Joseph Haydn

Beethoven cdntdnd la pian,

gravurd de Jean Alexandre Alloris
Forma de sonata afost stabilita de compozitorii Clasicismului
avand urmatoarea schema:
Expozitie Punte Dezvoltare Reexpozltie Coda
T[T2 motive din T [ T[ T2
motive din T [ T 2
motive din T2
,
motive din punte
(uneori)
Audiaza si memoreaza tema Marsului alia turea din So-
nata pentru pian In La major deMozart.
Asculta in salile de concert sonate si urmareste structura
primei parti asonatelor.
7. 4. Concertul clasic
ConcertuI este 0lucrare muzicala scrisa pentru un instrument
solist si orchestra, in care solistul isi demonstreaza virtuozitatea
interpretativa.
Structura concertului c1asiceste tripartita (in trei parti):
Partea I Partea II Partea III
"'-
Allegro Adagio Allegro
(Andante) (presto)
forma de Sonata forma deRondo
cu Cadenta forma deLied Sonata
inainte de Coda Variatiuni (uneori
cu 0Cadenta)
Cei trei mari compozitori c1asici vienezi, J oseph Haydn,
Wolfgang Amadeus Mozart si Ludwig van Beetho en au dezvoltat ~i
perfectionat forma concertului instrumental. Mozart, inspecial, acompus
un numar de 24 de concerte pentru pian si orchestra si sapte concerte
pentru vioara si orchestra, in care astabilit si notat in partitura locul si
continutul Cadentelor: Pana lael, cadentele eraumomente dedesfasurare
solistica in care interpretul improviza pentru a-si arata tehnica instru-
mentala. Mozart fixeaza cadentele legandu-le de continutul tematic si
expresiv al tematicii concertului.
Concertul pentru pian sl orchestra in Lamajor

- partea 1-
Tema 1 . Wolfgang Amadeus Mozart
f#~; legF
Tema2
- partea aII-a-
~
Adagio . ~~
. . =~!j:=="~ !f } I
r- ~J ~
~
Presto
f#=r*~
- partea aIn-a-
-" \
"'Unnare~te si intoneaza (cu vocaliza) temele concertelor
prezentate.
Defineste genul si forma de concert.
Ce concerte ai mai audiat in salile de concert?
Audiaza Concertul pentru pian si orchestra nr.5
"Imperialul" de Beethoven si Concertul pentru vioard si
orchestra nr.3 de Mozart.
Ganduri despre muzlca
Concertul instrumental, cu spectaculoasa lui inflorire in
creatia compozitorilor de la sfasitul sec. al XVI I -lea ~i prima jumatate a
secolului urmator,ajunsese la transforrnari importante, atat in arhitectura
lui - prin atributele expresive aduse de sonata, de curand aflrmata- cat
~i in raporturile existente intre solist ~i orchestra. ln momentul in care
apare miracolul Mozart,incepuse dominatia acompaniamentului orches-
tral, solistul cucerind cu greu un rol principal in dezvaluirea muzicii.
loana $tefanescu, 0istorie a muzicii universa/e, Vol. I I ,Editura
Fundatiei culturale rornane, 1996,pag. 191
Mozart cdntdnd Lapian
impreunii cu sora sa, Nannerl,
picturd din 1780
Familia Mozart, picturd de Johann
Nepomuk delia Croce, 1781
Anna Maria
Mozart, mama
compozitorului
Leopold Mozart,
tatal
compozitorului
Mozart, portrete din diferite
etape ale vietii sale
Ist oria cul t urii universal e
Wolfgang Amadeus Mozart (1756, Salzburg - 1791, Viena).
Tadil sau, Leopold, eraviolonist inorchestra Curtii. Muzician ~ipedagog
priceput, Leopold si-a pregatit copiii,pe Wolfgang Amadeus ~ipe sora acestuia,
Marla-Anna, pentru cariera muzicala. Constient deprecocitatea muzicala afiului
sau, tatal i-aorganizat concerte ~itumee de concert in Salzburg, inAustria, ~iin
Europa (Paris, Londra, F rankfurt, Bruxelles, Milano, Roma, Bologna). Creatia
lui Mozart este strsns J egatAde viata sa ~i poate fi urmarita pe parcursul a trei
perioade:
1. Cea a copilariei ~i adolescentei - brazdatd de tumee ~i popasuri
prelungite inEuropa (1763-1773), unde aputut cunoaste stiluri diverse (german,
francez, italian), pe care le-a asimilat creator.
2. Cea a tineretii traite la curtea arhiepiscopului de Salzburg (1773-
'1
1781).
3. Cea a ultimului deceniu de viata, la Viena (1781-1791).
A tnceput sacompunii din primii ani ai copilariei fiind recunoscut caun
fenomen, concertand si improvizand in public de la varsta de 6 ani. in
peregrinarile sale aintrat in contact cu arta componistica amarilor compozitori
ai vremii: Lully, Couperin, Rameau, J ohann Christian Bach (fiul lui J ohann
Sebastian Bach), mindel; it impresioneaza operele lui Gluck, studiaza compozitia
si contrapunctul dupa tratatul lui J ohann F ux, ia lectii de canto. In 1781 se
stabileste laViena si-l va cunoaste pe "papa Haydn".
Creatia lui Mozart, care sintetizeaza toate stilurile ~i genurile epocii
sale cuprinde: serenade ~i divertismente, sonate ~i arii, trio-uri, cvartete, coneerte
si simfonii, opere ~i drame muzieale, un Requiem (ultima sa lucrare, ramasa
neterminata si finisata de un discipol al sau).
Unele dintre simfoniile sale poarta denumiri in functie de orasul in care
au fost create (Simfonia Praga); renumite sunt cele inscrise in trilogia finala,
simfoniile nr. 39,40 si 41 (aceasta dinurma denumita Simfonia Jupiter). Creatia
de opera euprinde: La finta semplice (1767), urmata de Bastien si Bastienne,
Mitridate (prezentata la Milano, 1770), Idomeneo (prezentata cu sueces la
Miinchen, 1781). Din ultima perioada a vietii, dateaza cele mai cunoseute din
operele sale: Riipirea din Serai, Don Giovanni (reprezentata inpremiera cuenorm
succes laPraga, 1788), Nunta lui Figaro, Cosi fan tutte, Flautul fermecat.
Din ce in ee mai sarac, din ce in ce mai bolnav, eu 0sotie care nu l-a
lnteles ~i nu i-a apreciat geniul muzical, Mozart se stinge din vialii in mizerie,
singur in camaruta sa saracaeioasli din Viena, in iama anului 1791 (5 dec.).
.~
7.5. Simfonia clasica
Simfonia este0lucrare orchestrala fermata dinpatru parti ample,
in miscari diferite : Allegro, Andante, Allegretto, Presto.
Simfooia Dr. 40in sol minor
- parteal-
Wolfgang Amadeus Mozart
Structura Simfoniei nr.40
Partea I Allegro molto
Plirtile Miscarea F erma
- -
Partea II Andante sonata
Partea m Allegretto
Partea IV Allegro assai
Iq ultimele sale simfonii (nr.39AOAl), Mozart ~mplifica
dramatismul ~ilargeste forma. Ultima parte (aIV-1:i) aSirnJi'lf/if;j nr.41 se
desfasoara in stil fugat.
Ganduri des pre muzica
Exista un caracter miraculos al muzicii lui Mozart. Daca 0
expticafie a miracolului exista, ea consta in concordanta profunda intre
racterul operei i sufletul celui care a creat-o. Mintea. urechea.
nsibilitatea, calitatea inspiratiei erau ale unui geniu r~it din cornun.
Oar sufletul era doar aceta al unui om; al unui om care a tiut,in chip
'lliraculos. sa puna geniul in slujba acelui suf(et.
Antoine Golea, Musics din naapteq timp(.J(,i/eJ(~fI~ in ?Qril(!Jnoi,
vol. 1,I ;qitufl Mu~i~ala, 19~7,pa9. 300
Micul Mozart impreund cu tatdl si cu
sora sa, tabIou de Carmontelle
Simfonia Dr..41 in Do major
Wolfgang Amadeus Mozart
~ Allegro vivace
~(~~~ ' ~~r
f P
s -'.:.. vn- A. I ..
--lm.ODI33 - --8 In ..t3 major
Partea aII-a
Ludwig van Beethoven
Reproducere dupd sculptura
in bronz, reprezentdndu-l pe
Beethoven, realizaui de
E. 1. Hahnel, Muzeul din Dresda
Beethoven aduce inovatii in forma simfoniei, inlocuind partea a
III-a, Menuetul, cu Scherzo (Scherzo-Trio-Scherzo). De asemenea,
formele celorlalte parti au dezvoltari mult mai ample, reusind sinteze
intre forma desonata si cele de lied, rondo, variatiuni, fuga.
Audiaza simfoniile de Mozart si Beethoven ~i memoreaza
temele principale.
Care sunt partile unei simfonii?
inceparti ale simfoniei seintalneste forma de sonata?
Audiaza simfoniile Ceasornicul si Surpriza deHaydn.
Ganduri despre muzica
Unul dintre aspectele cele mai uluitoare ale lui Beethoven este faptul ca
foloseste tacerea, Pauzele sale sunt printre cele mai pregnante viduri
din univers: ca ~i golurile din spatiu, sunt pline de puterea tensiunii
magnetice pusa in evidenta de masa fiecarul corp ceresco Asemenea
pauze, pentru muzica, sunt esentlale. Cand I e experimentam, simtim
prezenta pulsului, iar felul in care continua muzica este minunat. Fraza
urmatoare nu trebuie sa vina nici prea devreme, nici prea tarziu, caci
efectul magic se pierde, lumina tacerii fiind predeterminata ~i fatala,
Yehudi Menuhin, Muzica omului, Editura Muzicala, 1984,pag. 98
Ist oria cul t urii universal e
Ludwig van Beethoven (1770, Bonn - 1827, Vieoa).
Bunicul si tatal sauaufast muzicieni, iar micul Ludwig ainceput muzica
sub indrumarea tatalui sau care, dupa modelul eopilului genial Mozart, ar fi
dorit sa faca ~i din fiul sau un fenomen.
Sub teroarea tatalui sau, copilaria Iui Beethoven afost chinuita, De Ia
acesta ainvatat insa clavecinul, vioara ~i primele notiuni de armonie ~i tehniea
acompozitiei. A studiat orga cu eei mal buni organisti din Bonn. La varsta de
8ani a sustinut primul concert public. La 12 ani adevenit ajutorul ~isuplinitorul
profesorului sau Neefe, ca organist al Curtii.
Ca autodidact, Beethoven s-a apropiat de teatrul lui Shakespeare,
Voltaire, Beaumarchais, Moliere s.a., de operele italiene semnate de Pergolesi,
Piccini, Salieri, de compozitorii francezi Gretry, Philidor si germanii Keiser,
Hiller, Neefe. A cunoscut literatura antica greaea (Odiseea de Homer), poezia
$1proza clasica germane, indriigindu-i peGoethe ~iSchiller, care i-au imbogatit
fondul sufletesc. Un sustinator al sau ~i prieten afost contele Waldstein, caruia
i-a dedicat Sonata pentru pian op. 53. in 1792 se stabileste la Viena, unde il
cunoaste pe Haydn care ii devine profesor. in atmosfera muzicala a Vienei,
Beethoven i i reia studiul cu cei mal cunoscuti profesori ai vremii ~i intreprinde
tumee deconcerte laPraga, Budapesta ~i Berlin, cunoscand 0perioada deglorie
capianist. Unadintre elevele sale, decare seindriigoste~te - Giulietta Guicciardi
- ii inspira muzica Sonatei pemru pian op. 27 m: 2, eunoseuta sub titlul de
Sonata lunii.
Inanul 1799 scrie prima sasimfonie ~iprimul sau concert pentru pian,
ambele in tonalitatea Do major. Acum incep sa aparii primele simptome ale
surzeniei care se va instala mai tarziu.
Din creatia sa, cele mai cunoscute sunt cele 9simfonii, unele dintre ele
purtand titluri programatice iSimfonia a Ill-a. Eroica, Sim/onia. a V-a, A
destinului, Simfonia a VI-a, Pastorala, Sim/onia 0 IX-a. Odo bucurieiy; 5
concerte pentru pian si orchestra, al cincilea cunoscut sub titlulImperiolul; 17
cvartete de coarde; 32 de sonate pentru pian (unele cu subtitluri: Aurora,
Patetica, Appassionata, Les adieux); sonatele pentru vioara ~i pian; opera
Fidelia, Missa solemn is etc. Beethoven sestinge din viata la26 martie 1827, la
Viena.
Perioada clasicismului muzical se ineheie cu Ludwig van Beethoven,
dupa ce Haydn si Mozart i-au statuat earacteristicile :i estetica de bazii prin
exemplara lor creatie. Incompozitiile lui Beetho en, in afara deafirmarea unor
intentii programatice directe, sunt ilustrate cu 0exceplionalii tarie natura
sentimentelor ~i intensitatea lor: eroicul, patetieul, pasiunea, iubirea, revolta
etc. Prin aceste tendinte, muzica lui Beethoven prefigureaza epoca
romantismului muzical.
Johann van
Beethoven, tatdl
compozitorului
Maria
Magdalena van
Beethoven, mama
.,.
. Portrete ale compozitorului
Bonn, casa memoriald
Portretul
Giuliettei
Guicciardi
Beethoven in vizitd la Mozart