Luciano Pavarotti

Luciano Pavarotti (Mdena, 12 octombrie 1935 - 6 septembrie 2007). Tenor italian, unul din cei mai faimosi cantareti de opera . Mai cunoscut datorita concertelor televizate Cei trei tenori fiind unul din cei trei care , alaturi Plcido Domingo si Jos Carreras au facut mult mai cunoscuta muzica de opera . Recunoscut pentru filantropia sa , a adunat bani pentru refugiati si pentru Crucea Rosie ,fiind deseori premiat pentru activitatile sale filantropice . Nascut in imprejurimile orasului Mdena, in nordul Italiei , era fiul lui Adele Venturi, muncitoare intr-o fabrica de tigarete si a lui Fernando Pavarotti, brutar si tenor amator , care l-a incurajat pe Luciano pentru a-si incepe studiile in lumea muzicii lirice canto lrico . Chiar daca Luciano vorbea cu dragoste despre copilaria sa , in realitatea a suferit numeroase privatiuni . Familia sa , desi avea resurse economice,totusi se inghesuiau patru persoane intr-un apartament de doua camere .Dupa Luciano, tatal sau avea o voce deosebita de tenor , dar a ratat sa se dedice carierei de cantaret datorita bolii de nervi pe care o avea.Al doilea razboi Mondial a fortat familia sa plece din oras in 1943 si in anul urmator ii gasim intr-o locuinta inchiriata de la un fermier dintr-un sat apropiat de Modena . Aici tanarul Luciano isi va manifesta un interes deosebit pentru agricultura . Primele influente muzicale provin de la inregistrarile tatalui sau , majoritatea erau tenori foarte in voga in acea epoca Beniamino Gigli, Giovanni Martinelli, Tito Schipa si Enrico Caruso. Fara indoiala , idolul lui Luciano a fost tenorul Giuseppe Di Stefano. Cand avea aproape noua ani a inceput sa cante impreuna cu tatal sau in corul unei mici bisericute din apropiere . De asemeni in tinerete a luat cateva ore de canto cu profesorul Dondi si cu sotia sa , dar mereu a dat prea putina importanta acestor lucruri . Dupa o copilarie normala , cu interes pentru sport (in cazul lui Luciano , pentru fotbal, mai mult ca orice ) , Luciano si-a luat licenta la Scuola Magistrale, si s-a infruntat cu dilema ce sa faca mai departe ? . Era interesat in a lua in serios cariera de fotbalist ca portar , dar mama l -a convins sa se faca profesor . Mai tarziu chiar a predat intr-o scoala primara vreo doi ani, dar in sfarsit lasa ca pasiunea pentru muzica sa prevaleze . Fiind constient de riscul pe care si-l asuma , tatal sau ii dadu consimtamantul mai mult nemultumit , dar in final a fost de acord ca Luciano sa primeasca casa si masa pana la 30 de ani , daca pana la aceasta varsta nu reuseste sa se afirme, atunci de la aceasta varsta se va intretine singur . Mentorii sai in bel canto au fost Arrigo Pola si Ettore Campogalliani. Primele sale aparitii in public au fost in corul de la Teatro de la Comuna, din Mdena, si mai tarziu in La Coral de Gioacchino Rossini, unde si-a demonstrat talentul sau . A debutat pe 29 aprilie 1961, in rolul lui Rodolfo din Boema de Puccini, pusa in scena la teatrul de opera din Reggio Emilia. Rolul lui Rodolfo ii va aduce multe satisfactii, va fi cartea lui de vizita si il va inregistra curand , avand ca partenera pe Mirella Freni sub bagheta lui Herbert von Karajan. Tot acelasi rol il va canta la La Scala dirijat fiind de Carlos Kleiber in 1979 si va fi si motivul pentru care va debuta pe Metropolitan Opera din New York in 1968 si in prima transmisie nationala televizata in 1977 de pe aceasta scena , acompaniat fiind de soprana italiana Renata Scotto. Consacrarea absoluta insa o va cucerii insa cu rolul lui Tonio din pera Fata regimentului de Gaetano Donizetti alaturi de soprana australiana Joan Sutherland, cu o arie dificila , care l-a adus pe prima pagina a lui The New York Times. La sarbatorirea centenarului teatrului din 1983 a cantat un duet din Bal mascat cu soprana afroamericana Leontyne Price. Intre 1968 si 13 martie 2004, - ultima sa aparitie pe acea a insumat 382 de aparitii metropolitane . Cu o echipa in care l-a integrat pe Joan Sutherland si pe mezzosoprana Marilyn Horne au dat la

lumina inregistrand pentru a ne darui cele mai frumoase momente vocale , cum ar fi : Lucia di Lammermoor, Fata regimentului, Traviata, Trubadurul , Rigoletto, Elixirul dragostei , I Puritani, La sonnambula, Maria Stuard, Beatrice di Tenda si Turandot (dirijat de Zubin Mehta) unde a fost auzit cantand pentru prima data Nessun dorma, arie ce va fi intens popularizata . Celebrul dirijor austriac Herbert von Karajan i-a cerut aportul pentru inregistrarea integrala a operelor : Boema , Madame Butterfly si un legendar Requiem de Verdi pe scena operei La Scala alaturi de Fiorenza Cossotto, Leontyne Price si Nicolai Ghiaurov. De asemeni a lucrat si a inregistrat pentru maghiarul Georg Solti in acelasi Requiem de Verdi, Bal mascat , micul rol de tenor italian din Cavalerul rozelor a lui Strauss si in versiunea concertistica , un rol destul de dificil pentru un tenor dramatic , Otello. Pavarotti, un tenor liric prin excelenta a cantat sporadic roluri dramatice fara a-si pune in pericol coardele vocale , si a-si pastra flexibilitatea si prospetimea vocii rezervata notelor inalte . Nu a mai fost tentat sa mai incerce alte roluri din repertoriul francez sau germann care se pretau foarte bine timbrului excelent de tenor , pana in 1982 cand obtinu un succes deosebit la Metropolitan Opera in rolul Idomeneo de Mozart, rol pe care l-a interpretat si la faimosul Festival de Glyndebourne in 1964. Dorinta sa de a apropia muzica de public si de a o face mai populara l-a facut sa inregistreze duete impreuna cu : Eros Ramazzotti, Sting, Andrea Bocelli, Liza Minnelli, Frank Sinatra, Michael Jackson, in mod inedit si cu brazilianul Caetano Veloso, argentinianca Mercedes Sosa si cu grupul de rock irlandez U2. Impreuna cu prietenii si colegii lui , tenorii spanioli : Plcido Domingo si Jos Carreras, a format trio-ul tro Cei trei tenori Pe data de 2 iunie 1988 a fost numit Cavaliere di Gran Croce Ordine al Merito della Repubblica Italiana. In viata sa personala , Luciano Pavarotti a fost un mare fan al fotbalului , pasionat de pictura si i-au placut in mod deosebit caii . Si-a unit destinul timp de 34 de ani cu Adua Verona, impreuna au avut trei fete , Lorenza, Cristina si Giuliana, dar pe 13 decembrie 2003 se casatorii a doua oara cu asistenta sa , Nicoletta Mantovani, cu 30 de ani mai tanara decat el .Cu ea a avut a patra fata , Alice. Pavarotti a fost solicitat de teatrele din intreaga lume dupa retragerea sa de la pera Metropolitan din New York, din martie 2004, unde a interpretat rolul pictorului Mario Cavaradossi din opera Tosca, de Giacomo Puccini. Din nefericire Turneul de adio a fost suspendat datorita unei inteventii la spate la inceputul anului 2006 cand se pregatea sa plece la New York , pentru a-si continua turneul de adio . Aceasta interventie a facut posibila descoperirea unei tumori maligne la pancreas . A fost operat la un spital din New York in 7 iulie 2006 si toate concertele programate au fost suspendate datorita starii precare de sanatate a artistului , cauzate de o pneomonie contractata anterior operatiei . Sfarsitul ce se apropia s-a anuntat incepand cu 8 august 2007 cand a fost spitalizat , victima a unei stari febrile , cu complicatii respiratorii, fara indoiala cu speranta de a se recupera dupa iesirea din clinica in ziua de 25 august 2007 . In ziua de 6 septembrie 2007, a murit in casa sa , cauza : cancer de pancreas . Ceremonia funerara s-a desfasurat in orasul sau natal, fiind prezenti: primul ministru al Italiei Romano Prodi, ministrul culturii Francesco Rutelli, regizorul Franco Zeffirelli si secretarul ONU, Kofi Annan. De asemeni a participat la ceremonie liderul grupului U2, Bono, si cantaretii Zucchero Fornaciari , Laura Pausini , Gianni Morandi, balerina Carla Fracci. Precum si cei doi buni prieteni ai sai : Plcido Domingo si Jos Carreras.Tenorul a fost inmormanta in cimitirul Montale Rangote in apropierea vilei sale, in afara orasului , unde erau inmormantati parintii sai .

Maria Callas

Maria Callas (n. 2 decembrie 1923, New York, SUAd. 16 septembrie 1977, Paris, Frana) este numele de artist al Ceciliei Sophia Anna Maria Kalogeropoulos, renumit sopran, considerat de unii drept cea mai mare cntrea de muzic de oper din a doua jumtate a secolului al XX-lea, denumit "La Divina" sau "Regina della lirica". Maria Callas, provenind dintr-o familie de greci imigrai n Statele Unite ale Americii, Gheorghiou Kalogheropoulos i Evangelia Dimitriades, se nate n New York la 2 decembrie 1923. n copilrie, la vrsta de cinci ani, Maria Callas este lovit de un automobil i rmne n stare de com timp de 22 de zile. Accidentul nu se soldeaz cu urmri, Maria Callas se dezvolt normal i, avnd nclinaii pentru muzic, ncepe s ia lecii de pian. n 1937, prinii se despart i mama se ntoarce mpreun cu fiica sa n Grecia. n anul urmtor, Maria este admis n Conservatorul din Atena i studiaz mai departe pianul cu Maria Trivella. n acelai timp ia i lecii de canto iar n 1939 interpreteaz n cadrul unui spectacol pentru studeni rolul lui Santuzza din "Cavalleria Rusticana" de Pietro Mascagni, obinnd Primul Premiu al Conservatorului. ncepe astfel cariera de cntrea liric a Mariei Callas, care va avea o traiectorie fulminant. ntre 1942 i 1945 interpreteaz diferite roluri pe scena Teatrului Regal de Oper din Atena n operele "Il Mercante di Venezia" de Mario Castelnuovo-Tedesco, "Fidelio" de Ludwig van Beethoven, "Der Bettelstudent" de Carl Millcker i "Tosca" de Giacomo Puccini. n 1945 se ntoarce la New York, unde obine o audiie la "Metropolitan Opera Theater", soldat ns cu un insucces. Continu s studieze pentru a-i perfeciona tehnica vocal i, n fine, prin intermediul cunoscutului impresar teatral Eddie Bagarozy, este angajat s cnte la Opera din Chicago, unde n ianuarie 1947 debuteaz n rolul principal din "Turandot" de Puccini, fr a nregistra un succes remarcabil. Revine n Italia la 27 iunie 1947, fiind nsoit de faimosul bas Nicola Rossi-Lemeni, prin intermediul cruia vine n contact cu Giovanni Zanatello, director artistic al Arenei din Verona, care tocmai era n cutare de interprei pentru stagiunea 1947. Zanatello este fascinat de vocea Mariei Callas i i ncredineaz rolul principal n opera "La Gioconda" de Ponchielli. n Verona cunoate pe Giovanni Battista Meneghini, industria bogat i mare amator de muzic, cu care se va cstori la 21 aprilie 1949, dei i separ o diferen de vrst de 37 de ani. Meneghini preia i rolul de agent teatral, asigurndu-i contactul cu cele mai importante teatre de oper din Italia. n 1948 apare pentru prima dat n rolul titular din opera "Norma" de Vincenzo Bellini pe scena teatrului din Florena, cu un succes deosebit. n repertoriul su memorabil, creaia sa din opera"Norma" va deveni un punct de reper pentru stilul Mariei Callas, interpretarea celebrei arii Casta Diva rmnnd neegalat pn astzi. n decembrie 1951 inaugureaz stagiunea liric la "Teatro alla Scala" din Milano cu opera "I vespri siciliani" de Verdi, un adevrat triumf marcat de aplauze nesfrite i de strigte de "bis". Urmeaz turnee n Italia (Verona, Veneia, Roma) i la Chicago, "Metropolitan Opera" din New York, "Covent Garden" din Londra cu operele "Lucia di Lammermoor" de Donizetti, "Aida", "Il Trovatore" i "La Traviata" de Verdi, "Norma" de Belini i altele. Celebrul ef de orchestr, Arturo Toscanini, este cucerit de vocea ei i vrea s-i ncredineze rolul titular n "Macbeth" de Verdi, dar opera nu a fost nclus n programul "Scalei". Viaa Mariei Callas se

mparte ntre diverse reprezentaii, cltorii i relaii sentimantale, uneori furtunoase, cu regizorul Luchino Visconti, directorul de scen Franco Zeffirelli, tenorul Giuseppe di Stefano. n anul 1959, este invitat de bogatul armator grec Aristotele Onassis la o croazier pe yachtul su "Christina", mpreun cu personaliti de frunte din protipendada internaional. Callas se desparte de Meneghini i devine amanta oficial a lui Onassis. A fost o pasiune "destructiv i violent", cum a fost definit de ea nsi. Onassis, gelos, o ine departe de activitatea artistic. La insistenele lui Zefirelli, reapare pe scen n 1964 cu "Tosca" la "Covent Garden" (Londra) i apoi cu "Norma" la Paris, dar vocea sa se resimte dup anii de inactivitate. nregistreaz nc un succes triumfal n 1965 cu "Tosca" la New York, dup care urmeaz declinul. La Roma este silit s ntrerup un spectacol cu "Norma" dup actul al II-lea, o reprezentaie la Londra cu "Tosca"va fi ultima sa aparie ntr-un spectacol de oper. Viaa sa privat nu este mai bun. Onassis o prsete pentru a se cstori cu Jaqueline Kennedy, vduva preedintelui american John F. Kennedy asasinat la Dallas. n 1973 mai ntreprinde un turneu mondial de concerte mpreun cu tenorul Giuseppe di Stefano, care se termin n 1974 la Sapporo n Japonia. Este ultima sa apariie n public. Maria Callas nu mai este dect umbra aceleia care fcea s delireze publicul, nu mai are simul scenic, nu m ai caracterizeaz personajele, vocea sa care ncnta cu timbrul, extensiunea vocal, culoarea i vitalitatea plin de vibraie nu mai este dect o palid amintire a performanelor din trecut. Se retrage la Paris, triete n singurtate aproape uitat de lume. Moare la 16 septembrie 1977 n vrst de 55 de ani, n circumstane nu tocmai clare. Piatra de mormnt de la cimitirul "Pre Lachaise" amintete de cine a fost Maria Callas. Pentru posteritate au rmas nregistrrile pe discuri cu vocea sa, care a dat via ntr-un mod neegalat attor personaje tragice i nefericite.