Educarea Auzului Muzical - Modul de Studiu 2

ACADEMIA DE MUZICĂ ”GHEORGHE DIMA”
CLUJ-NAPOCA
D.I.D.F.R.
EDUCAREA AUZULUI
MUZICAL
MODUL DE STUDIU 2
PENTRU STUDII UNIVERSITARE

PRIN ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI
FRECVENȚĂ REDUSĂ
1
2
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................................... 5
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.1 – TRISONURILE ................................ 6
Lecția 1. Acordurile de 3 sunete .................................................................... 7
Lecția 2. Perceperea şi intonarea acordurilor de 3 sunete în stare directă şi
poziţie strânsă ................................................................................................. 8
Lecția 3. Perceperea şi recunoaşterea armonică a celor 4 acorduri (major, minor,
micşorat, mărit) în stare directă şi poziţie strânsă .......................................... 10
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 2 – FORMAȚIUNI SONORE – CLUSTER
......................................................................................................................... 17
Lecția 4. Formaţiuni sonore – cluster ............................................................ 18
Lecția 5. Clustere de trei sunete (două intervale) diatonice ........................... 19
Lecția 7. Clustere de terţă şi secundă ............................................................ 21
Lecția 8. Clustere de secundă şi cvartă .......................................................... 23
Lecția 9. Clustere de cvartă şi secundă .......................................................... 24
Lecția 10. Clustere de secundă şi cvintă ........................................................ 25
Lecția 11. Clustere de cvintă şi secundă ........................................................ 26
Lecția 12. Clustere de secundă şi sextă ......................................................... 27
Lecția 13. Clustere de sextă şi secundă ......................................................... 28
Lecția 14. Exerciții.......................................................................................... 29
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ ................................................................... 39
3
4
INTRODUCERE
Procesul dezvoltării auzului muzical pentru o carieră artistică este preocuparea

fundamentală a pedagogiei muzicale în general, şi a disciplinei Teorie-Solfegiu-Dictat în
special.
Tradiţia şcolii muzicale româneşti de mai mult de 100 de ani, formată prin preluarea
concepţiei şi terminologiei vest europene (franceză-italiană în principal, pe de o parte, şi
austro-germană, pe de altă parte) s-a axat exclusiv pe formarea auzului aservit muzicii tonal-
funcţionale (barocă, clasică şi romantică), închizând în bună măsură evoluţia către muzicile
secolului XX axate pe alte principii intonaţionale decât cea tonal-funcţională.
Dar în zilele noastre, se resimte tot mai acut această rămânere în urmă, pe măsură ce în
secolul XXI accentul începe să se mute pe alte muzici, adică cele neglijate în secolul XX, şi
mai ales pe noile muzici cu perspective electronice.
Iată de ce se pune problema unei noi atitudini didactice, prin care să se statueze o nouă
modalitate de educaţie a auzului, bazată pe un proces de structurare ce-l va face adecvat
oricărei muzici actuale şi viitoare.
Acest proces va fi încadrat într-un nou sistem, conceput pe căile naturale ale percepţiei
şi configurării conştiente muzicale.
5
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR.1 -
TRISONURILE
Cuprins
Obiectivele unității de învățare ................................................................................................................... 6

Lecția 1. Acordurile de 3 sunete ................................................................................................................... 7
Lecția 2. Perceperea şi intonarea acordurilor de 3 sunete în stare directă şi poziţie strânsă ......................... 8
Lecția 3. Perceperea şi recunoaşterea armonică a celor 4 acorduri (major, minor, micşorat, mărit) în stare directă
şi poziţie strânsă ............................................................................................................................................ 10
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare ....................................................................................... 16
Lucrare de verificare ...................................................................................................................................... 16
Bibliografie minimală .................................................................................................................................... 16
Obiectivele unității de învățare
În urma parcurgerii Unităţii de învăţare nr. 1 – Trisonurile – veţi dobândi următoarele

competenţe:
- Veţi cunoaşte principalele caracteristici ale acordurilor de trei sunete;
- Veţi putea percepe şi intona acordurile de trei sunete în stare directă şi poziţie strânsă;
- Veţi şti răsturnările acordurilor;
- Veţi putea percepe şi recunoaşte cele patru acorduri (major, minor, micşorat, mărit) în
stare directă şi poziţie strânsă, interpretate în manieră armonică
6
Lecția 1
Acordurile de 3 sunete
Acordurile de trei sunete (trisonurile) reprezintă conţinutul propriu-zis al creaţiei

muzicale culte începând cu secolul al XIV-lea şi până în secolul XX (XIV-XVI Renaştere;
XVII-XIX Baroc, Clasicism, Romantism).
Deşi s-ar crede că, trăind permanent în ambianţa armonică, orice muzician aude şi
stăpâneşte toată structura acordică conţinută de operele muzicale, adevărul este dezamăgitor.
Majoritatea absolvenţilor de şcoli, licee şi universităţi de muzică nu „ştiu” ce aud, ci merg pe
fluxul sonor la fel ca omul de rând. Cultura conştientă, mai ales auditivă, a armoniei, este o
lipsă considerabilă a educaţiei muzicale din zilele noastre. Şi această lipsă este şi mai acută în
raport cu evoluţia acestei armonii în secolul XX, o adevărată explozie sonoră pe care însă
pedagogia muzicală a ignorat-o şi a marginalizat-o, dar care în zilele noastre începe să se
impună şi noile generaţii de muzicieni trebuie să o asimileze.
Aşadar, conceperea unei modalităţi metodice de formare a unei culturi auditive şi o
practică didactică responsabilă de structurarea conştientă a acestei culturi este iminentă.
Organizarea însuşirii problematicii acordurilor (trisonurilor) în cadrul Modulului I se va
realiza pe două paliere:
1. Perceperea şi intonarea melodică a celor patru acorduri: major (M), minor (m),
micşorat (-) şi mărit (+) în stare directă şi poziţie strânsă.
2. Perceperea şi recunoaşterea armonică a acordurilor major (M), minor (m), micşorat (-
) şi mărit (+), în stare directă şi poziţie strânsă.
Abordarea acordului de trei sunete cu începătorii în studiul muzicii reprezintă etapa cea
mai importantă şi decisivă pentru viitoarea evoluţie în formarea auzului de muzician, întrucât
muzica acordică înseamnă 700 de ani de creaţie cultă, cuprinzând perioada de 300 de ani a
Renaşterii (secolele XIV-XVI) şi apoi cea a Barocului, Clasicismului şi Romantismului
(secolele XVII-XX), mai întâi în Europa, apoi din întreaga lume. Complexitatea armonică,
mai ales cea din secolul XIX presupune eforturi îndelungate pentru a fi însuşită auditiv, şi nu
numai tehnic-teoretic prin lucrul cu acordurile şi înlănţuirea lor. Se poate afirma în zilele
noastre că 90% din muzicieni nu percep conştient auditiv procesul succesiunii acordurilor,
nici chiar la nivelul armoniei diatonice. Faptul se datorează modului defectuos al educaţiei
auditive în şcoală, prin neglijarea culturii armonice a auzului muzical conştient, la disciplina
Teorie-solfegiu-dictat.
Iată de ce momentul de început al formării auzului armonic reprezintă o mare
responsabilitate pentru profesor şi o angajare la fel de responsabilă a elevilor, care trebuie să
devină conştienţi de importanţa dezvoltării auzului vertical.
Modulul I se va structura pe două direcţii:
1. Perceperea şi intonarea melodică a acordurilor formate din sunete naturale, în stare
directă şi poziţie strânsă.
2. Perceperea armonică a acordurilor formate din sunete naturale, în stare directă şi
poziţie strânsă.
7
Lecția 2
Perceperea şi intonarea acordurilor de 3 sunete în stare directă şi poziţie
strânsă
III.1.1. Perceperea şi intonarea liberă: profesorul cântă la instrument acordul arpegiat
(melodic) şi solicită elevilor (în grup sau individual) să cânte acordul respectiv (cu silabele la-
la-la sau ta-ta-ta, na-na-na) şi să-şi fixeze în ureche (conştient) sonoritatea structurată a
fiecărui din cele 4 acorduri.
Pentru a conştientiza fenomenul, profesorul va desface în componente acordurile,
pornind de la fiecare din cele 3 sunete ale acordurilor.
Exerciţiul 1 – de la baza acordului (repetare liberă)
Exerciţiul 2 – de la vârful acordului (repetare liberă)
Exerciţiul 3 – de la mijlocul acordului (repetare liberă)
Exersarea va continua prin mutarea acordurilor (de către profesor la instrument mai sus
sau mai jos având grijă ca intonarea să se menţină în cadrul ambitusului vocal).
De exemplu:
Exerciţiul 4 – perceperea, intonarea şi recunoaşterea liberă a acordurilor singulare

8
Exerciţiul 5 – perceperea, intonarea, recunoaşterea şi denumirea cu note, după un sunet
dat, a acordurilor, date de profesor.
9
Lecția 3
Perceperea şi recunoaşterea armonică a celor 4 acorduri (major, minor,
micşorat, mărit) în stare directă şi poziţie strânsă
III.2.1. Perceperea şi recunoaşterea liberă: profesorul cântă la instrument acordul
simultan şi elevul spune felul acordului.
Exerciţiu 1
III.2.2. Perceperea, recunoaşterea şi numirea sunetelor după reperul oferit de profesor

(sunet de bază, vârf, mijloc sau sunetul la)
Exerciţiul 1
10
Exemple muzicale
1.
2.
3.
11
4.
5.
12
6.
7.
8.
13
9.
10.
14
Test de autoevaluare
Test 1
1. Câte tipuri de acorduri (formate din terţe) de trei sunete există?

a. 3
b. 4
c. 5
2. Ce înseamnă un acord mărit?
a. Un acord mai mare
b. Un acord format din mai mult de trei sunete
c. Un acord alcătuit din două terţe mari
3. Cum se notează un acord micşorat?
a. m
b. –
c. :
15
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Test 1
4. Câte tipuri de acorduri (formate din terţe) de trei sunete există?

d. 3
e. 4
f. 5
5. Ce înseamnă un acord mărit?
d. Un acord mai mare
e. Un acord format din mai mult de trei sunete
f. Un acord alcătuit din două terţe mari
6. Cum se notează un acord micşorat?
d. m
e. –
f. :
Lucrare de verificare
Lucrare 1
1. Scrieţi toate tipurile de acorduri de trei sunete, în toate răsturnările, pornind de pe sunetul
fa.
2. Scrieţi toate acordurile pe care le regăsim în tonalitatea Do Major şi la minor armonic
Bibliografie minimală
1. Bailey, Alice Anna, Trattato di Magia Bianca o la via del discepolo, Bocca, Milano, 1951,
“Regola numero undici”
2. Bindel, Eugen, Mistica numerelor, O cercetare asupra elementelor spirituale ale lumii, Ed.
Herald, Bucureşti, 2008
3. Birge, John Kinsley, The Bektashi Order of Dervishes, Londra, 1937
4. Boncompagni, Solas, Lumea simbolurilor: numere, litere şi figuri geometrice, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 2004
5. Dănceanu, Liviu, Introducere în epistemologia muzicii, Editura Muzicală, 2003, București
6. Duţică, Gheorghe, Fenomenul polimodal în viziunea lui Olivier Messiaen, Ed. Artes, Iaşi,
2003
16
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE NR. 2 –
FORMAȚIUNI SONORE – CLUSTER
Cuprins
Obiectivele unității de învățare ............................................................................ 17

Lecția 4. Formaţiuni sonore – cluster ........................................................................................................... 18
Lecția 5. Clustere de trei sunete (două intervale) diatonice ........................................................................... 19
Lecția 7. Clustere de terţă şi secundă ........................................................................................................... 21
Lecția 8. Clustere de secundă şi cvartă ......................................................................................................... 23
Lecția 9. Clustere de cvartă şi secundă ......................................................................................................... 24
Lecția 10. Clustere de secundă şi cvintă ....................................................................................................... 25
Lecția 11. Clustere de cvintă şi secundă ....................................................................................................... 26
Lecția 12. Clustere de secundă şi sextă ........................................................................................................ 27
Lecția 13. Clustere de sextă şi secundă ........................................................................................................ 28
Lecția 14. Exerciții ........................................................................................................................................ 29
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare ....................................................................................... 38
Lucrare de verificare ...................................................................................................................................... 38
Bibliografie minimală .................................................................................................................................... 38
Obiectivele unității de învățare

În urma parcurgerii unităţii de învăţare nr. 2 – Formaţiuni sonore-cluster – veţi dobâdi
următoarele competenţe:
- Veţi cunoaşte principalele caracteristici ale formaţiunilor sonore de tip cluster
- Veţi aprofunda tipurile de clustere de trei sunete (două intervale) diatonice
- Veţi putea recunoaşte auditiv şi indentifica clustere (formaţiunile sonore) care conţin
cel puţin o secundă: clustere de secundă şi terţă, clustere de secundă şi cvartă, clustere
de cvintă şi secundă, clustere de sextă şi secundă
17
Lecția 4
Formaţiuni sonore – cluster
Creaţia muzicală cultă din secolul XX şi în special cea din a doua jumătate a secolului,
depăşind construcţia de trison (acorduri din terţe suprapuse) evoluează spre o totală
liberalizare a suprapunerilor verticale de sunete, încât orice interval are tratare egală în
structurarea unui conglomerat sonor. La aceasta se adaugă libertatea ca pe verticală să se
suprapună orice număr de sunete.
Termenul pe care muzicologia actuală l-a adoptat este cel de cluster (ciorchine), care
tinde să devină universal acceptat. Dar acest tip de verticalitate care, momentan, pare a fi (prin
aleatorismul său) un gen de libertate nelimitată, se cere clarificată şi ordonată conform
limitelor „obiectelor” sonore (sunete), care în fapt sunt destul de limitate prin natura
„îngrădită” a senzaţiilor auditive naturale ale oamenilor.
Prin această clarificare şi ordonare clusterele pot fi receptate conştient, şi însuşite prin
introducerea lor în memoria muzicală.
Această ordonare se poate face pe principiul tronsoanelor, adică prin porţionarea acestor
clustere în funcţie de numărul de sunete care le formează.
Astfel formaţiunea cluster cea mai mică va fi de trei sunete, adică două intervale,
excluzând configuraţiile trisonului. Un rol important îl are însă intervalul de secundă. În
continuare clusterele se dezvoltă prin multiplicarea pe verticală a sunetelor.
Modulul I, al începătorilor, îşi va restrânge studiul la clusterele de trei sunete naturale.
18
Lecția 5
Clustere de trei sunete (două intervale) diatonice
a) secundă mare + secundă mare
b) secundă mare + secundă mică
c) secundă mică + secundă mare
Exercițiul 1 – profesorul cântă un cluster (din cele trei tipuri), mai întâi simultan
(armonic), apoi arpegiat (melodic) și cere elevilor să intoneze și să analizeze intervalele, apoi
să spună componența lor.
Lecția 6
Clustere de secundă şi terţă
a) secundă mare şi terţă mică
b) secundă mare şi terţă mare
c) secundă mică şi terţă mare
19
În cadrul scării octaviante cu sunete naturale se află următoarele clustere:
Tip a)
Tip b)
Tip c)
Exerciţiul 1 – profesorul cântă un cluster (din cele trei tipuri) mai întâi simultan
(armonic) apoi arpegiat (melodic) şi cere elevilor să-l intoneze şi să-i analizeze intervalele,
apoi să spună ce componenţă intervalică are.
20
Lecția 7
Clustere de terţă şi secundă
a) terţă mică şi secundă mare
b) terţă mare şi secundă mare
c) terţă mare şi secundă mică
Clustere naturale în scara naturală:
Tip a)
Tip b)
Tip c)
21
22
Lecția 8
Clustere de secundă şi cvartă
a) secundă mare şi cvartă perfectă

b) secundă mică şi cvartă perfectă
c) secundă mică şi cvartă mărită
Formaţiuni în cadrul octavei cu sunete naturale.
a)
b)
c)
23
Lecția 9
Clustere de cvartă şi secundă
a) cvartă perfectă şi secundă mare

b) cvartă perfectă şi secundă mică
c) cvartă mărită şi secundă mică
a)
b)
c)
24
Lecția 10
Clustere de secundă şi cvintă
a) secundă mare şi cvintă perfectă

b) secundă mică şi cvintă perfectă
c) secundă mare şi cvintă micşorată
a)
b)
c)
25
Lecția 11
Clustere de cvintă şi secundă
a) cvintă perfectă şi secundă mare

b) cvintă perfectă şi secundă mică
c) cvintă micşorată şi secundă mare
a)
b)
c)
26
Lecția 12
Clustere de secundă şi sextă
a) secundă mare şi sextă mare

b) secundă mare şi sextă mică
c) secundă mică şi sextă mare
a)
b)
c)
27
Lecția 13
Clustere de sextă şi secundă
a) sextă mare şi secundă mare
b) sextă mare şi secundă mică
c) sextă mică şi secundă mare
a)
b)
c)
28
Lecția 14
Exerciții
Exemple muzicale
1.
29
2.
3.
30
31
4.
5.
32
6.
33
7.
8.
9.
34
10.
35
36
Teste de autoevaluare
Test 2
1. Ce este un cluster?
a. Formaţiune sonoră alcăuită din suprapunerea liberă de sunete (preponderent secunde),
la orice interval, tratate egal ca importanţă; ciorchine de sunete.
b. Suprapunerea de secunde
c. Suprapunerea de mai multe intervale
2. În ce perioadă stilistică clusterul a fost utilizat cel mai frecvent?
a. Clasicism
b. Romantism
c. Aleatorism
3. Ce înseamnă disonanţa?
a. Lipsa de consonantă, de armonie între sunete.
b. Un grup de sunete care sună urât
c. Sunete aflate la distanţă.
37
Răspunsuri și comentarii la testele de autoevaluare
Test 2
4. Ce este un cluster?
d. Formaţiune sonoră alcăuită din suprapunerea liberă de sunete (preponderent secunde),
la orice interval, tratate egal ca importanţă; ciorchine de sunete.
e. Suprapunerea de secunde
f. Suprapunerea de mai multe intervale
5. În ce perioadă stilistică clusterul a fost utilizat cel mai frecvent?
d. Clasicism
e. Romantism
f. Aleatorism
6. Ce înseamnă disonanţa?
d. Lipsa de consonantă, de armonie între sunete.
e. Un grup de sunete care sună urât
f. Sunete aflate la distanţă.
Lucrare de verificare
Lucrare 2
Extrageţi, dintr-o lucrare muzicală din secolul XX, diferite tipuri de clustere. Explicaţi din ce sunt
formate.
Bibliografie minimală
Bucureşti, 2004
2003
38
BIBLIOGRAFIE GENERALĂ
Bucureşti, 2004
2003
19. Giuleanu, Victor, Tratat de Teoria muzicii, Editura Muzicală, București, 1986, p 40, nota de
subsol nr. 28.
20. Iamblichos, Teologia aritmeticii, Bucureşti, Ed. Herald, 2006
21. Pop, Ioan (Ionică), Muzica şi geometria (II) “○”, în revista Intermezzo, Ed. MediaMusica,
Cluj-Napoca, martie 2009, anul I, nr. 3
22. Pop, Ioan (Ionică), Muzica şi geometria, în revista Intermezzo, Ed. MediaMusica, Cluj-
Napoca, decembrie 2008, anul I, nr. 2
23. Rîpă, Constantin, Nedelcuţ, Nelida, Solfegiu pentru toţi, vol. I, II, Cluj-Napoca, MediaMusica,
2002
24. Rîpă, Constantin, Teoria superioară a muzicii, vol. I, II, Cluj-Napoca, MediaMusica, 2001,
2002
25. Taylor, Eric, The AB Guide to Music Theory, Part I, The Associated Board of the Royal
Schools of Music, London, 1989
26. Urmă, Dem., Acustică și muzică, Editura științifică și enciclopedică, București, 1982
27. Vulcănescu, Romulus, Mitologie Română, Ed. Acad. R. S. R., Bucureşti, 1985
39

Educarea Auzului Muzical - Modul de Studiu 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Educarea Auzului Muzical - Modul de Studiu 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE MUZICĂ ”GHEORGHE DIMA”

PENTRU STUDII UNIVERSITARE

Procesul dezvoltării auzului muzical pentru o carieră artistică este preocuparea

Obiectivele unității de învățare ................................................................................................................... 6

Obiectivele unității de învățare

În urma parcurgerii Unităţii de învăţare nr. 1 – Trisonurile – veţi dobândi următoarele

Acordurile de trei sunete (trisonurile) reprezintă conţinutul propriu-zis al creaţiei

Exerciţiul 2 – de la vârful acordului (repetare liberă)

Exerciţiul 3 – de la mijlocul acordului (repetare liberă)

Exerciţiul 4 – perceperea, intonarea şi recunoaşterea liberă a acordurilor singulare

III.2.2. Perceperea, recunoaşterea şi numirea sunetelor după reperul oferit de profesor

1. Câte tipuri de acorduri (formate din terţe) de trei sunete există?

4. Câte tipuri de acorduri (formate din terţe) de trei sunete există?

Obiectivele unității de învățare ............................................................................ 17

Obiectivele unității de învățare

Formaţiuni sonore – cluster

a) secundă mare şi terţă mică

b) secundă mare şi terţă mare

c) secundă mică şi terţă mare

a) terţă mică şi secundă mare

b) terţă mare şi secundă mare

c) terţă mare şi secundă mică

Clustere naturale în scara naturală:

a) secundă mare şi cvartă perfectă

a) cvartă perfectă şi secundă mare

a) secundă mare şi cvintă perfectă

a) cvintă perfectă şi secundă mare

a) secundă mare şi sextă mare

S-ar putea să vă placă și