea dintre ani in fata caselor in care locuiesc prietenii lor. Astfel, cu cat ai mai multe cioburi la usa in prima zi a noului an, cu atat ai mai multi prieteni. e(ista obiceiul ca in noul an sa se intre sarind de pe un scaun la miezul noptii. 0aritura are rolul de a alunga spiritele rele <i de a aduce noroc. 5@. -aiti Aici, oamenii poarta haine noi si ofera cadouri in speranta ca vor avea un an bun. 5A. )aBistan Aici, Anul Nou este sarbatorit in martie si reprezinta renasterea naturii dupa iarna lunga. $aKistanezii obisnuiesc sa arda gramezi de lemne care simbolizeaza distrugerea spiritelor rele ramase din anul trecut. 6C. Italia In aceasta tara se pastreaza inca o traditie veche - aceea de a arunca pe fereastra obiecte vechi, din anul trecut. 0arbatoarea are frumosul nume de )capodanno), iar mancarea traditionala consta in dulciuri, de obicei briose sau preparate din paste fainoase, insiropate din belsug cu miere. Italienii cred ca daca intalnesc o persoana de sex opus in dimineata
noului an vor avea noroc.
In unele parti din !lvetia si Austria localnicii poarta costume neobisnuite de 0fantul 0ilvestru. In anul 1#6, oamenii au crezut ca suveranul pontif al acelei perioade, care se
numea 0ilvestru, a capturat un monstru de mare ce va scapa si va distruge lumea in anul #+++. $entru ca acest lucru nu s-a intamplat, toti au fost fericiti, dar, in amintirea acelei spaime, oamenii se imbraca in costume neobisnuite. In Austria, cele mai multe dintre familii pun pe masa un porc de lapte gatit care simbolizeaza noroc pentru anul urmator. 0i se obisnuieste sa se tine in mana un obiect din orice material in forma de purcelus, fiind considerat un adevarat talisman aducator de noroc. In ;recia, copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la 0fantul ,asile. 0e mananca )vassilopitta), o prajitura in care este ascunsa o moneda din aur, iar cel care o gaseste incepe anul cu noroc(asta daca o gaseste inainte de a mesteca bucata; daca nu, ghinion! Stomatolog scrie pe ei!) . $ersoana care gaseste banii va avea parte de bucurie tot timpul anului. 9iua de Anul Nou este dedicata 0fantului ,asile, celebru pentru bunatatea sa. 'opiii isi lasa incaltamintea langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. In tari din America atina, precum !cuador sau)eru, cu putin timp inainte de Anul Nou, oamenii fac papusi de carpa sau din hartie creponata %muQecos&, care reprezinta anul ce sa terminat. $apusile sunt e(puse apoi in fata caselor pana pe 1# decembrie, la miezul noptii, cand sunt arse in strada. .e asemenea, cel care doreste sa calatoreasca tot anul trebuie sa alerge prin cartier cu o valiza in mana, la ora #; noaptea fi(. In 3'"A.27 si $37" mancarea figureaza pe planul doi. 0e mananca vegetarian! orice fructe, porumb, grau incoltit, orez, scortisoara, petale de flori galbene, care aduc noroc. Multi dintre locuitorii )eruului obisnuiesc sa poarte o anumita culoare la trecerea dintre ani, in functie de ceea ce isi doresc sa primeasca in anul urmator. 0pre e(emplu, se crede ca galbenul poate aduce noroc la bani, iar rosul in dragoste. In Finlanda se spune ca poti afla cum va fi noul an daca torni cositor topit intr-un recipient cu apa, iar forma pe care o va lua metalul va spune daca anul viitor va fi unul norocos. .aca are forma de inel sau inima inseamna ca va fi o nunta, daca are forma unui vapor inseamna ca va fi un an cu multe calatorii. In Scotia traditia spune ca prima persoana care va trece pragul unei case trebuie sa aduca un dar. $entru ca scotienii sunt vestiti ca bautori de JisKD, bineinteles ca acesta este darul cel mai obisnuit. "n alt obicei, tot al scotienilor, este de a colinda cu faclii aprinse in mana, acestea fiind simboluri ale soarelui si au rolul de a purifica noul an. 0cotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos daca aceasta persoana este un barbat brunet, care aduce un dar. In 0cotia, Anul Nou este numit )5ogmanaD), iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. 0cotienii se pregatesc sa intampine sarbatoarea de Anul Nou purificand locuintele printrun anume ritual sau plimband ramuri de ienupar in flacari prin casa.

Traditii Si Obiceiuri de Anul Nou

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Traditii Si Obiceiuri de Anul Nou

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tradiii i obiceiuri de anul nou la romni

Anul Nou - Obiceiuri de Anul Nou

#raditii, obiceiuri si superstitii de !nul -ou

#radiii i superstiii n noaptea de evelion

>uperstitii de Anul Nou

Cand vine si cum se petrece de Anul Nou in lume

=eniuri si obiceiuri de Anul Nou, in intrea"a lume

1raditii si superstitii de #evelion din intrea"a lume

Traditii si obiceiuri de anul nou

Uratul sau mersul cu plugusorul

Anul Nou % traditii si obiceiuri in lume

"nul Nou, cu superstitii si traditii in lume

Traditii, Credinte, Obiceiuri prezente in sarbatorile de iarna

- Aluatul framantat in noaptea de 'raciun e bun de deochi pentru vite.

- In Ajunul 'raciunului se da copiilor sa manance bostan, ca sa fie grasi peste an.

(emnificatiile unor intamplari%

- daca versi vin pe masa

- daca rastorni cutia de chibrituri

- daca atingi cocoasa unui cocosat

- daca strici un pahar de culoare alba

- daca iti tiuie urechea stanga

- daca dai pomana unui sarac.

- $ainea sa nu se puna cu coaja de jos in sus ca trage a saracie.

- .aca porti o camasa pe dos e semn ca ti se intoarce norocul spre rau.

- 'and cineva isi musca limba e semn ca cineva il vorbeste de rau.

- 'and cainii latra la luna, urmeaza ger mare.

- 'and porcii de ingrasat mananca bine, va fi timp senin.

- .upa o iarna grea, urmeaza un an manos.

- :aste salbatice multe sunt vestitoare ale iernii grele.

- .e va ploua la inceputul lunii noiembrie, saptamana 'raciunului va fi geroasa.

- Neaua multa de pe pomi insemna muguri putini pe pomi in primavara.

- Ianuarie cald nu e semn de an manos.

- Ianuarie uscat si geros aduce -aur umed.

Cum sa ne imbracam de sarbatori , semnificatiile unor culori

- Negru - sobrietate, tristete, doliu, singuratate, despartire, moarte

Superstitii si traditii de Anul Nou

Datini si obiceiuri de Anul Nou

Superstitii de Revelion si Anul Nou

Cand vine si cum se petrece de Anul Nou in lume

S-ar putea să vă placă și