Cantece Pentru Tara 20190717 PDF

Te binecuvântez, iubită Românie, t, ara bucuriilor s, i durerilor mele, frumoasă t, ară, care ai trăit ı̂n inima mea s, i ale
cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă t, ară pe care am văzut-o ı̂ntregită, a cărei soartă mi-a fost ı̂ngăduit să
o văd ı̂mplinită. Fii tu ves, nic ı̂mbels, ugată, fii tu mare s, i plină de cinste, să stai ves, nic falnică printre nat, iuni, să fii
cinstită, iubită s, i pricepută.
Regina Maria a României.

CUPRINS Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal . . 39
Măi, stejar . . . . . . . . . . . 40
Cântece patriotice Măi, române, românas, . . . . . 41
Acolo este t, ara mea . . . . . . 1 Mihai Vodă cel Viteazu . . . . 42
Apa trece, pietrele rămân . . . 2 Mot, ii mei . . . . . . . . . . . 43
Astăzi frat, ilor români . . . . . 3 Mugur mugurel . . . . . . . . 44
As, a-i românul . . . . . . . . . 4 Noi români din neam de frunte 45
Avem o t, ară . . . . . . . . . . 5 Noi suntem români . . . . . . 46
Basarabia pe Cruce . . . . . . 6 Nu uita că tu es, ti dac . . . . . 47
Basarabie . . . . . . . . . . . . 7 Ne-au călcat străinii . . . . . . 48
Basarabie nu plânge! . . . . . 8 Pe Câmpia Libertăt, ii . . . . . . 49
Căciula . . . . . . . . . . . . . 9 Pentru ea . . . . . . . . . . . . 50
Când a fost să moară S, tefan . . 10 Peste Prut, la răsărit . . . . . . 51
Cântec pentru Bucovina . . . . 11 Pe-al nostru steag e scris Unire! 52
Cântecul Iancului . . . . . . . 12 Punet, i s, eile pe cai . . . . . . . 53
Cântecul străinătăt, ii . . . . . . 13 Plâng munt, ii Ardealului . . . . 54
Cântecul tricolorului . . . . . . 14 Răsai . . . . . . . . . . . . . . 55
Cât trăim pe-acest pământ . . . 15 Răsună un tulnic . . . . . . . . 56
Cea din urmă noapte . . . . . 16 Românul . . . . . . . . . . . . 57
Clopotul reı̂ntregirii . . . . . . 17 Românie, Românie . . . . . . . 58
Dac-am plecat Ardealule din tine 18 S, tefan, S, tefan, Domn cel Mare . 59
Doamne ocrotes, te-i pe români . 19 Suntem români mereu . . . . . 60
Des, teaptă-te, române! . . . . . 20 Tot ce-i românesc nu piere . . . 61
Eminescu . . . . . . . . . . . 21 Trecet, i batalioane române . . . 62
Floare de colt, . . . . . . . . . 22 Trei culori . . . . . . . . . . . 63
Frat, i români din lumea-ntreagă 23 Tu, Ardeal . . . . . . . . . . . 64
Hai, hai Munt, i Carpat, i . . . . 24 T, ara lui Foaie verde . . . . . . 65
Hora Unirii . . . . . . . . . . 25 T, ara mea-i un colt, de rai . . . . 66
Hai să-ntindem hora mare . . . 26 Vin românii, vin la Alba iar . . 67
Imn . . . . . . . . . . . . . . 27 Transilvanie frumoasă . . . . . 68
Iancu la T, ebea . . . . . . . . . 28 Vai săracii dus, manii . . . . . . 69
Imn dacic . . . . . . . . . . . 29 Balada lui Tănasă Todoran . . 70
În limba ta . . . . . . . . . . . 30
Jurământ la Putna . . . . . . . 31 Cântece ceremoniale de cătănie
Jurământ pentru Ardeal . . . . 32 A cătanelor . . . . . . . . . . . 71
Limba noastră . . . . . . . . . 33 Astăzi, mâine, io mă duc . . . 72
Limba română . . . . . . . . . 34 Bată-mi-ce, mumă, bată . . . . 73
Limba românească . . . . . . . 35 Când era ca să-mi petrec . . . . 74
Luptători de frunte . . . . . . 36 Cântă cucu-n vârf dă nuc . . . 75
Mars, ul lui Iancu . . . . . . . . 37 Cântă cucu sus pă vie . . . . . 76
Mars, ul lui Tudor . . . . . . . . 38 Cucule, aripă neagră . . . . . . 77
Decât la-mpărat cătană . . . . 78
Doamne, negri mai sı̂nt munt, ii 79
Frunza verde ca iarba . . . . . 80
Io mă duc, codru rămâne . . . 81
Io mă duc mândră cătană . . . 82
Nu-mi pare rău că mă duc . . . 83
Zı̂ua bună satule . . . . . . . . 84
Cântece despre cătănie

Cântec vechi de cătănie . . . . 85
De când războiu s-a-nceput . . 86
Dunăre apă vioară . . . . . . . 87
Dimineat, a când mă scol . . . . 88
Ioane, Ioane . . . . . . . . . . 89
Irma me . . . . . . . . . . . . 90
Munte, munte piatră sacă . . . 91
Prin gară prin Cernăut, i . . . . 92
Râtule cu iarbă rară . . . . . . 93
Trimăs-o-mpăratul carte . . . . 94
Suntet, i reprezentant, ii unui popor care este mândru s, i poate fi mândru de trecutul său, s, i care trebuie să aibă mare ı̂ncredere ı̂n viitorul său. - Ion I.C. Brătianu
1. Acolo este t, ara mea 2. Apa trece, pietrele rămân

1
Versuri: Ioan Nenit, escu Repertoriu: Sava Negrean Brudas, cu
Muzică: Tudor Gheorghe
Dar toate trecură,
Acolo unde-s nalt, i stejari căci un proverb român,
S, i cât stejarii nalt, i ı̂mi cresc Spune: apa trece,
Flăcăi cu piepturile tari, da pietrele rămân.
Ce moartea-n fat, ă o privesc; (×2)
Acolo, unde-s stânci s, i munt, i, Fost-au vremuri grele,

S, i ca s, i munt, ii nu clintesc vremuri de amar,
Voinicii cei cu peri cărunt, i Sub domnii străine,
În dor de t, ară strămos, esc; chiar de la Fanar2 .
Fost-au vremuri grele,
S, i unde dorul de mos, ie vremi de pribegie,
Întotdeauna drept a stat Vremi de grea durere
S, i bărbăteasca vitejie s, i de asuprire.
A-mpodobit orice bărbat;
(refren ×2 )
Acolo este t, ara mea,
S, i neamul meu cel românesc! Au fost s, i neprieteni,
Acolo eu să mor as, vrea, ce spus-au ne-ncetat,
Acolo vreau eu să trăiesc! Cum ca România,
e-un stat neı̂nsemnat.
Acolo unde ı̂ntâlnes, ti Pe harta lumii este
Cât t, ine t, ara-n lung s, i-n lat un stat atât de mic,
Bătrâne urme vitejes, ti Că dacă există,
S, i osul celor ce-au luptat; mult, i nu s, tiu nimic.
S, i unde vezi mii de mormane Vrut-au să-l prefacă

Sub care-adânc s-au ı̂ngropat ı̂n pas, alâc turcesc,
Mult, ime de os, tiri dus, mane, Provincie maghiară
Ce cu robia ne-au cercat; sau district nemt, esc.
Acolo este t, ara mea (refren ×2 )

S, i neamul meu cel românesc!
2 După cucerirea Constantinopolului de către Otomani, ı̂n anul 1453,
Acolo eu să mor as, vrea, aristocrat, ii greci s-au retras ı̂n cartierul Fanar, unde se afla s, i sediul Patri-
Acolo vreau eu să trăiesc! arhiei Ecumenice a Constantinopolului. ,,Fanariot, i” alcătuiau pătura su-
perioară a societăt, ii ı̂n Imperiul Otoman al sec. XVII-lea s, i al XVIII-lea,
aveau mare influent, ă politică s, i ocupau funct, ii administrative impor-
tante ı̂n Imperiu. Între 1711 s, i 1821, erau numit, i de Sultan ca Domnitori
ı̂n Valahia s, i Moldova. În total ı̂n cele două principate, au fost numit, i 31
1 (1854 - 1901), profesor, om politic, voluntar ı̂n armată ı̂n Războiul de de domni din 11 familii diferite. Pentru a satisface nevoile crescânde ale
Independent, ă. Port, ii, pentru a-s, i plăti creditorii s, i pentru a-s, i asigura beneficii perso-
Cunoscând istoria, eroii, tradit, ia, ne facem mai sociabili, mai altruis, ti, mai iubitori de om s, i viat, ă. - Nicolae Iorga
3. Astăzi frat, ilor români 4. As, a-i românul3

Repertoriu: Mănăstirea Putna Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu
Astăzi, frat, ilor români, As, a-i românul când se veseles, te,
Ne vedem s, i noi stăpâni Ca s, i stejarul când ı̂nmugures, te.
Pe-ale noastre vechi mos, ii As, a-i românul când este iubit,
Ce erau mai mult pustii. Ca s, i stejarul când e ı̂nverzit. (2×2)
Tra la la la la la la la T, ara-i mănoasă s, i ı̂n fericire

la la la la la la la Poate oricine să trăiască-n ea.
(×2) S, i a mea mamă ce o am pe lume,
E tot ce am mai scump ı̂n ea. (2×2)
Nu putea bietul român,
De tiranul de păgân, Trăiască t, ara, patria mamă,
Nici de casă a-s, i vedea, Trăiască toate, câte sunt ı̂n ea.
S, i soarta s, i-o blestema. Trăiască toate, cu mic cu mare,
S, i a mea mamă, ce o iubesc tare. (2×2)
(refren ×2 )
O rugăciune, către ceruri zboară,
Dar acuma frat, i români O rugăciune, către Dumnezeu,
Ne vedem iarăs, i stăpâni Mă rog acuma pentru a mea t, ară,
Să trăiască, să-nflorească S, i pentru tine, sfânt poporul meu. (2×2)
T, ara noastră românească.
(refren ×4 )
nale, domnitorii fanariot, i au init, iat politici dure de taxare a populat, iei,
adusă rapid ı̂n stare de sărăcie lucie. Efectele dezastruoase ale domni-
ilor unora dintre fanariot, i au fost ı̂n contrast cu realizările s, i proiectele
altora, ca ı̂n cazul domniilor lui Constantin Mavrocordat (care a abolit
iobăgia ı̂n 1746 ı̂n Muntenia s, i ı̂n 1749 ı̂n Moldova) sau a lui Alexan-
dru Ipsilanti (care a ı̂ncercat să reformeze legislat, ia s, i să introducă sa-
larizarea funct, ionarilor publici). Rolul jucat de domnitorii fanariot, i ı̂n
revoltele grecilor de după s, i haosul provocat de mis, carea Filikı́ Eteria ı̂n
Moldova s, i Muntenia, ca s, i insurect, ia condusă de Tudor Vladimirescu 3 Cules de Pr. Doru Gheaja de la bătrânii din satul Chirpăr, Valea
ı̂n 1821, au dus la ı̂ncetarea numirii de domnitori din rândul familiilor Hârtibaciului, jud. Sibiu, care face cunoscut cântecul, mai ales ca solist
fanariote s, i revenirea la domniile pământene. al Cenaclului Flacăra.
Patria este pământul plămădit cu sângele s, i ı̂ntărit cu oasele ı̂naintas, ilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai ı̂ntâi să fie religia strămos, ilor. - Barbu S, tefănescu DelaVrancea
5. Avem o t, ară Dar astăzi dând pământul la o parte

Versuri: Radu Gyr Ies moas, te sfinte-n zeghe grea de
Repertoriu: Maicile de la Diacones, ti det, inut, i.
E jertfa lor de veacuri mărturia

Avem o t, ară unde
Ce strigă din morminte pân‘ la noi
Au stăpânit odată
Să apărăm cu râvnă Ortodoxia
Vitejii daci, bărbat, i nemuritori
S, i-acest pământ de sfint, i s, i de eroi. (2×2)
S, i unde stau de veacuri laolaltă
Izvoare, văi s, i munt, i cu fruntea-n zări.
Avem troit, e sfinte,

Altare s, i icoane
S, i candele-ard cu mii de pâlpâiri
Avem atâtea lacrimi s, i prigoane
Că ne e plin pământul de martiri.
Avem la Putna, sfânt s, i viu cu duhul

Pe cel ce-a stat Ortodoxiei scut
S, i azi de-l vom chema să frâng-Apusul
Va răsturna cinci veacuri de pământ.
Avem pe Brâncoveanu pildă tare

Că pruncii lui sub sabie au căzut
Ca să păzească fără de schimbare
Credint, a dreaptă-n care s-au născut.
Avem Ardealul sfânt,

Pământul răstignirii
Cu tunuri sfârtecat de cel viclean
Avem ierarhii sfint, i pe Iancu s, i martirii
Pe Horea tras pe roată pentru neam.
Azi iarăs, i te-au suit

Vrăs, mas, ii tăi pe cruce
Ardeal cu trei culori ı̂mpodobit
Scriind deasupra vina ta cu sânge
Aceea că Ortodoxia ai iubit.
Avem un rai de sfint, i,

În temnit, i dat, i la moarte
S, i aruncat, i ı̂n groapă nes, tiut, i
Cine nu s, i-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a avut-o nicicând, sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora. - Grigore Vieru
6. Basarabia pe Cruce 7. Basarabie

Versuri: Adrian Păunescu Repertoriu: Veta Biris,
Basarabie frumoasă,
Se urcă Basarabia pe cruce Bine te-ai gătit, mireasă,
S, i cuie pentru ea se pregătesc Că t, i-aducem pet, itor, pet, itor
S, i primăvara jertfe noi aduce Sfântul nostru tricolor. (2×2)
S, i plânge iarăs, i neamul românesc. (2×2)
Basarabie măreat, ă,
Noi n-avem nici un drept la fericire, Bine te-ai trezit la viat, ă,
Mereu ı̂n casă moare cineva Că t, i-aducem pet, itor, pet, itor
S, i n-are t, ara dreptul să respire Sfântul nostru tricolor. (2×2)
S, i nici pe-acela, simplu, de-a visa.
Basarabie măreat, ă,
De-acolo unde s-a sfârs, it pământul, A sosit s, i vremea noastră,
Vin oameni, să ne ia pământ s, i frat, i Să-t, i aducem pet, itor, pet, itor,
S, i-n fat, a lor abia rostim cuvântul Sfântul nostru tricolor. (2×2)
S, i, prin tăcere, suntem vinovat, i. (2×2)
Basarabie română,
Ce cale poate t, ara să apuce? Hai să dăm mână cu mână,
În tragica, neconvertită zi, Că t, i-aducem pet, itor, pet, itor
Se urcă Basarabia pe cruce Sfântul nostru tricolor. (2×2)
S, i nu s, tim ı̂nvierea când va fi.
Să pornim la cununie,
Se urcă Basarabia pe cruce Astăzi pentru ves, nicie
S, i cuie pentru ea se pregătesc Că t, i-aducem pet, itor, pet, itor
S, i primăvara jertfe noi aduce Sfântul nostru tricolor. (2×2)
S, i plânge iarăs, i neamul românesc. (2×2)
Basarabie frumoasă,
Ce cale poate t, ara să apuce? Bine te-ai gătit mireasă,
În tragica, neconvertită zi, Că t, i-aducem pet, itor, pet, itor
Se urcă Basarabia pe cruce Sfântul nostru tricolor. (2×2)
S, i nu s, tim ı̂nvierea când va fi.
Un popor care nu ı̂s, i cunoas, te istoria este ca un copil care nu ı̂s, i cunoas, te părint, ii. - Nicolae Iorga
8. Basarabie nu plânge!
Muzică s, i versuri: Aurica Dicus, ar
Basarabie nu plânge,
Nu-t, i ı̂nnăbus, i dorint, a,
Lacrima puterea stinge
S, i lunges, te suferint, a.
Din puterile carpate

S, i neobosită vrere
Luptă pentru libertate
Azi pământul tău cere. (2×2)
Limba s, i credint, a
Ne-au t, inut grămadă
Spune-i tu pe nume
S, tefan să te vadă
Am răbdat imperii
Veacuri ı̂n tăcere
Rupe azi mânia
Pământul tău o cere
Cât mai sunt Carpat, ii
Tu mai ai putere. (2×2)
Basarabie nu plânge
Nu-t, i ı̂nnăbus, i dorint, a
Lacrima puterea stinge
S, i lunges, te suferint, a.
Un popor care nu ı̂s, i cunoas, te istoria este ca un copil care nu ı̂s, i cunoas, te părint, ii. - Nicolae Iorga
9. Căciula
Muzică s, i versuri: Ion Hagiu - Cenaclul Flacăra (refren)
Măi copile ia sama bine

Taică-mieu ı̂n primărie,
Ca să ducă obiceiul, când or cres, te ai tăi
Avea dreptul ca să intre cu căciula ı̂n
copii,
cap,
O inimă vitează-n tine,
Obicei di pă mos, ie,
Sus pă frunte o căciulă ca un dar s-o t, âi.
De la mos, ii s, i strămos, ii mei păstrat.
(refren ×2 )
Cu căciulile pă frunte
Stăm de veacuri, ca un munte
În curbura arcului Carpat
Asta e căciula mea
S, i o port cum să purta,
Că-i obicei din daci lăsat.
Port căciula pe-o ureche

S, i acasă s, i la nuntă s, i la oi
După datina străveche
Mos, tenită s, i păstrată s, i pă la noi.
(refren)
Unii zic să-mi iau căciula,

Jos din cap, spunând adesea că nu-s ci-
vilizat,
Poate vor s-o t, âu ı̂n mână,
Să m-aplec, ca să mă laude că m-am in-
tegrat.
Da, bă vecine hai la mine,

Te primesc cum pot mai bine
Dar de căciula mea nu te lega
Asta e căciula mea,
Îi a mea s, i nu-i a ta
Că-i obicei din daci lăsat.
Cin‘ nu crede să să ducă,

La columnă să să uite s, i-o vedea:
Sabia ı̂ncovoiată, arcul, scutul s, i căciula
Orice dac le-avea.
Moldova n-a fost a strămos, ilor mei, n-a fost a mea s, i nu este a noastră, ci a urmas, ilor urmas, ilor nos, tri ı̂n veacul vecilor! - S, tefan cel Mare
10. Când a fost să moară S, tefan4 S, i o foamete cumplită

Versuri: S, tefan Octavian Iosif 5 Se-abătură-n anul cela
Peste t, ara lui iubită. (2×2)
Versiunea originală a poeziei:
Însă nici pe patul mort, ii
Nu putea s-o dea uitării
I
Cela ce pe drept fusese
Poreclit: Părinte-al T, ării... (2×2)
Când a fost să moară S, tefan,
Multă jale-a fost ı̂n t, ară:
Câte brat, e-n deznădejde Lângă patul său chemându-i,
Către cer nu se-nălt, ară? (2×2) Mângâie pe tot, i sărmanii,
Plâng s, i ı̂i sărută mâna
Câte jertfe la altare, Văduvele s, i orfanii. (2×2)
Câtă smirnă s, i tămâie,
Pentru ca viteazul S, tefan Plâng s, i-l binecuvântează,
Viu s, i teafăr să rămâie! (2×2) S, i se-ntorc pe la căminuri,
Iar boierii zi s, i noapte
Se părea că nici pământul Stau la patul său de chinuri... (2×2)
Nu se-ndură să-l primească,

Pe acel ce-a fost preavrednic III
Peste tot să-l stăpânească. (2×2)
Când a fost să moară S, tefan,
S, i de groază s, i durere Multă jale-a fost ı̂n t, ară:
S-a cutremurat pământul, Lângă patul său de chinuri
Ca ı̂n ziua răstignirii Tot, i boierii s-adunară. (2×2)
Celui ce-a vestit Cuvântul... (2×2)
În ceardac cerând să-l ducă,
II A luat ı̂n mâini ocheana,
Să mai cate ı̂ncă-odată
Când a fost să moară S, tefan, La Moldova lui - sărmana! (2×2)
Multă jale-a fost ı̂n t, ară.
Cine ar putea să spună S, i de ce-a văzut ı̂ntr-ı̂nsa
Câte inimi sângerară? (2×2) L-a cuprins ı̂ntâi fiorul -
În ocheana fermecată
Iarnă grea ca niciodată El citise viitorul! (2×2)
4 Stefan cel Mare (1433, Borzesti - 1504, Suceava) a fost domn al Mol-
, ,
dovei ı̂ntre anii 1457-1504. Datorită calităt, ilor extraordinare de om poli-
tic, strateg s, i luptător, ı̂ntărit de o credint, ă puternică, domnia sa nu a mai
Veacuri negre, de urgie,
fost egalată ı̂n istoria Moldovei. În timpul său, t, ara a dus multe lupte
pentru independent, ă ı̂mpotriva Imperiului Otoman, Regatul Poloniei s, i
S, i de lupte, s, i de jale,
Regatul Ungariei. Multe dintre cele 30 de biserici s, i mănăstiri ridicate de S-arătară, ı̂ntr-o clipă,
către acesta, fac astăzi parte din patrimoniul mondial. Biserica Ortodoxă
ı̂l prăznuies, te ca Sfânt pe data de 2 iulie.
5 Stefan Octavian Iosif (1875 -1913), poet si traducător, membru fon-
Fulgerând privirii sale... (2×2)
, ,
dator al Societăt, ii Scriitorilor Români.
Moldova n-a fost a strămos, ilor mei, n-a fost a mea s, i nu este a noastră, ci a urmas, ilor urmas, ilor nos, tri ı̂n veacul vecilor! - S, tefan cel Mare
IV Dar pe unde trece-acuma,

În măreat, a zi de vară, (2×2)
Vis e ı̂nsă, ori aieve?
Dinspre Olt, urcând, zăres, te Plânge dealul, plânge valea,
Un vultur măret, ce-ntinde Plâng pădurile bătrâne,
Aripile, - s, i-adumbres, te (2×2) S, i norodu-n hohot plânge:
Cui ne las, i pe noi, stăpâne?” (2×2)
”
Toată T, ara Muntenească
S, i Moldova s, i Ardealul... Epilog
Vai! dar noapte s, i mai oarbă
Îs, i aruncă-n urmă-i valul! (2×2) Patru veacuri de durere
Au trecut - s, i-n noapte-adâncă
Dintr-o dată, făr‘ de veste, Doarme S, tefan, dar s, i astăzi
Fat, a iar i se-nsenină: Neamu-ntreg ı̂l plânge ı̂ncă. (2×2)
Pâcla grea deschide iarăs, i
Gene-albastre de lumină. (2×2) S, i-l vor plânge codrii ves, nic
Fremătând duios din ramuri,
Pe câmpia dunăreană Cât vom fi-n cuprinsul nostru
Vede os, ti române-n zare; Tot ilot, i ai altor neamuri! (2×2)
Mândru print, din t, ări străine
Merge-n fruntea lor călare... (2×2) Jalnic apele l-or plânge;
S, i zadarnic, multă vreme,
Cântece de biruint, ă Din adânc de văi pierdute,
Cresc s, i umplu tot văzduhul - Triste buciume-or să-l cheme... (2×2)
S, i zâmbind cu pacea‘n suflet,

S, tefan-vodă-s, i dete duhul!... (2×2) Însă când suna-va ceasul
De dreptate pentru t, ară,
V Din mormântu-i va străbate
Vârful sabiei de pară... (2×2)
Dar cu dangăt plin de jale
Mii de clopote dau veste: S, i va fi războiul mare
Stefan-Vodă al Moldovei, Între neamurile toate;
”, Caii, ı̂n potop de sânge,
S, tefan-Vodă nu mai este!” (2×2)
Pân-la coame-or să ı̂noate... (2×2)
Tristă-i Mănăstirea Putnei,

Peste noi atunci pluti-va
Port, ile deschise-as, teaptă
Duhul lui S, tefan cel Mare -
Strălucit convoi ce vine
S, i vom rumpe orice lant, uri,
S, i spre ele-ncet se-ndreaptă. (2×2)
Vom sfărma orice hotare! (2×2)
Este S, tefan. Azi străbate
Cel din urmă drum prin t, ară,
Stefan nu era un suflet doritor de faima... Întru-unsul găsise poporul românesc cea mai deplină s, i curată icoană a sufletului său. - Nicolae Iorga
Versiunea popularizată prin viu grai:

Jos ı̂n vale sus pe creste,
Când a fost să moară S, tefan Tuturora dat, i de veste
Multă jale-a fost ı̂n t, ară S, tefan Vodă al Moldovei,
S, i la patul lui de moarte S, tefan Vodă mai trăies, te. (2×2)
Tot, i boierii s-adunară. (2×2)
Cu un dangăt plin de jale

Mii de clopote dau veste:
S, tefan Vodă al Moldovei,
S, tefan Vodă nu mai este! (2×2)
Tristă-i mănăstirea Putna,

Port, ile deschise-as, teaptă
Strălucit convoi ce vine
S, i spre ea ı̂ncet se-ndreaptă. (2×2)
Este S, tefan, azi străbate

Cel din urmă drum din t, ară
Dar pe unde trece-acuma,
În măreat, a zi de vară? (2×2)
Plânge dealul, plânge valea,

Plâng pădurile bătrâne,
S, i poporu-n hohot plânge:
- Cui ne las, i pe noi, stăpâne? (2×2)
- Eu vă las ı̂n grija mare

A lui Dumnezeu cel Sfânt,
Să stat, i strajă la hotare,
Să păzit, i acest pământ! (2×2)
S, i de vet, i vedea că vine

Vreun dus, man nesăbuit,
Să strigat, i atunci la mine,
Voi sări s, i din mormânt! (2×2)
Tot, i copii României

Sunt din neamul lui Traian
S, i ı̂n fiecare suflet,
Se mai nas, te un S, tefan. (2×2)
Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămos, es, ti s, i a bisericii, lupta pentru vetrele s, i hotarele românes, ti.Ostas, i, vă ordon, trecet, i Prutul! - Ion Antonescu
11. Cântec pentru Bucovina6 Cântă cucu-ntr-o grădină,

Versuri: Constantin Mandicevschi7 Dup-a noastră Bucovină.
Repertoriu: Vasile Mucea8 , Grigorie Les, e Cântă-n vârful fagului,
În Codrii Cosminului (măi, măi).
Cântă cucu bată-l vina
Cântă cucu cu dor mult,
De răsună Bucovina (2×2)
Bucovină te-am pierdut (măi, măi).
Cântă cucu-n zori pe rouă,
Cântă cucu-ntr-un brădut, Bucovina-i ruptă-n două (măi, măi).
De răsună-n Cernăut, i (măi, măi).
Cântă cucu-ntr-un brădut, Munt, ilor cu creasta rară,
De răsună-n Rădăut, i (măi, măi). Nu lăsat, i straja să piară. (2×2)
Cântă cucu sus pe casă, Că de piere straja voastră

Tot, i feciorii stau la masă (măi, măi). Moare România noastră (măi, măi).
Nici nu beau, nici nu mănâncă Că de piere straja voastră
Tare-s supărat, i s, i cântă (măi, măi). Moare România noastră.
Cântă tot, i de supărare,

Că au ordin de plecare (măi, măi).
Bucovină, draga mea,
Nu s, tiu de te-om mai vedea (măi, măi).
Bucovină, plai cu flori

Unde-t, i sunt ai tăi feciori (măi, măi)?
(2×2)
Au fost dus, i ı̂n altă t, ară

Dar se-ntorc la primăvară.
Înapoi când or veni
Tot pe tine te-or iubi (măi, măi).
6 Teritoriul Bucovinei este o regiune istorică din vechiul Principat al

Moldovei. În 1775 a fost anexată de Imperiul Habsbutgic, iar ı̂n 1918
s-a reunit cu România. Unirea a durat până ı̂n 1940, când partea de N
a Bucovinei, ı̂mpreună cu Basarabia s, i T, inutul Hert, a, au fost ocupate
de U.R.S.S.. În 1991, după destrămarea U.R.S.S., N Bucovinei s, i T, inutul
Hert, a au devenit parte a Ucrainei (regiunea Cernăut, i).
7 Constantin Mandicevschi (1859, Bahrinesti - 1933, Cernăuti), per-
, ,
sonalitate marcantăcărturar bucovinean, profesor, inspector s, colar, di-
rector al S, colii Reale Superioare Ortodoxe din Cernăut, i (introduce
limba română ca disciplină obligatorie) s, i a Bibliotecii Universităt, ii din
Cernăut, i. În 1904, cu ocazia comemorării Sfântului S, tefan cel Mare
(ı̂mplinirea a 400 de ani de la moartea lui), la solicitarea Ministrului
Educat, iei din acea vreme, Spiru Haret s, i a lui Nicolae Iorga, scrie versu-
rile s, i le adaptează pe linia melodică a unui vechi cântec bucovinean de
jale.
8 Prima ı̂nregistrare audio a cântecului.
Unicul dor al viet, ii mele e să-mi văd nat, iunea mea fericită, pentru care după puteri am s, i lucrat până acuma. - Avram Iancu
12. Cântecul Iancului9 ,,Mures, apă argintie

Repertoriu: Veta Biris, De-o fi să caz ı̂n robie,
Să trimit, i ı̂n munt, i solie.
Din codri pe plai la vale, (refren)

Venea un voinic călare,
În suflet cu supărare. Să loves, ti cu malul tău
Tot, i dus, manii ce vor rău. (×2)
Falnic s, i viteaz fecior, măi
Craiul mândru al munt, ilor, măi Să s, tie mâna străină,
Iancu-n fruntea mot, ilor. Că s, i apa ta-i română”. (×2)
Sus, sus, sus, la munte, sus, (refren)

Sus, sus, sus, române, sus,
Acolo s, i Iancu-i dus, Strigă Bărnut, 10 din Sibiu, măi
La Vidra de sus. Că Ardealu’ nu-i pustiu, măi
Iar flăcăi sunt zeci s, i mii, măi.
S-a oprit s-adape calul,
De sub brâu s, i-a scos cavalul Strigă Iancu de la munte
S, i-n doină s, i-a plâns amarul. Nu te teme, măi Axente11 ,
Că s, i eu viu de la munte.
9 Avram Iancu (1824-1872), supranumit ,,Craiul Muntilor”, a fost
,
unul dintre conducătorii Revolut, iei române de la 1848-1849 din Transil-
vania, fiind un simbol al românilor ardeleni a luptei pentru libertate
(refren)
nat, ională. Născut la Vidra de Sus (azi loc. Avram Iancu), jud. Alba, ab-
solvă Facultatea de Drept la Cluj-Napoca s, i promovează examenul de
admitere ı̂n avocatură la Târgu-Mures, . În 1848, Transilvania se afla sub
stăpânirea Imperiului Austriac. În contextul revolut, ionar apărut ı̂n Eu-
ropa ı̂n această perioadă, Ungaria a decis să-s, i proclame independent, a,
ungurii din Ardeal proclamând la rândul lor, alipirea Transilvaniei de
Ungaria. S-au creat 3 tabere: ungurii care doreau formarea Ungariei
mari, austriecii care ı̂s, i vedeau amenint, at imperiul s, i românii care ı̂s, i
vedeau amenint, ată identitatea nat, ională. Pentru că programul politic
maghiar nega drepturile al identitate nat, ională a românilor, aces, tia au
trecut la revendicarea s, i apărarea acesteia pe calea armelor. Încles, tarea
dintre revolut, ia maghiară s, i cea română a fost exploatată de austrieci
ı̂n folosul propriu. Promit, ându-le românilor ceea ce le refuzau ungu-
rii, adică recunoas, terea ac nat, iune politică, Imperiul Austriac s-a folosit
de mis, carea românească pentru a ı̂nfrânge revolut, ia maghiară. Avram
Iancu s-a remarcat cu ocazia organizării adunărilor românilor de la Blaj,
alături de alt, i lideri ai mis, cării de eliberare nat, ională: Ioan Buteanu,
Simion Balint, Petru Dobra, Nicolae Solomon, Florin Micas, , Sfântul Epi-
scop Andrei S, aguna, Simion Bărnut, iu, George Bărnut, iu etc. Sub con-
ducerea sa, ı̂n iulie 1848, românii din Munt, ii Apuseni au ı̂nceput să se
ı̂narmeze, organizându-se ı̂n legiuni (denumire care făcea trimitere la
originile latine ale românilor). În toamna anului 1848 a ı̂nceput războiul
dintre români s, i unguri, ı̂n Transilvania, cu pierderi mari de ambele
părt, i - mort, i, rănit, i, executat, i, jafuri, incendieri. După ocuparea Transil-
vaniei de către armata maghiară, structurile politice ale românilor au
fost desfiint, ate. O parte a liderilor români au fost ucis, i, alt, ii s-au refugiat
ı̂mpreună cu armata austriacă peste munt, i, ı̂n T, ara Românească. Doar
regiunea Munt, ilor Apuseni a rămas sub autoritate românească, mot, ii
condus, i de Avram Iancu reus, ind să reziste - ceea ce a făcut din Avram
10 Simeon Bărnutiu - istoric, filosof, profesor, lider al miscării
Iancu s, i T, ara Mot, ilor un simbol al libertăt, ii. După ce revolut, ia maghiară , ,
a fost ı̂nfrântă cu ajutorul Rusiei, trupele românes, ti din Apuseni au fost revolut, ionare din 1948 ı̂n Transilvania.
dezarmate. As, teptările lui Avram Iancu au fost spulberate, pentru că 11 Axente Sever - revolutionar pasoptist ardelean, unul dintre cei mai
, ,
politica imperială a ı̂mpăratului Franz Josef nu era ı̂n concordant, ă cu de ı̂ncredere colaboratori ai lui Avram Iancu ı̂n timpul revolut, iei de la
cererile românilor. 1848, conducătorul uneia dintre legiunile românes, ti ı̂nfiint, ate de Iancu.
Numai ı̂ntoarcerea noastră către trecut ne dă fort, a faptelor de azi. - Nicolae Iorga
13. Cântecul străinătăt, ii În pământul românesc.

Versuri: George Cret, eanu12
Muzică: Tudor Gheorghe (refren)
Rătăcesc pe căi străine, Fie piatra cât de grea,

De cătunu-mi depărtat; Tot mai bine-n t, ara mea.
Îmi trec viat, a ı̂n suspine,
Pâinea-n lacrimi mi-am udat;
Fie pâinea cât de rea,

Tot mai bine-n t, ara mea.
Ai! ı̂n t, ara mea frumoasă

Mi-am lăsat tată iubit,
Mi-am lăsat maică duioasă
Ce de plânsuri au albit.
Vezi o culme muntenească

S, i-o căsut, ă dedesubt?
Este vatra părintească
Unde laptele l-am subt.
(refren)
Cu străini am stat la masă,

S, i cu ei m-am ospătat;
Dar, gândind la mine-acasă,
Lacrimi, râuri am vărsat.
Cine t, ara ı̂s, i iubes, te

Nu dă lumea pentru ea:
O! atunci inima-mi cres, te,
Când gândesc a o vedea.
(refren)
Fericit, i cât, i sunt aproape

De cătunul părintesc;
De-oi muri, voi să mă-ngroape
12 (1829, Bucuresti - 1887, Constanta), membru de onoare al Academiei
, ,
Române, poet, magistrat, om politic.
Fără steag de cultură un popor e o gloată, nu o oaste. - Nicolae Iorga
14. Cântecul tricolorului13 15. Cât trăim pe-acest pământ

Muzică s, i versuri: Ciprian Porumbescu14 Versuri: Nicolae Dabija15
Trei culori cunosc pe lume Cât trăim pe-acest pământ,

Ce le t, in de-un sfânt odor. Mai avem un lucru sfânt:
Sunt culori de-un vechi renume O câmpie, un sat natal,
Suveniri de-un brav popor. O clopotnit, ă pe deal.
Ros, u-i focul ce-mi străbate Cât avem o t, ară sfântă

Inima-mi plină de dor S, i un nai care mai cântă,
Pentru sfânta libertate Cât părint, ii vii mai sunt,
S, i al patriei amor. Mai există ceva sfânt.
Auriu ca mândru soare Cât durea-ne-vor izvoare

Fi-va-l nostru viitor Ori un cântec ce dispare,
Pururea-n eternă floare Cât există ceva sfânt,
S, i cu luci netrecător. Vom trăi pe-acest pământ. (2×2)
Iar albastrul e credint, a Cât pădurile ne dor,

Pentru nat, ie ce-o nutrim, Mai avem un viitor.
Credincios, i, fără schimbare, Cât trecutu-l t, inem minte,
Pân-la moarte o să fim. Mai există lucruri sfinte.
Pân-pe cer s, i cât ı̂n lume Cât Luceafărul răsare

Vor fi aste trei culori, S, i ı̂n cer e sărbătoare
Vom avea un vâlnic nume S, i e pace pe pământ,
S, i un falnic viitor. Mai există ceva sfânt.
Iar când, frat, ilor m-oi duce, (refren)

De la voi s, i-oi fi să mor,
Acorduri:
Pe mormânt, atunci, să-mi punet, i Strofă: Am Bm Dm Am
Mândru nostru tricolor! Refren: F C Dm C Am
13 Versurile alcătuiesc Poemul ,,Tricolorul”, compus la Cernăut, i,

la scurt timp după ce Mihail Kogălniceanu declarase la Bucures, ti
independent, a României s, i război Imperiului Otoman, ı̂n 1877. Textul
original a fost adoptat, ı̂ntr-o variantă modificată ca imn nat, ional al Re-
publicii Socialiste Române, o sută de ani mai târziu, sub denumirea de
,,Trei culori”.
14 (1853, Sipotele Sucevei, Bucovina, azi Ucraina- 1883 Stupca, azi loc.
,
Ciprian Porumbescu, Suceava) fiu de preot, compozitor român, geniu
muzical. Des, i moare la doar 29 de ani de tuberculoză, lasă mos, tenire
poporului român, peste 200 de lucrări muzicale, printre care cele mai
cunoscute: ,,Baladă pentru vioară s, i orchestră”, ,,Rapsodia română”, 15 Scriitor, istoric, politician din Republica Moldova, Membru de
opereta românească ,,Crai nou”. onoare al Academiei Române.

Eroismul este o atitudine morală alcătuită din aceeas, i plămadă ca s, i sacrificiul de sine. - Dimitrie Gusti
16. Cea din urmă noapte Zile lungi s, i triste fără sărbători. (2×2)
Versuri: Dimitrie Bolintineanu16
Repertoriu: Corul Armatei Astfel e vulturul ce pe piscuri zboară:
Aripile taie-i, că ar vrea să moară!
Ca un glob de aur luna strălucea
Astfel e românul s, i român sunt eu
S, i pe-o vale verde os, tile dormeau;
Si sub jugul barbar nu plec capul meu.“
Dar pe-un vârf de munte stă Mihai la ,
(2×2)
masă
S, i pe dalba-i mână fruntea lui se lasă.
Stă ı̂n capul mesei, ı̂ntre căpitani

S, i recheamă dulce tinerii săi ani. (2×2)
Viat, a noastră trece ca suava rouă

Când sperant, a dulce ne surâde nouă.
Astfel astă dată viat, a lor cura;
Cugetele triste nu-i mai turbura;
Luna varsă raze dulci s, i argintoase;

Austrul le suflă coamele pletoase; (2×2)
Căpitanii toarnă prin pahare vin

S, i ı̂n sănătatea lui Mihai ı̂nchin.
Dar Mihai se scoală s, i le mult, umes, te
S, i luând paharul astfel le vorbes, te:
- Nu vă urez viat, ă, căpitanii mei!

”
Dimpotrivă, moarte, iată ce vă cei! (2×2)
Ce e viat, a noastră ı̂n sclavie oare?

Noapte fără stele, ziuă fără soare.
Cei ce rabdă jugul s, -a trăi mai vor,

Merită să-l poarte spre rus, inea lor! (2×2)
Sufletul lor nu e mai presus de fierul

Ce le-ncinge brat, ul, iau de martor cerul!
Dar românul nu va câmpuri fără flori,

16 (1819, Bolintin-Vale - 1872, Bucuresti), macedonean aromân de ori-
,
gine, poet s, i scriitor, om politic, diplomat, participant la Revolut, ia de la
1848.
O viat, ă avem, români. . . s, i-o cinste! Des, teptat, i-vă că am dormit destul! - Mihai Viteazul
17. Clopotul reı̂ntregirii 18. Dac-am plecat Ardealule din

18
Versuri: Adrian Păunescu tine
Muzică: S, tefan Hrus, că - Cenaclul Flacăra Corul bărbătesc din Fineius, ul Mare s, i Corala Arma-
tei
Bat clopote cântând reı̂ntregirea

S, i sufletul ia foc ı̂n clopotari Dac-am plecat Ardealule din tine,
Întâi decembrie ne e unirea Nu-i vina noastră, iarăs, i vom veni.
S, i strălucirea României Mari. Mai rătăcim, mânat, i de sărăcie
S, i vlăguit, i de multele hot, ii.
Mihai Viteazul17 intră-n Catedrală
S, i are harta Daciei ı̂n mâini, Aveam o t, ară scumpă s, i mândră
Într-ı̂nsul Burebista se răscoală Avem s, i iarăs, i vom avea;
S, i-apoi pe vatra lui se nasc români. Dus, manul care astăzi râde,
Va tremura privind la ea.
Cât flamura ros, -galbenă-albastră
Ne este prag s, i steag s, i ideal, Pădurile s, i apele, ogorul,
Venit, i români, venit, i la Oas, a noastră, S, i inima din piept ni s-a luat,
Venit, i la Alba Iulia-n Ardeal! (2×2) Dar ı̂ntr-o zi se va trezi poporul
S, i fii, Ardeal, la fel ca altădat‘.
S, i iar ı̂ncepe clopotul să bată
S, i sângerează sutele de ani, Noi te iubim, că tu es, ti doar al nostru
În osul nat, iei se-aude-o roată S, i viat, a pentru tine ne-am fi dat,
Mus, când din Horea, Clos, ca s, i Cris, an. Te-am mos, tenit de la strămos, ii nos, tri
S, i nimănui nu te-om lăsa vreodat‘.
S, i iar la Alba Iulia ni-i flancul
Pe care ardem s, i ne batem tot, i, De-aici, din depărtări, privind spre tine
Când dinspre Apuseni răsare Iancu Deplângem ı̂ncă soarta ce-o avem,
Ca un Iisus Hristos cu chip de mot, . Dar ı̂ntr-o zi, Ardealule, s, tiu bine,
Ca pasărea de foc reı̂nviem!
(refren)
Veni-vor iar copiii tăi acasă,
Dar e un an care nicicând nu trece, La masa t, ării noi din nou vom sta,
Un an pe care-n veci ı̂l vom dori Ardealule, iubirea mea frumoasă,
O mie nouă sute optsprezece 17 Mihai Viteazu (1558-1601) a fost domn al Tării Românesti ı̂ntre 1593
, ,
- 1600 s, i făuritorul primei uniri politice ale românilor din cele 3 Princi-
Al nostru an de fiecare zi. pate Române: Moldova, Transilvania s, i T, ara Românească. ,,Mihai Vi-
teazul a fost un cavaler cres, tin. Crescut ı̂n tradit, ia războinică a boierimii
oltene, din care făcuse parte, a fost reprezentantul ei, dar cei ce l-au ridi-
Ne fie el de-a pururea an noul cat fără să-l cunoască, a aflat ı̂n fat, a lor, pe cel mai mare os, tean ce l-a dat
neamul nostru, s, i un om al credint, ei care se ridica mai sus de socotelile
În lupta cu problemele de azi, lor. Frazele scrisorilor lui au ceva tăios s, i hotărât ca o sentint, ă, limpede
ca o cons, tiint, ă sigură de ea, ı̂n acelas, i timp o credint, ă religioasă adâncă,
Cântam din Alba Iulia eroul zăngănit de sabie s, i sunet de clopot”(P.P. Panaitescu, Mihai Viteazu, Ed.
Fundat, ia Regele Carol I, Bucures, ti, 1936, p. 108).
Pe reı̂ntregitorul cel viteaz. 18 Cântecul a fost compus după anexarea Ardealului de Nord de către
Ungaria, ı̂n urma Dictatului de la Viena din 1940. A fost cântat cu

precădere de trupele române, ı̂n lupta de eliberare din 1944.
Aflat, i de la mine că românii acceptă toate suferint, ele, dar tot eu vă spun că ei nu vor accepta niciodată nedreptatea. - Nicolae Titulescu
Dus, manului nicicând nu te-om lăsa.
(refren) (×2)
Versiunea Vetei Biris, :
,,Dac-am plecat Ardealule din tine

Nu-i vina noastră, iarăs, i vom veni.
N-am fost ı̂nvins, i s, i nu vom fi nici
mâine,
Când ceasul biruint, ei va sosi.
Aveam19 o t, ară scumpă s, i mândră,

Aveam s, i iarăs, i vom avea.
Dus, manul, care astăzi râde,
Va tremura privind la ea.
Noi te iubim, că tu ai fost al nostru,

Şi viat, a pentru tine ne-am fi dat,
Dar prin dictatul rus, inos s, i monstru
Hortis, tii20 -au reus, it de te-au furat.
De-aici, din depărtări, privim spre tine

Şi plângem jalnic chinul tău amar,
Când s, tim că frat, ii cei rămas, i ı̂n tine
Sunt torturat, i de un popor barbar.
Te vom lua, că tu es, ti doar al nostru,

Lăsat pe veci de daci s, i de romani, 19 Anul 1940 a fost poate cel mai tragic din ı̂ntreaga sa istorie. În vara
s, i ı̂n toamna acelui an România a pierdut o treime din teritoriul nat, ional
Te-am mos, tenit de la strămos, ii nos, tri (33,8%) s, i din populat, ia t, ării (33,3%). Basarabia, Bucovina de Nord s, i
T, inutul Hert, a au fost răpite de rus, i prin Ultimatumul” din 26 iunie
”
Şi nimănui nu te-om lăsa ı̂n dar. 1940. Ardealul de Nord a fost oferit Ungariei Hortyste prin odiosul Dic-
tat de la Viena din 30 august 1940, Cadrilaterul ( sudul Dobrogei) a reve-
nit Bulgariei ı̂n 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova. Omoruri,
schingiuiri, bătăi, arestări, profanări, dărâmări de biserici, devastări de
Vom trece iar pe vechea frontieră sate, expulzări s, i dislocări de populat, ie, lagăre, tabere s, i detas, amente de
muncă fort, ată, deportări, deposedări de bunuri.
Dreptatea noastră e stăpână-acum, 20 În Brosura intitulată: ,,Nincs kegyelem” (Fără ı̂ndurare) de Ducso
,
Csaba, publicată la Budapesta, ı̂n anul 1939, autorul afirma: ,,Nat, ia un-
Prin vijelii s, i foc de mitralieră gară este cea mai splendidă realizare a rasei dominante mongole, care
nu cunoas, te decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila, al lui Arpad
Armata noastră ı̂s, i va face drum. s, i al lui Ghinghis-Han...Eu nu as, tept să vină răzbunarea nu as, tept! Voi
suprima pe fiecare valah ce-mi va ies, i ı̂n cale! Pe fiecare ı̂l voi suprima!
Nu va fi ı̂ndurare. Voi aprinde noaptea satele valahe! Voi trece prin sa-
Credint, ă-n t, ară s, i mereu ‘nainte bie toată populat, ia. Voi otrăvi toate fântânile s, i voi ucide până s, i copiii
din leagăn! În germene voi distruge acest neam de hot, i s, i ticălos, i! Nu
Să cucerim ce-avem de cucerit, va fi pentru nimeni nici o milă! Nici pentru copiii de leagăn, nici pentru
mama care va nas, te copil... Voi suprima fiecare valah s, i atunci nu va
Ardealul nostru e o t, ară scumpă, mai fi ı̂n Ardeal decât o singură nat, ionalitate, cea maghiară, nat, ia mea,
sângele meu! Voi face inofensivi pe viitorii Horia s, i Clos, ca. Nu va fi
Sălaj, Bihor s, i Clujule iubit !” milă!”
România este patria noastră s, i a tuturor românilor. E România celor de demult s, i-a celor de mai apoi. - Barbu S, tefănescu Delavrancea
19. Doamne ocrotes, te-i pe români 20. Des, teaptă-te, române!

Repertoriu: Sava Negrean Brudas, cu Versuri: Andrei Mures, eanu21
Muzică: Anton Pann22
Doamne, nu uita de noi
Suntem săraci, plini de nevoi Des, teaptă-te, române,
Doamne, ocrotes, te-i pe români din somnul cel de moarte,
Suntem săraci, plini de amar În care te-adânciră
Plânsu‘ nostru-i ı̂n zadar. barbarii de tirani!
Doamne, ocrotes, te-i pe români Acum ori niciodată
(3×2) croies, te-t, i altă soartă,
La care să se-nchine
Săracă t, ară bogată s, i cruzii tăi dus, mani!
Mult ai trăit supărată.
Doamne, ocrotes, te-i pe români Acum ori niciodată
Ne-o umplut amaru‘ crud să dăm dovezi la lume
Plânsu nostru-i tot mai surd. Că-n aste mâni mai curge
Doamne, ocrotes, te-i pe români un sânge de roman,
(3×2) S, i că-n a noastre piepturi
păstrăm cu fală-un nume
Transilvania mea sfântă Triumfător ı̂n lupte,
De mult, i ai fost tu râvnită. un nume de Traian!
Doamne, ocrotes, te-i pe români
Da-i al nost‘ Ardealul sfânt Înalt, ă-t, i lata frunte
De când suntem pe pământ. s, i caută-n giur de tine,
Doamne, ocrotes, te-i pe români Cum stau ca brazi ı̂n munte
(3×2) voinici sute de mii
Un glas ei mai as, teaptă
s, i sar ca lupi ı̂n stâne,
Bătrâni, bărbat, i, juni, tineri,
din munt, i s, i din câmpii!
Privit, i, măret, e umbre,

Mihai, S, tefan, Corvine,
Româna nat, iune,
ai vos, tri strănepot, i,
Cu brat, ele armate,
cu focul vostru-n vine,
21 (1816, Bistrita-1863, Brasov), poet si revolutionar român din Transil-
, , , ,
vania; poemul a fost publicat sub denumirea de ,,Un răsunet”, ı̂n tim-
pul Revolut, iei de la 1848. Supranumit de Nicolae Bălcescu ,,Marseilleza
românilor”, devine imnul nat, ional al României ı̂ncepând cu 1990.
22 (?1796/1798, Imperiul Otoman, azi Bulgaria - 1854, Bucuresti, Tara
, ,
Românească), protopsalt, profesor s, i compozitor.
A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de T, ară drept o datorie e ı̂n stare să se laude cu ea. - George Topârceanu
,,Viat, ă-n libertate N-ajunse despotismul

ori moarte!” strigă tot, i. cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi
Pre voi vă nimiciră ca vitele-l purtăm
a pizmei răutate Acum se-ncearcă cruzii,
S, i oarba neunire ı̂n oarba lor trufie,
la Milcov s, i Carpat, i! Să ne răpească limba,
Dar noi, pătruns, i la suflet dar mort, i numai o dăm!
de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, Români din patru unghiuri,
să fim pururea frat, i! acum ori niciodată
Unit, i-vă ı̂n cuget,
O mamă văduvită unit, i-vă-n simt, iri!
de la Mihai cel Mare Strigat, i ı̂n lumea largă
Pretinde de la fii-s, i că Dunărea-i furată
azi mână d-ajutori, Prin intrigă s, i silă,
S, i blastămă cu lacrimi viclene uneltiri!
ı̂n ochi pe oris, icare,
În astfel de pericol Preot, i, cu cruce-n frunte!
s-ar face vânzători! căci oastea e cres, tină,
Deviza-i libertate
De fulgere să piară, s, i scopul ei preasfânt.
de trăsnet s, i pucioasă, Murim mai bine-n luptă,
Oricare s-ar retrage cu glorie deplină,
din gloriosul loc, Decât să fim sclavi iarăs, i
Când patria sau mama, ı̂n vechiul nost’ pământ!
cu inimă duioasă,
Va cere ca să trecem
prin sabie s, i foc!
N-ajunse iataganul
barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale
s, i azi le mai simt, im
Acum se vâră cnuta23
ı̂n vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul
că vii nu o primim!
23 Cnutul/cnuta = bici dintr-o curea cu noduri, ı̂ntrebuint, at ı̂n

ı̂nchisorile ruses, ti; ı̂n sens figurat este folosit pentru a desemna
,,stăpânirea rusescă”, as, a cum ,,iataganul” se foloses, te pentru
,,stăpânirea otomană”.
Eminescu e ı̂ntruparea literară a cons, tiint, ei românes, ti, una s, i nedespărt, ită - Nicolae Iorga
21. Eminescu De avem sau nu dreptate,

Versuri: Grigore Vieru De avem sau nu dreptate,
Repertoriu: Ion s, i Doina Aldea-Teodorovici Eminescu să ne judece,
Eminescu.
La zidirea soarelui, se s, tie,
Cerul a muncit o ves, nicie,
Noi, muncind ı̂ntocmai, ne-am ales cu
Ne-am ales cu domnul Eminescu.
Domnul cel de pasăre măiastră,
Domnul cel de nemurirea noastră,
Eminescu.
Eminescu.
Mi-l furară, Doamne, adineauri,

Pe ı̂naltul domn cu tot cu lauri.
Mă uscam de dor, ı̂n piept cu plânsul,
Nu s, tiam că dor mi-era de dânsul,
Nu s, tiam că doina mi-o furară,
Cu străvechea s, i frumoasa t, ară,
Eminescu,
Eminescu.
Suntem ı̂n cuvânt s, i-n toate

Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice.
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu să ne judece,
Eminescu.
Acum am s, i eu pe lume parte,

Pot ı̂mbrăt, is, a măiastra-t, i carte.
S, tiu că frate-mi es, ti, s, i-mi es, ti părinte,
Acum nimeni nu mă poate minte.
Bine ai venit ı̂n casa noastră,
Neamule, tu floarea mea albastră,
Eminescu, Eminescu.
Suntem ı̂n cuvânt s, i-n toate

Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice.
Sau t, ara aceasta să fie ı̂n adevăr românească, sau nici nu merită să fie. - Mihai Eminescu
22. Floare de colt, 23. Frat, i români din lumea-ntreagă

Muzică s, i versuri: Ducu Bertzi Repertoriu: Mariana Deac
Vis de-argint s, i de petale, Frat, i români din lumea-ntreagă,

Cuibul tău e sus pe creste, Tresărit, i ı̂n gând de dor
Raza ta-mi coboară-n cale S, i cântat, i un imn de slavă
Mai frumos ca-ntr-o poveste. (2×2) Pentru craiul munt, ilor.
Tu floare de colt, , O, Hristoase, ne feres, te

Minune sub bolt, i, De dus, mani s, i de păgâni
Măreat, ă stea, S, i presară a Ta pace
Tu, Oas, a mea. Mult dorită de români.
(×2)
Potoles, te tu furtuna,
Floare ninsă-n vârf de stâncă, Stinge focul dintre frat, i
Mai presus de nori s, i stele, S, i fă să sorbim iubirea
Cine oare să te-ajungă? Cei ce suntem adunat, i.
Numai dorurile mele! (2×2)
Noi am fost cres, tini pă vremuri,
(refren) Când păgâni migrau prin lumi
S, i avem martiri ai legii,
Floare de lumină vie, S, i avem martiri români.
Zâmbet cald de dimineat, ă,
Te as, tept de-o ves, nicie, Te rugăm, Hristoase Doamne,
Te-ntâlnesc o dată-n viat, ă. (2×2) Să ne iert, i că te-am uitat
Pentru că păgânii lumii
(refren ×3 ) De Tine ne-au depărtat
(refren)
Zbuciumat de ură mare,

Neamul nostru românesc
N-are linis, te s, i frat, ii
Între ei se dus, mănesc.
Doamne, Tu ne-ai dat poruncă

Demnitatea s-o păstrăm,
Să iubim pământul t, ării,
Slavă T, ie să cântăm.
(refren ×2 )
Basarabia reprezintă pentru noi intrarea casei noastre. - Gheorghe Brătianu
24. Hai, hai Munt, i Carpat, i24 Versiunea Vioricăi s, i Elenei Lupu:
Repertoriu: Veta Ghimpu Munteanu
Păsărică cenus, ie
Zboară-n codrii României,
‘N anu’ 41, când era război ı̂n lume,
Zboară-n codrii României
‘N anu’ 41, când era război ı̂n lume.
Spune-i fratelui să vie,
Hai, hai mama mea,
La la la lai la la la
Nu mai plânge, nu ofta,
Că dacă mai zăboves, te
Că eu cred că ne-om vedea.
Nu s, tiu de mă mai găses, te.
De la Oancea la Capul,
Numa ghiulele s, i fum mă.
Hai, hai Munt, i Carpat, i,
Unde cădea o ghiulea,
Plânget, i voi s, i lăcrămat, i,
Pământu, iarba ardea.
Că-s străini ai vos, tri frat, i, măi.
Hai, hai munt, i Carpat, i,
Hai, hai Prutule,
Ie tăte păcatele,
Dar de mine nu uitat, i.
Să se spele relele.
Pe dealu din Iepureni,
Basarabie frumoasă
Stăteau frat, i basarabeni.
De trei ori ai fost mireasă,
S, i puneau rus, ii la cale,
De trei ori ai fost mireasă
Să tragă, să ne omoare.
S, i a patra ai fost arsă,
Hai, hai mama mea,
Nu mai plânge, nu ofta,
De trei ori te-ai măritat
Că eu cred că ne-om vedea.
S, i de noroc n-ai mai dat.
Pe valea de la T, iganca,
Curgea sângele ca apa.
(refren)
Pe valea de la T, iganca,
Curgea sângele ca apa.
Rupe Doamne malu-n două
Hai, hai munt, i Carpat, i,
S, i fă o cărare nouă,
Să trec cu picioarele
Dar de mine nu uitat, i. (3×2)
Să-mi văd surioarele,
Cine-o rupt frate de frate
Să n-aibă pe lume parte.
(refren)
24 Cântecul este ı̂nchinat ostasilor români căzuti ı̂n luptele crâncene
, ,
duse, ı̂n iunie-iulie 1941, pe Valea T, iganca (pe Prut, zona de sud a Re-
publicii Moldova).
Puterea s, i fericirea unui stat se află ı̂n puterea s, i fericirea mult, imii, adică a nat, iei. - Mihail Kogalniceanu
25. Hora Unirii25 Ca să treacă drumul mare

Versuri: Vasile Alecsandri26 Peste-a noastre vechi hotare,
Muzică: Alexandru Flechtenmacher27
S, i să vadă sfântul soare
Într-o zi de sărbătoare
Hai să dăm mână cu mână
Hora noastră cea frăt, ească
Cei cu inimă română,
Pe câmpia românească!
Să-nvârtim hora frăt, iei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!

Piară dus, mănia-n t, ară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori s, i omenie!
Măi muntene, măi vecine,

Vină să te prinzi cu mine
S, i la viat, ă cu unire,
S, i la moarte cu-nfrăt, ire!
Unde-i unul, nu-i putere

La nevoi s, i la durere.
Unde-s doi, puterea cres, te
S, i dus, manul nu spores, te!
Amândoi suntem de-o mamă,

De-o făptură s, i de-o seamă,
Ca doi brazi ı̂ntr-o tulpină,
Ca doi ochi ı̂ntr-o lumină.
Amândoi avem un nume,

Amândoi o soartă-n lume.
Eu t, i-s frate, tu mi-es, ti frate,
În noi doi un suflet bate!
Vin‘ la Milcov cu grăbire

Să-l secăm dintr-o sorbire,
25 Se cântă cu ocazia zilei de 24 ianuarie, când sărbătorim Unirea Prin-
cipatelor Române: Moldova s, i T, ara Românească.

26 (1821-1890), poet, dramaturg, folclorist si om politic, membru fon-
,
dator al academiei Române, creator al teatrului românesc s, i al literaturii
dramatice ı̂n România. Poezia a fost publicată ı̂n 1856 ı̂n revista lui Mi-
hail Kogălniceanu ,,Steaua Dunării”.
27 (1823-1898) compozitor, violonist si dirijor luteran.
,
Istoria ı̂s, i bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se. - Nicolae Iorga
26. Hai să-ntindem hora mare 27. Imn

Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu Versuri: Simion Lefter28
Hai să-ntindem hora mare, Peste mormântul tău sfânt de la Putna,

Mai aici s, i mai colea, Lacrimi vărsat-am s, i voi,
Mai aproape de hotare, Căci t, ara ı̂ntreagă se zbate ı̂n lant, uri,
Ca să trecem granit, a. S, tefane, vino la noi.
Mai aproape de hotare, Adună-t, i pandurii, adună-t, i vultanii,
Până-n Basarabia. Adună-i că e război.
De-atâta jale s, i de durere,
Noi suntem ai României, Tudore, vino la noi.
Noi suntem s, i frat, i unit, i,
S, i pe câmp de bătălie Mihai, T, epes, , Tudor s, i S, tefan,
Vom lupta nebiruit, i. (2×2) Venit, i din vremuri la noi.
Vă cere neamul o nouă jertfă,
Nu ne-spăimântează moartea, Venit, i că e război.
Noi suntem nemuritori,
Moartea-i sfântă dacă soarta, Dreptatea noastră se zbate ı̂n temnit, i,
Ne va-ncununa cu flori. (2×2) Românul piere-n nevoi.
Cu t, eapa astăzi te cheamă t, ara,
Pentr-un picurel de sânge, Tu, T, epes, , vino la noi.
Nu ne vom ı̂nspăimânta, Te vrea Moldova, te vrea Ardealul
Frat, ii nos, trii ne vor plânge, S, i Jiul legănat de eroi.
T, ara nu ne va uita. (2×2) Din Nistru, Tisa, te cheamă t, ara,
Mihai, tu vino la noi.
(strofă adăugată ulterior:)
Acorduri:
Intro: Am Em Am Em/ C G Dm Am
As, a este tot românul, Strofă: Am/ Em Am/ Em Am/ Em Am/ C G/ Dm Am/ C
De când este pe pământ, G/ Dm Am

Refren: C G D Em/ C D Em
A luptat pentru dreptate
S, i pentru pământul sfânt.
A luptat pentru unire
S, i pentru pământul sfânt.
28 Poet legionar.
Adevărul ı̂nvinge, indiferent de soarta celor care l-au servit. - Gheorghe I. Brătianu
28. Iancu la T, ebea Tu, Iancule sfânt, ne-ai purtat idealul

Versuri: Adrian Păunescu La T, ebea venim, fiii tăi te cinstesc
Muzică: Vasile S, eicaru - Cenaclul Flacăra Lui Iancu-nchinare, trăiască Ardealul
Trăiască ı̂ntregul popor românesc.
Trăiască duhul lui Iancu
(refren)
Trăiască mot, ul ı̂ntre mot, i
Câmpia Libertăt, ii spune
Că Avram Iancu suntem tot, i
Că Avram Iancu suntem tot, i.
Ce ves, ti mai avet, i voi, români, despre

Iancu
Să spună ce s, tiu tot, i acei care s, tiu
Ce ves, ti să avem, suntem oastea lui
Iancu
La T, ebea, la T, ebea, eroul e viu.
Eroul ne cheamă, ne cheamă la T, ebea

Al nostru frumos, pătimit crăis, or.
Aici ne rugăm pentru Iancu, la T, ebea
Ros, -galben-albastru - altar tricolor.
(refren)
Popor românesc, nu uita niciodată

Că nu es, ti urmas, de fricos, i s, i bastarzi
La tine acasă cât faci ochii roată
De dragul eroilor ves, nic să arzi.
La T, ebea fos, nesc românes, te gorunii

S, i-ntreg calendarul se-aude pe drum
S, i clopote fierb untdelemnul furtunii
La T, ebea, la T, ebea, la T, ebea acum.
(refren)
S, i nu e român omul care ı̂n viat, ă

O dată măcar, ı̂ntr-un ceas minunat
Pe sine privindu-se parcă ı̂n fat, ă
Lui Iancu Avram nu i s-a ı̂nchinat.
Fiecare popor s, i fiecare epocă stă pe umerii vremilor trecute. - Mihai Eminescu
29. Imn dacic 30. În limba ta

Versuri: Gellu Dorian Versuri: Grigore Vieru
La ı̂nceput a fost cuvântul dac
Ce-a pus pecete peste t, ara-n care Aaa, aaa, aaa, aaa, aaaa
Cei ce se năs, teau, ca frunza pe copac, În aceeas, i limbă toată lumea plânge,
Se-nt, elegeau ı̂n limba vorbitoare. În aceeas, i limbă râde un pământ,
Ci doar ı̂ntr-o limbă durerea pot, i s-o
Când Herodot a scris cine sunt dacii mângâi,
Dacii trăiau de mult pe-acest pământ S, i bucuria s-o preschimbi ı̂n cânt.
Erau cei mai viteji dintre tot, i tracii
Vorbeau o limbă clară, ı̂n cuvânt. În limba ta t, i-e dor de mamă,
S, i vinul e mai vin s, i prânzul e mai prânz
De mii s, i mii de ani, nimeni nu s, tie S, i doar ı̂n limba ta pot, i râde singur
De când sunt dacii ı̂n câmpii s, i munt, i, S, i doar ı̂n limba ta te pot, i opri din plâns.
Cuvintele ı̂n care s, i-acum se scrie
Erau s, i-atunci vorbite de părint, i. Iar când nu pot, i nici plânge s, i nici râde,
Când nu pot, i mângâia s, i nici cânta,
(refren) Cu-al tău pământ, cu cerul tău ı̂n fat, ă,
Tu taci atunci, taci tot ı̂n limba ta.
A da numai dreptate celor care
Au spus că dacii au murit de mult (refren)
E o minciună-n care au crezut
Doar cei ce-au vrut ca dacii să dispară-n Acorduri:
Intro: Gm Cm A♯ D Gm
vânt. Strofă: Gm Cm/ Fm A♯ / Gm Cm/ D Gm
Refren: N.C. Cm/ A♯ Gm/ Cm/ Gm
(refren)
Mai puri decât romanii, roxalanii

Mai ı̂nt, elept, i decât elinii la un loc,
Demni ca ı̂n Kosovo, dardanii
Stăm s, i azi pe-acest pământ, noi, dacii!
(refren ×2 )
Soarta este scuza celor slabi s, i opera celor tari. - Nicolae Titulescu
31. Jurământ la Putna Care ı̂n piatră te leagă,

Versuri: Adrian Păunescu Că vom păstra peste veacuri
Muzică: Gil Ionit, ă Patria noastră ı̂ntreagă.
Luat, i-vă-n brat, e copiii,
Dat, i-le sfânta poveste,
Luat, i-vă-n brat, e copiii
Cum că mormântul lui S, tefan
Ca pe strategice arme,
Leagăn al neamului este.
Haidet, i cu tot, ii la Putna,
Unde Măria-Sa doarme.
(refren ×2 )
Doamne, a toată Moldova,
Nu te-am făcut de rus, ine, Acorduri:
Sufletul nostru te cheamă, Strofă: C G F G7 C G/ C G F G7 C (×2)
Refren: C G/ F G C G/ C G/ F G C
Are nevoie de tine.
Ridică-te S, tefane, s, i vezi-t, i fii,

Că vremea ı̂n lume e grea.
Credint, ă ves, nică patriei noastre
Jurăm, Măria-Ta.
Înconjurându-t, i mormântul,
S, tefane, S, tefan cel Mare,
Reı̂nviază o clipă,
Că t, i-am adus ı̂nchinare.
Tot ce-ai visat o să fie,
Precum lăsatu-ne-ai slova,
Casă a dacilor liberi
Este s, i fi-va Moldova.
(refren)
Suntem aici tot, i plăies, ii,

Iar un poet mai ı̂ngână,
Tragic din clopotul Putnei
Tainica doină română.
Cu ı̂ndoită putere
Neamul ı̂ntreg să tresară,
De la mormântul lui S, tefan
Să ne luptăm pentru t, ară.
(refren)
Doamne, jurăm lângă cripta,

Existent, a unui popor nu se discută, ci se afirmă! - Ioan Rat, iu
32. Jurământ pentru Ardeal

Versuri: Adrian Păunescu Doamne, fânul e-nflorit, e-nflorit
Muzică: Tatiana Stepa - Cenaclul Flacăra Ies, i cu neamul la cosit
S, i când iarna o cuprinzi, o cuprinzi,
Ies, i cu neamul la colinzi.
Foaie verde, vale-deal, vale-deal
Doamne mută-Te-n Ardeal,
(refren ×2 )
Dă-ne tihna ı̂napoi, ı̂napoi
Mântuies, te-ne pe noi.
Ardeal, pământ viteaz

Numai vale-deal, hei
Să jurăm pentru Ardeal.
Jurăm, jurăm, jurăm pentru Ardeal.
Să ne-aduni s, i să ne-mbuni

Că nu-i pace sub goruni
Dar Tu s, tii că nu sunt rot, i, nu sunt rot, i,
Să ne sfareme pe tot, i.
(refren)
Pune, Doamne la hotar, la hotar,

Monument de opincar,
Nici c-o floare să n-atingi, să n-atingi
Urma dacicei opinci.
(refren)
La dus, mani să le arăt, i, să le-arăt, i,

Lancea ultimei dreptăt, i
Că nori tulburi se ivesc, se ivesc
Pentru neamul românesc.
(refren)
Odihnes, te neamul nost‘, neamul nost‘,

Într-un pat s, i-un adăpost
Că el de pe crucea Ta, crucea Ta
Coborâtu-s-a abia.
(refren)
Pentru mine, limba română e distant, a dintre inimă s, i umbra ei, care se numes, te suflet. - Fănus, Neagu
33. Limba noastră29 34. Limba română

Versuri: Alexe Mateevici30 Repertoriu: Ion s, i Doina Aldea Teodorovici
31
Muzică: Alexandru Cristea
Hai, hai,
Limba noastră-i o comoară Hora mare se rotes, te,
În adâncuri, ı̂n adâncuri ı̂nfundată Iar la mijloc străluces, te
Un s, irag de piatră rară Floarea stăpână, (×2)
Pe mos, ie, pe mos, ie revărsată. Hai, hai,
Floarea ceea se numes, te, (×2)
Limba noastră-i foc ce arde Limba română. (×2)
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte Graiul râului,
Ca viteazul, ca viteazul din poveste. Graiul ramului,
Graiul grâului,
Limba noastră-i numai cântec, Graiul neamului!
Doina dorurilor noastre, (×2)
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negrii, zări albastre. Hai, hai,
Doina sfântă se doines, te,
Limba noastră-i limbă sfântă, Iar la mijloc străluces, te
Limba vechilor cazanii, Floarea stăpână. (×2)
Care o plâng s, i care o cântă Hai, hai,
Pe la vatra lor, pe la vatra lor t, ăranii. Floarea ceea se numes, te, (×2)
Limba română. (×2)
Strânget, i piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde (refren ×2 )
S, i-t, i avea ı̂n revărsare
Un potop nou de cuvinte. Hai, hai,
Cer cu stele se rotes, te,
Răsări-va o comoară Iar la mijloc străluces, te
În adâncuri ı̂nfundată, Floarea stăpână. (×2)
Un s, irag de piatră rară Hai, hai,
Pe mos, ie revărsată. Floarea ceea se numes, te, (×2)
Limba română. (×2)
(refren ×2 )
29 Imn al Republicii Moldove din 1995.

30 (1888-1917), preot poet basarabean, unul dintre cei mai reprezenta-
tivi scriitori români născut, i ı̂n Basarabia.. Poemul a fost scris cu put, in
timp ı̂nainte de moartea sa prematură.
31 (1890-1942), preot si compozitor din Regatul României.
,
Nat, ionalitatea s, i limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâs, tiga, dar nat, ionalitatea niciodată - Gheorghe Barit, iu
35. Limba românească 36. Luptători de frunte

Versuri: Gheorghe Sion32 Versuri: Simion Lefter
Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu, Veta Biris, , Victor
Mult e dulce s, i frumoasă Socaciu
Limba ce-o vorbim,
Altă limbă-armonioasă Noi suntem cei chemat, i să apărăm
Ca ea nu găsim. Munt, ii nos, tri cei frumos, i.
(×2)
Saltă inima-n plăcere
Când o ascultăm, Căci luptători de frunte suntem noi
S, i pe buze-aduce miere S, i vit, ă de eroi, de bravi eroi.
Când o cuvântăm. Căci luptători de frunte suntem noi
S, i vit, ă de eroi.
Românas, ul o iubes, te
Ca sufletul său Din t, ara mot, ilor noi am venit
Vorbit, i, scriet, i românes, te, Unde Iancu a trăit.
Pentru Dumnezeu. (×2)
Frat, i ce-n dulcea Românie Unde-au fost tras, i pe roată de dus, man
Nas, tet, i s, i murit, i Horea, Clos, ca s, i Cris, an.
S, i-n lumina ei ce-a vie (×2)
Dulce viet, uit, i.
Nu vom ceda nici o palmă de pământ
De ce limba românească Chiar de vom intra-n mormânt.
Să n-o cultivăm? (×2)
Au voit, i ca să ros, ească
T, ărna ce călcăm?
Limba, t, ara, vorbe sfinte

La strămos, i erau;
Vorbit, i, scriet, i românes, te,
Pentru Dumnezeu!
32 (1822-1892), scriitor român din Bucovina Ucraineană, revolutionar

,
pas, optist.
Voiesc dar s, i hotărât dispun, că după moartea mea, toată averea mea mis, cătoare s, i nemis, cătoare să treacă ı̂n folosul nat, iunii. - Avram Iancu
37. Mars, ul lui Iancu33 S, i-a neamului călăi.

Muzică: Nicolae Begnescu Iancu mergea-nainte
Repertoriu: Ansamblului Doina al Armatei Pe-un cal cu aprig curs
S, i peste-mbrăcăminte
Purta piele de urs.
Astăzi cu bucurie
Românilor venit, i
Cine stă-n cale
Pe Iancu ı̂n câmpie
Iancului mare
Cu tot, i să-l ı̂nsot, it, i
S, i brav român,
Spălat, i armele voastre
Fulger s, i trăznet
Degrabă s-alergăm
Peste-a lui cres, tet,
Din locurile noastre
De la români.
Pe dus, mani s-alungăm.
Iată-i voios, i porniră
Iancule mare,
Românii cei voinici
Bravule tare
Ca lant, ul se ı̂ns, iră
Cu noi să fii
Pe-a munt, ilor poteci
Tu ı̂nsot, es, te
Nevestele cu jale
S, i ı̂nsuflet, es, te
Privindu-i lăcrimând
Pe ai tăi fii.
Îi urmăreau ı̂n vale
Cum se duceau cântând.
Optzeci de oi despoaie
S, i prin frigări le pun
Cine a sta-n cale
De fluier, de cimpoaie
Iancului mare
Pădurile răsun.
S, i brav român,
Românii se adună
Fulger s, i trăznet
Pe lângă-un mare foc,
Peste a lui cres, tet,
S, i Iancu ospătează
De la români.
Cu dâns, ii la un loc.
Iancule mare,
Bravule tare
Cu noi să fii
Tu ı̂nsot, es, te
S, i ı̂nsuflet, es, te
Pe ai tăi fii.
Sunt gata, stau cu tot, ii

Să se coboare-n văi
Să izgonească hot, ii
33 Variantă modificată a poemului: ,,Marsul lui Dragos” de Costache
, ,
Negruzzi, publicată ı̂n 1838,cântecul a apărut ı̂ncă din anul 1848, intrând
ı̂n cons, tiint, a nat, ională.
Românul n-a stat ı̂n genunchi niciodată decât ı̂n fat, a lui Dumnezeu. - Ilie Vas, ca, Comuna Pătrăut, i, det, inut ı̂n lagăr
38. Mars, ul lui Tudor34 39. Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal35

Muzică s, i Versuri: Gheorghe Dumitrescu Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocs, a,
Drăgan Muntean
Cine trece Oltul mare,
Ce viteaz răzbunător, Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal
Cine umple azi de teroare Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal
Zbirii bietului popor. Mult ai trăit cu amar
Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Ardeal
Este Tudor, e olteanul Hai că numa Murăs, u s, tii spune
Ce spăimântă pe păgâni, Câte-ai pătimit ı̂n lume
Este voinicul, e viteazul, Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Ardeal
Este Tudor, domn român.
La Oarda s, i la Iernut
Cine trece strâns ı̂n fiare, Că la Oarda s, i la Iernut
Ocolit de vânzători, O t, ânut bătaia mult
Cine zace-n ı̂nchisori Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Ardeal
La ai t, ării apăsători. Da cădeau tat, ii s, i feciorii
Cum să scuturau bujorii
(refren) Măi Ardeal, Ardea, Ardeal, Ardeal
Să-l urmăm, români cu tot, i Cădeau apărând Ardealu

Să scăpăm t, ara de hot, i! Cădeau apărând Ardealu
Suflet bun să dai răsunet, De dus, mani mânce-i amaru
Tot, i pandurii să se-adune. (2×2) Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Ardeal
Cădeau apărându-s, i t, ara
Vai de neamul ciocoiesc, De dus, mani arde-i-ai para
Care-a-ncărunt, it omenesc Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal, Ardeal
35 Întoarcerea armelor ı̂mpotriva Germaniei si trecerea României de

,
partea Nat, iunilor Unite la 23 august 1944, a creat contextul favorabil
pentru eliberarea NV Transilvaniei, parte cedată de România către Un-
34 Tudor Vladimirescu (1780, Tara Românească - 1821, Târgoviste,
, , garia, la 30 august 1940, ı̂n urma Dictatului de la Viena impus de către
T, ara Românească) a fost conducătorul revolut, iei de la 1821, mis, care Germania s, i Italia. Armata română, sub Generalul Gheorghe Avra-
care avea ca scop eliberarea Principatelor Române de sub jugul otoman. mescu, a trecut la ofensivă ı̂n Tansilvania pe data de 9 septembrie 1944,
Toate clasele s, i păturile sociale, cu except, ia unei minorităt, i boieres, ti, pe mai multe direct, ii. Cele mai grele lupte au fost purtate pe cur-
erau interesate de schimbarea regimului fanariot - principala cauză a cri- sul mijlociu al Mures, ului s, i pe Aries, , ı̂ntre Câmpia Turzii s, i Târgu-
zei politice s, i economice grave ı̂n care ajunseseră Principatele Române. Mures, . Bătălia de la Oarba de Mures, a fost cea mai mare tragedie a
Războiul ruso-turc(1806-1812) s-a finalizat cu consecint, e catastrofale: Aramtei Române pe fronul de Vest. Din 17 septembrie 1944, până pe
românii au pierdut Basarabia, oferită ca pradă de război rus, ilor, des, i 6 octombrie 1944, românii au plătit cu viet, ile a peste 11.000 de soldat, i
luptaseră de partea lor ı̂n război. În acest context, ı̂n 1821grecii aflat, i ı̂n fort, area Mures, ului s, i cucerirea punctelor fortificate de hitleris, ti pe dea-
exil ı̂n Rusia s, i pe teritoriul t, ării noastre, declans, ează o revolut, ie pentru lul Sângeorgiului, ı̂n cele mai multe locuri, pe un front cu o lărgime de
eliberarea t, ării lor de sub ocupat, ie otomană. Li se alătură s, i Tudor Vladi- numai 400 de m. Des, i aramta română det, inea ı̂n mod covârs, itor superi-
mirescu, mânat de acelas, i ideal, cu câteva mii de panduri - t, ărani din Ol- oritate numerică (circa 3 divizii), fat, ă de aramata germană (două sau trei
tenia, care luptaseră alături de el ı̂n război. Pornes, te deci, spre Bucures, ti batalioane), aceasta din urmă beneficia s, i de pozit, ie de atac s, i de arma-
cu o armată disciplinată s, i ajunge domn al t, ării pentru 2 luni. Nu se ment cu mult mai modern. Ordinul generalului rus Serghei Trofimenco
ı̂nt, elege cu Alexandru Ipsilanti, conducătorul mis, cării greces, ti, care ı̂i de a ataca frontal s, i fără sprijin de artilerie pozit, iile armatei germane
simulează un proces, ı̂n urma căruia Tudor este ucis. Des, i ı̂nfrântă, aflate pe Dealul Sângeorgiului, au făcut din aramata română carne de
revolut, ia de la 1821 a avut un puternic răsunet, Otomanii punând capăt tun pentru nemt, i, comparabil cu masacrul de la Katyn (unde a fost exe-
domniilor fanariote s, i numind domni pământeni, cres, terea spiritului cutată elita armatei poloneze - ı̂ntre 15.000 s, i 25.000 de ofit, eri militari s, i
revolut, ionar culminând cu revolut, ia de la 1848-1849. polit, is, ti polonezi - de către rus, i).
Într-o t, ară as, a de frumoasă, cu un trecut as, a de glorios, ı̂n mijlocul unui popor atât de des, tept, cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie! - Alexandru Vlahut, ă
40. Măi, stejar (strofe popularizate ulterior:)

Muzică: Gavril Musicescu36
Zis-a Dumnezeu ca neam,
Tralala lala lala.
Măi stejar pletos s, i verde Las românului ce am
Tralala lala lala Tralala lala lala.
Ce-t, i ı̂nalt, i vârfu-n păduri
Tralala lala lala Mures, , Dunăre, Carpat, i
Să trăiască tot, i ca frat, i!
De sub tine nu se vede Tralala lala lala lala
Voinicelul cu poturi. Trala lala lala
Tralala lala lala lala (×2)
Trala lala lala
(×2) Îi las jocul legănat,
Tralala lala lala.
Măi voinice, dragă frate, Ca să-l facă mai legat
Tralala lala lala Tralala lala lala.
N-ai nicicum frică de moarte,
Tralala lala lala Îi las cântul luminos,
Ca să-l facă mai frumos!
Că sub mine tu de-ai fi, Tralala lala lala lala
Umbra mea, scut ı̂t, i va fi. Trala lala lala
Tralala lala lala lala (×2)
Trala lala lala

(×2)
Am o t, ară mult iubită

Tralala lala lala
Ce de dus, mani e râvnită,
Tralala lala lala
Pentru ea s, i neamul meu

Eu mă rog lui Dumnezeu.
Tralala lala lala lala
Trala lala lala
(×2)
36 (1847, Ismail, Imperiul Rus - 1903, Iasi, Regatul României), figură

,
marcantă a muzicii corale, compozitor, muzicolog s, i dirijor român. Se-
nina temă ce se desprinde din discursul muzical a fost ı̂ntrebuint, ată cu
mare efect de către geniul muzical George Enescu ı̂n Rapsodia I pentru
orchestră.
România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil s, i generos. - Regele Mihai I
41. Măi, române, românas, 42. Mihai Vodă cel Viteazu

Repertoriu: Veta Biris, Repertoriu: Michael Cetean
Foaie verde foi de cimbru, Mihai Vodă cel Viteazu,

Măi, române, măi Se ı̂ntoarce azi din zări,
Foaie verde foi de cimbru, Cu-a lui ceată luminată,
Măi, române să fii mândru, Cu ostas, ii tot, i călări.
Măi, române, românas, . (3×2)
Mihai Vodă se opres, te,
Poartă-t, i bucuria-n sân, Să cuprindă t, ara toată,
Măi, române, măi Dragostea-i de neam s, i vatră,
Poartă-t, i bucuria-n sân, Bate ı̂n fiecare poartă.
Fii mândru că es, ti român
Măi, române, românas, . (3×2) S, i bogatul s, i săracul,
Vin s-audă vorba Sa,
Măi, române cât trăies, ti, Strigă din rărunchi poporul:
Măi, române, măi Să trăies, ti Măria Ta !
Măi, române cât trăies, ti,
Pământu‘ să t, i-l cinstes, ti, M-am ı̂ntors că t, ara arde,
Măi, române, românas, . (3×2) S, i-s pe câmpuri numai spini,
N-at, i păstrat t, ara ı̂ntreagă,
Că stau risipit, i sub glie, At, i vândut-o la străini.
Măi, române, măi
Că stau risipit, i sub glie, At, i plecat cu tot, i-n lume,
Tot, i străbuni ı̂n vecie, S, -at, i lăsat pământ s, i casă,
Măi, române, românas, . (3×2) At, i uitat portul s, i graiul,
S, i credint, a strămos, ească.
C-au luptat prin foc s, i pară,
Măi, române, măi (refren)
C-au luptat prin foc s, i pară,
S-avem azi frumoasă t, ară, M-am luptat s-avet, i o t, ară,
Măi, române, românas, . Sângele mi-a curs pârău,
Măi, române, măi, române, De o vindet, i nu vă rabdă,
Ce-ai fost ieri să fii s, i mâine, Nici ı̂n ceruri Dumnezeu.
Măi, române, românas, .
Să venit, i cu tot, i-acasă,
Să stat, i straje la hotare,
Că-ntr-o zi mă voi ı̂ntoarce,
Să văd România Mare !
(refren ×2 )
T, ara noastră nu are ce face cu tineri ı̂mbătrânit, i; ei ı̂i trebuiesc bătrâni, mult, i bătrâni, ı̂nsă tineri. - Tudor Arghezi
43. Mot, ii mei

Repertoriu: Ionut, Langa s, i Florin Ionas, Între mot, ii mei mereu
M-am simt, it ı̂n largul meu,
Vinul s, i pita pe masă
Cântă cucul la Vecernii
Nu-s niciunde ca acasă.
De răsună Apusenii,
(×2)
Cântă cucule cât pot, i
C-o venit rândul la mot, i, măi.
(×2)
Mot, ii mei s, i Apusenii

Frat, ii mei s, i tot, i sătenii,
Stau s, i-s, i apără pământul
S, i dreptatea, s, i cuvântul.
Noi credem ı̂n Dumnezeu
N-am făcut la nimeni rău,
Dar avem un jurământ
S-apărăm acest pământ.
Strigă Iancu-n toiul nopt, ii

Să nu vă jucat, i cu mot, ii.
Nu s, tit, i voi cât poa‘ să-ndure
S, i pun mâna pe săcure.
(×2)
(refren)
Cântă puiul cucului

Pe creanga Goronului.
Cântă cucule frumos
S-audă s, i Horia-l nost‘.
(×2)
(refren)
Mă strigă iarba de-acasă

C-o venit vremea de coasă,
S, i pădurile de brad
Toate m-as, teaptă cu drag, măi.
(×2)
(refren)
Acest blând popor românesc... blând ı̂n timp de pace, dar teribil când ı̂s, i scutură lant, urile. - Mihai Eminescu
44. Mugur mugurel 45. Noi români din neam de frunte

Repertoriu: Tudor Gheorghe Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu
Mugur, mugur, mugurel Noi români din neam de frunte,

Mugur, mugurel, Tot, i voinici ca brazii-n munte,
Ia fă-te mai măricel! Noi cu tot, ii azi jurăm,
Mugur, mugurel. (2×2) T, ara să ne-o apărăm.
Că ne-am săturat de iarnă Verde-i bradul s, i stejarul,

Mugur, mugurel, N-o mai fi cum vrea dus, manul,
S, i de răutate-n t, ară, Punem umăr doi cu doi
Mugur, mugurel. (2×2) S, i-o mai fi s, i cum vrem noi.
Bate-i, Doamne, pe ciocoi, Sari Ardealule bătrâne,

Mugur, mugurel, Sari cu numele române,
Cum ne bat s, i ei pe noi, Sari Sătmar, sari Făgăras, ,
Mugur, mugurel. (2×2) Sari cu bravii românas, i.
Mugur, mugur, mugurel, Sărit, i s, i voi s, apte sate,

Mugur, mugurel, Sărit, i s, apte zări s, i s, apte,
Ia fă-te mai măricel! Să s-audă ı̂n Chis, inău
Mugur, mugurel. (2×2) Că s, -acolo-i neamul meu.
S, i de-acolo-n Bucures, ti,
Românie să trăies, ti!
Pentru a trai o viat, ă care t, i-a fost dată es, ti dator să o merit, i atât ca om cât s, i ca neam ı̂n fiecare clipă. - Mihai Viteazu
46. Noi suntem români 47. Nu uita că tu es, ti dac

Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu
Nu uita că tu es, ti dac
A sosit ziua dreptăt, ii S, i-acolo sus pe deal ı̂n sat
Ziua sfânt-a libertăt, ii Tu, t, ării tale i-ai jurat
Tot românul veseles, te Credint, ă s, i să-i fii soldat.
Romania-ntineres, te
Noi suntem români Săgeata vârfului de os
Noi suntem români Înfiptă-n trupul dus, mănos
Noi suntem aici pe veci stăpâni. La Schela Cladovei de Jos.
Ardelean, copil de munte Acelas, i sânge din Historii curge-n noi

Ia ridică-t, i a ta frunte Înflăcărate zeci de veacuri ı̂napoi
S, i te-nsuflă de mândrie Ne cheamă Decebal prin ani
Că es, ti fiu de Românie Să nu ı̂l vindem la dus, mani
Să nu ne vindem la dus, mani.
(refren)
Moldoveanul s, i munteanul Scriind pe lut la Tărtăria
Sunt frat, i buni cu ardeleanul Semnele timpului, mândria
Trei români plini de putere De-a fi aici pe veci stăpâni.
Că românu-n veci nu piere
(refren) Chiar dacă multora pe plac
Nu le-a rămas, ei se desfac,
Hai, români, lumea ne vede, Frunze uscate din copac.
România-n noi se-ncrede
Că de-acum românu-n lume (refren)
Va fi vrednic de-al său nume
(refren ×2 ) S, i slava sângelui străbun
O regăses, ti ı̂n acel român
Purtând ı̂n noi de mii de ani.

S, i-acolo sus pe deal ı̂n sat
Tu, t, ării tale i-ai jurat
Credint, ă s, i să-i fii soldat.
(refren ×2 )
Noi suntem sau am fost, unul din put, inele neamuri europene care am experimentat contemplat, ia ı̂n suferint, ă. - Mircea Eliade
48. Ne-au călcat străinii S, i pământu-n care

Repertoriu: Cătălin Doinas, , Ovidiu Homorodean Mos, ii hodihnesc
Doamne să veghezi
Neamul să nu piară
Frat, ilor de arme,
Să nu pribegească
Tot, i vă ridicat, i
Departe de t, ară.
Glasul clopotelor
Să ı̂l-ascutat, i.
(refren)
Că vă cheamă-n luptă
Sângele străbun
S, i de-o fi furtună,
Să păzit, i hotarul
S, i de-i vreme bună,
De dus, mani păgâni.
Vatra românească,
Noi ne-om apăra!
Ne-au călcat străinii,
Ne-au poftit vecinii,
Ca s, i brazii-n munte,
Nu ne-om apleca.
S, i de-o fi furtună,
S, i de-i vreme bună,
Vatra românească,
Noi ne-om apăra!
Ioane s, i Vasile,
T, ara suntet, i voi
Vrednici traget, i coasa,
Vrednici la război
La hotarul t, ării
Cât o să vegheat, i
Or dormi-n leagăn
Prunci netulburat, i.
Că vă s, tiu s, i brazii,

S, i munt, ii vă s, tiu.
Voi suntet, i stăpânii,
Nu-i pământ pustiu.
S, i ı̂n orice suflet,
De brav luptător,
Flutură de-a pururi
Mândrul tricolor.
Doamne ocrotes, te
Neamul românesc
Limba română are virtut, i complete, adică poate fi vehicol a tot ce se ı̂ntâmplă spiritual ı̂n om. - Petre T, ut, ea
49. Pe Câmpia Libertăt, ii 50. Pentru ea

Repertoriu: Veta Biris, Versuri: Grigore Vieru
Muzică: Ion Aldea Teodorovici
Pe Câmpia Libertăt, ii
Vin românii vin cu tot, ii Pentru ea la Putna clopot bate,
Vin românii tot, i ca unul Pentru ea mi-i teamă de păcate,
Vin să-ncojure gorunul. Pentru ea e bolta mai albastră
Pentru limba, pentru limba noastră.
Pe Câmpia Libertăt, ii (2×2)
Vin din munt, ii T, ebei, mot, ii
S, i nu-i viscol să-i oprească Pentru ea ninsori se cern din spat, ii
Nici tunet să-i risipească. Pentru ea puternici sunt Carpat, ii
Pentru ea e caldă vatra poamei
Pe câmpia noastră-n soare Pentru limba, pentru limba mamei.
S-adună cu mic cu mare (2×2)
S, i-au ı̂n glie ăs, ti români
Rădăcini ca din gorun. Dumnezeu prima oară
Când a plâns printre astre,
Vin românii, vin cu tot, ii El a plâns peste t, ară
Pe Câmpia Libertăt, ii. Cu lacrima limbii noastre.
(×2)
Scaldă-n lacrimi bucuria
Că-i rotundă România Pentru ea noi văruim peret, ii,
Prunci, nepot, i, bunici ı̂n care Pentru ea mai sunt rănit, i poet, ii,
Vin la România Mare. Pentru ea cresc florile visării -
Pentru limba, pentru limba t, ării.
N-am plătit t, ara la vamă
Suntem cu munt, ii de-o seamă (refren ×2 )
Iancu nostru-n grai grăies, te Cu lacrima limbii noastre.
S, i ne strigă românes, te:
“Să nu uit, i copile bun

Despre neamul tău român
Că-i al nost’ Ardealul Sfânt
De când suntem pe pământ.”
Vin românii, vin cu tot, ii

Pe Câmpia Libertăt, ii.
(×2)
Fii om, fii drept s, i recunoas, te că, pe deasupra ambit, iilor, intrigilor s, i urilor, este Patria, este ves, nicia neamului. - Ion Antonescu
51. Peste Prut, la răsărit Urlă lupii la hotare!

Repertoriu: Paul Ananie, Nicu Mât, ă, Gabriel Du- Urlă s, i pândesc as, a
mitru Poate iar s-or ı̂nfrupta
Din pământul altuia!
Da’ să urle cât or vrea,
Peste Prut, la răsărit
Noi unit, i mereu vom sta!
Sunt trei palme de pământ
Pentru neam, noi vom veghea!
Un meleag nedreptăt, it,
Cotropit s, i iar primit,
Doamne, Doamne, fă dreptate
Părăsit s, i iar găsit.
Pe dus, man să-l t, ii departe
S, i de alt, ii-ai fost furată
S, i ascult-a noastră rugă
S, i de noi ai fost cedată,
Sânge-n veci să nu mai curgă!
Basarabie-ncercată!
T, ine frate lângă frate!
Dă-ne minte s, i credint, ă
T, ine frate lângă frate!
Stinge orice rea-voint, ă!
Dă-ne minte s, i credint, ă
Stinge orice rea-voint, ă!
De copil eu am crescut
Cu privirea peste Prut
S, i la voi când eu veneam
Vă zic drept, as, a simt, eam
Că acasă mă-ntorceam!
Fie-mi zici basarabean
Sau român, sau moldovean,
Inima-i cu voi de-un neam!
(refren)
Frate bun, cu vorb-aleasă,

Bine ai venit acasă!
De vii tu-n Arges, ul meu,
De merg eu la Chis, inău,
Tot acas’ om fi mereu!
La ospăt, ne-om desfăta,
La necaz ne-om ajuta,
Alt, ii nu ne-or dezbina!
(refren)
Peste Nistru-n depărtare,

Răbdarea nu e scrisă pe nici un steag! - Grigore Vieru
52. Pe-al nostru steag e scris Unire!37 S, tiind că-n viat, a trecătoare
Versuri: Andrei Bârseanu38 Eterne fapte-am ı̂mplinit
Muzică: Ciprian Porumbescu39 S, i chinul mort, ii-ngrozitoare
Bogat, bogat e răsplătit.
Pe-al nostru steag e scris unire,
(refren)
Unire-n cuget s, i simt, iri,
S, i sub măreat, a lui umbrire,
Vom ı̂nfrunta orice loviri.
Acel ce-n luptă grea se teme,

El ı̂nsus, i e rătăcitor,
Iar noi unit, i ı̂n orice vreme,
Am fost, vom fi ı̂nvingători.
(×2)
Am ı̂narmat a noastră mână

Ca să păzim un scump pământ,
Dreptatea e a lui stăpână,
Iar domn e adevărul sfânt.
(refren)
S, i-n cartea ves, niciei scrie

Că t, ări s, i neamuri vor pieri,
Dar mândra noastră Românie
Etern, etern va ı̂nflori.
(refren)
Învingători cu verde laur

Noi fruntea nu ne-o-mpodobim
Nici scumpele grămezi de aur
Drept răsplătire nu dorim.
(refren)
37 Cântecul a fost compus la Viena, ca imn al asociatiei ,,România

,
jună”, a student, ilor români din capital austriacă. A fost publicat de Ci-
prian Porumbescu cu titlul ,,Imnul Unirii”s, i s-a impus grat, ie melodiei
solemne s, i plină de viat, ă. A fost tradus s, i modificat de către un poet
local albanez, ı̂n 1912 devenind imnul nat, ional al Albaniei.
38 (1858, Dı̂rste, Transilvania - 1922, Bucuresti), folclorist român si om
, ,
politic.
39 Pentru detalii vezi Cântecul Tricolorului.
Mă mis, c ı̂ntre Dumnezeu s, i neamul din care fac parte. În afară de aces, ti termeni, nu văd nimic semnificativ ı̂ntre cer s, i pământ - Petre Ţut, ea
53. Punet, i s, eile pe cai Strofă: Em D/ Bm Em/ G D/ Bm Em

Refren: G D/ Bm Em/ G D/ Bm Em G/ Em G D Em
Muzică: Nicolae Dobos,
Coboară dacii liberi din columnă.

Prin bărbi s, i plete s, uieră un vânt.
Aduc cu ei sărutul libertăt, ii,
S, i-al permanent, ei ce răsună-n cânt.
(×2)
Punet, i s, eile pe cai,

Să cântăm ı̂n vechiul grai
T, urai, t, urai s, i no haaai
Haaaaaaaaaaaaaaaaaaaaai
(×2)
Se-aude tropotul de cal ı̂n noapte,

Printre păduri stinghere s, i târzii.
Vuies, te prin galopul ce-l stârnes, te,
Iubirea de mos, ie s, i de fii.
(×2)
(refren ×2 )
Suntem urmas, i de daci s, i suntem liberi,

Căci libertatea ne-a fost crudul rod,
Murind am rupt ı̂n veacuri mii de
lant, uri,
Ce ne-au robit mereu de-atâtea ori.
(×2)
(refren ×2 )
Lăsăm să treacă peste noi durerea

S, i focul ce se-ncinge peste timp
Călit, i de-atâta ură s, i robie
Strigăm că libertatea-i lucru sfânt.
(×2)
(refren ×2 )
Acorduri:
Limba română la sine acasă e o ı̂mpărăt, ie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii ı̂n aur... - Mihai Eminescu
54. Plâng munt, ii Ardealului 55. Răsai

Repertoriu: Ciprian Roman, Ovidiu Homorodean Versuri: Grigore Vieru
Muzică: Ion Aldea Teodorovici
Plâng munt, ii Ardealului
După arma Iancului Dragu-mi-i a te cânta,
Plâng sus la Vidra, la T, ebea s, i Abrud Scrisule venit din stele.
Plâng la Alba-Iulia s, i la Năsăud Orice literă a ta
Plâng munt, ii Ardealului (3×2) Ca pe ochii maicii mele
Dornic o sărut.
Iancule, ficior de mot,
Plânge-Ardealul s, i noi tot, i Bucură-te, scris latin,
Scoală Iancule s, i du-te la hotar Că pe valea dulce-amară
Nu-i lăsa să intre iarăs, i ı̂n Ardeal N-ai venit ca un străin,
Iancule, ficior de mot, . (3×2) Ai venit la tine-n t, ară
S, i la frat, ii tăi.
Plânge doina codrilor
După craiul munt, ilor Răsai, răsai, răsai
Plânge sus la Vidra, la T, ebea s, i Abrud Ca grâul cel verde,
Plânge de la Alba s, i la Năsăud Ca lacrima.
Plânge doina codrilor Răsai, răsai, răsai
Scoală Iancule s, i du-te la hotar S, i nu te mai pierde,
Nu-i lăsa să intre iarăs, i ı̂n Ardeal Iubirea mea.
Iancule, ficior de mot, . (×2)
Mere purpurii pe ram,

Văi cu spic de aur pline.
Totus, i ce săraci eram
Neavându-te pe tine,
Scrisule cel scump.
Bucură-te, scris latin,

Că pe valea dulce-amară
N-ai venit ca un străin,
Ai venit la tine-n t, ară
S, i la frat, ii tăi.
(refren)
Cine vrea să afle adevărul, să se ı̂ntoarcă spre trecut. - Mihai Eminescu
56. Răsună un tulnic 57. Românul

Repertoriu: Mirela Manescu Felea Muzică: Ciprian Porumbescu
Repertoriu: Mănăstirea Putna
Răsună un tulnic
A jale răsună T, ară mândră s, i măreat, ă
Pre munt, i, peste Apuseni S, i-mprejur cu munt, i,
Cu-a Iancului doină Întărită s, i-apărată
Ce vrut-a dreptate De războinici mult, i.
S, i bine la ardeleni
(3×2) Toată lumea de-ai umbla
T, ară c-asta n-ai afla!
Răsună ı̂n codru (×2)
Izbânda cea mare
Cu dor de t, ară s, i neam Vit, ă veche s, i vestită
Din t, ara de piatră De daci s, i romani
Luat-am putere De la Decebal venită
S, i l-am ı̂nvins pe dus, man S, i de la Traian.
(3×2)
(refren)
Răsună prin cetini
Mult, ime de glasuri Sunt român vestit ı̂n lume
Un imn cântat munt, ilor Pentru-al t, ării dor,
Cu aur sub pasuri Pentru limbă, nat, iune,
Cu aur sub culme Gata sunt să mor.
Păzindu-s, i averea lor
(3×2) (refren ×2 )
S, i vrem mândru tare

De noi Iancu fie
Nimic nu a fost ı̂n zadar
Iubirea de glie
Iubirea de t, ară
Aici ne rămân sfântul dar.
(3×2)
Fit, i cât de modes, ti pentru persoana dumneavoastră, nu fit, i modes, ti pentru poporul pe care ı̂l reprezentat, i. - Ion I.C. Brătianu
58. Românie, Românie De troit, a de la poartă,

Repertoriu: Sava Negrean Brudas, cu Să-t, i faci cruce-n dreptul ei.
(refren)
Dumnezeu cel Bun s, i Sfânt
Ne-a dăruit acest pământ,
Românie, t, ara mea,
Dar au plecat prea mult, i din ea.
Românie, t, ară dragă,

Primes, te-ne acasă iară!
Românie, Românie,
Ne arde dorul de tine!
Românie, t, ară veche,

T, ară mândră veche,
Nu lăsa români să plece,
Nu-i lăsa să plece!
Dacă românii tăi pleacă,
Dacă ei mai pleacă,
Rămâne t, ara săracă,
Rămâne săracă.
Ni-i rus, ine s, i să spunem,

Doamne, cum să spunem?
Ce-am avut, ce-am fost odată,
Noi am fost odată. . .
Munt, ii nos, tri aur poartă,

Munt, ii aur poartă,
Noi cers, im din poartă-n poartă,
Tot din poartă-n poartă.
(refren)
Noi ne-am depărtat prea iute

De pământurile noastre
S, i-am ajuns străini prin lume,
Depărtat, i de frat, i s, i case.
Am uitat de monumente,
De Oarba, Mărăs, es, ti, Moisei,
Istoria românilor dezgolită de crucile de pe scuturile voievozilor e egală cu zero. Istoria se face cu Biserica. - Petre T, ut, ea
59. S, tefan, S, tefan, Domn cel Mare Altă variantă:

Versuri: Vasile Alecsandri
S, tefan, S, tefan, Domn cel mare,
În Suceava cuibu-s, i are
S, tefan, S, tefan, Domn cel mare,
Ca un s, oim voinic s, i tare. (×2)
Seamăn pe lume nu are,
Decât numai mândrul soare! (×2)
Din Suceava când el sare (el sare)
Zi s, i noapte, de călare, (călare)
Din Suceava când el sare (el sare),
Se bate-n patru hotare. (×2)
Pune pieptul la hotare (hotare)
Ca un zid de apărare! (×2)
Pe tătari ı̂i căsăpes, te,
Pe unguri ı̂i pârjoles, te,
Lumea-ntreagă stă-n mirare
S, i pe turci ı̂i risipes, te. (×2)
T, ara-i mică, t, ara-i tare
S, i dus, manul spor nu are. (×2)
(refren)
(refren)
Iar pe les, i cu chica tare,
Îi avântă-n spânzurare,
Brat, ul lui fără-ncetare
S, i-i ı̂njugă ca să are! (×2)
Bate hoardele tătare,
Bate cetele maghiare. (×2)
(refren)
(refren)
Bate les, i din fuga mare,

Bate turci pe zmei călare
S, i-i scutes, te de-ngropare. (×2)
(refren)
Patria o face limba s, i istoria, religia s, i tradit, iile. A da cu piciorul ı̂n toate acestea este a se lepăda cineva de patria sa. - Spiru Haret
60. Suntem români mereu 61. Tot ce-i românesc nu piere

Repertoriu: Irina Loghin Muzică s, i versuri: Jean Moscopol40
Suntem români mereu Graiul dulce ce ne ı̂nfrăt, es, te,

La bine s, i la greu, Niciodată nu va fi uitat,
Aici de multe mii de ani. Căci ı̂n el se-ascunde s, i trăies, te
Noi am trăit ca frat, ii Tot ce-i mai frumos s, i mai curat.
Alături cu Carpat, ii Pe câmpie s, i ı̂n munt, i răsună,
S, i n-am dus lipsă de dus, mani; Glasul vitejesc clocotitor,
Trăim ı̂n bunătate Care toate inimile adună
S, i ne-ajutăm ı̂n toate Pentru un destin nemuritor.
Români de multe mii de ani. El este goarna ce n-o auzit, i,
S, i spune tuturor cei despărt, it, i:
Dumnezeu de sus,
Locu-aici l-a pus, Tot ce e românesc nu piere
Pe dealuri, cu munt, i, cu s, es. S, i nici nu va pieri.
El ne-a privegheat Oricât vom ı̂ndura jurăm să fie as, a,
S, i ne-a mângâiat, Căci tot ce-i românesc nu piere
Ăsta e locul ales! S, i nici nu va pieri.
Românul s, tie să ı̂nfrunte ceasul greu,
Tu Românie Mare, El crede ı̂n dreptatea lui s, i-n Dumnezeu.
Prives, te către soare, Când t, ara viat, a ne va cere,
Tot lăcrimează cineva, Noi o vom dărui.
O pasăre răpită Când ceasul va sosi,
Cu fort, a s, i rănită, Noi să plătim vom s, ti.
E sora Basarabia. Căci tot ce-i românesc nu piere
S, i chiar de-i părăsită S, i nici nu va pieri.
Ea nu este ı̂nfrântă
Că Dumnezeu o va salva. Reı̂nvie-n mine tot trecutul,
Plin de tineret, e s, i avânt,
Ardeal de peste munt, i, Glasul celor ce s, i-au dat tributul
Pe tine te vor mult, i, Iarăs, i ne trimite-al lor cuvânt.
Tu es, ti al nostru, nu al lor. Peste soarta noastră neclintită,
Ardeal cu mândru nume Oris, ice furtuni se vor zdrobi,
S, i oameni cu renume, Luminând a neamului ursită,
Înconjurat de tricolor. Soarele din nou va răsări.
Es, ti inima ce bate Români fit, i gata când vet, i auzi,
Puternic s, i străbate Semnalul care vă va dezrobi.
În cugetul românilor. (refren)
40 (1903, Brăila - 1980, New York), cântăret de muzică usoară, de ori-
, ,
gine grec, câs, tigând prin talentul s, i carisma lui prestigiu internat, ional.
Jur ı̂n fata lui Dumnezeu, pe cons, tiintă si onoare că ı̂mi voi jertfi viat, a pentru triumful cauzei comune românes, ti. . . ! - Iuliu Maniu
62. Trecet, i batalioane române41 De-ar fi să ne-ngropăm de vii. (2×2)
Repertoriu: Corul din Finteus, ul Mare

Nu săbii făcură Unirea, ci inimi!
Spre Alba cu tot, ii mergeam;
Trecet, i batalioane române, Carpat, ii,
Tot, i oamenii t, ării semnau ı̂ntregirea,
La arme cu frunze s, i flori,
Voint, a ı̂ntregului neam. (2×2)
V-as, teaptă izbânda, v-as, teaptă s, i frat, ii,
Cu inima la trecători. (2×2)
Cu tot, ii eram regimente române,
Moldova, Muntenia, Ardeal,
Ardealul, Banatul, Cris, ana ne cheamă,
Fireasca unire cu patria mumă
Nădejdea e numai la noi.
Ne-a fost cel mai drept ideal. (2×2)
Sărută-t, i, copile, părint, ii s, i frat, ii,
S, i-apoi să mergem la război. (2×2)
Aceasta-i povestea Ardealului nostru
S, i-a neamului nostru viteaz,
‘Nainte, ‘nainte, cu sabia-n mână,
Istoria-ntreagă cu lupte s, i jertfe
Hotarul nedrept să-l zdrobim,
Trăies, te-n unirea de azi! (2×2)
Să trecem Carpat, ii, ne trebuie Ardealul,
De-ar fi să ne-ngropăm de vii. (2×2)
Dreptatea s, i pacea veghează Carpat, ii
S, i t, ara e frunze s, i flori,
Versiunea Cenaclului Flacăra:
A noastră izbânda, ai nos, tri sunt frat, ii;
Trăiască ı̂n veci trei culori! (2×2)
Un cântec istoric ne-aduce aminte,
Că frat, ii ı̂n veci vor fi frat, i. Vrem linis, te-n t, ară s, i pace ı̂n lume,
Un cântec istoric, bătrân ca Unirea, Dar dacă-ar veni vreun blestem,
Voi, compatriot, i ascultat, i. (2×2) Carpat, ii s, i frat, ii sări-vor ca unul
Urmând comandantul suprem! (2×2)
Trecet, i batalioane române, Carpat, ii,
La arme cu frunze s, i flori, Trecet, i batalioane române Carpat, ii,
V-as, teaptă izbânda, v-as, teaptă s, i frat, ii, La arme cu frunze s, i flori,
Cu inima la trecători. (2×2) V-as, teaptă izbânda, v-as, teaptă s, i frat, ii
Cu inima la trecători. (2×2)
Ardealul, Banatul, Cris, ana ne cheamă,
Nădejdea e numai la noi.
Sărută-t, i, copile, părint, ii s, i frat, ii,
S, i-apoi să mergem la război. (2×2)
‘Nainte, ‘nainte, cu sabia-n mână,

Hotarul nedrept să-l zdrobim,
Să trecem Carpat, ii, ne trebuie Ardealul,
41 Versiunea originală (scrisă ı̂n timpul Primului Război Mondial, a
fost cântată de trupele române ı̂n cele 2 campanii de eliberare a Ardea-
lului - 1916, 1919; făcută cunoscută imediat după ı̂ncheierea războiului
de Corul bărbătesc din Finteus, ul Mare, Maramures, ).
Când s-a produs o ı̂nfrângere, steagul nu se predă, ci pânza lui se ı̂nfăs, oară ı̂n jurul inimei. Inima luptei noastre a fost ideea culturală nat, ională. - Nicolae Iorga
63. Trei culori Mai strâns unească-se poporul,

Versuri: Grigore Vieru Sus, cât mai sus românitatea,
Muzică: Ion Aldea Teodorovici Sus inima s, i tricolorul.
(refren)
Străine pofte n-au răpit
Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă tricolorul,
Fusese vremea mult prea cruntă,

S, i-atât ne-a ars de dânsul dorul,
Că azi ne strângem s, i la nuntă
S, i la botez cu tricolorul.
Trei culori s, i-o singură iubire

Românească,
Trei culori s, i-o singură vorbire
Românească!
Trei culori s, i-o singură credint, ă
Românească,
Trei culori s, i-o singură fiint, ă
Românească!
Atât de minunat scânteie,

De crezi că pe bolt, i albastre
L-a rupt Hristos din curcubeie
S, i l-a dat românimii noastre.
E cald sub el ca sub o rană

Ce-a chinuit Mântuitorul,
E cald ı̂n t, ara cea s, tefană,
Ne ı̂ncălzes, te tricolorul.
(refren)
Străine pofte ne-au răpit

Când via dulce, când ogorul,
Dar nimeni nu a izbutit
Din piept să smulgă tricolorul.
Sub a lui pânză cu dreptatea

Pentru a trăi o viat, ă care t, i-a fost dată es, ti dator să o merit, i atât ca om cât s, i ca neam ı̂n fiecare clipă. - Mihai Viteazul
64. Tu, Ardeal42 Care-s, i sunt stăpânii

Versuri: Adrian Păunescu Soarele răsare-n Bucures, ti
(refren)
Tu Ardeal, tu Ardeal,
Ît, i suntem os, teni
Unde-i Avram Iancu,
Templu sfânt templu sfânt,
Să mai frângă rangul,
Munt, ii Apuseni
Celor ce Ardealul vor pustiu.
Iată că răsare, Iancu din oricare,
Că tu ne es, ti vatră
E-n puterea fiecărui fiu.
S, i din piatră-n piatră
E tăria unui neam de mot, i,
(refren)
Asta-i t, ara noastră,
Noi nu stăm ı̂n gazdă
Pentru această t, ară,
Horea nostru-i risipit pe rot, i.
Poate să s, i moară,
Fiecare dintre noi răzând.
(refren)
Restul e dorint, ă,
E ı̂ngăduint, ă,
Ne-au furat barbarii,
S, i să fie pace pe pământ.
Ne-au căznit mai marii,
Dar avem ı̂n piepturi s, apte viet, i.
(refren)
Ne vibrează-n sânge,
Pân’ la Putna plânge,
Nu uitat, i aceasta,
Clopotul ce bate la Râmet, i
Dreapta ne e brazda,
Ce-am lucrat cu ale noastre mâini.
(refren)
Fiecare munte
S, tie aici să cânte,
Nu vreau răzbunare,
Imnul ,,Des, teptat, i-vă români”.
Dar atât ne doare,
Că se pierde amintirea-n val.
(refren ×2 )
Doamne dă-i tărie,
Unei mâini să scrie,
Biblia bătrânului Ardeal.
(refren)
Râuri cresc purtate,

Tari ce nu sunt toate
Dar veni-vor s, i mai bune ves, ti
Pentru tot, i românii
42 Cântecul avea initial denumirea de ,,Colindul Apusenilor”. Linia
,
melodică este o adaptare făcută de Pr. Doru Gheaja după priceasna ,,Si-
mone spune-mi tu dacă mă iubes, ti”.
Cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie s, i cum să nu-t, i ridici fruntea, ca fălnicii strămos, i, mândru că pot, i spune: Sunt român! - Alexandru Vlahut, ă
65. T, ara lui Foaie verde (refren)

Versuri: Adrian Păunescu
Muzică: Adrian Ivanit, chi Multe războaie-am făcut s, i as, face
Ca să mă apăr de orice dus, mani,
Dar m-as, ı̂nscrie urgent la o pace,
Om ı̂ntre oameni, pe o planetă
Mi-e dor de o pace de-o mie de ani.
Unde atât, ia pier expirat, i,
Dunărea-mi poartă setea secretă,
Iată Carpat, ii-nviat, i de cascade,
Am o pecete, sunt Munt, ii Carpat, i.
Cu ei m-am născut s, i-al lor frate rămân,
Vestea ı̂mi merge de om cumsecade,
Eu sunt stăpânul patriei mele,
Nici mult, nici put, in, doar atât, un
Adeverint, e că sunt n-am cers, it,
român.
În reverent, e s, i temenele
Neamul meu nu este rostogolit.
(refren)
Eu sunt din t, ara lui Foaie-Verde,
Eu sunt din neamul lui Făt-Frumos,
Urmele mele nu se pot pierde,
C-am străbătut ves, nicia pe jos.
Marea mea Neagră poartă-mi Carpat, ii

În adâncimea lăcas, ului tău,
Tu, ce es, ti neagră doar pentru alt, ii
S, i pentru mine albastră mereu.
Eu tot destinul meu fericescu-l

Cu poezie ca să nu mor,
De la Ovidiu la Eminescu,
Mai am de-a pururea un singur dor.
(refren)
Una din lacrimi Olt mi se cheamă,

Cealaltă-i Mures, s, i alta e Jiu,
Prutul s, i Cris, ul sunt de o seamă,
Limba română o apă s, i-o s, tiu.
S, tiu ce e iarna, s, tiu ce e vara,

Merg s, i la târguri, dar nu să mă vând,
Numele meu de familie-e T, ara
S, i Miorit, a prenumele blând.
În veacul veacului nu mă voi rus, ina de ceea ce am trudit pentru t, ara mea - Nichifor Crainic
66. T, ara mea-i un colt, de rai Noi aicea ne-am născut

Repertoriu: Maria Luiza Mih T, ara noastră-i pământ sfânt
Am primit din cer un dar
Un loc sfânt, un sfânt hotar
De la Dunăre-n aval
Să-l iubim pân‘ la mormânt.
Stă de strajă Decebal
Sus pe creasta muntelui
(refren ×2 )
Pintea s, i haiducii lui
T, in ı̂n mână un pumnal.
T, ara mea-i un colt, de rai

Un buchet de flori de mai
S, i Ardealul s, i Banatul
Dobrogea s, i tot Regatul
Basarabia iubită
Cu românii ı̂nfrăt, ită
Un buchet de flori de mai.
Stă de pază-n codrii des, i

S, tefan cu ai lui răzes, i
Iancu craiul mot, ilor
Es, ti stăpânul munt, ilor
Pentru noi ı̂ncă trăies, ti.
(refren)
Port opinca ı̂n picior

S, i căciula dacilor
Limba pe care-o vorbim
De la daci o mos, tenim
Limba scumpul nostru odor.
(refren)
Munt, ii sunt a noastr-avere

A românilor putere
Pajis, ti, ape s, i câmpii
A românilor mos, ii
Asta-i marea noastr-avere.
(refren)
Istoria pentru noi trebuie sa fie un s, ir de icoane sfinte de unde să căpătăm totdeauna ı̂nvăt, ătura de adevăr s, i insuflare de virtute. - Ion Luca Caragiale
67. Vin românii, vin la Alba iar Versiunea student, ească de la Oas, a:
Repertoriu: Mariana Anghel
Se ı̂nalt, ă până sus la ceruri
Cântecul ce vine din Ardeal.
Se ı̂nalt, ă până sus la ceruri
Glasurile de români răsună,
Cântecul ce vine din Ardeal.
Sunt români venit, i la Oas, a iar.
Glasurile de români răsună,
Sunt români venit, i la Alba iar.
Vin românii, vin la Oas, a iar,
Vin la Oas, a iar.
Vin românii, vin la Alba iar,
Vin românii, vin iar la Găbud
Vin la Alba iar.
Vin iar la Găbud
(×2)
Frat, i români din cele patru unghiuri,

Frat, i români din cele patru unghiuri,
Fruntea t, i-o ridică acuma sus,
Fruntea t, i-o ridică acuma sus,
Că din somnul greu, somnul de moarte,
Că din somnul greu, somnul de moarte,
Înviat-ai ca Iisus
Înviat-ai ca Iisus
(refren)
(refren)
Tot, i românii ı̂s, i dau mână cu mână
Tot, i românii ı̂s, i dau mână cu mână
S, i ı̂ntind o horă ı̂n Ardeal.
S, i ı̂ntind o horă ı̂n Ardeal.
Hora-i mare s, i cuprinde t, ara,
Hora-i mare s, i cuprinde t, ara,
Soarele răsare din Ardeal
Soarele răsare din Ardeal
(refren ×2 )
(refren)
Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează. - Constantin Brâncus, i
68. Transilvanie frumoasă43 69. Vai săracii dus, manii

Repertoriu: Sava Negrean Brudas, cu Repertoriu: Nicolae Furdui Iancu
Transilvanie frumoasă, frumoasă, Vai săracii dus, manii,

Pregătes, te-te mireasă, mireasă, Cum s, i-or pierdut ciucurii.
Că-t, i aducem pet, itor, pet, itor, Codrule, codrule drag.
Sfântul nostru tricolor. Pe podul Sătmarului,
De doru’ Ardealului.
Sai Bras, ovule bătrâne, bătrâne, Codrule, codrule drag.
Că vin trupele române, române,
Sai s, i tu măi Făgăras, , Făgăras, , Suie dus, manii pe cal,
Că-s trupe de românas, i. Să se uite ı̂n Ardeal.
Codrule, codrule drag.
Sărit, i s, i voi s, apte sate, sate, Să vă dat, i de pe cal jos!
Sărit, i s, aptezeci s, i s, apte, s, i s, apte, Că Ardealu’ nu-i a vost’.
Să se-audă-n Chis, inău, Chis, inău, Codrule, codrule drag.
Că s, i-acolo-i neam de-al meu.
Vrut-or ei să poruncească,
Să se-audă-n Bucures, ti, Bucures, ti, Iar ı̂n T, ara Românescă.
Românie să trăies, ti! Codrule, codrule drag.
Românie să trăies, ti, să trăies, ti, Poruncească-n t, ara lor,
S, i mai mândră să-nflores, ti. Asta-i a românilor.
Codrule, codrule drag. (3×2)
43 Cântecul a fost compus si cântat prima oară ı̂n anul 1944, când tru-
,
pele române au participat la eliberarea Transilvaniei de Nord, aflată sub
ocupat, ia Ungariei prin Dictatul de la Viena 1940.
Fericite Atanasie, roagă-L pe Hristos Dumnezeu să miluiască s, i să mântuiască sufletele noastre!
70. Balada lui Tănasă Todoran44

Repertoriu: Valeria Peter Predescu - Nu vă dat, i fis, iori cătanie,
Că-t, i purta pădus, i cu coarne.
Asta vă spunie de-un an,
Sub un deal cu stejăris, ,
Mos, u vostu Todoran.
Lângă Salva pe-un Podis, ,
Într-o zı̂ die primăvară,
-În mormânt de m-or băga,
Grănis, erii s-adunară.
Nu mă las die lejea mea,
Jurământu să-l diepună,
Asta-i lejea lui Hristos,
C-apoi tăte-or mere strună.
Slobozât, i pus, tile jos.
S, -apoi să le rădicat, i,
Steagu când l-o aplecat,
S, ı̂ spre domni să le-ndreptat, i.
Un bătrân o-ncălecat,
Mos, Tănasă Todoran,
Di la-nalta-mpărăt, âie,
Neı̂nfricatu Bichijan.
O vinit o comis, âie,
Iesă-n fat, a lor călare,
S, ı̂ pe mult, i ı̂i judecară,
S, ı̂ rostes, te-o cuvântare.
Fes, tecare, cum să piară:
Unii ı̂n temnit, ă băgat, i,
Mos, Tănasă Todoran,
Opt să s, ie spânzurat, i.
Neı̂nfricatu ardielean.
Ani el număra o sută
Numa Mos, u Todoran,
S, -as, ei-ai die mult trecută.
Neı̂nfricatu ardelean,
El s-o sfârs, ât tras pă roată,
Nu primim al vostru sfat, Plâns s, ı̂ azi die lumea toată.
Ne-at, i mint, ât, ne-at, i ı̂ns, ălat, Lângă Salva pă Mos, irlă,
Pă mins, iuni ı̂mpărătes, ti, S, ı̂ codru plânge die milă.
Nu dăm brat, ă voinices, ti.
44 Sfântul Atanasie Todoran este prăznuit pe 12 noiembrie ı̂mpreună
cu ceilalt, i Sfint, i Martiri s, i Mărturisitori năsăudeni: Vasile din Mocod,

Mândru câmp bătut de rouă,
Grigore din Zagra s, i Vasile din Telciu. Născut ı̂n 1643 sau 1659 ı̂n sa-
tul Bichigiu, valea Sălăut, ei, jud. Bistrit, a-Năsăud, a fost grănicer român
Îi jălesc fes, ioare nouă,
s, i init, iatorul revoltei de la Salva. A luptat ı̂n regimentul de apărare al S, ı̂ nouă fis, iori voinici,
Vienei, de unde a dezertat s, i s-a ı̂ntors ı̂n Transilvania luptând ı̂n oas-
tea lui Pintea Viteazul, apoi trecând munt, ii s, i ı̂nrolându-se ı̂n armata Pă cei omorât, aici.
Moldovei, a domnitorului Mihai Racovit, ă, de la care primes, te rangul
de răzes, . Militează pentru drepturile grănicerilor români la Curtea de Lângă Salva pă Mos, irlă,
la Viena, de unde obt, ine doar promisiuni, nu s, i fapte. Pe fondul con-
vertirii fort, ate la greco-catolicism a românilor din Transilvania, impusă S, ı̂ codru plânje die milă.
de Împărăteasa Maria Tereza, Generalul Bukov ı̂nsot, it de episcopul unit
Petru Pavel Aron, organizează pe data de 10 mai 1763 la Salva, pe pla-
toul numit ,,Mocirlă”, depunerea de către grănicerii năsăudeni (2 batali-
oane de infanterie s, i 8 companii de cavaleri) a jurământului de credint, ă
fat, ă de Curtea de la Viena s, i sfint, irea steagurilor de către episcopul unit.
Mos, Tănase Todoran, ı̂n vârsta de 104 ani, ı̂ncalecă s, i t, ine un discurs
lămuritor grănicerilor, ı̂n urma căruia aces, tia au aruncat armele ı̂n semn
de protest s, i nesupunere s, i s-au năpustit asupra trimis, ilor de la Curte:
,,De doi ani noi suntem cătane, adică grăniceri, s, i carte n-am căpătat
de la ı̂nalta ı̂mpărăteasă, că suntem oameni liberi! Ne-am scris iobagi,
dăm dare, facem slujbe cătănes, ti, copiii nos, tri vor merge până la margi-
nile pământului să-s, i verse sângele, dar pentru ce? As, a nu vom purta
armele, ca Sfânta Lege să ne-o ciufulească. Jos armele! Aruncat, i afară
păgânii dintre hotarele noastre!”. Pentru acestea, 6 luni mai târziu, pe
data de 12 noiembrie 1763 sfârs, es, te mucenices, te, tras pe roată, iar ceilalt, i
trei grăniceri prăznuit, i alături de el sfârs, esc prin spânzurare.
Cunoscând istoria, eroii, tradit, ia, ne facem mai sociabili, mai altruis, ti, mai iubitori de om s, i viat, ă. - Nicolae Iorga
Cântece ceremoniale de cătănie
71. A cătanelor45 72. Astăzi, mâine, io mă duc

Miersig, com. Husasău de Tinca, jud. Bihor T, inutul Pădurenilor, Cerbăl, jud. Hunedoara
Tăt am zı̂s, mă duc, mă ducu Astăzi, mâine, io mă ducu (×2)
Tăt am zı̂s, mă duc, mă duc măi, Ai s, i nu dorule numa
Mândrile nu m-o crezutu
Mândrile nu m-o crezut măi. Maica rămâne plângându (×2)
Ai s, i nu dorule numa
Da amu mă poate crede, (×2)
Că trii ani nu mă mai vede. (×2) S, i plângând s, i suspinându.
Da trii ani ı̂i vreme lungă, (×2) Taci maico s, i fii voioasă
Cine poate să-i ajungă? (×2) Că de-oi găsi t, ara-n pace
Io ’napoi iar oi ı̂ntoarce.
Măi, mândrut, ă, spic dă grı̂u (măi), (×2) De n-oi găsi t, ara-n pace
De ce ies, i sara la rı̂u (măi)? (×2) Io ’napoi n-oi mai ı̂ntoarce.
M-oi lipi lâng-o cetace
Cu polile de bumbacu (măi), (×2) T, i-oi scrie măicut, -o carte,
Că io după tine zacu (măi). (×2) Nu t, i-oi scri’ cu vânăt, eală,
Ci t, i-oi scri’ cu argint, ăl.
Cu polile de fuioru (măi), (×2) Cine-o prinde s-o cetească,
Că io după tine moru (măi). (×2) Lacrămi din ochi să pornească,
Măicut, ă de jelea noastră.
45 Inf.: Marian Gheorghe, 44 ani; Bălaj Traina, 40 ani si alti bărbati.

, , ,
Febr. 1966.
Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai ı̂ntâi să fie religia strămos, ilor, sfânta cuminicătură a sufletelor celor care au fost. - Barbu S, tefănescu DelaVrancea
73. Bată-mi-ce, mumă, bată46 74. Când era ca să-mi petrec

Borloveni, comuna Prigor, jud. Caras, -Severin. Repertoriu: Ionut, Fulea
Bată-mi-ce, mumă, bată, (×2) Când era ca să-mi petrec,

Gi s, ie nu mă făcus, fată. (×2) Da’ mi-o venit ordin să plec. (2×2)
Mă făcus, numa fis, iorı̂ (×2) Ordin de la-mpărăt, ie

Să iau drumu la pis, iorı̂. (×2) S, a lai lai la
Să mă ducă-n cătănie
Să mă duc ı̂n cătănie, (×2) S, a lai lai la
Ungie nima nu mă s, cie. (×2)
Strânge-mă mândră pe brat, ’
Să mă duc ı̂n strinătacie, (×2) Da’ mă sărută cu dulceat, ă. (2×2)
Ungie n-am soră, nis, i fracie. (×2)
Că pă mâine-n ceasul zece
S, a lai lai la
Îi veni s, i mi petrece.
S, a lai lai la
S, i-a venit s, i măicut, a,

Da’ să mă petreacă s, i ea. (2×2)
Auzi mândro trenul vine,

S, a lai lai la
Plânge inimioara-n mine.
S, a lai lai la
Auzi mândro ori n-auzi?

Da’ ori t, i-e lene să-mi răspunzi? (2×2)
Auzi mândro - toba bate

S, a lai lai la
Rămânet, i cu sănătate.
S, a lai lai la
Că-i poruncă-mpărătească
S, a lai lai la
Trebe să să ı̂mplinească!
S, a lai lai la
46 Inf.: Ilie Ienea, 33 ani.

Cine nu s, i-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a avut-o nicicând, sau crede că poate trăi pe contul istoriei altora. - Grigore Vieru
75. Cântă cucu-n vârf dă nuc47 76. Cântă cucu sus pă vie48
Comuna S, anovit, a, jud. Timis, Com. Bătrâna, Ilia, T, inutul Pădurenilor
Cântă cucu-n vârf dă nuc, Cântă cucu sus pă vie (×2)
Vine-mi vreme să mă duc, Ei hai hai hai mă
Să mă duc ı̂n t, ări străine, Cântă cucu sus pă vie.
Dăpărtat mândră de cine.
Cânte, că nu-mi cântă mie (×2)
Să mă duc nici eu n-as, vrea, Ei hai hai hai mă
Tăt cu cine-as, rămânea, Cânte, că nu-mi cântă mie.
Dar dus, manii mă sı̂lesc,
Să mă găt s, i să pornesc. Cânt-a păcurarului
Să-s, i abată oile(re)
Lasă-mă de capu mieu, Di pă tăte văile(re),
Să mă jior eu cum vreau eu, Să nu rupă florile(re).
Să mă jior la mândra mea, Florile-s de trăbuială
C-o iubesc numa pe ea. La domni să-s, i facă cerneală.
Pră apă s, i pră uscat, Să-s, i cernească hainile(re)
Zâua s, i pră ı̂nsărat. Pă când mer cătanile(re).
Să-s, i cernească pus, tile(re),
T, i-am spus mândro că mă pierzi, Pă când vin răgutile(re).
S, i tu n-ai vrut să mă criezi, Săracile de răgute,
Dar acuma pot, i vegea, Că nu mai au zı̂le multe,
Că nu-i glumă vorba mea. Numa ceasuri s, i minute.
Tăte cătanile pleacă,
M-o pus neamt, u sub măsură, Merg părint, ii să-i petreacă.
Mi-o cătat s, ı̂ ghint, ı̂-n gură. -Hai mândro, ca să dau mâna,
M-o cătat ı̂n sus s, i-n jos, C-acus, i fluieră mas, ina,
S, i pră fat, ă, s, i pră dos. S, ı̂ rămâi, mândro, cu bine,
N-ai avut noroc di mine;
Ieu cregiam dintr-a mea samă, Rămâi, mândro, sănătoasă,
Că doară nu-s bun cătană, Tu cu mine-ai fost făloasă.
Dar aud că-mi zice mie:
,,Mergi la masă să ce scrie!”
S, i mă pusă d-am jurat,

S, i mă pusă d-am jurat,
Pră apă s, i pră uscat,
Pră apă s, i pră uscat.
47 Inf.: Nit, ă Vidac, 36 ani. 1932 48 Inf.: Ros, ca Maria ,,Pătrut, ”, 40 ani. Cul.: Emilia Comis, el, 1954.
Puterea s, i fericirea unui stat se află ı̂n puterea s, i fericirea mult, imii, adică a nat, iei. - Mihail Kogalniceanu
77. Cucule, aripă neagră49 78. Decât la-mpărat cătană50

T, ăudu, com. Almas, , jud. Sălaj Ieud, Maramures,
Cucule, aripă neagră, Decât la-mpărat cătană

Cucule, aripă neagră, Decât la-mpărat cătană
Cântă-n codri să s-aleagă.
Ai lai la la la la la
Să s-aleagă tot, i voinicii, Ai lai la la la la la
Să s-aleagă tot, i voinicii,
Care-au plecat de pe-aicii. Mai bine-n codru cu pană (×2)
C-as, a m-am ales s, i eu, (refren)

C-as, a m-am ales s, i eu,
S, i-am plecat din satul meu. Decât la-mpăratu slugă (×2)
(s, i) Gată, mamă, cina bine (refren)

(s, i) Gată, mamă, cina bine
S, -o cina azi făr de mine. Mai bine-n codru cu frunză (×2)
Că s, i eu mamă-oi cina, (refren)

Că s, i eu mamă-oi cina,
După ce ne-or recruta, mă.
49 Inf.: S, tefan Iuliu, 76 ani. Cul.: Bocs, a I., student, i, 2005; Tr. Stan A. 50 Inf.: Măricut, a Hotco, 19 ani.
Adevărul ı̂nvinge, indiferent de soarta celor care l-au servit. - Gheorghe I. Brătianu
79. Doamne, negri mai sı̂nt munt, ii51 80. Frunza verde ca iarba
Geagiu de Sus, com. Stremt, , jud. Alba Repertoriu: Grigore Les, e
Doamne negreii mai sı̂nt munt, ii (×2) Frunză verde ca iarba, (×2)
Toamna când pleacă recrut, ii. Tună Doamne-n ce-i tuna (×2)
Doamne negrii mai sunt norii (×2) Tună-n hiru52 paiului (×2)
Toamna când pleacă feciorii S, i-n condeiu neamt, ului (×2)
Că-s, i plâng maicile ficiorii (×2) Să nu poată altu scrie (×2)
Ba mândrele iubitorii Alt, i feciori ı̂n cătănie (×2)
S, i surorile-s, i plâng frat, ii (×2) Mie cucu mi-o cântat mă (×2)
Ba nevestele bărbat, ii Neprânzı̂t s, i necinat
În cătane de plecat.
Frunză verde deal de spine (×2)
După min nu plânge nime Mie cucu mi-o horit (×2)
Necinat s, i neprânzı̂t
Numa frunza s, i iarba (×2) În cătane de pornit.
C-as, a-i pă tătă lumea.
Strigătură:
Da io mă duc mândră mă duc,
În cătane nu la plug.
Io mă duc mândră-n cătane,
Tu rămâi s, i spală haine.
Că io de aici mă duc cu dor,
Cum mere luna pân nor.
Io de aici mă duc cu jele,
Cum mere luna pân stele.
51 Inf.: Chiorean Stefania, 72 ani. Cul.: Bocsa Ioan, studenti, 2012; Tr.
, , ,
Stan Alina. 52 hir = fir.
România este patria noastră s, i a tuturor românilor. E România celor de demult s, i-a celor de mai apoi. - Barbu S, tefănescu Delavrancea
81. Io mă duc, codru rămâne53 82. Io mă duc mândră cătană
Motis, , Cehu Silvaniei, jud. Sălaj Livezile, jud. Alba
Io mă duc, codru rămâne, (×2) Da io mă duc mândră cătană (×2)
Plânje frunza după mine. Treci valea s, i dă-mi o peană (×2)
Plânje frunza s, i iarba, (×2) Da ie-mă bade s, i pă mine (×2)

S, i mândrut, a săraca, măi. Brâu ros, u pă lângă tine (×2) .
Reconstituire versuri: De t, i-o păre bade greu (×2)

Io mă duc, mândră, mă duc, (×2) Fă-mă lumină de său (×2)
În cătane, nu la plug, măi.
Că io unde-i ı̂nsera (×2)
Io mă duc, mândră, de-acasă, (×2) Io bine te-oi lumina (×2)
În cătane, nu la coasă.
(s, i) Gată maică cufăru, (×2)

Că m-as, teaptă ghezes, u, măi
Num-atâta mi mai greu, (×2)

Până ies din satu meu măi.
53 Inf.: Man Ioan, 69 ani. Cul.: Bocsa Ioan, studenti, 2012; Tr. Stan
, ,
53 Inf.: grup femei. Cul.: Bocs, a Ioan, student, i, 2012; Tr. Irimie D. Alina.
A fi patriot nu e un merit, e o datorie. Numai cine nu socoate iubirea de T, ară drept o datorie e ı̂n stare să se laude cu ea. - George Topârceanu
83. Nu-mi pare rău că mă duc54 84. Zı̂ua bună satule
Galda de Sus, jud. Alba Com. Alămor, jud. Sibiu
Nu-mi pare rău că mă duc, (×2) Zı̂ua bună satule (×2)
Că-mi pare rău după plug. (×2) As, teaptă-mă trenule (×2)
Strigătură: U-iu!
După plug s, i după casă, (×2)
După-a mea mândră frumoasă. (×2) Trenule n-ai avea parte (×2)
De s, inele de sub roate
- Spală, maică, hainile, (×2) Că mă străinezi departe.
Că să duc cătanile. (×2) Strigătură: U-iu!
- Dragu maicii, le-am spălat, (×2) Că m-ai străinat pe-o lună (×2)
Numa nu s-or prea uscat. (×2) Să fiu tot cu arma-n mână (×2)
Strigătură: U-iu!
- Lasă maică s, ı̂ mai ude, (×2)
C-as, a-i data la răgute. (×2) Că m-ai străinat departe (×2)
Să fiu cu ranit, a-n spate (×2)
Cântă cucu pe fântână, (×2) Strigătură: U-iu!
Că mai am o săptămână. (×2)
Cântă cucu pe găleată, (×2)

Săptămâna mi se gată. (×2)
54 Inf.: Prată Simion, 72 ani. Cul.: Bocsa Ioan, studenti, 2012; Tr. Stan
, , ,
Alina. 54 Inf.: Florea Viorel, 18 ani; 5 clase, agricultor, 1963.
Fit, i cât de modes, ti pentru persoana dumneavoastră, nu fit, i modes, ti pentru poporul pe care ı̂l reprezentat, i. - Ion I.C. Brătianu
Cântece despre cătănie
85. Cântec vechi de cătănie 86. De când războiu s-a-nceput

Bucovina, Moldova Basarabia
Repertoriu: Sofia Vicoveanca, Silvestru Lungoci Repertoriu: Format, ia Ethos55
Da ard-o focu cătănie, De când războiu s-a-nceput (of) (×2)

Mult amar mi-o adus mnie, Nu mai vezi feciori la plug of,
Mult amar multă durere , Da nici patru boi la jug of.
Numa lacrimi pă podele.
Plugul două vaci ı̂l trag (of), (×2)
De une catana pleacă, De coarne t, ine un mos, neag of . (×2)
Ramâne casa saracă,
Rămân boii neı̂njugat, i, S, i-o femeie supărată, (×2)
S, i parint, ii supărat, i, Strigă la vaci câteodată. (×2)
Nevestica-nlacrămată,
Copilas, i plângând pă vatră. Haide hai vacile mele, (×2)
C-at, i rămas voi sângurele (×2) .
Da plânji-inimă-n sân la mini, S, i-as, teaptă ı̂n câmp să vie,
C-as, i nu ti vedi nimi, Bărbatu din bătălie (of of) (×2)
Peste noapte mă trăzesc
Cu straile sfătuiesc,
Cu cămes, a cu ciupag,
Pe care-o purtai cu drag.
Da cu sumanu s, el cu clinit, i,
Sumanel t, ăsut de mine,
Noapte când nu s, tie nime.
S, i-amu-t, i spăl straiele-n jele,

Le ı̂nmoi ı̂n lacrimi grele,
S, i le usuc cu durere,
S, i cu dorurile mele.
55 Bolboceanu - vocal, Maria Stoianov - scripcă si Luminita Stoianov

, ,
cobză). Sursă: canalul de youtube - fabr1s.
Românul n-a stat ı̂n genunchi niciodată decât ı̂n fat, a lui Dumnezeu. - Ilie Vas, ca, Comuna Pătrăut, i, det, inut ı̂n lagăr.
87. Dunăre apă vioară Să-ntâlnes, ti pe măicut, a,

Repertoriu: Liviu Vasilică Să-i vestes, ti dă moartea mea, măi.
Cucul pă gând nu mai sta,

Dunăre, apă vioară,
Peste Dunăre zbura
Face-te-ai neagră cerneală, of, of, of!
S, i-ntâlnea ı̂n calea lui
Ca să scriu p-o hârtioară,
Pe mama soldatului.
S-o trimet la mama-n t, ară.
S, i dă când o ı̂ntâlnea
S-o trimet la mama-n t, ară,
Veste neagră că-i dădea,
Să-mi dea bani dă cheltuială,
Iar măicut, a, când afla,
Să-mi dea bani dă cheltuială,
Ves, mânt cernit ı̂s, i punea,
S, i t, oale de premeneală.
Părul din cap ı̂s, i smulgea,
S, i din gură blestema,
Că acolo unde-s eu
Blestema s, i lăcrăma:
E doar foc s, i traiu-i greu,
Nu e apă, nu e grâu,
- Lui, lui, lui, lui,
S, i e sânge pân’ la brâu.
Pui, a’ mamii pui,
Te-as, teptam să vii,
Eu, ı̂n rândul dinainte,
Să vii soldăt, el,
Unde-i glont, ul mai fierbinte, of, of, of!
Să vii din răzbel,
Zâua, noaptea, gloant, ă plouă,
Bată-l de răzbel,
Tot pământu-i ca o rouă.
Că n-a fost nit, el!
Că ne-a pustiit,
Sângele dus, manului
Câmpu-a pârjolit,
Bate-n t, asta calului,
Casele-a golit,
Sângele românului -
Inimile-a fript,
Jos la glezna murgului.
- Lui, lui, lui, lui,
Dar voinicul ce grăia,
Pui, a mamii pui,
Vorba nu s, i-o termina,
Te-as, teptam să vii,
Că un glont, ce rătăcea
Lui, lui, lui, lui...
Inima ı̂i străpungea,
Lui, lui, lui, lui...
Spate la pământ punea,
Ochii ı̂n cer ı̂s, i at, intea,
S, i pă cer el ce vedea?
Un cuc porumb că zbura
S, i dă cuc el să ruga:
- Cucule, porumbule,
Întinde-t, i aripile, of, of, of!
Să zbori până-n t, ara mea,
Cum să nu fie o adevărată religie iubirea de patrie s, i cum să nu-t, i ridici fruntea, ca fălnicii strămos, i, mândru că pot, i spune: Sunt român! - Alexandru Vlahut, ă
88. Dimineat, a când mă scol56 89. Ioane, Ioane57

Basarabia Voluntari, jud. Ilfov, Muntenia
Dimineat, a când mă scol, Ioane, Ioane,

Întâi plâng s, i-apoi mă spăl, Gurit, a mă doare
S, i mă razăm de us, orı̂, Tot strigând Ioane,
S, i mă uit ı̂n sat cu dorı̂. Ioan nu răspunde,
Că n-are de unde.
Cum trec mame la fis, iori, Ionel al meu,
S, i surori la frăt, âori. Legănel dintâi,
Da la nime n-are s, ine, La oaste-a pornit,
Că sı̂nt străină pe lume. S, i n-a mai venit. (×2)
Dimineat, a când mă scol, Ioane, Ioane,

Întâi plâng s, i-apoi mă spăl, Via ta arată,
S, i mă razăm de us, orı̂, Via ta săpată,
S, i mă uit ı̂n sat cu dorı̂. Rămasă neculeasă.
S, i vin grăuras, ,
De rupi ciorchinas, ,
Rămân butuci goi,
Bătut, i de vânt s, i ploi.
Vineri dimineat, ă,

Pe rouă, pe ceat, ă,
Plimbă, mi se plimbă,
O maică bătrână,
Cu doi dint, i ı̂n gură.
Mergea s, i plângea,
Pe cine vedea,
Pe cine-ntâlnea,
Tot ı̂l ı̂ntreba:
Nu cumva-at, i văzut
Pe-aici un voinic,
Cu obraji de floare,
Ochii de cicoare.
56 Inf.: Suzana Popescu. Sursă: canalul de youtube - fabr1s. 57 Inf.: Viorica Sandu. Sursă: canalul de youtube - fabr1s.
Acest blând popor românesc... blând ı̂n timp de pace, dar teribil când ı̂s, i scutură lant, urile... - Mihai Eminescu
90. Irma me58 91. Munte, munte piatră sacă

Măris, el, jud. Cluj
Pântru tine, mai Ioane (×2) (S, i) munte, munte piatră sacă (×2)
Patru boi cu lant, u-n coarne Lasă ficiorii să treacă.
Irma me, irma me (S, i) să treacă la ciobănie (×2)

Iar ı̂ncepe-a mă dure Să scape de cătunie.
Patru boi cu lant, u-n coarne (×2) (S, i) cătunia-i jug de-aramă (×2)
Ei acolo mor di foami. Trag ficiorii făr’ de samă.
Că cine i-o hărănit(u) (×2) (S, i) cătunia-i jug de hier, (×2)
La Crimeeia că-i rănit. Trag ficiorii până pier.
S, ı̂ cine i-o adăpat(u) (×2) (S, i) vai săracii feciorii (×2)

La Crimeeia-i concentrat. Cum să duc ca grâurii.
Săracă căsut, a me (×2) (S, i) blăstămându-s, i părint, ı̂ (×2)

Cine a fi stăpân la ea. Pân ce io făcut pă ei.
Săraci coptcilas, ii mei (×2) (Da) s, i părint, ii nu-s de vină (×2)

Cine a fi tată la ei. Că s, i ei nu pot nimică.
Nistrule aproapte-t, i malu (×2) (S, i) ı̂norat ı̂i ceru roată (×2)
Stai să treacă măris, alu. Supărată-i lumea toată.
S, i măris, alu o trecut(u) (×2) (S, i) pune pace cu neamt, u (×2)

Luptă mare s-o făcut. Pân-a cătuni mândru.
(S, i) pune pace cu t, ara (×2)

Pân-a cătuni badea.
58 Cul.: Răzvan Ros, u

Pentru a trăi o viat, ă care t, i-a fost dată es, ti dator să o merit, i atât ca om cât s, i ca neam ı̂n fiecare clipă. - Mihai Viteazul
92. Prin gară prin Cernăut, i 93. Râtule cu iarbă rară

Repertoriu: Grigore Gherman Repertoriu: Nicolae Sabău
Prin gară prin Cernăut, i of Râtule cu iarbă rară.,

Trece-un tren plin cu recrut, i of Cine te-o cosı̂ la vară?
Cu sergent, i s, i cu soldat, i of Feciorii nu te-or cosı̂ măi,
Ca brazii din munt, i ı̂nalt, i of Că s-or duce-a cotuni,
Of of inimioara mea Măi dorule, măi.
I-au luat cu miile Fetele nu te-or grebla,

Au venit cu zecilii Numa tăt la pos, t-or sta măi.
Rămân casă fără tat, i S, i-or ı̂ntreba pos, tărit, a,
S, i părint, i ı̂nlăcrimat, i Am carte de la bădit, a?
Mamelor nu mai plânget, i of M-or cosı̂ fecioras, ii,

Ca-t, i făcut numai băiet, i of S, i cei dus, i când or zini măi.
De-or murit pă lan cu foc S, i-or rămas fete prin sat măi,
N-au avut strop de noroc Nu m-or lăsa negreblat,
Că le-am dat mărgăritare
Unde-s mormintele mici of S, i le-o prins la cingătoare,
Îs soldat, ii câte cinci of Măi dorule, măi.
Unde-s mormintele mari
Îs sergent, i s, i caporali
Of of inimioara mea
Ardăte-ar focu război
Ne-ai adus numai nevoi
Of of inimioara mea
Noi suntem, sau am fost, unul din put, inele neamuri europene care am experimentat contemplat, ia ı̂n suferint, ă - Mircea Eliade
94. Trimăs-o-mpăratul carte

Repertoriu: Grigore Les, e
Trimăs-o-mpăratu carte (×2)

La fetile di pă sate.
Să nu-s, i facă rochii-n flori (×2)

Că nu le rămân ficiori.
Să-s, i facă rochii mnierâie59 (×2)

C-o murit feciori o o mie.
Împărate, ı̂mpărate (×2)

Pune pace, nu te bate.
Răgutele-s tinerele (×2)

Nu s, tiu rându la ot, ăle.
La ot, ăle, la focu (×2)

Da s, tii rându la plugu.
59 mnieriu = albastru.
Index alfabetic
A Dunăre apă vioară . . . . . . . . . . . . . . . . . 87
A cătanelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
E
Acolo este t, ara mea . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
Eminescu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
Apa trece, pietrele rămân . . . . . . . . . . . . 2
As, a-i românul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 F
Astăzi frat, ilor români . . . . . . . . . . . . . . . 3 Floare de colt, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Astăzi, mâine, io mă duc . . . . . . . . . . . 72 Frat, i români din lumea-ntreagă . . . . 23
Avem o t, ară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 Frunza verde ca iarba . . . . . . . . . . . . . . 80
B H
Balada lui Tănasă Todoran . . . . . . . . . 70 Hai să-ntindem hora mare . . . . . . . . . 26
Basarabia pe Cruce . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Hai, hai Munt, i Carpat, i . . . . . . . . . . . . . 24
Basarabie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7 Hora Unirii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
Basarabie nu plânge! . . . . . . . . . . . . . . . . 8
Bată-mi-ce, mumă, bată . . . . . . . . . . . . 73 I
Iancu la T, ebea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28
C Imn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
Căciula . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 Imn dacic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Când a fost să moară S, tefan . . . . . . . . 10 Io mă duc mândră cătană . . . . . . . . . . 82
Când era ca să-mi petrec . . . . . . . . . . . 74 Io mă duc, codru rămâne . . . . . . . . . . . 81
Cântă cucu sus pă vie . . . . . . . . . . . . . . 76 Ioane, Ioane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Cântă cucu-n vârf dă nuc . . . . . . . . . . 75 Irma me . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
Cântec pentru Bucovina . . . . . . . . . . . . 11
Cântec vechi de cătănie . . . . . . . . . . . . 85 Î
Cântecul Iancului . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 În limba ta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
Cântecul străinătăt, ii . . . . . . . . . . . . . . . . 13 J
Cântecul tricolorului . . . . . . . . . . . . . . . 14 Jurământ la Putna . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Cât trăim pe-acest pământ . . . . . . . . . 15 Jurământ pentru Ardeal . . . . . . . . . . . . 32
Cea din urmă noapte . . . . . . . . . . . . . . . 16
Clopotul reı̂ntregirii . . . . . . . . . . . . . . . . 17 L
Cucule, aripă neagră . . . . . . . . . . . . . . . 77 Limba noastră . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
Limba română . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34
D
Limba românească . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Dac-am plecat Ardealule din tine . . . 18
Luptători de frunte . . . . . . . . . . . . . . . . . 36
De când războiu s-a-nceput . . . . . . . . 86
Decât la-mpărat cătană . . . . . . . . . . . . . 78 M
Des, teaptă-te, române! . . . . . . . . . . . . . . 20 Mars, ul lui Iancu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Dimineat, a când mă scol . . . . . . . . . . . . 88 Mars, ul lui Tudor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Doamne ocrotes, te-i pe români . . . . . . 19 Măi Ardeal, Ardeal, Ardeal . . . . . . . . 39
Doamne, negri mai sı̂nt munt, ii . . . . . 79 Măi, române, românas, . . . . . . . . . . . . . 41
Măi, stejar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Vin românii, vin la Alba iar . . . . . . . . 67
Mihai Vodă cel Viteazu . . . . . . . . . . . . . 42
Z
Mot, ii mei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Zı̂ua bună satule . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84
Mugur mugurel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
Munte, munte piatră sacă . . . . . . . . . . 91
N
Ne-au călcat străinii . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Noi români din neam de frunte . . . . 45
Noi suntem români . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Nu uita că tu es, ti dac . . . . . . . . . . . . . . . 47
Nu-mi pare rău că mă duc . . . . . . . . . 83
P
Pe Câmpia Libertăt, ii . . . . . . . . . . . . . . . 49
Pe-al nostru steag e scris Unire! . . . . 52
Pentru ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Peste Prut, la răsărit . . . . . . . . . . . . . . . . 51
Plâng munt, ii Ardealului . . . . . . . . . . . 54
Prin gară prin Cernăut, i . . . . . . . . . . . . 92
Punet, i s, eile pe cai . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
R
Răsai . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
Răsună un tulnic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Râtule cu iarbă rară . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Românie, Românie . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
Românul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
S
S, tefan, S, tefan, Domn cel Mare . . . . . . 59
Suntem români mereu . . . . . . . . . . . . . 60
T
T, ara lui Foaie verde . . . . . . . . . . . . . . . . 65
T, ara mea-i un colt, de rai . . . . . . . . . . . 66
Tot ce-i românesc nu piere . . . . . . . . . . 61
Transilvanie frumoasă . . . . . . . . . . . . . 68
Trecet, i batalioane române . . . . . . . . . . 62
Trei culori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
Trimăs-o-mpăratul carte . . . . . . . . . . . 94
Tu, Ardeal . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
V
Vai săracii dus, manii . . . . . . . . . . . . . . . . 69
Iubitu mieu fiiu,
Mai nainte de toate sa cade să cinstes, ti s, i să lauzi neı̂ncetat pre Dumnezeu cel mare s, i bun s, i milostiv s, i ziditorul
nostru cel ı̂nt, elept, s, i zioa s, i noaptea s, i ı̂n tot ceasul s, i ı̂n tot locul. S, i să foarte cuvine să-l slăves, ti s, i să-l măres, ti
neı̂ncetat, cu glas necurmat s, i cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au facut si ne-au scos din-tunérec la lumină
s, i den nefiint, ă ı̂n fiint, ă. O, câta iaste de multă mila ta, Doamne, s, i gândul s, i cugetul tău, care ai spre noi oamenii!
O, mare taină s, i minunată! O, cine va putea spune toate puterile tale s, i lauda slavei tale! Dumnezeu, pentru mila
sa cea multa, lăcui ı̂ntru noi oamenii s, i să arătă noao. Dumnezeu fu ı̂n ceriu s, i om pre pamântu s, i ı̂ntr-amândoao
desăvârs, it. S, i pre om s, i-l făcu fiiu iubit s, i mos, tean ı̂mpărăt, iii sale. O, mare iaste taina ı̂nt, elepciunii tale Doamne,
care fu spre noi oamenii! Ni dar să mărim pre Dumnezeul nostru s, i să strigăm dinpreună cu David, zicând:
Chiuit, i lui Dumnezeu, tot pamântul, slujit, i lui Dumnezeu ı̂n veselie, intrat, i ı̂naintea lui cu bucurie si cu veselie
”
si cu curăt, ie. Să s, tit, i că acela ne-au făcut, iar nu noi, s, i acela iaste Dumnezeul nostru s, i noi suntem oamenii lui s, i
oile păs, unii lui. Intrat, i prin poarta lui ı̂n ispovedanie, ı̂n curt, ile lui, ı̂n cântări, mărturisit, i-vă lui s, i lăudat, i
numele lui, că iaste bun s, i milostiv Domnul s, i sfânt Dumnezeul nostru. Că iaste mila lui cea mare cu noi ı̂n véci,
s, i bunătatea lui cea multă“.
Începutul Învăt, ăturilor Bunului Credincios Ioan Neagoe,

Voievodul T, ării Ungrovlahiei,
carele au ı̂nvăt, at pre fiul-său Theodosie Vodă

Cantece Pentru Tara 20190717 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cantece Pentru Tara 20190717 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Te binecuvântez, iubită Românie, t, ara bucuriilor s, i durerilor mele, frumoasă t, ară, care ai trăit ı̂n inima mea s, i ale

Regina Maria a României.

Cântece despre cătănie

1. Acolo este t, ara mea 2. Apa trece, pietrele rămân

Acolo, unde-s stânci s, i munt, i, Fost-au vremuri grele,

S, i unde vezi mii de mormane Vrut-au să-l prefacă

Acolo este t, ara mea (refren ×2 )

3. Astăzi frat, ilor români 4. As, a-i românul3

Tra la la la la la la la T, ara-i mănoasă s, i ı̂n fericire

5. Avem o t, ară Dar astăzi dând pământul la o parte

E jertfa lor de veacuri mărturia

Avem troit, e sfinte,

Avem la Putna, sfânt s, i viu cu duhul

Avem pe Brâncoveanu pildă tare

Avem Ardealul sfânt,

Azi iarăs, i te-au suit

Avem un rai de sfint, i,

6. Basarabia pe Cruce 7. Basarabie

Din puterile carpate

Măi copile ia sama bine

Port căciula pe-o ureche

Unii zic să-mi iau căciula,

Da, bă vecine hai la mine,

Cin‘ nu crede să să ducă,

10. Când a fost să moară S, tefan4 S, i o foamete cumplită

Nu se-ndură să-l primească,

IV Dar pe unde trece-acuma,

S, i zâmbind cu pacea‘n suflet,

Tristă-i Mănăstirea Putnei,

Versiunea popularizată prin viu grai:

Cu un dangăt plin de jale

Tristă-i mănăstirea Putna,

Este S, tefan, azi străbate

Plânge dealul, plânge valea,

- Eu vă las ı̂n grija mare

S, i de vet, i vedea că vine

Tot, i copii României

11. Cântec pentru Bucovina6 Cântă cucu-ntr-o grădină,

Cântă cucu sus pe casă, Că de piere straja voastră

Cântă tot, i de supărare,

Bucovină, plai cu flori

Au fost dus, i ı̂n altă t, ară

6 Teritoriul Bucovinei este o regiune istorică din vechiul Principat al

12. Cântecul Iancului9 ,,Mures, apă argintie

Din codri pe plai la vale, (refren)

Sus, sus, sus, la munte, sus, (refren)

13. Cântecul străinătăt, ii În pământul românesc.

Rătăcesc pe căi străine, Fie piatra cât de grea,

Fie pâinea cât de rea,

Ai! ı̂n t, ara mea frumoasă

Vezi o culme muntenească

Cu străini am stat la masă,

Cine t, ara ı̂s, i iubes, te

Fericit, i cât, i sunt aproape

14. Cântecul tricolorului13 15. Cât trăim pe-acest pământ

Trei culori cunosc pe lume Cât trăim pe-acest pământ,

Ros, u-i focul ce-mi străbate Cât avem o t, ară sfântă

Auriu ca mândru soare Cât durea-ne-vor izvoare

Iar albastrul e credint, a Cât pădurile ne dor,

Pân-pe cer s, i cât ı̂n lume Cât Luceafărul răsare

Iar când, frat, ilor m-oi duce, (refren)

13 Versurile alcătuiesc Poemul ,,Tricolorul”, compus la Cernăut, i,

opereta românească ,,Crai nou”. onoare al Academiei Române.