Isus a facut cunoscut n felul acesta lui Petru cum urma sa moara ; chiar i preciza

se ca va ntinde minile pe cruce. Invita apoi din nou pe ucenicul Sau : "Vino dupa
Mine". Petru n-a fost descurajat de aceasta descoperire. Era gata sa sufere oric
e fel de moarte pentru Domnul sau.
Pna aici Petru cunoscuse pe Isus dupa trup, dupa cum multi l cunosc astazi ; dar nu
uia sa fie mai departe marginit la atta. El nu-L mai cunostea asa cum l cunoscuse
din legaturile pe care le avusese cu El n cele pamntesti. l iubise ca Om, ca pe un n
vatator trimis de cer ; acum l iubea ca pe Dumnezeu. nvatase ca pentru el , Hristo
s era totul n tot. Acum, era gata sa ia parte la misiunea Domnului plina de sacri
ficiu. Cnd n cele din urma a fost dus la cruce, dupa nsasi cererea lui a fost rasti
gnit cu capul n jos. Socotea ca este prea mare cinstea sa sufere la fel ca Domul l
ui.
Cuvintele adresate lui Petru : "Vino dupa Mine" , erau pline de nvatatura. nvatatura
asta era data nu numai cu privire la moarte, dar si cu privire la orice pas facu
t n viata. Pna aici, Petru fusese nclinat sa lucreze independent. ncercase sa faca p
lanuri pentru lucrarea lui Dumnezeu, n loc de a astepta sa urmeze planul lui Dumn
ezeu. Dar nu putea sa cstige nimic lund-o la fuga naintea Domnului. Isus l ndemna : "
Vino dupa Mine". Nu alega naintea Mea. Asa nu vei avea sa dai singur piept cu ost
ile lui Satana. Lasa-Ma sa merg Eu naintea ta si nu vei fi nfrnt de vrajmas.
Pe cnd Petru mergea alaturi de Isus, a vazut pe Ioan ca i urmeaza. A avut atunci dor
de a cunoaste viitorul acestuia, si "a zis lui Isus : 'Doamne, dar cu acesta ce
va fi ?' Isus i-a raspuns : 'Daca vreau ca el sa ramna pna voi veni Eu, ce-ti pas
a tie ? Tu vino dupa Mine !'" Petru ar fi trebuit sa se gndeasca la un lucru, si
anume ca Domnul i-ar fi descoperit tot ce i-ar fi fost lui de folos sa stie. Dat
oria fiecaruia este de a urma pe Hristos, fara sa se nelinisteasca n zadar de a s
ti ce lucrare a fost ncredintata altora. Spunnd despre Ioan : "Daca vreau ca el sa
ramna pna voi veni Eu", Isus nu dadea asigurare ca ucenicul acesta va trai pna la
a doua venire a Domnului. El nu a facut dect sa afirme puterea Sa suprema, si chi
ar daca ar fi voit sa faca lucrul acesta, n-ar fi afectat cu nimic lucrarea lui
Petru. Att viitorul lui Ioan ct si al lui Petru erau n minile Domului lor. De la fie
care se cerea sa fie ascultator n a-L urma.
Cti oameni nu fac si astazi la fel ca Petru ! Ei se intereseaza de treburile altora s
sunt nerabdatori sa stie care le este lucrarea, n timp ce sunt n primejdie sa-si pa
raseasca propria lor lucrare . Datoria noastra este sa privim la Hristos si sa-L
urmam. Vom vedea greseli n viata altora si lipsuri n caracterul lor. Firea omenea
sca este nvaluita de slabiciuni. Dar n Hristos vom gasi desavrsirea . Privind la El
, vom fi si noi transformati.
Ioan a trait pna la adnci batrneti. A trait n timpul distrugerii Ierusalimului si
irii templului maret - o prenchipuire a nimicirii finale a lumii. Pna n ultimele cl
ipe, Ioan a urmat pe Domnul sau ndeaproape. Povara marturiei lui catre biserica e
ra: "Prea iubitilor, sa ne iubim unii pe altii"; "cine ramne n dragoste, ramne n Dum
nezeu, si Dumnezeu ramne n ei". 1 Ioan 4,7.16.
Nu cautati greselile altora
Urmatorul set de porunci dat de Isus urmasilor Sai se refera la pacatul de a jud
eca si de a cauta greseli:
Nu judecati, ca sa nu fiti judecati. Caci cu ce judecata judecati, veti fi judeca
ti; si cu ce masura masurati, vi se va masura. De ce vezi tu paiul din ochiul fr
atelui tau, si nu te uiti cu bagare de seama la brna din ochiul tau? Sau, cum pot
i zice fratelui tau: Lasa-ma sa scot paiul din ochiul tau, si, cnd colo, tu ai o brn
a ntr-al tau? Fatarnicule, scoate nti brna din ochiul tau, si atunci vei vedea deslu
sit sa scoti paiul din ochiul fratelui tau (Mat. 7:1-5).
Desi n acest pasaj Isus nu i-a acuzat direct sau indirect pe farisei si carturari
, ei erau cu siguranta vinovati de acest pacat i aduceau Lui nvinuiri.
Ce anume a vrut Isus sa spuna prin acest avertizment mpotriva judecarii altora?
n primul rnd, sa analizam ce nu a vrut sa spuna. Nu a vrut sa spuna ca nu trebuie
sa discernem si sa facem delimitari fundamentale referitoarea la caracterul oame
nilor ca urmare a observarii actiunilor acestora. Acest lucru este destul de cla
r. Imediat dupa aceasta sectiune, Isus si instruieste ucenicii sa nu arunce marga
ritare naintea porcilor sau sa dea cinilor lucruri sfinte (vezi 7:6). n mod evident
vorbea despre anumite categorii de oameni la figurat, referindu-se la ei ca la
porci si cini, oameni care nu aprecieaza valoarea lucrurilor sfinte, a perlelor, ca
re li se ofera. Acestia sunt fara ndoiala cei nemntuiti. Si evident, ca sa mplinim
aceasta porunca trebuie sa judecam daca oamenii sunt porci sau cini.
Mai mult, Isus le-a spus pe scurt urmasilor Sai cum i pot judeca pe nvatatorii fal
si, lupi mbracati n haine de oi (vezi 7:15), examinndu-le roadele. Este clar ca, pent
ru a ne supune instructiunilor lui Isus, trebuie sa analizam stilul de viata al
oamenilor si sa judecam.
La fel le-a spus si Pavel credinciosilor corinteni:
Ci v-am scris sa n-aveti nici un fel de legaturi cu vreunul care, macar ca si zic
e frate, totusi este curvar, sau lacom de bani, sau nchinator la idoli, sau defaima
tor, sau betiv, sau raparet; cu un astfel de om nu trebuie nici sa mncati (1 Cor.
5:11).
Pentru a mplini aceasta indicatie este nevoie sa examinam modul de viata al oamen
ilor si sa i judecam pe baza a ceea ce observam.
Apostolul Ioan a spus, de asemenea, ca putem face usor deosebire ntre copiii Domn
ului si copiii diavolului. Observndu-le viata devine evident cine este mntuit si c
ine nu (vezi 1 Ioan 3:10).
Astfel stnd lucrurile, a descoperi caracterul omului prin examinarea actiunilor s
ale si a judeca daca apartine lui Dumnezeu sau diavolului nu este pacatul judeca
tii asupra caruia atragea Isus atentia. Atunci ce a vrut Isus sa spuna?
Observa ca Isus vorbea despre a gasi greselile mici, paiele, unui frate (remarca c
a Isus a folosit cuvntul frate de trei ori n acest pasaj). Isus nu ne atentiona sa
nu judecam daca oamenii sunt necredinciosi prin analizarea greselilor evidente,
asa cum ne va nvata chiar n aceasta predica. Acestea sunt instructiuni despre cum
ar trebui sa i trateze crestinii pe crestini. Nu ar trebui sa si gaseasca greseli
mici unul altuia, cu att mai mult cu ct ei nsisi sunt orbi fata de greselile perso
nale mai mari. n acest caz sunt ipocriti. Asa cum a spus o data Isus unei multimi
de judecatori ipocriti: Cine dintre voi este fara pacat, sa arunce cel dinti cu p
iatra n ea (Ioan 8:7).
Apostolul Iacov, a carui epistola este de multe ori o paralela a predicii de pe
munte, a scris, de asemenea: Nu va plngeti unii mpotriva altora, fratilor, ca sa nu
fiti judecati: iata ca Judecatorul este chiar la usa (Iacov 5:9). Poate ca acest
verset ne ajuta sa ntelegem ceva mai mult din lucrarile asupra carora a atras Is
us atentia gasirea geselilor fratelui credincios si apoi raspndirea acestora, plngn
du-ne unii de altii. Acesta este unul dintre cel mai des ntlnite pacate din biseri
ca, iar cei care sunt vinovati se pun n pozitia periculoasa de a fi judecati. Cnd
vorbim mpotriva fratelui nostru credincios, aratndu-le si altora greselile acestui
a, ncalcam regula de aur, deoarece nu dorim sa ne vorbeasca si pe noi altii de ra
u n absenta noastra.
Putem sa abordam cu dragoste greseala unui frate sau unei surori, dar numai cnd p
utem face acest lucru fara sa fim ipocriti, cu alte cuvinte convinsi ca noi nu s
untem vinovati (sau mai vinovati) de acelasi pacat ca al celui/celei pe care l/o
confruntam. Totusi, este doar o pierdere de timp daca facem acelasi lucru cu un
necredincios, care pare a fi vizat n versetul urmator. Isus a spus:
Sa nu dati cinilor lucrurile sfinte, si sa nu aruncati margaritarele voastre nainte
a porcilor, ca nu cumva sa le calce n picioare, si sa se ntoarca sa va rupa (Mat. 7
:6).
De asemenea, exista un proverb care spune: Nu mustra pe cel batjocoritor, ca sa n
u te urasca; mustra pe cel ntelept, si el te va iubi! (Prov. 9:8). Cu alta ocazie,
Isus le-a spus ucenicilor sa si scuture praful de pe picioare mpotriva celor care
resping Evanghelia. De ndata ce sunt identificati cinii, ca urmare a neaprecierii a
devarului, Dumnezeu nu doreste ca slujitorii Lui sa si piarda vremea ncercnd sa i ev
anghelizeze, n timp ce altora nu li s-a dat nca aceasta posibilitate.
Cum ti privesti colegii ?
( Luni, 16 Ianuarie, 2006 )
Russel Dalby, a lucrat n acelasi birou al unei biserici de cnd s-a angajat si pna a
iesit la pensie. n fiecare zi se ntlnea cu aceiasi oameni si cu aceleasi responsab
ilitati de serviciu . n tot acest timp slujba sa putea sa devina o rutina , iar a
tmosfera vietii lui sa ajunga monotona . Pentru el nsa fiecare zi aducea ceva nou
. Deoarece a hotart sa fie mai aproape de colegii sai n timp ce le urmarea viata n
detaliu, a nceput sa noteze zilele lor de nastere si zilele n care aniversau ocazi
i deosebite.
Dupa aceea folosea aceste ocazii pentru a crea un eveniment asupra caruia erau c
oncentrati ntreaga zi. A notat apoi problemele pe care le avea fiecare dintre col
egii lui si a nceput sa-i ajute ncurajndu-i si rugndu-se pentru ei. La nceputul fieca
rei zile aveau o problema pentru care se rugau mpreuna.
Aceste preocupari au facut ca atmosfera biroului sa fie calda si plina de armoni
e. Fiecare dorea sa vina la servici cu mare bucurie. Cnd Russel pleca n concediu s
au cnd a fost internat pentru cteva saptamni, ardea de nerabdare sa se ntoarca la se
rvici. El traia cea mai mare bucurie cnd i vedea pe colegii lui asteptndu-l . Pentr
u Russel , cea mai mare problema a fost ziua pensionarii. Daca unii asteapta ziu
a pensionarii pentru a scapa de servici si de colegii care au ajuns sa le fie po
vara, pentru Russel ziua pensionarii a fost cea mai grea zi din viata . Toti col
egii l-au ncurajat cu dragoste , l-au sarbatorit si i-au multumit pentru ca le-a
facut zilele de servici sa fie placute , iar timpul petrecut mpreuna o adevarata n
altare.
Si acum dupa multi ani de pensie , Russell si mai aminteste zilele de nastere ale
colegilor sai si se roaga pentru problemele lor. Russel este exemplul unui om a
lui Dumnezeu care a stiut sa faca diferenta , pentru ca i-a privit pe colegii s
ai cu alti ochi !