ISTORIA MUZICII

Prof. Traian Constantin

Bucuresti, 2021
 Istoria Muzicii – Compozitorii Tarilor
ITALIA - sec. 11- Medieval
Guido D ‘Arezzo (992-1033)
ITALIA - sec. 14 - Renasterea – Ars Nova
Francesco Landini (1320-1397)
ITALIA - sec. 16 - Renasterea – Ars Nova
1. Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525–1594)
2. Orlando di Lasso (1532–1594)
3. Giulio Caccini (1551–1618)
4. Andrea Gabrieli (1533-1585)
5. Luca Marenzio (1553 -1599)
6. Giovanni Gabrieli (1557–1612)
7. Carlo Gesualdo da Venosa (1560-1613)
8. Jacopo Peri (1561–1633)
ITALIA - sec. 17 - Baroc
1. Claudio Monteverdi (1567 - 1643)
2. Gregorio Allegri (1582 –1652)
3. Alessandro Scarlatti (1660–1725)
4. Antonio Lotti (1667 – 1740)
5. Tomaso Albinoni (1671-1751)
6. Alessandro Marcello (1673 – 1747)
7. Antonio Vivaldi (1678–1741)
ITALIA
ITALIA - sec. 18 – Clasicismul
1. Domenico Scarlatti (1685-1757)
2. Benedetto Marcello (1686-1739)
3. Francesco Geminiani (1687–1762)
4. Giuseppe Tartini (1692-1770)
5. Giovanni Samartini (1700-1775)
6. Giovanni Battista Pergolesi (1710-1736)
7. Luigi Boccherini (1743-1805)
8. Domenico Cimarosa (1749 -1801)
9. Antonio Salieri (1750–1825)
10. Muzio Clementi (1752-1832)
ITALIA - sec. 19 – Romantismul
1. Niccolò Paganini (1782 –1840)
2. Gioachino Rossini (1792 –1868)
3. Gaetano Donizetti (1797 -1848)
4. Vincenzo Bellini (1801 –1835)
5. Giuseppe Verdi (1813 – 1901)
6. Ruggero Leoncavallo (1857 - 1919)
7. Giacomo Puccini (1858 –1924)
8. Pietro Mascagni (1863 –1945)
ITALIA - sec. 20 – Modernims - Veristii
1. Ottorino Respighi (1879-1936)
2. Luigi Dallapicola (1904-1975)
3. Luigi Nono (1924-1990)
4. Luciano Berio (1925-2003)
 Istoria Muzicii – Compozitorii Tarilor
FRANTA
FRANTA – sec. 12 – Medievala – Ars Antiqua
1. Leonin (1150-1210)
2. Perotin (1160-1230)
FRANTA – sec. 14 - Renasterea – Ars Nova
1. Adam de la Halle (1240–1287)
2. Pierre de la Croix (1270-1347)
3. Philippe de Vitry (1291-1361)
4. Guillaume de Machaut (1300-1377)
FRANTA – sec. 15 – Renasterea – Ars Nova
Josquin des Pres (1450-1521)
FRANTA – sec. 16 – Renasterea – Ars Nova
1. Jacques Arcadelt (1507-1568)
2. Claude le Jeune (1530-1600)
FRANTA - sec. 17 - Barocul
1. Francois Couperin (1668-1733)
2. Jean Baptiste Lully (1632-1687)
FRANTA – sec. 18 - Clasicismul
1. Jean Philippe Rameau (1683-1764)
2. Jean Jaque Rousseau (1712-1778)
FRANTA – sec. 19 - Romantismul
1. Adolph Adam (1803-1856)
2. Charles Gounod (1818-1893)
3. Cesar Franck (1822-1890)
4. Edouard Lalo (1823-1892)
5. Camil Saint-Saens (1835-1921)
6. Leo Deolibes (1836-1891)
7. George Bizet (1838-1875)
8. Jules Massenet (1842-1912)
9. Hector Berlioz (1803-1869)
10. Gabriel Faure (1845-1924)
11. Vincent d’Indy (1851-1931)
12. Ernest Chausson (1855-1899)
13. Claude Debussy (1862-1918)
FRANTA - sec. 20 - Modernismul
1. Paul Dukas (1865-1935)
2. Erik Satie (1866-1925)
3. Albert Roussel (1869-1937)
4. Maurice Ravel (1875-1937)
5. Edgard Varese (1883-1965)
6. Arthur Honegger (1892-1955)
7. Darius Milhaud (1892-1974)
8. Germaine Tailleferre (1892-1983)
9. Georges Auric (1899-1983)
10. Francis Poulenc (1899-1963)
11. Maurice Durufle (1902-1986)
12. Olivier Messian (1908-1992)
13. Iannis Xenakis (1922-2001)
14. Pierre Boulez (1925-2016)
 Istoria Muzicii – Compozitorii Tarilor

GERMANIA
GERMANIA - sec. 16 - Renasterea GERMANIA – sec. 19 - Romantismul

1. Hans leo Hassler (1564-1612) 1. Carl Maria von Weber (1786-1826)

2. Heinrich Schutz (1585-1672) 2. Felix Mendelssohn Bartholdy (1809-1847)
3. Robert Schumann (1810-1856)
Germania – sec. 17 - Baroc 4. Richard Wagner (1813-1883)
5. Jacques Offenbach (1819-1880)
1. Johann Pachelbel (1653-1706) 6. Hans von Bulow (1830-1894)
2. Georg Philipp Telemann (1681-1767) 7. Johannes Brahms (1833-1897)
3. Georg Friedrich Handel (1685-1759) 8. Max Bruch (1838-1920)
4. Johan Sebastian Bach (1685-1750) 9. Richard Strauss (1864 -1949)
10. Max Reger (1873-1916)
GERMANIA – sec. 18 - Clasicism

GERMANIA – sec. 20 – Modernismul

1. Carl Philipp Emanuel Bach (1714-1788)
2. Johann Christian Bach (1735-1782) 1. Arnold Schoenberg (1874-1951)
3. Carl Stamitz (1745-1801) 2. Paul Hindemith (1895-1963)
4. Ludwig Van Beethoven (1770-1827) 3. Carl Orff (1895-1982)
4. Karlheinz Stockhausen (1928—2007)

AUSTRIA
AUSTRIA – sec 18. Clasicismul AUSTRIA – sec. 19 - Romantismul

1. Franz Schubert (1797-1828

1. Leopold Mozart (1719-1787) 2. Anton Diabelli (1781-1858)
2. Joseph Haydn (1732-1809)
3. Carl Czerny (1791-1857)
3. Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791)
4. Johan Strauss I (1804-1849)
5. Franz von Suppe (1819-1895)
6. Anton Bruckner (1824-1896)
7. Johann Straus II (1825-1899)
8. Hugo Wolf (1860-1903)
9. Gustav Mahler (1860-1911)

AUSTRIA - sec. 20 - Expresionismul

1. Alban Berg (1885-1935)

2. Anton Webern (1883-1945)
 Istoria Muzicii – Compozitorii Tarilor
Rusia
RUSIA – sec. 19 - Romantismul
1. Mihail Glinka (1804-1857)
2. Alexandr Dargomyzhsky (1813-1836)
3. Alexandr Borodin (1833-1887)
4. Cesar Cui (1835-19181)
5. Mily Balakirev (1837-1910)
6. Modest Petrovici Mussorksgy (1839-1881)
7. Piotr Ilici Ceaikovscki (1840-1893)
8. Rimski Korsakov (1844-1908)
Romania
ROMANIA – sec. 17 Barocul
1. Ion Caianu (1629-1687)
2. Dimitrie Cantemir (1673-1723)
ROMANIA - sec. 19 - Romantismul
1. Anton Pann (1793-1854)
2. Ioan Andrea Wachman (1807-1863)
3. Alexandru Flechtenmacher (1823-1898)
4. Eduard Wachmann (1836-1908)
5. Eduard Caudella (1841-1924) opera
6. George Stephanescu (1843-1925)
7. Iosif Ivanovici (1845-1902)
8. Gavriil Musicescu (1847-1902)
9. Ciprian Porumbescu (1853-1883)
10. Dumitru Georgescu Kiriac (1866-1928)
RUSIA – sec. 20 - Neoclasicismul
1. Alexandr Glazunov (1865-1935)
2. Alexandr Scriabin (1872-1915)
3. Serghei Rahmaninov (1873-1943)
4. Igor Stravinski (1882-1971)
5. Serghei Prokofiev (1891-1953)
6. Dmitri Kabalevski (1904-1987)
7. Dimitr Sostakovici (1906-1975)
ROMANIA - sec. 20 – Modernistii
1. George Enescu (1881-1955)
2. Grigoras Dinicu (1889-1949)
3. Mihail Jora (1891-1971) balet
4. Martian Negrea (1893-1973)
5. Sabin Dragoi (1894-1968)
6. Theodor Rogalski (1901-1954)
7. Matei Socor (1908-1980)
8. Dinu Lipatti (1917-1950)
9. Alexandru Pascanu (1920-1989)
10. Anatol Vieru (1926-1998)
11. Pascal Bentoiu (1927-2016)
12. Paul Constantinescu (1927-1963)
13. Stefan Niculescu (1927-2008)
14. Tiberiu Olah (1928-2002)
15. Corneliu Cezar (1937-1997)
 Istoria Muzicii – Compozitorii Tarilor

NORVEGIA
NORVEGIA – sec. 19 - Romantismul NORVEGIA – sec. 20 - Neoclasicismul

Edvard Grieg (1843-1907) Christian Sinding (1856-1941)

FINLANDA
FINLANDA – sec. 19 - Romantismul FINLANDA – sec. 20 - Modernismul

Frederik Pacius (1809-1891) Jean Sibelius (1865-1957)

DANEMARCA
DANEMARCA – sec. 19 - Romantismul DANEMARCA – sec. 20 - Modersnismul

Johan Peter Emilius Hartmann (1805 –1900) Carl Nielsen (1865-1931)

SUEDIA
SUEDIA – sec. 18 - Clasicismul SUEDIA – sec. 19 - Romantismul

Carl Michael Bellman (1740-1795) Franz Berwald (1796-1868)

Anglia - UK
ANGLIA – sec. 16 - Renasterea ANGLIA – sec. 20 - Modernismul

1. Thomas Tallis (1505-1585)

2. William Byrd (1543-1623)
3. Thomas Morley (1557-1602) 1. Edward Elgar (1857-1934)
2. Gustav Holst (1874-1934)
ANGLIA – sec. 17 - Barocul 3. Benjamin Britten (1913-1973)

Henry Purcell (1659-1695)

AMERICA -USA
USA – sec. 20 - Modernismul USA – sec. 20 - Minimalistii

1. Scott Joplin (1868-1917) 10. Terry Riley (1935 – alive)

2. Charles Ives (1874-1954) 11. Steve Reich (1936 – alive)
3. George Gershwin (1898-1937) 12. Philip Glass (1937 – alive)
4. Randall Thompson (1899-1984)
5. Aaron Copland (1900-1990)
6. William Walton (1902-1983)
7. Samuel Barber (1910-1981)
8. John Cage (1912-1992)
9. Leonard Bernstein (1918-1990)
 Istoria Muzicii – Compozitorii Tarilor

SPANIA
SPANIA – sec. 16 - Renasterea SPANIA – sec. 20 - Impresionismul

Tomas Luis de Victoria (1548-1611)

Manuel de Falla (1876-1946)
SPANIA – sec. 19 - Romantismul

1. Isaac Albeniz (1860-1909)

2. Enrique Granados (1867-1916)

UNGARIA
UNGARIA – sec. 19 - Romantismul UNGARIA – sec. 20 - Modernismul

1. Franz Lehar (1870-1948)

2. Bela Bartok (1881-1945)
Franz Liszt (1811-1886) 3. Zoltan Kodaly (1882-1967)
4. Gyorgy Ligeti (1913-2006)

CEHIA
CEHIA – sec. 19 - Romantismul CEHIA– sec. 20 - Modersnismul

1. Bedrich Smetana (1824-1884) Leos Janacek (1854-1928)

2. Antonin Dvorak (1841-1904)

ARMENIA
ARMENIA – sec. 19 - Romantismul ARMENIA – sec. 20 - Neclasicismul

Barsegh Kanachyan (1885-1967) Aram Haciaturian (1903-1978)

POLONIA
POLONIA – sec. 19 - Romantismul POLONIA – sec. 20 - Modernismul

1. Frederich Chopin (1810-1849) 1. Karol Szymanowski (1882-1937)

2. Henryk Wieniawski (1835-1880) 2. Witold Lutoslawski (1913-1994)
3. Krzystof Penderechi (1933-2020)
 Ars Antiqua – sec. XII
1170-1310

Etapa Musica Mensuralis - sau etapa Cantus Figuralis, mai era cunoscuta.

In secolul XII si XIII se foloseau ritmurile din prozodia greco-latina.

In perioada Ars Antiqua – incep BAZELE SCRIERII MODERNE a notelor si duratelor muzicale.

Scrierea muzicii in durate binare si ternare, cu forma rombica, forma ovala, si forma patrata, barele
de masura in forma de V, sau virgula.

Initiate de:

 Guido D’Arezzo (990-1033 – sec. XI) – Notele muzicale, cheile si portativul.

 Leonin (1150-1210) Sec. XII, Primul compozitor care compune la 2 voci polifonic. Organum
 Perotin (1160 – 1230) Sec. XII, Primul compozitor care compune in stil polifonic la 3 si 4 voci.
 Franco von Koln (1210-1270) Sec. XIII, (Franco of Cologne) initiatorul duratelor rombice,
(Sec .XIII) –tratatul de Ars Cantus Mensurabilis (Primele scrieri polifonice, tehnicile:
Organum, Discanto, Conductus)
 Pierre de la Croix (1260-1300) sec. XIII, (dezvolta diviziunile simple binare si ternare ale lui
Franco of Cologne)
 Philiphe de Vitry – (1291-1361) sec. XIV, initiatorul notelor in cercuri.

Prima forma de Polifonie Corala bisericeasca : Cantus Planus (cantarea plana, cu valori egale)

 ORGANUM – cantarea paralela la 2 voci, in unison, cvarte, cvinte si octave suprapuse.

 DISCANTUM – Cantarea paralela la 2 voci, in 3-te, 4-te si 6-te. Aparuta in muzica Gotica
englezeasca

Scrierea polifonica in stilul Cantus Firmus - Forma de polifonie incipienta, brodarea unei melodii
peste un cantus planus, dau nastere altor genuri muzicale:

 Canonul
 Chansonul
 Motetul
 Madrigalul
 Missa
 Lectia 1 – Inceputul Muzicii in Evul mediu (sec. IV-XVI)
Cuvantul Muzica isi are originea in limba greaca “MUSE”, semnificand INSPIRATIE in arta creatoare.

Sf. Ioan Damaschin Sf. Ioan Gura de Aur

(675 – 749) (347 - 407)
Calugar sirian, muzician si Preot, muzician si patriarh al
patriarch al bisericii crestine bisericii crestine din imperiul
din imperiul bizantin. bizantin.

Au existat doua mari centre culturale:

1. Centrul cultural muzical din rasaritul Europei

2. Centrul cultural muzical din apusul Europei

I. Centrul cultural muzical din Rasaritul Europei

A fost reprezentat de Sf. Ioan Damaschinul si sf. Ioan Gura de Aur.

Sf. Ioan Damaschinul a fost un Calugar sirian, muzician si patriah al bisericii crestine din Imperiul Bizantin.
(Imperiul Bizantin a reprezentat al doilea mare imperiu regal, ce fusese dominat de armata din Roma, Italia;
iar perioada istorica a imperiului bizantin a existat intre (sec. IV – XV), ce a fost ocupata de romani).

Sf. Ioan Damaschinul a fost considerat parintele bisericii Ortodoxe cu capitala la Constantinopol, in Turcia.
Azi, orasul Constantinopol poarta numele de Instambul, oras in Turcia.

Sf. Ioan Gura de Aur a fost preot, patriarh si muzician. A fost primul care a compus o liturghie relgioasa
pentru biserica, azi, este recunoscuta ca fiind prima liturghie ortodoxa. Liturghia cuprindea imnurile
primilor crestini si cantarile psalmilor din biblie.

La inceputul epocii Medievale, la Constantinopol se naste o noua arta, cu numele de ARTA PSALTICA
BIZANTINA. Aceasta era strans legata de muzica religioasa.

Limba de comunicare oficiala era limba Latina si limba Greaca.

In perioada epocii artei bizantine se naste un nou stil muzical, cu numele de MUZICA PSALTICA RELIGIOASA.
Muzica psaltica s-a nascut in epoca medievala odata cu contributia sf. Ioan Damaschinul, care a scris o carte
cu cantece religioase in limba greaca, numid-o OCTOIH. Acesta a preluat scarile muzicale de la vechii greci si
le-a reteoretizat in stilul muzicii bizantine.

Sf. Ioan Damaschinul a reteoretizat cele 8 moduri de la vechii greci (scari muzicale), acesta le-a denumit
EHURI sau GLASURI. Aceste moduri bizantine erau formate din 4 tetracorduri de la vechii greci (reprezinta
un grup de 4 sunete succesive puse pe diferite trepte), prin combinarea a doua tetracorduri a format noile
scari muzicale bizantine de opt sunete.

Cantul religios bizantin era interpretat de voci masculine, in stil monodic (pe o singura voce) sau omofonic
( pe patru voci).

Exemplu de Tetracorduri si Moduri antice grecesti

Sf. Ioan Damaschinul a preluat modelul de la Modurile si Tetracordurile vechilor greci si a format Modurile
Bizantine (Ehuri sau glasuri se mai numeau, fiind numerotate glasul 1, glasul 2, glasul 3 etc); introducand
accidenti muzicali; alcatuirea glasurilor si neumelor fiind influentata si de muzica popoarelor antice arabe si
asiatice cu care se invecinau.

Exemplu de Moduri Bizantine

Muzica Bizantina era scrisa si cantata dupa 4 sisteme:

1. Ekfonetica: Este prima forma de notatie muzicala, bazata pe accentele din versuri ale prozodiei
grecesti. Ekfonetica fiind folosita si in zilele noastre de preotii ortodoxi, prin recitarea textelor din
biblie in stilul parlando (pe jumatate vorbite si cantate).

2. Neumatica: Reprezinta echivalentul intervalelor muzicale de la vechii greci.

o kentimă - urcă două trepte prin salt. Întâlnit doar în combinaţie cu oligon şi petasti sau sprijinită pe acestea.

ipsili - urcă patru trepte prin salt. Întâlnit doar în combinaţie cu oligon şi pentasi sau sprijinit pe acestea.

Muzica era scrisa prin neume, semne grafice dupa care puteau intona sunetele fie mai sus sau ma jos,
ritmul si dinamica. (Erau semne grafice grecesti combinate cu semne grafice asiatice).
3. Note muzicale bizantine: Ni, pa, vu, ga, di, che, zo, ni.
Aceasta reprezinta scara muzicala psaltica.

4. Modurile Bizantine (Glasuri – din limba slavona, sau Ehuri – din limba greca): Era Muzica canta pe modurile
antice grecesti dar modificate melodic in stilul psaltic, cu influente grecesti si arabe. Fiecare mod continea
anumite formule melodic, acestea erau impartie dupa sistemul teoriei muzicale de la vechii greci in 2 (doua)
sisteme,
I. Autentice: glasul 1, glasul 2, glasul 3 si glasul 4; si
II. Plagale: (derivatele celor patru glasuri) glasurile 5, 6, 7 si 8.
Unii compozitori bizantini denumeau glasurile dupa numele scarilor muzicale, déjà existente de la vechii
greci: (Dorian, Phrygian, Lydian si Mixolydian)

(In stanga imaginile de mai jos se afla scara bizantina, in dreapta se afla echivalentul celor 8 glasuri bizantine, dar
transcrise pe sistemul muzical, al portativului muzical modern.
 Cantarea spaltica religioasa ortodoxa inca mai foloste si in zilele noastre, in Romania si Grecia semnele
muzicale bizantine. In Rusia nu se mai folosesc acest sistem bizantin, se foloseste muzica corala scrisa
pe portativ, omofon (pe patru voci corale).

Ex. 3 Melodie Pslatica scrisa cu neume

II. Centrul Cultural muzical din Apusul Europei

Aceasta a fost reprezentata de PAPA GRIGORE CEL MARE

(Sec. al VI-lea)

Acesta era Reprezentantul bisericii crestine din imperiul roman de

apus al Europei, cu capitala la Roma, Italia.

PAPA GRIGORE CEL MARE In apusul europei Muzica era influentata de arta Bizantina, dar
( 540- 604) datorita culturii diferite dintre Roma si Constantinopol, la Roma se
Papa al Bisericii crestine din Roma dezvolta un nou stil de muzica “Cantul Gregorian”.

Papa Grigore Cel Mare considera dificila cantarea stilului bizantin prin intonarea acelor neume foarte greu
de citit si cantat; a dorit reformarea cantului religios, folosindu-se de tetracordurile si modurile de la vechii
greci, dar modificate, si eliminarea cantarii prin melisme multiple, ca sa poata fi cantat cat mai simplu si
pur.

Papa Grigore cel Mare a compus cantece religioase in limba latina, numid-o ANTIFONAR. Odata cu
reformarea cantului religios din apusul europei se naste noul stil muzical ce-i poarta numele:
Cantul Gregorian.
Muzica din Imperiul roman de apus al europei, in Italia, era scrisa pe baza alfabetului latin, a neumelor, dar
diferite, si a modurile gregoriene.

1. Sistemul notelor muzicale era format din primele 7 litere ale alfabetului latin (a,b,c,d,e,f,g)

2. Neume gregoriene (Acestea erau diferite de cele bizantine ca forma grafica)

 3. Sistemul Modal Gregorian
Au existat 8 (opt) moduri gregoriene, ce purtau nume grecesti. Un Mod reprezinta o scara muzicala
formata din unirea a doua tetracorduri , formand scara muzicala cu 8 sunete, fiecare mod are o
formula melodica unica. Acestea au fost impartite in:
I. Autentice: Ionian, Dorian, Frigian, Lidian
II. Plagale: Mixolidian, Eolian, locrian

Din toate modurile, cel care nu a fost folosit in epoca medievala in cantarile bisericesti din imperiul de apus
al europei a fost Modul Locrian, acesta a fost folosit mult mai tarziu in muzica intrumentala nereligioasa,
in sec. al XIV-lea. In toata epoca medievala, cvarta marita sau enarmonicul sau, cvinta micsorata a fost
considerata un mod strident si neplacut urechii, datorita celor trei tonuri succesive pe care nici un mod
muzical nu o avea la baza. Cvarta marita fiind numita de biserica crestina din imperiul roman de apus:
“cvarta diabolis”, pentru ca avea intervalul cel mai strident si disonant dintre toate cele opt moduri
muzicale. Cvarta marita suna extreme de strident si neplacut urechii, iar cantarile religioase care erau
inaltate lui Dumnezeu trebuia sa aduca o stare de beatitudine, liniste si pace, iar preotii care inaltau
cantece lui Dumnezeu considerau ca acel triton (trei tonuri successive) pe care cvarta marita o continea,
aducea o stare de tensionare si furie doar prin felul cum suna de strident. Preotii si calugarii din apus
considerau ca, datorita starii pe care cvarta marita o inducea ca disconfort fonic si launtric, i-a determinat
sa nu foloseasca cvarta marita in cantarile religioase ce erau inchinate lui Dumnezeu, chiar si in zilele
noastre. Astazi, fiind vorba de cantul religios al slujbei catolice.

Ex. 4 Modurile Gregoriene, se mai numeau Modurile Medievale sau Modurile Populare.
Exemple de cantece scrise pe Sitem Bizantin si Sistem Gregorian
 Apasati Click “♫” pentru audierea melodiei

Muzica Bizantina

1. Ioan Gura de Aur 2. Ioan Damaschinul 3. Jon Cucuzel

(1280 – 1360)
♫ Liturghia ortodoxa ♫ Paschal Canon
♫ Psalm 14th Century
Muzica Gregoriana

4. Papa Grigore Cel Mare 5. Léonin 6. Perotin

♫ Salve Regina ♫ Christus Resurgens ♫ Alleluia nativitas
A compus prima forma de
muzica polifonica “Organum”

7. Adam de la Halle 8. Philippe de Vitry 9. Guillaume de Machaut

♫ Le Jeu de Robin et Marion ♫ Vos quid admiramni ♫ La Messe de Notre Dame
(Prima liturghie catolica)

. 10. Francesco Landini

♫ Eco primavera
 Evul MEDIU MUZICAL

Imperiul Roman (sex. IV-VI) Lucrari Muzicale

Imperiul Roman de In sec. IV,
Sf. Ioan Gura de aur (Sf. Prima liturghie
Rasarit Bizantul - Imperiul roman
Crisostomus), sec. IV ortodoxa crestina
Constantinopol a fost impartit
Sf. Damaschin, sec. VIII Teoretizeaza ehurile la moartea
Scrie cartea imparatului
Imperiul Roman de Apus
Antifonar si Teodosiu I,
Catolicismul - Roma Papa Grigore cel Mare, sec. VI
reteoretizeaza celor doi fii,
modurile grecesti Arcadius – la
Epoca Medievala – Ars Antiqua Roma (fiul cel
Sec. (XII-XIII) mic), iar
Epoca Polifoniei Vocale Organum - Misa zilei Honorius-
Leonin (sec. XII) Constantinopol
incipiente de Craciun si Pasti
Organum - Asezarea (fiul cel mare)
Perotin (sec. XIII)
Regilor
Chanson-ul
Adame de la Halle (sec. XIII) Le jeu de Robin et
Epoca polifoniei
Trubadur (Poet-muzician) Marion
instrumentale incipiente
Stilul (monodie acompaniata) (jocul lui Robin si
Marion)
Epoca polifoniei de aur – Ars Nova
sec. XIV-XVI)
Motet Phillippe de Vitry Vos qui admiramini
Motet Giulio Caccini Ave Maria
Motet Josquin des Pres Ave Maria
O magnum
Motet Tomas luis da Victoria
misterium
Ricercar del primo
Motet Andrea Gabrieli
tono
Madrigal Thomas Morley Fire, Fire! My heart!
Moro lasso al mio
Madrigal Carlo Gesualdo da Venosa
duolo
Madrigal Orlando di Lasso Matona mia cara
Giovanni Pierluigi da
Missa Missa Papae Marcelli
Palestrina
Missa Guillame de Machaut Missa Notre - Dame
 Renasterea sec. XIV-XVI – Ars Nova

Epoca renasterii reprezinta etapa a treia a dezvoltarii Evului Mediu. Renasterea mai este cunoscuta in
Muzica sub numele de ARS NOVA (Arta noua).

In renastere apare un nou stil muzical medieval, acesta s-a numit polifonia vocala.

Aceasta perioada fiind considerata “epoca polifoniei de aur”

Cuvantul Polifonie vine din cuvantul grecesc (πολύςφονος) Polifonos: Poli- inseamna “multe” si fonos –
“sunet”.

Polifonia reprezinta tehnica de compozitie pe mai multe voci, fiecare avand linia melodica diferita.

Exista tehnici de compozitie in polifonie: 1. Imitatie, 2. Canon, 3. Inversare (recurenta), contrare,

anticipatia, intarzierea, broderie, pasaj, echappe, stretto,

Linile melodice se numesc “Subiect si contrasubiect” sau “Proposta si riposte”)

Polifonia poate fi simpla ( la o singura voce), dubla (la 2 voci), tripla (la 3 voci) sau cvadrupla ( la 4 voci).

Temele muzicale sunt impartite in teme principale (Subiect) si teme secundare (constrasubiect).

Ambele teme principale si secundare se desfasoara pe plan orizontal, avand linii melodice si ritmuri
diferite, dar toate temele muzciale care sunt distribuite la vocile: sopran, alto, tenor si bas, se desfasoara
tot in acelas cadru metric (in aceas masura muzicala), mai rar in polimetrie (inseamna suprapunere de
mai multe masuri muzicale in acelas timp. Ex. Anumite voci canta in masura de 3 / 4 iar alte voci canta
in masura de 5/8) concomitent.

In tehnica contrapunctului muzical, in compozitie se afla 5 forme de sintaxe muzicale:

Monodia (pe o singura voce),

Heterofonia (cantarea unei melodii principale impreuna cu alte variatii melodice si ritmice, provenite din
melodia principal. O improvizatie a melodiei principale).

Omofonia (cantarea in acorduri)

Antifonia /Policoralul (Cantarea in stil responsorial – intrebare si raspuns intre doua sau mai multe
coruri, fiind cunoscut si sub numele de Cantarea in stilul coral Venetian - A cappella)

Polifonia (Cantarea mai multor melodii diferite in acelasi timp)

Odata cu aparitia noului stil muzical polifonic apar noi genuri muzicale: Motetul, Madrigalul si Missa.
 GENURI VOCALE POLIFONICE RENASCENTISTE

MOTETUL: Cuvantul Motet vine din derivarea cuvantului latinesc MOTUS- inseamna Cuvant.

Motetul este un gen muzical polifonic (pe mai multe voci),ce foloseste ca text mesaje biblice, (cantec
religios).

Motetul era cantat si la instrument, acesta se numea RICERCAR instrumental.

MADRIGALUL: Este un gen vocal-polifonic pentru cor, ce foloseste ca text mesaje religioase si mesaje
laice (inseamna: din viata de zi cu zi, profane, lumesc). Mesajele din Madrigal invoca starea psihica ale
omului din viata cotidiana, dar in special mesajele de dragoste, poetice sunt folosite.

MISSA: Este un gen vocal-polifonic pentru Cor, solisti vocali si orchestra (Ansamblul instrumental este
introdus mai tarziu in Missa catolica, de catre compozitorul Giovanni Gabrieli, in sec. al XVI-lea)

Missa face parte din ritualul slujbei religioase a bisericii Romano-Catolice, ca moment muzical sacru.

Momentele muzicale la Biserica Romano- Catolica se numeste Missa si face parte din slujba duminicala.

Moment Muzical la Biserica Ortodoxa- se numeste Liturghie si face parte din sluja duminicala.

Missa este alcatuita din mai multe motete religioase.

Partile muzicale ale unei Mise sunt in limba Latina:

1. KIRIE ELEISON (Doamne Miluieste / Lord have mercy upon us)

2. GLORIA (Slava lui Dumnezeu / Glory)
3. CREDO ( Crezul / Believe, The Creed )
4. SANCTUS (Sfant / Holy)
5. BENEDICTUS (Binecuvantat / Blessed)
6. AGNUS DEI (Mielul lui Dumnezeu / Lamb of God)
7. REQUIEM (Odihneasca-se in pace / Rest in peace)

Requiem-ul se mai numeste si MISSA FUNEBRA, si se foloseste ca moment muzical la sluja de

inmormantare a sufletului trecut in eternitate.

Reprezentantii Polifoniei vocale renascentiste au fost:

1. Josquin des Prés (1450–1521)
2. Giovanni Pierluigi da Palestrina (1525–1594)
3. Orlando di Lasso (1532–1594)
4. Jacopo Peri (1561–1633)
5. Claudio Monteverdi (1567-1643)
6. Giovanni Gabrieli (1557-1612)
 Apasati Click “♫” pentru audierea muzicii

Muzica Renascentista

Josquin des Prés Giovanni Pierluigi Orlando di Lasso

(1450–1521) da Palestrina (1532–1594)
♫ Salve Regina (1525–1594)
Muzica Renascentista

Jacopo Peri Claudio Monteverdi Giovanni Gabrieli

(1561–1633) (1567-1643) (1557-1612)
 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a
Preclasicismul Muzical

Barocul Muzical
Sec. al XVII-lea

Prezentarea Generala a Barocului muzical:

Cuvantul Baroc vine din limba Franceza veche – BAROQUE – inseamna “BIZAR”.
Barocul a reprezentat un curent artistic, a aparut pentru prima oara in arhitectura, pictura, sculptura,
literatura si muzica. Acest nou curent artistic (Barocul) – a purtat numele intregii epoci, secolului al XVII-
lea.

Genurile muzicale si stilurile muzicale in epoca baroca au fost:

Muzica Vocal Simfonic

1. Motetul, Madrigalul si Missa s-au continuat si in Baroc
2. Drama per musica (opera)
3. Oratoriul
4. Cantata
5. Uvertura italiana (sinfonia), (Lent-Repede-Lent) / Uvertura Franceza (Repede-Lent-Repede)
6. Opera Buffa
7. Baletul la curtea regala

Muzica instrumentala, Polifonia instrumentala: Evolutia stilului componistic

1. Suita/Partita 1. Monodia acompaniata
2. Sonata (gen instrumental) 2. Gandirea armonica
3. Concerto Grosso 3. Basul cifrat
4. Preludiul si Fuga

Instrumente muzicale folosite, in sec. XVII-lea :

1. Vioara- Amati – aparuta in orasul 4. Viola d’amore
Cremona in Italia. 5. Viola da gamba
2. Vioara- Guarnieri – aparuta in orasul 6. Lauta
Cremona in Italia. 7. Chitara clasica
3. Vioara- Stradivarius– aparuta in orasul 8. Clavecinul
Cremona in Italia.

Orchestra Baroca:
1. Flautul (2) 9. Vioara I
2. Clarientul cu ancie simpla 10. Vioara II
3. Oboiul cu ancie dubla (2) 11. Violoncelul
4. Fagotul cu ancie dubla (2) 12. Contrabasul
5. Trompeta cu piston si valve (2) 13. (Toerba - Este un instrument cu 14
6. Cornul cu valve (2) corzi, mai mare decat Lauta, si face
7. Timpanul parte din familia instrumenteleor cu
8. Clavecinul coarde)
 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a

Reprezentantii Barocului muzical:

1. Claudio Monteverdi (1567 - 1643)
2. Arcangelo Corelli (1653–1713
3. Henry Purcell (1659 - 1695)
4. Tomaso Albinoni (1671 – 1751)
5. Antonio Vivaldi (1678–1741)
6. Jean-Philippe Rameau (1683–1764)
7. Johann Sebastian Bach (1685 – 1750)
8. Georg Friedrich Handel (1685–1759)

DRAMA PER MUSICA (OPERA SERIA): Opera a aparut in Italia, in orasul Florenta, in sec. al XVII-lea, la
initiativa compozitorului JACOPO PERI impreuna cu poetul OTTAVIO RINUCCINI, acestia au facut parte
din cenaclul artistic “CAMERATA FLORENTINA” (Acest cenaclu artistic era format din diferiti artisti, ce
faceau parte din diferite domenii culturale ale literaturii, filosofiei, artelor plastice, muzicii; toate
aceastea erau gazduite in casa contelui Italian Giovani Bardi.

Prima opera a fost compusa de cei doi compozitori italieni Jacopo Peri (1561–1633) si Giulio Caccini
(1551 –1618) pe libretul poetului Ottavio Rinuccini (1562 –1621), numele primei opere compuse fiind
EURIDICE. Este o opera cu subiecte mitologice, inspirata din tragedia greciei antice, cu evenimente
precum mitul lui Orfeu.

Opera este un gen muzical vocal-simfonic, pentru Cor, Orchestra, si solisti lirici, destinata miscarii
scenice. Opera este un teatru jucat cu muzica si are la baza un libret (Libret inseamna: text poetic,
literar, care este rostiti si cantat).

In opera exista o componenta a partilor muzicale ce variaza intre ele, acestea sunt: Uvertura, aria,
duetul, tertetul, cvartetul, cvintetul, sextetul (toate vocal), orchestra, recitative, corul, baletul; toate
momentele operei variaza printr-un interludiu muzical (moment muzical intre partile operei). Opera este
un spectacol sincretic (Sincretic inseamna: complexitatea artelor din toate domeniile culturale).

Inainte ca opera sa fie pusa in scena si jucata, este nevoie de diferite persoane pricepute ca ea sa aiba
loc: Libretistul, compozitorul, dirijorul, regizorul, scenograful, sufleur-ul, croitorul, tamplari etc.

Impreuna cu Opera a aparut si ORATORIUL* – Acesta reprezinta un gen muzical vocal-simfonic pentru
Cor, orchestra si solisti lirici, cu subiecte biblice (Oratoriul este o lucrare muzicala religioasa), dar
interpretata in stil de concert. Diferenta intre Opera si Oratoriu este ca Oratoriul nu mai este jucat in
forma de teatru, lipsind actorii si dansatorii, doar se canta sub forma de concert cu solisti vocali, cor si
orchestra, si dureaza mai putin decat opera.

*Oratoriul isi are originea etimologica in limba latina “ORATORIUM” (a se ruga).

 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a

CANTATA: Isi are originea in etimologia cuvantului latinesc CANTARE - “a canta”

Reprezinta o lucrare muzicala in genul vocal-simfonic pentru cor, solisti vocali si orchestra.
Cantata este de doua feluri: - Religioasa
- Laica - (Seculara)

OPERA BUFFA: Reprezinta un gen vocal-simfoni scenic, abordeaza subiecte comice.

Opera este cunoscuta cu diferite denumiri precum:
In limba romana: Opera comica
In limba italiana: Opera Buffa
In limba franceza: L’opera Comique
In limba germane: Singspiel

Buffa inseamna Bufon – o persoana care face jongleri, face publicul sa rada prin glumele sale.

BALETUL: S-a dezvoltat la inceputul sec. al XVII-lea in Franta, a fost folosit ca moment de dans artistic
la ceremoniile festive, la curtea regala a frantei; aceste dansuri au devenit dansuri de societate.

Baletul reprezinta un spectacol scenic, are la baza miscari coregrafice si de pantomima; toate acestea se
danseaza in cadrul unui acompaniament muzical instrumental (mai rar vocal).

Stilurile de dansuri ale baletului baroc:

 Allemande (Alemanda)- Germania  Loure (slow gigue) (lure) – fr.

 Bourrée (Bure) – fr.  Menuet or Minute (Menuet) – fr.
 Canarie (canary) – fr.  Musette (Muset) - fr.
 Chaconne (Ciacona) – fr.  Passacaille or passacaglia (Pasacalia) – It.
 Courante (Curanta) - fr  Passepied (Paspied) –fr.
 Gavotte (Gavota) – fr.  Rigaudon (Rigodon) fr.
 Gigue (Giga)- En.  Sarabande (Sarabanda) - Spania

Aceste stiluri de dansuri ale baletului baroc au devenit si dansuri interpretate in stil de concert, in
forma de suita, interpretate doar la instrumente muzicale.
 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a

MUZICA INSTRUMENTALA BAROCA

Muzica instrumentala este considerata ca fiind drumul dezvoltarii diferitelor genuri muzicale
instrumental-polifonice; fiind cunoscuta ca perioada de creatie muzicala sub numele de “polifonia
instrumentala de aur” a barocului muzical.

1. SUITA sau PARTITA : Isi are originea in etimologia cuvantului francez “SUIVRE” ( a urma).
Suita este un gen muzical instrumental polifonic, ce cuprinde diferite dansuri preclasice.
La inceput Suita instrumentala acompania doua dansuri:
PAVANA (dans spaniel vechi)
GAGLIARDA (dans Italian vechi)
Aceste doua dansuri faceau parte din Suita coregrafica veche, ce se dansau la curtea regala.

Datorita instrumentelor muzicale baroce aparute, se dezvolta si SUITA INSTRUMENTALA, aceasta

imprumuta denumiri ale altor dansuri vechi, insa acestea nu vor mai fi dansate ci doar interpretate
instrumental; astfel se naste SUITA BAROCA INSTRUMENTALA IN CARACTER DE CONCERT.

Suita baroca era formata din célèbrele dansuri preclasice, din 4 parti:

ALLEMANDA: este dans de origine germana, in masura binara (2 / 4), tempo lent, character fastuos, de
deschidere a unei ceremonii;

COURANTA: este un dans de origine franceza, in masura binara (4 / 4), tempo rapid, character vioi;

SARABANDA : este un dans de origine spaniola, in masura ternara (3 / 4), tempo lent, caracter grav;
melancolic, trist;

GIGUE: este un dans de origine engleza, in masura ternara 3 / 4, tempo rapid, caracter vioi.

Reprezentanti ai Suitei baroce:

1. Johan Sebatian Bach – a mai adaugat 3 (trei) dansuri preclasice franceze:

Bouree – (Bure) este un dans de origine franceza, in masura binara 4 / 4, tempo rapid, caracter vioi;

Gavotte – (Gavota) este un dans de origine franceza, in masura binara 4 / 4, tempo moderat, caracter
gratios si cruzic;

Menuette- (Menuet) este un dans de origine franceza, in masura ternara 3 / 4, tempo moderato,
caracter de bal.
 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a
SONATA BAROCA
SONATA: etimologia sonatei se afla in limba italiana “SONARE” (a suna, sau a canta la un instrument
muzical).

Stramosii Sonatei sunt cele doua genuri instrumentale: Ricercarul sau Conzana se mai numea, si suita
instrumentala baroca. (Ricercarul era Motetul vocal religios care se canta instrumental).

Sonata baroca era de 2 (doua) feluri, ambele monotematice (o singura tema muzicala):

1. Sonata da chiesa ( sonata bisericeasca) Gabrieli, Corelli,

2. Sonata da camera (sonata pentru camera, in saloanele de la curtea regala)

Reprezentanti ai Sonatei baroce: Arcangelo Corelli, Domenico Scarlatti, Antonio Vivaldi.

La inceput Sonata se numea CANZONA sau RICERCAR (Ricercar era Motetul vocal dar interpretat doar la
instrumente muzicale). Primul compositor care denumeste compozitile sale cu termenul de “SONATA”
este compozitorul Italian renascentist Giovani Gabrieli in secoul al XVI-lea, dar cel care defineste sonata
ca gen muzical a fost compozitorul Italian Arcangelo Corelli.

Componenta ansamblului instrumental al sonatei era formata din: 2 viori si un clavecin. Viorile
interpretau teme muzicale cantabile, iar clavecinul putea fi inlocuit si de contrabas, acestea aveau rol de
acompaniament. Sonata baroca era compusa in stilul polifonico-omofon (Omofon inseamna: cantarea
prin succesiuni de acorduri muzicale).

Sonata baroca se mai numea si Sonata a tre, si este un gen muzical pentru muzica de camera, compusa
pentru mici ansambluri instrumentale: trio instrumental (trei instrumentisti- 2 viori si un clavecin) sau
cvartet instrumental (patru instrumentisti- 2 viori, un violoncel, un clavecin) etc.

SONATA da CHIESA (cea bisericeasca) este un gen instrumental polifonic; partile sonatei erau denumite
dupa termenii de agogica, iar miscarile partilor muzicale au succesiunea: lent-repede-lent-repede:
 Partea I – Lento
 Partea a II-a - Allegro
 Partea a III-a - Adagio
 Partea a IV-a - Presto
SONATA da CAMERA (cea de camera) avea 3 parti, purta numele unor dansuri preclasice din suita:
 Partea I - Allemanda
 Partea a II-a – Couranta
 Partea a III-a – Gavotta

Structura muzicala a sonatei baroce este formata din sectiunie urmatoare:

4.Repriza
1.Introducere 2. Expozitie 3. Dezvoltare 5. Coda
(Reexpozitia)

Din dansul Gavotei, care este de origine francez, s-a nascut miscarea coregrafica “Pas de deux”, ce se
afla si in baletul clasic al zilelor noastre, ca miscare coregrafica.
 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a

CONCERTO GROSSO
Este un gen muzical instrumental polifonic, baroc.

Concertul Grosso s-a format din transpunerea suitei instrumentale baroce si a sonatei baroce intr-o
lucrare muzicala pentru orchestra de camera.

Concerto Grosso este format din doua grupe de interpreti:

Grupul 1: CONCERTINO ( Un solist, instrumentist de virtuozitate)

Grupul 2: TUTTI sau RIPIENO (Toata orchestra camerala, instrumentistii care acompaniau solistul)

Stilul de compozitie a Concerto-ului Grosso este polifonico-omofon.

Cuvantul Concert isi are etimologia in limba italiana Concerto - inseamna “a fi impreuna”;

Iar Concerto Grosso inseamna Concertul Mare, si are 3 (trei) parti: Repede-lent-repede

 Partea I: Allegro – forma de sonata

 Partea a II-a: Andante – forma de Lied (A B A)
 Partea a III-a: Allegro molto vivace: Forma de sonta

Structura muzicala a concertului baroc este formata din sectiunile urmatoare:

4. Repriza 5. Cadenta
1. Introducere 2. Expozitie 3. Dezvoltare 6. Coda
(Reexpozitia) solistica

Concertul este compus pentru un ansamblu instrumental cameral restrans precum: duet, trio, cvartet,
cvintet etc.), sau pentru instrumentele muzicale ce faceau parte din orchestra baroca.

Orchestra Baroca:
1. Flautul (2) 13. (Toerba - Este un instrument muzcal baroc
2. Clarientul cu ancie simpla cu 14 corzi, mai mare decat Lauta, si face
3. Oboiul cu ancie dubla (2) parte din familia instrumenteleor cu
4. Fagotul cu ancie dubla (2) coarde)
5. Trompeta cu piston si valve (2)
6. Cornul cu valve (2)
7. Timpanul
8. Clavecinul
9. Vioara I
10. Vioara II
11. Violoncelul
12. Contrabasul
 Manual de Educatie Muzicala - Clasa a IX-a

Reprezentanti ai genului Concerto Grosso au fost: Arcangelo Corelli, Antonio Vivaldi, G. F. Handel si J. S.
Bach.

PRELUDIUL si FUGA BAROCA

(Sec. XVII)

Preludiul: este un gen muzical instrumental, are rol de introducere la lucrari muzicale de
mari proportii.

Fuga: Este un gen și formă muzicală polifonică pe două sau mai multe voci, constând în
expunerea imitativă a una, două sau, mai rar, trei teme după un plan tonal-armonic precis.

Fuga poate fi simpla, dubla, tripla sau cvadrupla: pentru vocile Sopran, alto, tenor si bas.

Structura muzicala a Fugii este formata din sectiunile urmatoare:

Expoziția - cuprinde trei elemente: tema, contrasubiectul și interludiul

Divertismentul - dezvoltare tematica, prelucrări tematice

Repriza - reprezintă de cele mai multe ori, o culminație expresivă și dinamică a fugii.

Stretto- intrari succesive pe timpi decalati

Coda -finalul fugii, cu rol de concluzie

Reprezentanti ai Preludiului si Fugii baroce:

1. François Couperin (1668–1733)
2. Jean-Philippe Rameau (1683–1764)
3. Johann Sebastian Bach (1685-1750) Clavecinul bine temperat (1722, 1744).
Ambele volume conțin 24 de preludii și fugi.
 CLASICISMUL MUZICAL

(Sec. al XVIII-lea)

SIMFONIA clasica
Definitia Simfoniei: Este un gen muzical instrumental polifonico-omofon pentru Orchestra, formata din
4 parti succesive:

P. I. Allegro (forma de sonata);

P. II. Adagio sau Andante (forma de Lied sau tema cu variatiune);
P. III Moderato (forma de Menuet sau Scherzo);
P. IV. Allegro sau Presto (forma de Rondo sau Rondo Sonata).

Istoria Simfoniei:

Etimologia cuvantului Simfonie isi are radacina in cuvantul SINFONOS din limba greaca, insemnand

SIN – impreuna, iar FONOS – sunete. (A se canta impreuna Armonic sau Polifonic, impreuna).

D.p.d.v muzical simfonia era folosita in sec. al XVII-lea ca moment de introducere la opera italiana
baroca, numindu-se cu “n” Sinfonia. Sinfonia fiind echivalentul Uverturii de la opera italiana la acea
vreme.

Termenul de Sinfonie va fi inlocuit prin influenta limbilor Germanice: (G.) Symphonye (zămfoni); (En)
Symphony (sămfoni);

Simfonia a luat nastere ca gen muzical in secolul al- XVIII-lea, prin contributia compozitorului german
Johann Stamitz (1717-1757) de origine ceh, stabilit in Germania. Acesta fiind reprezentantul scolii
nationale de la Mannheim.

Simfonia clasica s-a format din doua genuri instrumentale baroce:

1. Uvertura Italiana (formata din triada Repede – Lent –Repede)

2. Suita instrumentala bachiana

Stamitz introduce ca parte a III-a de simfonie un dans vechi popular, de origine francez, numit -
MENUET .

Reprezentantii Simfoniei clasice:

1. Joseph Haydn (1732–1809) – 104 simfonii

2. Wolfgang Amadeus Mozart (1756–1791) – 41 Simfonii
3. Ludwig van Beethoven (1770–1827) - 9 simfonii
 OPERETA

Opereta vine din limba italiana si inseamna “opera mica”, pentru ca avea maxim 2 acte.

Definitia operetei: Opereta este un gen muzical vocal dramatic pentru solisti lirici , cor si
orchestra, in care pasajele cantate alterneaza cu cele vorbite si cu momente comice.

Elementele caracteristice Operetei:

Opereta este combinata cu o piesa de teatru pusa pe muzica,
Inlocuirea dialogurilor cantate cu dialoguri rostite,
Predomina comedia si optimismul,
Are subiecte umoristice combinate cu parodii din diverse subiecte,
Libretul este scurt,
Elementele componente ale operetei sunt identice cu cele ale operei: uvertura, interludiul,
duetul, tertetul, corul, orchestra, solistii lirici, baletul, ariile, etc

Reprezentantii operetei din secolul al XIX-lea:

Austria: Jacque Offenbach – Opereta Orfeu in infern
Austria: Johan Strauss fiul - Voievodul tiganilor, sange vienez, liliacul,
Austria: Franz Lehar – The Merry widow (Vaduva vesela)
Franta: Franz von Suppès – Galateea cea dreapta
Romania: Alexandru Flechtenmacher- opereta Baba Harca
Romania: Ciprian Porumbescu – Opereta Crai nou
USA: George Gershwin – Un American pierdut la paris – musical film
USA: Leonard Bernstein – West side story - musical

Dupa al doilea razboi mondial, Opereta in USA, se numea musical comedy.

 EVOLUTIA OPEREI

Opera Renascentista – sec. XVI

1. Giulio Caccini (1551–1618) - Euridice.
2. Jacopo Peri (1561–1633) - Euridice si Orfeu.

Opera Baroca – sec. XVII

1. Claudio Monteverdi (1567 - 1643) - Orfeu, Arianna, Incoronarea Poppeei, Intoarcerea Ulisei, Nunta
lui Enea cu Lavinia, Prosepina rapita.
2. Heinrich Schutz (1585-1672) - Dafne.
3. Jean Baptist Lully (1632–1687) - Acis si Galatea, Armida, Isis, Alceste.
4. Henry Purcell (1659 - 1695) - Dido and Aenea, King Arthur, Dioclesian, Povestea reginei.
5. Tomaso Albinoni (1671–1751) – Regina de Palmireni, La statira.
6. Antonio Vivaldi (1678–1741) - Ottone in villa, Orlando furioso, Incoronarea lui Dario, Tieteberga, Tito
Manlio, Giustino, Argippo, Semiramide.
7. Georg Philipp Telemann (1681–1767) – (A compus peste 50 de opere) Germanicus, Pacientul
Socrate, Orfeus, Flavius, Narcis, Ferdinand si Izabela, Mario, Pimpinoe, Don Quichotte.
8. Jean Philippe Rameau (1683–1764) - Samson, Dardanus, Castor si Pollux, Les Boreades, Linus.
9. Georg Friedrich Handel (1685–1759) - (A compus peste 40 de opere) Rinaldo, Almira, Xerxes,
Daphne, Florindo, Agrippina, Teseo, Pastorul de Incredere, Iulius Cezar, Tolomeo, Ezio, etc.
10. Alessandro Scarlatti (1685 - 1757) - Gli equivoci nel sembiante, L'honestà negli amori, Il Pompeo,
Pirro e Demetrio, Tigrane.

Opera Clasica – sec. XVIII

1. Giovanni Battista Pergolesi (1710-1736) - La serva Padrona, Adriano in Siria, La Salustia, L’olimpiade.
2. Christoph Willibald Gluck (1714–1787) - (A compus peste 40 de opere) Orfeu si Euridice, Alceste,
Iphigeni en Tauride, Semiramidele, Trionfo di Clelia, Festivul lui Apolo etc.
3. Joseph Haydn (1732-1809) - Acis si Galatea, Armida, Orlando Paladino, La vera Constanza, La
Caterina.
4. Domenico Cimarosa (1749 -1801) - Casatoria Secreta, Armida imaginara, Trucurile femeilor,
Cleopatra, O italianca la Londra, Extravagantele Contelui.
5. Antonio Salieri (1750-1825) - La Vestale, Axur, Re d'Ormus, Tarare, La cifra, Les Danaïdes.
6. Wolfgang Amadeus Mozart (1756–1791) - 23 de opere, Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Cosi fan
tutte, Don Giovanni, Idomeneo, Rapirea din serai, La Clemenza di Tito, Lucio Silla, Scanio in Alba,
Gradinarul fals, Visul lui Scipio, Regele pastor, Thomas Regele Egiptului.
7. Ludwig Van Beethoven (1770-1827) - Fidelio.
 Opera Romantica – sec. XIX

1. Carl Maria Von Weber (1786 - 1826) - Oberon, Freischütz, Euryanthe, Fata din Padure, Silvana, Abu
Hassan.
2. Gioachino Rossini (1792 –1868) - (A compus peste 40 de opere) Willhelm Tell, Barbierul din Sevilia,
Cotofana hoata, Otelo, Armida, Moise in Egipt, Italianca in Alger, Semiramida etc.
3. Gaetano Donizetti (1797 -1848) - (A compus peste 65 de opere) Elixirul dragostei, Don Pasquale,
Lucia di L’ammermoor, Roberto devreaux, Zoraida di Granata, Fata regimentului, Il duca d'Alba, Dom
Sébastien etc.
4. Vicenzzo Bellini (1801 –1835) - Norma, Somnambula, Zaira, Strainul, Piratul, Aldelson.
5. Hector Berlioz (1803 - 1869) - Troienii, Bun venit Cellini, Beatrice si Benedict.
6. Mihail Glinka (1804-1857) - Viata pentru tar (Ivan Susanin), Rusland si Ludmila, Printul Kholmsky,
Tarantela.
7. Felix Mendelsshon Bartholdy (1809 –1847) - Cei doi nepoti, Venind acasa din strainatate, Nunta lui
Camacho .
8. Giuseppe Verdi (1813 – 1901) - (A compus peste 30 de opere) Aida, Nabucco, Lombardi, Ernani,
Oberto, Ioana Darc, Alzira, Attila, Macbeth, Jerusalem, Rigoletto, Trubadurul, Forta Destinului, Bal
mascat, Don Carlos, Ottelo, Falstaff, etc.
9. Richard Wagner (1813 –1883) - (A compus peste 27 opere) Rienzi, Olandezul Zburator, Tannhauser,
Lohengrin, Aurul Rinului, Valkiria, Tristan si Isolda, Maestrii cantareti din Nuremberg, Siegfried,
Amurgul zeilor, Parsifal, Zanele, Iubirea interzisa etc.
10. Charles Gounod (1818 –1893) - Faust, Doctorul, Cinci martie, Mireille, Regina Seba, Romeo si Julieta,
Tributul lui Zamora, Sapho, Calugarita sangeroasa.
11. Jaques Offenbach (1819-1880) - Sirenele rinului, Povestirile lui Hoffmann.
12. Bedrih Smetana (1824–1884) - Mireasa vanduta, Cele doua vaduve, Brandenburgienii din Boemia,
Dalibor, Sarutul, Secretul, Zidul Diavolului.
13. Alexandr Borodin (1833 –1887) - Printul Igor (Cneazul Igor).
14. Camille Saint – Saens (1835 –1921) - Samson si Dalila, Stampila de Argint, Printesa galbena, Henry al
VII-lea, Proseprine, Ascanio.
15. Leo Delibes (1836 –1891) - Lakme, Kassya, Regele a spus asa, Curtea regelui Pertaud.
16. Georges Bizet (1838 –1875) - Carmen, Pescuitorul de Perle, Ivan al IV-lea, Fata draguta din Perth, Don
Rodrigue.
17. Modest Mussorgsky (1839 –1881) - Boris Godunov, Hovanscina.
18. Piotr Ilici Ceaikovski (1840 –1893) - Evgheni Oneghin, Dama de pica, Vakula, Iolanta, Voyevoda,
Vrajitoarea, Doamna din Orleans, Paznicul.
19. Antonin Dvorak (1841-1904) - Rusalka, Vanda, Dimitrij, Iacobinul, Alfred, Armida, Taranul viclean,
Diavolul si Kate.
20. Jules Massenet (1842 –1912) - (A compus peste 30 de opere) Thais, Don Quichotte, Roma, Don Cesar
de Bazan, Regele din Lahore, Sapho, Jongleur-ul de la Notr-Dame, Ariane etc.
21. Eduard Grieg (1843 - 1907) - Olav Trygvason
22. Rimski Korsakov (1844-1908) - Sadko, Servilia, Povestea tarului Saltan, Mireasa Tarului, Voievodul
Pan, Ajunul Craciunului.
23. Claude Debussy (1862 –1918) - Pelleas et Melisande, Casa lui Usher daramata.
24. Paul Dukas (1865–1935) - Ariana si Barba albastra.
25. Franz Lehar (1870 – 1948) - Tatiana, Rodrigo, (A compus peste 30 de operete).
26. Maurice Ravel (1875 –1937) - Copilul si vrajile, Ora spaniola.
 Opera Verista – Neoclasica – sec. XIX - XX
1. Ruggero Leoncavallo (1857 - 1919) - Pagliacci, La boheme, Chatterton, Mameli, I Medici, Zingari etc.
2. Giacomo Puccini (1858 –1924) - (12 opere) Manon Lescaut, La boheme, Madama Butterfly, Tosca,
Turandot, Trilogia (Il Tabarro, Suor Angelica, Gianni Schicchi), Fecioara Occidentului, Randunica etc.
3. Pietro Mascagni (1863 –1945) - Cavaleria Rusticana, Amica, Iris, Silvano, Parisina, Amicul Fritz etc.

Opera Contemporana – sec. XX

1. Leos Janacek (1854-1928) - Sarka, Jenufa, Inceputurile unei iubiri, Micul viclean Vixen, Destinul, Din
casa mortii, Aventura lui Makropulos.
2. Isaac Albeniz (1860–1909) - Merlin, Opalul magic, Henry Clifford.
3. Richard Strauss (1864 –1949) - Cavalerul rozelor, Salomea, Iubirea lui Danae, Femeia fara umbra,
Arabella, Intermezzo, Elena din Egipt, Guntram, Femeia tacuta.
4. Enrique Granados (1867-1916) - Goyescas, Maria del Carmen, Miel de la Arcaria, Blancaflor, Petrarca,
Liliana, Picarol.
5. Scot Joplin (1868–1917) - Treemonisha.
6. Serghei Rachmaninov (1873- 1943) - Aleko, Francesca da Rimini, Cavalerul avar.
7. Arnold Schoenberg (1874-1951) -Moise si Aaron, Asteptarea, Mana norocoasa.
8. Manuel De Falla (1876–1946) - La vida breve, Iubirea lui Ines, Foc Salbatic, Papusile maestrului Pedro,
Marele teatru al Lumii.
9. Bela Bartok (1881 -1945) – Castelul printului barba albastra.
10. George Enescu (1881-1955) - Oedip.
11. Igor Stravinski (1882 –1971) - Povestea soldatului, Potopul, Solovei, Privighetoarea, Oedipus rex,
Progresul Greblei, Renard, etc.
12. Alban Berg (1885-1935) - Wozzeck, Lulu.
13. Serghei Prokofiev (1891 – 1953) - Razboi si pace, Povestea celor trei portocale, Ingerul de foc,
Jucatorul, Giganticul, Maddalena, Semyon, Povestea unui barbat adevarat.
14. Paul Hindemith (1895-1963) - Mathis der Maler, Cardillac, Armonia lumii, Cina lunga de craciun.
15. Carl Orff (1895 - 1982) – Antigona, Prometeu, Inteligentii, Luna.
16. George Gershwin (1898 –1937) - Porgy and Bess, Blue Monday (O zi de luni, trista)
17. Dmitri Sostakovici (1906-1975) - Nasul, Lady Macbeth.
18. Olivier Messiaen (1908 –1992) - Sfantul Francis din Assise.
19. Benjamin Britten (1913 –1976) - Visul unei nopti de vara, Billy Budd, Cuptorul arzator, Raul Curlew,
Moartea la Venetia, Gloriana.
20. Leonard Bernstein (1918 –1990) - Probleme in Tahiti, Candide, Un loc linistit, O poveste din Cartierul
de Vest (musical).
 VALSUL



A aparut in secolul al XVIII-lea, ca stil de dans popular in Austria si Germania.
 In sec. al XIX-lea devine dans de societate, dansat in saloanele de la curtea regala.
 Provine din vechiul dans popular austriac - Ländler.

Valsul este de doua ( 2 ) feluri:

1. Valsul instrumental (compus pentru instrument solo sau orchestra)
2. Valsul coregrafic (muzica compusa pentru balet si opera)

Caracteristica Valsului:
 Masura ternara de 3 timpi (3 / 4)
 Melodia cantabila cu caracter nobil si festiv
 Ritmul este simplu cu durate binare si ternare
 Frazele muzicale sunt binare, formate din fraze de 4,8 sau 16 masuri.
 Forma muzicala este monopartita (compusa cu o singura parte)
 Tempo poate fi lent, moderat sau rapid.

Reprezentanti ai valsului romantic (sec. al XIX-lea) au fost urmatorii compozitori:

1. Piotr Ilici Ceaikovski - Rus
2. Johannes Brahms- German
3. Giuseppe Verdi - Italian
4. Frederic Chopin - Polonez
5. Johann Strauss tatal si fiul – Austrieci
6. Iosif Ivanovici – Roman

 Johann Strauss-fiul a fost supranumit “Regele valsului vienez” pentru cele 140 de
valsuri compuse in stil rubato (interpretare libera a ritmului muzical) si poetic.
 Planul Lectiei cl 10A
MINIATURA INSTRUMENTALA

Verificarea lectiei precedente Lied-ul german

Momentul aperceptiv – pun o melodie scurta si intreb a fost scurta sau lunga melodia?

1. Auditie Nocturna – pian / serenada – Orchestra - Predarea nocturnei

2. Auditie Poloneza – pian / Orchestra - Predarea polonezei
3. Auditie Capriciul – pian / orchestra - Predarea capriciului
4. Auditie Mazurka – pian / orchestra - Predarea mazurcii
5. 5 elevii de scos la tabla: Compunerea unei scurte melodii in stilul mazurcii, pe
un ritm dat.
6. Test – Q&A

MINIATURA INSTRUMENTALA

1. NOCTURNA: Este un gen muzical miniatural, instrumental, cu caracter meditativ.

Vine din limba franceza, inseamna “de noapte”.
Cel mai mare compositor de nocturne a fost compozitorul polonez Frederic
Chopin, care a scris 21 nocturne pentru pian.

2. POLONEZA: Este un gen muzical miniatural, instrumental. La origine este un

dans popular polonez vechi, in masura 3 /4, cu caracter solemnic. Poloneza
devine piesa instrumentala in sec. al XVIII-lea, compusa de multi compozitori ai
vremii, precum: Beethoven, Schubert, Weber, Chopin, Ceaikovski.

3. CAPRICIUL: este un gen muzical, miniatural, instrumental. O piesa cu multa

virtuozitate, are caracter satiric, grotesc, foarte energic.
Mari compozitori de capriciuri:
Niccolo Paganini – 24 de capricii pentru vioara solo.
Ceaikovski- Capriciul Italian, op 45
Rimski Korsakov – Capriciul Spaniol op 34

4. MAZURCA: Este un gen muzical, miniatural, instrumental. La origine este un dans

popular polonez, in masura ternara (3 / 4), cu formula ritmica caracteristica
Mari compozitori de Mazurci: Frederic Chopin (5 mazurci)
 Muzica de Jazz
I. Originile Jazz-ului
A aparut la inceputul sec. XX, in Orasul New Orleans - USA,
in comunitatea afro-americana.
Au existat trei genuri muzicale care au format Jazz-ul:
1. “Negro Spiritual”, Gospel – Muzica religioasa corala, baptista.
2. Ragtime-ul, reprezentata de Scott Joplin (1890). Ragtime-ul fiind o combinatie intre muzica
de fanfara militara si stilul de dans CakeWalk african.
3. Blues-ul, era reprezentat de William Christopher Handy
(1892) si de Bessie Smith (1920). Blues-ul fiind muzica traditionala a folclorului Afro-
american, unde erau invocate cantecele de munca, de vanatoare, de nostalgie, de tristete.
II. Partea teoretica a jazz-ului
• Definitia: Jazz-ul este un gen muzical vocal-instrumental, bazat pe improvizatie ritmica si
melodica, ce foloseste ritmuri afro-americane si armonii tono-modale.
• Caracteristica muzicala a jazz-ului este Ritmul sincopat, melodia realizata prin salturi si
metrul binar.
• Structura formatiei de jazz este de doua feluri:
a) Orchestra mica, denumita si combo. Exista trei sectiuni de interpretare cu roluri diferite:
1. sectiunea rimtica – unii tineau doar ritmul, formata din instrumentele: Baterie, bongos,
contrabas, chitara bas;
2. sectiunea armonica – unii tineau doar armonia, formata din instrumentele:
pian, banjo, chitara;
3. sectiunea melodica – unii cantau doar melodia, formata din instrumentele: trompeta,
trombon, saxofon, clarinet, vioara;
b) Orchestra mare, denumita si Big-band. Sectiunile de interpretare fiind aceleasi.
III. Aparitia diferitelor stiluri de Jazz
1. New Orleans Style, reprezentat de cornetistul Buddy Bolden (1900, USA)
2. Dixieland, sau Chicago style jazz, reprezentat de trompetistul Louis Armstrong.
Era un stil muzical, inspirat dupa principii polifonice ale muzicii clasice, fiind abordat si de
muzicieni profesionisti de culoare alba. (1920 Chicago, USA)
3. Swing, reprezentat de clarinetistul si compozitorul Benny Goodman –supra numit “The
king of Swing” , pianistul Duke Ellington, trompetistul Miles Davis (1930, Chicago, USA) Swing
inseamna “a se balansa” .
Era un stil de muzica vioi.
4. Be-bop, reprezentat de cornetistul si compozitorul Dizzy Gillespie si Ella Fitzgerald (1940
USA) (vocalista).
Era un stil de interpretare vocala, ce se baza pe improvizatia de efecte ritmice cu monosilabe
sau bisilabe
 Cele 6 Curente Artistice – Muzicale – sec. XIX-XX

Impresionistii – Franta – sec. XIX-XX

Claude Debussy Erik Satie Maurice Ravel

 Claude Debussy – Suita la Mer, Claire de lune, Preludiul la dupa-amiaza unei faune, Pelleas si Melisande.
 Erik Satie – Gymnopedie, Gnossiene.
 Maurice Ravel – Bolero, opera Ora spaniola, Rapsodia Spaniola, La vals, Pavana.

Veristii - Italia – sec. XX

Pietro Mascagni Giacomo Puccini Ruggero Leoncavallo

 Pietro Mascagni – Cavaleria rusticana.

 Giacomo Puccini – Turandot, Madam Butterfly, La Bohem, Tosca, Manon Lescaut.
 Ruggero Leoncavallo – Pagliacci.

Expresionistii – Germania - Austria – sec. XX

Arnold Schoenberg Alban Berg Anton Webern

 Arnold Schoenberg – Pierrot Lunair, opera Moise si Aaron, Un supravietuitor in Varsovia – Holocaust .
 Alban Berg – opera Wozzeck, Lulu.
 Anton Webern – Pasacaglia pentru orchestra.

Neoclasicii - Rusia – sec. XX

Carl Orff Serghei Prokofiev Igor Stravinski

 Carl Orff – Carmina Burana, Catuli Carmina, Triunful Afroditei, op. Antigona, Prometeu, Inteligentii, Luna.
 Serghei Prokofiev –Baletul Romeo si Julieta, 7 Simf. (1. Clasica), Dragostea pt. 3 portocale, Razboi si pace.
 Igor Stravinski – Baletele Pasarea de foc, Ritualul primaverii, opera Povestea soldatului .
 Cele 6 Curente Artistice – Muzicale – sec. XIX-XX

Muzica Contemporana – sec. XX (anii 50, 60)

John Cage Iannis Xenakis Karlheinz Stockhausen Pierre Boulez

Caracteristicile muzicii contemporane, stohastice.

 Muzica experimentala,
 Efecte timbrale din mediul inconjurator,
 Orientarea catre instrumentele de percutie,
 Partituri scrise cu Simboluri grafice de interpretare,
 Inregistrarea creatilor prin folosirea benzilor.

 John Cage – 4’33’’ , Water walk.

 Iannis Xenakis - (Dezvolta sistemul UPIC si, denumeste muzica sa, stocastica), Metastasis si Roai.
 Karlheinz Stockhausen - Telemusik (muzica concreta), Kontakte (muzica electronica) pentru banda, pian, si
percutie.
 Pierre Boulez - Le marteau sans maitre.

Muzica Minimalista - XX (anii 60, 70 - USA)

Steve Reich Philip Glass Terry Riley

 Steve Reich – Diffrenet train, Proverbe, Claping hands, Contrapunct electric.

 Philip Glass - Metamorfoze, Glasswork, The hours, Mad rush , Actul poetului.
 Terry Riley – Un curcubeu in aer , Chirurgia Persanilor, „In Do”.
 Curente muzicale aparute la sfarsit de secol 19 - inceput de secol 20

Impresionismul (1880-1957) IMPRESIONÍSM s. n. Mișcare artistică apărută în a doua

jumătate a sec. XIX, caracterizată prin renunțarea la contururile precise, la detalii, la clarobscur spre a
reda cât mai sugestiv lumina (în pictură), prin modelarea fragmentară a suprafețelor (în sculptură), printr-
o mare libertate a formelor, lărgirea cadrului tonal și subiectivitatea coloritului (în muzică), prin tendința
de a reda impresii fugitive, și cele mai intime nuanțe personale (în literatură). – Din fr. impressionnisme.

Curentul impresionist a apărut în Franţa la finele veacului al XIX-lea, primul compozitor

impresionist fiind Erik Satie, care a adoptat ulterior alte poziţii. L-au urmat:

Claude Debussy – Suita la Mer, Claire de lune, Preludiul la dupa-amiaza unei faune, Pelleas si
Melisande.

Maurice Ravel - Bolero, opera Ora spaniola, Rapsodia Spaniola, La vals, Pavana.

Ottorino Respighi (celebra compozitie: Fantanile din Roma si Pinii din Roma), in Italia

Isac Albeniz , Manule De Falla, Enrique Granados, în Spania.

Skriabin (poemul extazului) si Prokofiev, în Rusia.

Bella Bartók şi Kodaly, în Ungaria.

Szymanowsky, în Polonia.

Enescu, Jora, Andricu, Notara Negrea, Alessandrescu, Ciortea, în România.

Verismul Italian(1890-1920) Verism se numește un curent literar și muzical, mai ales

în operă, apărut în Italia la sfârșitul sec. al XIX-lea, îndreptat împotriva romantismului, care
abordează teme realiste și naturaliste, legate de viața cotidiană și de faptele oamenilor simpli,
exprimate într-un mod natural, însă printr-o mare complexitate a ideilor melodice și a nuanțării
dramaturgiei.

Creator al verismului este considerat compozitorul și dirijorul italian Pietro Mascagni.

Pietro Mascagni primul compozitor care compune o opera verista “Cavaleria Rusticana -1890”

Giaccomo Puccini - operele: Ruggero Leoncavallo

Manon Lescaut – 1893 Pagliacci 1892

La Boheme -1896

Turandot -1926

Madam Butterfly - 1904

Tosca -1900
Expresionismul (1920-1950) EXPRESIONÍSM Curent artistic și liter, apărut la
începutul secolului al XX-lea, in Germania, sub pretextul luptei împotriva impresionismului și
care constă în tendința exagerată de a exprima viața interioară mai mult decît impresiile lumii din
afară, care pune accent pe intensitatea expresiei.

Aceasta este caracterizata de prezentarea lumii din perspectivă strict subiectivă, distorsionată
intenționat, pentru a crea momente emoționale care să transmită idei și stări de spirit.

Este o revoluție pur estetică, caracterizată de culori țipătoare, contrastante, de linii frânte și
curbe, de un ritm discontinuu. Expresionismul se impune mai mult ca un stil, decât ca o mișcare
artistică.

Expresionismul muzical se manifesta in doua mari directii: una, cunoscuta drept Scoala
dodecafonica (sau Noua Scoala Vieneza), reprezentata de Arnold Schonberg, Alban Berg,
Anton Webern, cealalta reprezentata de Igor Stravinski in perioada rusa. Muzica expresionista
exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta, cu extraordinara forta, de foarte multe ori, latura
agresiva, violenta a naturii umane. Toate acestea se regasesc intr-un limbaj muzical in care
melodia este fragmentata, intensitatile sunetelor trec prin contraste violente disonantele sunt
prezente si puternice. Absenta ordinii impuse de sistemul tonal si atractiile tonale, a dat
nastere atonalismului. Compozitorii se orienteaza catre instrumentele de percutie, pe care le
foloseste de asa maniera incat sa se obtina o tenta grosiera a sunetului, ce vizeaza zgomotul.
Melodia isi afla acum disocierea si dispare in masa sonora amorfa.

Dodecafonismul, sistemul dodecafonic sau muzica serialista (grc. dodeka phonoi,

„douăsprezece sunete”) reprezintă o tehnică de compoziție prin care celor douăsprezece
sunete ale gamei cromatice li se acordă aceeași importanță, numărul de apariții al oricăror
două sunete într-o partitură construită astfel fiind egal. Tehnica a fost inventată de Arnold
Schönberg în jurul anului 1924.

Dezvoltarea dodecafonismului aduce o contribuție semnificativă pe linia atonalismului, tehnică

prin care se evită relațiile armonice (acordice) specifice tonalității sau sistemelor modale.

Arnold Schönberg, cvartetul nr 2 pt coarde si soprano (prima lucrare atonal, compusa intre anii
1907-1908), Pierrot Lunaire, Op. 21 (1912)

Alban Berg –Opera Wozzeck, Anton Webern - Passacaglia pentru orchestra

Alti compozitori expresionisti, precum: Prokofiev, Bartók, Honegger, Stravinski, Enescu,

Şostakovici, Bartók - cu lucrarea Castelul lui Barbă Albastră, Prokofiev cu Suita scită , Skriabin
cu lucrarea Poemul extazului , Shostakovici cu Simfonia a X-a , Enescu cu opera Oedip,
reprezinta lucrari expresioniste.
Creatia lui Schönberg, cuprinde:

Poem simfonic Prometeu, Sextetul pentru instrumente de coarde – Noapte transfigurată,

cantata Cântecele din Gurre, Tratatul său de armonie – dedicate lui Mahler, Cvartetul de coarde
op. 7 în re minor, Simfonia de cameră op. 9, şase Lieduri, Cartea grădinilor suspendate op. 15 ,
un ciclu de 15 lieduri după poemele lui St. George, Cinci piese pentru orchestră op.16
Monodrame expresioniste, Mâna fericită op.18 şi Aşteptarea op. 17,
Pierrot Lunaire op. 21, alcătuit din 21 de miniaturi vocal-instrumentale pentru voce şi cinci
instrumente, după poeme de Alfred Giraud, opera bufă De azi pe mâine op. 32

Alban Berg – din creatia sa, cea mai cunoscuta este Opera Wozzek si opera Lulu.

Anton Webern – din creatia sa, cea mai cunoscuta este lucrarea Passacaglia pentru orchestră.

Neoclasicismul (1920-1950) Neoclasicismul este înţeles ca o revalorificare a tradiţiilor

preclasice şi clasice. Pentru neoclasici, revenirea la Bach însemna întoarcerea la o muzică cu
conţinut emoţional, redat generalizat în forme armonioase, şi valorificarea vechilor tipare de
construcţie. Atitudinea neoclasică vine şi ca o tendinţă de a repune genurile muzicii
instrumentale din nou în centrul atenţiei.

Neoclasicismul poate fi tradus “chemarea la ordine”- dupa toata exacerbarea stilului dodecafonic
agresiv.

Revenirea la formele clasice si chiar baroce, a ritmului, armoniei si contrapunctul polifonic

(canon, fuga etc)

Promotorul stilului readus a fost compozitorul Eric Satie, cu suitele pentru pian “Gymnopedii”
si Missa săracilor.

I. Stravinsky - baletul Pulcinella . Simfonia Psalmilor , The firebird (Pasarea Focului) 1910, the
rite of spring (Ritualul primaverii) 1913

Ottorino Respighi (1879-1936) Fantanile Romei, Pini di Roma,

S. Prokofiev – Petrica si lupul, simfonia nr 1, simfonia “clasica” nr 1, Uvertura baletului Romeo

si Julieta,

Benjamin Britten – War Requiem

Arthur Honegger – Pacific 231 (1923)

Paul Hindemith (1895-1963) – Mathis der Maler

Carl Orff – Trilogia Trionfi, care este o Cantata scenica, cuprinde cele trei parti, Carmina
Burana, Catulli Carmina si Triunful Afroditei.
Luigi Dallapiccola – Il prigionero

Luigi Nono,

Luciano Berio

Darius Milhaud – Scaramouche

Francis Poulenc – Trois Mouvement Perpetuels

Grupul celor 3 spanioli:

Manuel de Falla- Noptile in gradinile spaniei, baletul Amorul Vrajitor

Isaac Albeniz – Asturia, Granada, Tango in Re major pt chitara,

Enrique Granados – Cele 12 dansuri pentru pian

Le groupe des Six, (Grupul celor sase) este un grup de compozitori care au fuzionat 7 ani, intre
anii (1916 - 1923):

1. Georges Auric (1899-1983),

2. Louis Durey (1888-1979),
3. Arthur Honegger (1892-1955), Pacific 231
4. Darius Milhaud (1892-1974), Scaramouch
5. Francis Poulenc (1899-1963),
6. Germaine Tailleferre (1892-1983).

Muzica lor reprezinta opusul impresionismului si stilului Wagnerian. Acest grup a fost influentat
de compozitorul Erik Satie si de Jean Cocteau.

Grupul celor sase, au compus doua lucrari muzicale, fiecare cate o parte:

Album des Six pour piano (1920)

Prélude (Auric)

Romance sans paroles (Durey)

Sarabande pour piano (Honegger)

Mazurka (Milhaud)

Valse (Poulenc)

Pastorale (Tailleferre)
Les Mariés de la tour Eiffel, œuvre collective sur un texte de Jean Cocteau, musiques de
Georges Auric, Arthur Honegger, Francis Poulenc, Darius Milhaud et Germaine Tailleferre,
créée le 18 juin 1921 au théâtre des Champs-Élysées5 :

Ouverture « Le 14-Juillet » (Auric)

Marche nuptiale (Milhaud)

Discours du Général (Poulenc)

La Baigneuse de Trouville (Poulenc)

Fugue du massacre (Milhaud)

Valse des dépêches (Tailleferre)

Marche funèbre sur la mort du Général (Honegger)

Quadrille (Milhaud)

Trois Ritournelles (Auric)

Sortie de la noce (Milhaud)

Compozitori Neoclasici din Romani, sec 19

D. Cuclin, I. N. Nottara, T. Rogalski, A. Alessandrescu, M. Jora, M. Andricu, S. Drăgoi,

M. Negrea, Al. Zirra, M. Andricu.

Compozitori Neoclasici din Romania, sec 20

Dumitru Georgescu Kiriac, G. Musicescu, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalski

 Post-romanticii Simfoniei
Perioada artistica aparuta la sfarsitul secolului 19 si inceput de secol 20.

 Franz Schubert – 8 simfonii

 Antonin Dvorak – 9 simfonii (From the new world – simfonia n 9)
 Cesar Franck – Simfonai in re minor
 Anton Bruckner – 9 simfonii, (a IV-a, avand numele de Romantica)
 Gustav Mahler - 9 simfonii- 1. Titanul, 2. Invierea.
 Serghei Rachmaninov – 3 simfonii
 Serghei Prokofiev – 7 simfonii
 Dmitri Sostakovici - 15 simfonii
 Arthur Honegger – 4 simfonii
 Benjamin Britten – 2 simfonii
 Jean Sibelius – 7 simfonii
 Paul Hindemith – 5 simfonii
 George Enescu – 3 simfonii (Mi b, La, Do)

Simfonia lui Bruckner, Testamentul său simfonic, cea de a IX-a simfonie (1894), neterminată, a dedicat-o:
“Celui a cărui majestate primează asupra tuturor majestăţilor. Lui Dumnezeu I-o ofer, dacă El o acceptă”.
Pe un pasaj din Andantele acestei simfonii, Bruckner a notat următoarea mărturisire: ”Doamne, am suferit,
dar îţi mulţumesc pentru suferinţele mele. Inima îmi era deschisă iubirii, dar nici o femeie nu m-a iubit. A
fost voia Ta şi voinţa Ta s-a împlinit. Am luptat, dar adesea am pierdut. Sunt sătul de viaţă, dar nu de a
exista, căci Ţi-am aparţinut mereu. Momentul sfârşitului se apropie. O, bunule Dumnezeu, lasă-mă să termin
acest imn al măreţiei Tale. Nu-mi refuza această bucurie şi voi veni către Tine smerit şi cu sufletul senin.”
 MUZICA CONTEMPORANA

DODECAFONICA / SERIALISTA / CONCRETA / ELECTRONICA

Iannis Xenakis (1922-2001) este promotorul muzicii electronice, muzica stohastica. Stilul lui
Xenakis se bazeaza pe crearea unor sunete electronice, folosindu-se de informatica si masina de
calcul, un algoritm matematic, a creat sistemul UPIC de desenare a sunetului, prin intermediul
sunetului desenat pe cranul tactil putea reda sunetele pe calculator. Lucrari foarte célèbre sunt:
Metastasis si Roai.

Pier Boulez (1925-2016) muzica serialista STRUCTURES, Le marteau sans maitre,

John Cage (1912-1992) lucrarea pt pian 4`33``, Water walk (efecte din jur cu ori ce obiecte
facea muzica), Dream, Ocean of sounds.

Karlheinz Stockhausen (1928- 2007). El este cel mai bine cunoscut pentru inovațiile sale în
domeniul muzicii electronice, seriale, spațiale și al aleatorismului muzical. Lucrari compuse:

Gruppen (1957) muzica serialista

Telemusik (1966) muzica electronic si concreta

Kontakte (1960) muzica electronica pt banda, pian, si percutie

Klavierstück XVI (1995) (pian, sintetizator și muzică electronică)

Muzica minimalista

 Stave Reich – Diffrenet train, Proverbe, Claping hands, Contrapunct electric.

 Philip Glass - Metamorfoze, Glasswork, The hours, Mad rush, Actul poetului.
 Terry Riley – Un curcubeu in aer , Chirurgia Persanilor, „In Do”

Different train pentru cvartet (1988). A primit premiul Grammy pentru „Cea Mai Bună
Compoziție de Muzică Clasică Contemporană” (muzica concreta si minimalista).

Compozitori minimalisti romani, secolul 20:

Aurel Stroe, Liana Alexandrescu, Octavian Nemescu si Cornel Cezar,

Grupul celor “5” rusi Sec. al -XlX-lea

3
Mily Balakirev (1836 –1910)

2 4

Modest Petrovich
César Cui (1835 1918)
Mussorgsky (1839 –1881)

Grupul celor “5” rusi

5
1

Nikolai Rimsky-Korsakov Alexander Borodin

(1844 -1908) (1833 –1887)
 Viaţa muzicală românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea: instituţii muzicale, viaţa
concertistică etc. Creatori şi genuri abordate: exemple.

Legăturile culturale cu Occidentul au generat noi aspecte în muzica românească. Vizita unor
remarcabili muzicieni concertişti şi turneele unor ansambluri de operă, unele organizând chiar
stagiuni întregi de operă, au creat dorinţa de a împleti limbajul muzical european cu practica
muzicală autohtonă. Odată cu preluarea primelor genuri corale, a romanţei sau a diferitelor
dansuri moderne, s-au creat în forma miniaturilor pentru pian unele lucrări strâns legate de
practica populară lăutărească, puritatea stilistică suferind datorită amestecului de formule
muzicale eterogene. Domnitorii fanarioţi au fost mai puţin receptivi la noile tendinţe muzicale,
în schimb Gheorghe Bibescu în Muntenia, Mihail Sturza şi Gr. Al. Ghica în Moldova au
impulsionat viaţa de salon de la curte şi au subvenţionat trupele de operă străine. Cu aceste
ansambluri au venit mulţi muzicieni, dintre care unii s-au stabilit la noi şi au contribuit la
valorificarea folclorului, pe care l-au cunoscut de la lăutari.

La început de veac apar numeroase societăţi culturale, în care se înfiripă primele mlădiţe ale
învăţământului muzical. După ce la Cluj (1818) şi la Satu-Mare (1820) apare câte o “Societate
muzicală”, la Bucureşti Heliade Rădulescu şi Ion Câmpineanu înfiinţează Societatea
Filarmonică (1833) pentru a promova limba română, învăţământul vocal şi instrumental, şi
pentru a crea un teatru naţional. Pe lângă societate s-a deschis o “Şcoală de Muzică vocală şi
instrumentală”, condusă de Ioan Andrei Wachman (avându-i ca profesori pe L. Wiest, P.
Ferlendis, Spohr), care a organizat reprezentări de teatru şi muzică. În anul 1835, elevii acestei
şcoli prezintă vodevilul Triumful amorului de Wachman, dar şi prima operă în limba
română, Semiramida de Rossini (doar fragmente), în anul 1836.

Acelaşi ţel nobil l-a avut şi Conservatorul Filarmonic-Dramatic de la Iaşi, întemeiat de Şt. Catargi,
Gh. Asachi şi V. Alecsandri-tatăl, în 1836. Elevii şcolii vor susţine diferite spectacole de teatru cu
muzică. Din pastorala Serbarea păstorilor moldoveni de Gh. Asachi, spectacol de cântece şi
dansuri, interpretat de elevii Conservatorului, ni s-au păstrat Balada şi Cantata Cortul de Elena
Asachi-Teyber, în care încearcă să valorifice primele motive româneşti în formulări muzicale de
tip european. Ne-a rămas şi vodevilul Contrabandul, scris de această primă compozitoare.
Primul spectacol de operă în limba română de la Iaşi a fost opera Norma de Bellini (1838),
realizat tot de elevii acestei şcoli. Spectacolele acestor elevi au făcut concurenţă trupelor de
operă ale străinilor, preferate de cercurile conducătoare, care, manifestând dispreţ faţă de
producţiile artistice româneşti, au dispus închiderea şcolilor din Iaşi şi Bucureşti.

În Transilvania, acest fenomen era înlesnit de contactul direct cu muzica apuseană, mijlocit de
nobilimea maghiară şi cea săsească, precum şi de biserica catolică şi protestantă. Şi în
Transilvania apar şcoli de muzică în marile oraşe: la Cluj în 1819 (transformată în Conservator în
1825), la Sibiu în 1832, la Braşov şi la Arad în 1834, iar la Timişoara în 1845, ele având un rol
însemnat în impulsionarea vieţii artistice. Iau fiinţă şi primele formaţii corale la Oradea (în
1824), la Sibiu (”Hermania” în 1839), la Lugoj (1840) şi la Chizătău (în 1840), aceasta din urmă
fiind primul cor sătesc axat pe valorificarea folclorului nostru. În anul 1829, la ”Gimnaziul
Vasilian” din Iaşi, clasa de muzică vocală o deţinea harpistul Paulicek, care a organizat primul
cor cu elevii şcolii, pentru a cânta cu el la diferite sărbători. În 1831, formaţia sa va interpreta
un cor din opera Moise de Rossini. Cu un an înainte, în Banat Eftimie Murgu (1803-1870) a
publicat cinci Melodii populare (1830), în notaţie occidentală, cu acompaniament simplu de
pian, aduse ca argument în sprijinul romanităţii noastre.

Interesul pentru învăţământul muzical creşte mereu. În 1834, Arhimandritul

Visarionconduce Horul Ştabului Oştirii, transformat în “Aşezământ coral”. Din iniţiativa
domnitorului Gheorghe Bibescu, acest cor va cânta la Biserica domnească de la Curtea Veche.
Treptat se introduce şi muzica instrumentală, iar după 1860 aşezământul devine “Şcoală de bel-
canto”, unde se va studia pianul, vioara, violoncelul şi contrabasul. Din 1860 a funcţionat
“Şcoala de Muzică şi Declamaţiune”, pentru ca în urma Decretului din 1864 al domnitorului Al. I.
Cuza să ia fiinţă ”Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune”, cu cele două şcoli de la Iaşi şi
Bucureşti. Această instituţie artistică era menită a forma interpreţi români în muzica
bisericească, instrumentală, vocală şi în arta dramatică.

În saloanele ieşene erau foarte apreciate pianistele Smaranda Şaptesate, Eufrosina Lăţescu
(1812), Elena Asachi şi harpistele Ermiona Asachi şi Săftica Palade (1834), dar şi numeroşi artişti
străini de marcă. Astfel, în salonul lui Alecu Balş au cântat numeroşi artişti străini. Aici a
concertat în anul 1847 vestitul pianist Fr.Liszt, după ce a realizat un lung turneu în Transilvania
şi la Bucureşti.

Şi alte evenimente dovedesc importante schimbări în viaţa muzicală. Muzica de

tradiţie bizantină cunoaşte importante înnoiri în privinţa repertoriului, notaţiei, a reeditării
repertoriului de strană şi a transpunerii lui în notaţie lineară. O înnoire remarcabilă este
românirea cântării psaltice, realizată prin efortul Arhimandritului Macarie (1770-1836) şi al
cunoscuţilor psalţi: Nicolae Nil Poponea (colaboratorul lui Macarie), Anton Pann(1796-1854) şi
ucenicul său braşovean Ghoerghe Ucenescu (1830-1896), Nectarie Frimu, Visarion Târnoveanu,
Dorothei Iordachiu, Dimitrie Suceveanu, Ghelasie Basarabeanul, Ştefan Popescu, Th. Georgescu,
Oprea Dumitrescu, Theodor Stupcanu, toţi contribuind la înnoirea cântării noastre bisericeşti.

După ce învaţă psaltichia la mânăstirea Căldăruşani şi apoi sistima cea nouă cu Petre Efesiu,
Ieromonahul Macarie va conduce “Şcoala de cântăreţi bisericeşti” de la Mitropolia din Bucureşti
(1819-1821, 1823-1827), înfiinţată de mitropolitul Dionisie Lupu. În anul 1823, Macarie
tipăreşte la Viena Irmologhionul, Anastasimatarul şi Teoreticonul, volume pe care le difuzează
în toate Ţările Române, contribuind astfel la unitatea stilului muzical bisericesc. Din anul 1829,
Mitropolitul Veniamin îl numeşte stareţ la mânăstirea Dobrovăţ, de unde se retrage la
Mânăstirea Neamţ, unde este dascăl şi conducătorul “Şcolii de cântăreţi” între 1831-1833. De
aici pleacă la ”Şcoala de psaltichie” de la Buzău, unde are doi importanţi elevi – pe Iosif
Naniescu şi Matache Cântăreţul. Apoi se retrage la mânăstirea Căldăruşani.

Prin 1800, la ”Şcoala Constantin Vodă” din Bucureşti, cântarea bisericească era predată de
protopsaltul Dimcea. În anul 1816, la ”Şcoala bisericii Neculai Şelari”, Petru Efesiu introduce
noua sistimă, printre elevii săi figurând Macarie, Anton Pann şi Dionisie Fotino. Începând cu
anul 1825 se înfiinţează “Şcoli de musichie” în principalele judeţe, acest fapt marcând începutul
organizării învăţământului religios.

La Iaşi, luminatul mitropolit Veniamin Costachi a fost un strălucit mecena al culturii române din
prima jumătate a veacului al XIX-lea. În 1803, el a înfiinţat ”Seminarul de la Socola”, unde
muzica psaltică se studia sistematic cu dascălul Constantin. Tot el a deschis, după doi ani, la
Mitropolia ieşeană o “Şcoală de musichie”, unde protopsaltul Petrea de la Constantinopol
învăţa cântarea bisericească după sistema cea nouă, hrisantică.

Începând cu deceniul al treilea, au loc şi alte importante evenimente în societatea românească,

care dovedesc modernizarea climatului nostru artistic. În unele biserici se adoptă chiar cântarea
corală, deşi stilul muzicii noastre bisericeşti este monodic. Încă din anul 1826, la Arad se
practică muzica corală bisericească, care va fi introdusă la Braşov (1846), Oradea (1847), Sibiu
(1850), la ”Seminarul de la Socola” (1844) şi biserica Chiril şi Metodiu (1852) din Iaşi, iar
domnitorul Al. I. Cuza o va legifera în 1865, aşa încât în a doua jumătate a veacului se
înlocuieşte treptat cântarea monodică şi notaţia tradiţională cu muzica apuseană şi notaţia
lineară.

În anul 1830 are loc altă iniţiativă de europenizare a vieţii noastre muzicale. Meterhaneaua,
muzica oficială orientală, este înlocuită cu fanfara, muzică militară apuseană. La Iaşi, fanfara
este organizată de Fr. Rujiţki, iar la Bucureşti de colonelul C. Filipescu şi apoi de L. Wiest. După
un an, în 1831, la Iaşi conducerea fanfarei îi va reveni lui Josef Herfner, autorul primei Uverturi
Naţionale (1837), bazată pe o succesiune de cântece şi dansuri româneşti). Şi în Transilvania
apar numeroase fanfare: la Aiud-1820 (condusă de Iosif Farkaş), Arad-1830 (de Alfons Czech),
Sibiu-1842 (de Fr. Sedlacek) şi Braşov (de Jan Mislivecec).

Dintre muzicienii străini care s-au stabilit la noi, mai cunoscuţi au fost I. A.Wachman şi L.
Wiest (la Bucureşti), J. Herfner, Fr. Rujiţki, Fr. S. Caudella, Elena Teyber şi H. Ehrlich, – temporar
(la Iaşi), la Cluj, Gh. Ruzitska şi Ph. Caudella, A. Hubacek la Sibiu. Toţi au fost profesori,
compozitori şi buni instrumentişti, care au activat în diferite formaţii orchestrale de tip
apusean.

Apar şi alte încercări de valorificare a tezaurului nostru popular, ele aparţinând localnicilor. Sunt
primele genuri clasico-romantice în haină naţională: cantate, uverturi– Uvertura naţională de J.
Herfner, Uvertura naţională moldavă de Al. Flechtenmacher, Uvertura naţională de Gh.
Burada, Uvertura naţională de Wachmann – cântece corale, romanţe, fantezii, vodeviluri,
operete, diferite lucrări orchestrale, toate inspirate din cântecul orăşenesc.

Foarte cunoscut era folclorul orăşenesc interpretat de lăutari, care au amestecat elemente
româneşti cu influenţe orientale şi occidentale. După 1830, repertoriul lăutarilor se
îmbogăţeşte cu romanţe, arii de salon, imnuri şi marşuri revoluţionare. Şi în culegerile de
muzică populară românească apar cântece de tip apusean, alături de dansuri naţionale şi piese
cu influenţe orientale.
Primele colecţii de folclor, aranjate pentru pian cu armonii foarte simple, le datorăm lui Fr.
Rujiţki: 42 de cântece moldoveneşti, valahe, greceşti, turceşti (1842), Constantin Steleanu –
Hori naţionale româneşti (1847), Carol Miculi – 12 Arii naţionale româneşti (patru caiete
publicate între 1848-1854), Henri Ehrlich – publică culegerea Arii naţionale româneşti la Viena
(1850), Alexandru Flechtenmacher – Colecţiune de cântece naţionale (1869), I. A. Wachmann –
Romania, Buchet de melodii valahe originale, Ecouri din Valahia, Malurile Dunării (patru caiete
publicate între 1846-1860) Alexandru Berdescu oferă nouă caiete de Melodii (transcrise după
opinia lui în toată originalitatea lor, în 1860) ş.a.

Şi în Codex Moldavus (din 1824), care a aparţinut Eufrosinei Ghica), Anonymus Moldavus (1839)
şi Anonymus valahus (1834) găsim piese de muzică turcească, grecească şi melodii populare
româneşti. Sunt primele prelucrări pentru pian de muzică populară.
Şi compozitorii străini au fost atraşi de muzica noastră populară. Astfel, marele Fr. Liszt a
creat Rapsodia Română, Anton Rubinstein, Improvizaţii pe teme moldoveneşti, Serafim
Neslern, Fantezie şi variaţiuni pentru pian şi orchestră (în care a inclus un cântec de dor şi o
horă) şi fraţii Lemisch, Potpuriu pentru pian pe cântece moldaveşcolii componistice româneşti
În prima jumătate a veacului, apar şi germenii şcolii componistice româneşti. Lucrările sunt
realizate în stilul şi formele muzicale apusene, adaptate specificului naţional.

Miniatura instrumentală sub forma piesei de salon sau a prelucrării melodiilor şi dansurilor
populare este abordată de Carol Miculi (mazurci, balade, nocturne, serenade, valsuri pentru
pian şi Hora în Moldova “alla rumana”), J. Herfner (Potpuriupentru pian), Fr. Rujiţki (Cadril
pentru pian), L. Wiest (Vals naţional, Cadril naţional, Brâu, Hora Severinului, Hora Daciei, Doina
ţăranului de peste Olt, Brâu din Breaza) Al. Flechtenmacher (Hora în Moldova, Marşul Unirii,
Hora “Banul Mărăcine”, Cadril naţional, Horă nouă, Reîntoarcerea în patrie), Philipp
Caudella (Marş, Valsuri, Ecoseze). În forma temei cu variaţiuni, la modă în literatura vremii,
scriu C. Miculi (Andante con variationi) Al. Veltman (Variaţiuni pe arii moldave pentru
chitară), Gh. Ruzitska (Variaţiuni pentru pian), care compune şi în genul cameral (patru cvartete,
trei cvintete), iar I. A. Wachmann, un cvartet şi L. Wiest, un potpuriu naţional Privighetoarea de
peste Olt.

Activitatea diferitelor formaţii orchestrale din oraşele Sibiu, Cluj, Oradea, Timişoara şi Braşov au
stimulat crearea lucrărilor simfonice, în genul fanteziei: Gh.Burada scrie Souvenir de
Mehadia, Gh. Ruzitska – Fantezie orchestrală, şi al uverturii. Herfner scrie Uvertura
naţională, Flechtenmacher – Uvertura naţională moldavă, Gh. Burada – Uvertura naţională,
Wachmann – Uvertura naţională (dar şi uverturile operelor sale), Gh. Ruzitska – Uvertura Zrinyi.
Gh. Ruzitska este autor şi al unei Simfonii.

Lăudabile au fost şi iniţiativele de alcătuire a unor lucrări teoretice: Bazul teoretic şi practic al
muzicii bisericeşti de A. Pann (1845), Principii generale de muzică evropenească modernă de I.
A. Wachmann (1846), Noţiuni generale de muzică de Ed.Wachmann(1877), Curs de muzică
vocală de G. Musicescu (1877), Principii de muzică de T. T. Burada, Despre mecanismul
vocal de G. Ştephănescu (1896).
Teatrul a avut un rol important în geneza muzicii noastre moderne. În deceniul al patrulea, la
Bucureşti, Iaşi şi Craiova apar ”Teatre Naţionale”, unde se impune vodevilul, canţoneta comică,
comedia muzicală, opereta datorită colaborării compozitorilor Wachmann, Wiest şi
Flechtenmacher cu C. Caragiale, M. Millo şi V. Alecsandri. În anul 1847, Flechtenmacher îşi
dirijează la Teatrul Naţional din Iaşi Uvertura naţională moldavă, scrisă pentru vodevilul Samson
şi Spiridon, iar după un an prima operetă românească Baba Hârca, care constituie actul de
naştere al teatrului liric românesc.

Toate aceste importante evenimente: înfiinţarea instituţiilor de învăţământ muzical, primele

fanfare, primele culegeri de folclor românesc, primele concerte, primele spectacole de operă în
limba română şi cele ale trupelor lirice din ţară şi din Apus, precum şi afirmarea primelor genuri
de muzică românească modernă, sinteză între elementele clasico-romantice şi cele naţionale,
dovedesc o sporită europenizare a vieţii şi culturii noastre muzicale. Toate aceste evenimente
vor impulsiona cristalizarea şcolii componistice româneşti din a doua jumătate a veacului,
când Ludwig Wiest scrie Concertul patetic pentru vioară (1852), primul balet naţional, Doamna
de aur (1870), miniaturi pentru vioară şi un cvartet; Robert Klenck, piese pentru vioară; Eduard
Caudella şi Cohen Lemnaru, vodeviluri; George Ştephănescu, prima Simfonie (1869), Constantin
Dimitrescu, trei Concerte pentru violoncel, şapte cvartete; Ion Vidu,George Dima, Iacob
Mureşianu şi Ed. Caudella, creaţii vocale, corale şi vocal-simfonice, ultimul înscriind în literatura
noastră muzicală două concerte pentru vioară şi orchestră, un cvartet, un cvintet, opere comice
şi prima operă românească, Petru Rareş(1889).
 PRIMELE SCOLI PSALTICE IN ROMANIA

1. Primele scoli psaltice erau in manastiri in secoul 14

2. Mitropolii, Episcopiile, manastrile, bisericile erau scoli

3. Conducatorii fiind Psalti si protopsalti

4. Secolul 15 – Stefan cel Mare construieste primele manastiri si biserici in Moldova

5. Scoala bizantina de la Manastirea Putna – jud.Suceava

6. Scoala confesionala de tip orthodox – Brasov (fiind cea mai veche scoala din Romania.

7. Scoala muzicala din Secheii Brasovului sec. 17 ( Cea mai mare scoala muzicala din Romania)

8. Scoala muz. Din Alba Iulia

9. Sc. Muz. Din Fagarasi – cantari reformate in limba romana

10. Academia de muzica psaltica la Iasi, sec. 17.

11. Scoala slavona la Targoviste sec 17

12. Sc.muz.de la campul lung muscel

13. Manastirea sf.Sava

14. Biserica domneasca din Bucuresti - infiintata de Constantin Brancoveanu

15. Scoala “Slovenie” de la biserica sf. Gheorghe Vechi – din Bucuresti

16. Manastirea Antim din Bucuresti

17. Academia sf. Sava din Bucuresti si Scoala de slovenie de la biserica sf Gheorghe vechi si scoala

de la Coltea infiintate in Bucuresti de Ctin Brancoveanu

18. Scoala episcopiei de la Curtea de Argesi

19. In Moldova este promovat invatamantul psaltic, la Iasi, biserica sfintii trei ierarhi,

20. Seminarul de la socola in sec. 18 infiintata de Veniamin Costachi

21. Odata cu Reforma muzicii psaltice infaptuita la Constantinopol, se infiinteaza o noua scoala de

psaltichie la biserica sf. Nicolae din Selari in sec 18

 George Enescu
(1881, Botosani – 1955, Paris)

 La 7 ani pana la 13 ani studiaza la conservatorul de la Viena, Între anii 1888 și 1894 (6 ani la Viena);
 La 14 ani pana la 18 ani studiaza la Conservatorul de la Paris, între anii 1895 și 1899, (4 ani la Paris).

Varsta Creatia- Compozitii muzicale

16  Poema română, suită simfonică pentru orchestră, Op. 1 (1897)
16  Sonata pentru vioară nr. 1 în Re major, Op. 2 (1897)
16  Suita pentru pian nr. 1 în Sol minor "în stil vechi", Op. 3 (1897)
17  Sonata pentru violoncel nr. 1 în Fa minor, Op. 26, Nr. 1 (1898)
18  Sonata pentru vioară nr. 2 în Fa minor, Op. 6 (1899)
19  Octet pentru coarde în Do major, Op. 7 (1900)
20  Rapsodia română nr. 1 în La major, Op. 11 (1901)
20  Rapsodia română nr. 2 în Re major, Op. 11 (1901)
20  Suita pentru pian nr. 2 în Re major, Op. 10 (1901-1903)
22  Suita orchestrală nr. 1 în Do major, Op. 9 (1903)
23  Cantabile și presto pentru flaut și pian (1904)
25  Simfonia nr. 1 în Mi bemol major, Op. 13 (1905)
26  Dixtuor în Re major pentru suflători, Op. 14 (1906)
26  Concert pentru violă și pian (1906)
26  Légende pentru trompetă și pian (1906)
28  Cvartet pentru pian nr. 1 în Re major, Op. 16 (1909)
 Oedip - tragedie lirică în patru acte pe un libret de Edmond Fleg, Op. 23 (1910-1931)
29-50
21 de ani a durat compunerea operei
31  Simfonia nr. 2 în La major, Op. 17 (1912-1914)
32  Suita pentru pian nr. 3 (Pieces impromptues), Op. 13 (1913-1916)
34  Suita orchestrală nr. 2 în Do major, Op. 20 (1915)
35  Simfonia nr. 3 în Do major pentru orchestră și cor, Op. 21 (1916-1918)
39  Cvartet pentru coarde nr. 1 în Mi bemol major, Op. 22, Nr. 1 (1920)
43  Sonata pentru pian nr. 1 în Fa diez minor, Op. 24, Nr. 1 (1924)
45  Sonata pentru vioară nr. 3 în La minor "în caracter popular românesc", Op. 25 (1926)
52  Sonata pentru pian nr. 3 în Re major, Op. 24, Nr. 3 (1933-1935)
54  Sonata pentru violoncel nr. 2 în Do major, Op. 26, Nr. 2 (1935)
56  Suita orchestrală nr. 3 în Re major "Săteasca", Op. 27 (1937-1938)
59  Impressions d'Enfance (Impresii din copilărie) pentru vioară și pian, Op. 28 (1940)
59  Cvintet pentru pian în La minor, Op. 29 (1940)
62  Cvartet pentru pian nr. 2 în Re minor, Op. 30 (1943-1944)
73  Poemul Vox Maris pentru orchestra, in sol major (1954)
73  Simfonia de cameră pentru 12 instrumente, Op. 33 (1954)
 Domnitori, Presedinti, Priministrii Imnurile Romaniei 7
Domnitorul Barbu Catargiu
Alexandru 24 ianuarie 1859 României Marș triumfal (22 ani)
Ioan Cuza 11 februarie 1866 1862 – 1884
(7 ani) Muzica: Eduard Hübsch

10 mai 1866 Domnitorul Lascăr Catargiu

Carol I 10 mai 1881 Romaniei
(48 de ani) 10 mai 1881 Ion C. Brătianu
10 octombrie 1914 Regii Dumitru Brătianu Trăiască Regele (64 ani)
Ion C. Brătianu 1884 -1948
Ferdinand I 10 octombrie 1914 Romaniei Muzica: Eduard Hübsch
(13 ani) 20 iulie 1927 Versuri: Vasile Alexandri
Monarhie
(1881-1947) Iuliu Maniu
Mihai I 20 iulie 1927 (86 de ani)
(3 ani) 8 iunie 1930

Gheorghe Mironescu
Carol 8 iunie 1930 Gheorghe Tătărescu
al II-lea 6 septembrie 1940 Patriarhul Miron
(10 ani)

Ion Antonescu
Mihai I 6 septembrie 1940 1940 - 1944
(7 ani) 30 decembrie 1947 Constantin Sănătescu
1944-1945
Petru Groza
1945- 1947
Presedintii Petru Groza
Zdrobite cătușe (5 ani)
Constantin 30 decembrie 1947 30 decembrie 1947
1948 -1953
Ion Parhon 12 iunie 1952 Comunismului 2 iunie 1952
Musica: Matei Socor
(5 ani)
Versurile: Aurel Baranga
(1947- 1989)
(42 de ani) Gheorghe Gheorghiu-Dej
Petru Groza 12 iunie 1952 1952-1953 Te slăvim, Românie (22 ani)
(6 ani) 7 ianuarie 1958 1953 – 1975
Muzica: Matei Socor
Chivu Stoica Versurile: Eugen Frunză si Dan Deșliu
Ion Gheorghe 11 ianuarie 1958 1955-1961
Maurer 21 martie 1961
(3 ani)

Ion Gheorghe Maurer

Gheorghe 21 martie 1961 1961 -1974
Gheorghiu- 19 martie 1965
Dej (4 ani)

Chivu Stoica 24 martie 1965

(2 ani) 9 decembrie 1967

9 decembrie 1967
Nicolae 28 martie 1974
Ceaușescu Manea Mănescu Pe-al nostru steag e scris unire
28 martie 1974 Ilie verdet (2 ani)
(22 de ani) 22 decembrie 1989 Constantin Dascalescu 1975-1977
Muzica: Ciprian Porumbescu (1880)
Versurile: Andrei Bârseanu,

Trei culori (13 ani)

1977-1990
Muzica- versuri: Cirprian Porumbescu
22 decembrie 1989 Presedinte Petre Roman Desteapta-te Romane (31 ani)
Ion Iliescu 17 noiembrie 1996 1990 - prezent
10 decembrie 2000 Democratia Muzia: Anton Pann
21 decembrie 2004 Versurile: Andrei Muresanu (1848)
Regele David, al Israelului, anul 1000 î.e.n. – 150 de psalmi
Imperiul Roman – sec. 4-15
1. Sf. Ioan gura de Aur – reformatorul bisericii ortodoxe - Liturghia ortodoxa - sec. 4
2. Sf. Damaschin – sec. 8
3. Papa Grigore cel Mare – reformatorul bisericii catolice, Salve Regina – sec . 6
Medievali – sec. 11
Guido d’Arezzo – initiatorul notelor muzicale
Medievali – Ars Antiqua - Sec. 12-13 (a durat aprox. 170 de ani)
1. Franco von Koln – inventarea duratelor rombice
2. Pierre de la Croix – inventarea subdiviziunilor
3. Leonin – Primul polifonist vocal medieval - Organum Missa zilei de craciun si de pasti
4. Perotin – Al doile polifonist vocal medieval - Organum Asezarea regilor
5. Adam de la Halle – initiatorul stilului polifonic instrumental medieval, Le jeau de Robin et Mariot
Medievali – Renasterea - Ars Nova – sec. 14-16 (A durat aprox. 200 de ani)
1. Philippe de Vitry - Vos qui Admiramini
2. Josquin des Pres – Ave Maria
3. Giulio Caccini – Ave Maria
4. Thomas Luis da Victoria – O magnum misterium
5. Andrea Gabrielli – Ricercar del primo tono / Giovanni Gabrieli – Initiatorul sonatelor „Simfonii sacre”
6. Thomas Morley – Fire, Fire! My heart!
7. Orlando di Lasso – Matona mia cara
8. Carlo Gesualdo Davenosa – Moro lasso al mio duolo
9. Giovanni Pierluigi da Palestrina – Missa Papae Marcelli
10. Guillaume de Machaut - Missa Notre Dame
BAROCUL– sec. 17 (1600-1750) 150 de ani a durat
1. Jacopo Peri (1561–1633) + Giullio Caccini (1551 –1618) + Ottavio Rinuccini (1562 –1621) prima Opera, Euridice
2. Claudio Monteverdi (1567 - 1643) Orfeu, Incoronarea Papei, Ecco mormorar l’onde, Vecernile Fecioarei Maria
3. Jean Baptiste Lully (1632-1687) Arta de a canta la Clavecin,Preludii, Sonate, Acis si Galatea, Armida.
4. Arcangelo Corelli (1653–1713) Concerto Grosso nr. 12 La follia – in re minor
5. Henry Purcell (1659 - 1695) Dido si Aenea
6. Alessandro Scarlatti (1660–1725) 42 de sonate, 6 concerto grosso, Stabat Mater.
7. Tomaso Albinoni (1671 – 1751) Adagio in Sol minor-orga si orchestra de coarde, concertul nr 2 pt oboi re minor
8. Antonio Vivaldi (1678–1741) 4 concerto grosso „Anotimpurile”, Missa Gloria Magnificatul, 2 Simfonii in 3
parti, opera Incoronarea lui Dario, Orlando Furioso, Concerte pt mandolina, trompete, flaut, sonate.
9. Jean Philippe Rameau (1683-1764) Suite pt clavecin, 14 opere-balet- Indiile galante Templul gloriei.
10. Johann Sebastian Bach (1685 – 1750) 6 concerte brandemburgice, Clavecinul bine temperat – sunt 2 culegeri
cu cate 24 de preludii si fugi pt clavecin, 4 toccate pt orga, Pasiunile dupa Matei , Marcu, Luca, Ioan; Oratorii de
Craciun si Pasti, peste 250 de Cantate religioase si laice, Suite pt diverse instrumente, Sonate.
11. Georg Friedrich Handel (1685–1759) Oratorile Messiah, Saul; Suita Muzica Apelor, Foc de artificii, operele:
Rinaldo, Israel in Egipt, Iuda Maccabeul, Solomon, Iulius Cezar in Israel, Xerxe, 12 concerto gross.
12. Domenico Scarlatti (1685-1757) Cele 555 de Sonate pt clavecin.
13. Benedetto Marcello (1686-1739) Concertul pt oboi in do minor.
14. Giuseppe Tartini (1692-1770) – Trilul Diavolului pt vioara
15. Giovanni Battista Pergolesi (1710-1736) – Opera Buffa: La serva Padrona, Adriano in Siria, L’olimpiade.
16. Christoph Willibald Gluck (1714–1787) - Orfeu si Euridice, Tauride, Semiramidele, Festivul lui Apolo etc.
CLASICISMUL – sec. 18 – (1750-1820) A durat 70 de ani
1. Joseph Haydn (1732-1809) – 104 simfonii, Operele: Acis si Galatea, Armida, Orlando Paladino, La vera
Constanza, Cvartetul imperial nr 3, part. a II-a (folosit ca imn religios in bisericile protestante, baptiste anglicane
etc. , si in filmul Titanic cand cei 3 instrumentisti isi iau adio, canand pt ultima oara, cand se scufunda vaporul)
2. Domenico Cimarosa (1749 -1801) - Casatoria Secreta, Armida, Cleopatra, Extravagantele Contelui.
3. Wolfgang Amadeus Mozart (1756–1791) - 23 de opere: Nunta lui Figaro, Flautul fermecat, Cosi fan tutte, Don
Giovanni, Idomeneo, Rapirea din serai, Lucio Silla, Gradinarul fals, Regele pastor, Thomas Regele Egiptului.
4. Ludwig Van Beethoven (1770-1827) – opera Fidelio, 32 sonate, 9 simfonii, 3 uverturi : Leonora, Coriolan,
Egmont; Missa solemnis , 5 concerte pt pian (al 5-lea „Imperialul”) , Fur Elise, Cvartete si cvintete.
 ROMANTISMUL (1820-1910)
ITALIA– Scolile nationale - Sec. 19
1. Niccolò Paganini (1782 –1840) 24 de capricii pt vioara solo.
2. Gioachino Rossini (1792 –1868) Cotofana hoata, Barbierul din Sevilia, Willhem Tell, Scara de Matase, Semiramidele
3. Gaetano Donizetti (1797 -1848) Lucia di Lammermoor, Elixirul Dragostei.
4. Vincenzo Bellini (1801 –1835) Norma, Somnambula, Puritania.
5. Giuseppe Verdi (1813 – 1901)Traviata, Aida, Don Carlos, Nabucco, Forta destinului, Trubadurul, Rigoletto, Otello,
Messa da Requiem in memoria lui Allessandro Manzoni, Stabat Mater, Te Deum, Messa da Reguiem in memoria lui
Rossini, Tatal nostru, Ave Maria, Lauda Fecioarei Maria, Romanta pt pian „Cantece fara cuvinte”.
6. Ruggero Leoncavallo (1857 - 1919) Pagliacci
7. Giacomo Puccini (1858 –1924)Manon Lescaut, Tosca, La Boheme, Madam Butterfly, Turandot.
8. Pietro Mascagni (1863 –1945) Cavaleria rusticana
FRANTA – Scolile nationale - Sec. 19
1. Charles Gounod (1818-1893) Opera Faust, Baletul Faust, Ave maria – Bach/Gounod, Requiem, 2 simfoni.
2. Cesar Franck (1822-1890) Panis Angelicus pt tenor, Simfonia in re minor.
3. Camil Saint-Saens (1835-1921) Carnavalul animalelor- Lebada, Poemul simfonic Dansul macabru, simf. 3 cu orga
4. Leo Deolibes (1836-1891) Opera Lakme, Baletul Coppelia.
5. George Bizet (1838-1875) Carmen, Pescuitorii de perle, Frumoasa fata din Perth, Suita L’Arlesienne.
6. Jules Massenet (1842-1912) Meditation din Opera Thais, 7 suite simfonice, Cantate si oratorii.
7.Hector Berlioz (1803-1869) La symphonie fantastique, Uvert. Romanul Carnaval, Damnatiunea lui Faust, Harold in IT.
8.Gabriel Faure (1845-1924) Pavana, Requiem, Cantique de Jean Racine, Elegia pt violoncel, Opera Prometeu,
9.Claude Debussy (1862-1918) La Mer, Claire de lune, Preludiul la dupa-amiaza unei faune, opera Pelleas si Melisande
GERMANIA– Scolile nationale - Sec. 19
1. Carl Maria von Weber (1786-1826) Opera Freischutz , Oberon.
2. Felix Mendelssohn Bartholdy (1809-1847) Visului unei nopti de vara (celebrul Mars nuptial) , concertul pt vioara mi
minor, Cantece fara cuvinte, 5 simfonii (Simf. nr. 4, Italiana in La major; Simf. nr. 3, Scotiana, in la minor) Uvertura
Hebridele, Opera Cei 2 nepoti, Psalmul 42 pt cor- Richte mih Gott, Celebrul Colind, care se canta in america si Canada
mai mult – Hark the Herald Angels sing!
3. Robert Schumann (1810-1856) Scene din copilarie pt pian nr. 7 Visare, Concert la minor pt pian, 4 simfonii,
4. Richard Wagner (1813-1883) - (A compus peste 27 opere) Rienzi, Olandezul Zburator, Tannhauser, Lohengrin, Aurul
Rinului, Valkiria, Tristan si Isolda, Maestrii cantareti din Nuremberg, Siegfried, Amurgul zeilor, Parsifal, Zânele, Iubirea
interzisa etc.
5. Jacques Offenbach (1819-1880) opereta Orfeu in Infern, opera Povestirile lui Hoffmann,
6. Johannes Brahms (1833-1897) 4 simfonii, Requiemul german, Uvertura Academica (celebrul Mars Nuptial), Uvertura
Tragica, Variatiunile pe teme de Haydn, 2 concerte pt pian, 16 valsuri pt pian, 21 de Dansuri ungare, Cantec de leagan.
7. Max Bruch (1838-1920) Concertul in sol minor pt vioara
8. Richard Strauss (1864 -1949) Cavalerul rozelor, Salomea, Iubirea lui Danae, Arabella, Intermezzo, Femeia fara
umbra, 10 Poeme simfonice Till Eulengspiel, Don Juan, O viata de erou, Asa graita Zarathrustra, Simfonia alpilor.
AUSTRIA – Scolile nationale - Sec. 19
1. Franz Schubert (1797-1828) 8 simfonii, (4 Italiana), celebra Serenada (Lied) nr 4 pt tenor si pian re minor,
Impromptue fa diez major pt pian, Liedu-ul Ave Maria, Uvertura Rosamunde, peste 600 de lied-uri germane; 8
cataloage Cantece fara cuvinte, cu 6 melodii in fiecare pentru pian.
2. Johan Strauss I (1804-1849) Marsul Radetzky, Polka Alice, Vals a la Paganini, Galopul Un Carnaval in Paris.
3. Franz von Suppe (1819-1895) Uverturile Op. Galateea cea dreapta, Cavaleria usoara, Poet si taran, Dama de pica.
4. Anton Bruckner (1824-1896) 9 simfonii, A 4a Romantica, Requiem, 6 coruri religioase.
5. Johann Straus II (1825-1899) 140 de valsuri vieneze in stilul rubato, Dunarea Albastra, Valsul imperial, Polka
pizzicato, polka Tritsch-Tratsch, 17 Cadriluri.
6. Gustav Mahler (1860-1911) 9 simfonii, 1 Titanul, 2 Invierea, Lied-ul Cantecul pamantului pt tenor si orchestra.
 RUSIA – Scolile nationale - Sec. 19
1. Mihail Glinka (1804-1857) Uvertura Ruslan si Ludmila, O viata pt Tar (Ivan Susanin)
2. Alexandr Borodin (1833-1887) Dansul Polovtian din Opera Printul Igor, 3 simfonii, Pe stepele Asiei centrale
3. Cesar Cui (1835-19181) Uvertura op. comice Mandarinul fiului, Domnisoara Fifi, Kaleindoskop pt vioara si pian
4. Mily Balakirev (1837-1910) 2 simfonii, Poem. Simf. Rusia, Tamara, Boemia; Uvertura orientala Islamey pt pian
5. Modest Petrovici Mussorgski(1839-1881) Tablouri dintr- o expozitie (compusa in 1874 si orchestrata in 1922 de
Ravel), Operele Boris Godunov si Hovanscina, poemul simfonic Noaptea pe muntele plesuv.
6. Piotr Ilici Ceaikovscki (1840-1893) 6 simfonii, Simfonia 1 Iarna o zi de vis, Simfonia 2 Mica Rusie, Simfonia 6
Patetica, Opera Evgheni Oneghin, Voievdul, Poemul simfonic Francesca Da Rimini, Liturghia Crisostomus, 3 concerte
pt pian, 12 uverturi: Uvertura 1812, Romeo si Julieta, Furtuna, Marsul Slav, Capriciul Italian; Simfonia Manfred, 3
Balete Lacul Lebedelor, Spargatorul de nuci, Frumoasa din padurea adormita, Serenada pt orchestra, 4 suite pt corzi.
7. Rimski Korsakov (1844-1908) Suita simfonica Seherezada, Zborul carabusului din opera Povestea Tarului Saltan,
Operele Sadko, Mlada, Ajunul craciunului; Capriciul Spaniol, Uvertura festiva a Pastelui rusesc, 3 simfonii,
Orchestratii diverse ale lucrarilor compuse de alti compozitori rusi.
CEHIA – Scolile nationale - Sec. 19
1. Bedrich Smetana (1824-1884) Suita cu 6 poeme simfonice Ma Vlast – Patria mea, opera Mireasa vanduta .
2. Antonin Dvorak (1841-1904) 9 simfonii, a9a From the new world, Concertul pt violoncel, Serenada pt corzi Mi.
POLONIA – Scolile nationale - Sec. 19
1. Frederic Chopin (1810-1849) 60 de Mazurci pt pian, 21 nocturne, 16 poloneze, 28 de preludii, 3 sonate, 9
variatiuni, 4 valsuri mari briliante, 16 valsuri, 2 concerte pt pian, 4 scherzo, 4 rondouri.
2. Henryk Wieniawski (1835-1880) Variatiuni pe o tema originala pt vioara
UNGARIA – Scolile nationale - Sec. 19
Franz Liszt (1811-1886) 12 poeme simfonice Tasso, Le preludes, Mazppa, Prometeus, Orfeus, Ungaria, Hamlet, etc.
Sonata in Si b minor, 4 Mefistio vals, 19 dansuri ungare, La campanela pt pian, Transcriptii-Aranjamente pt pian a
celor 9 simfonii de Beethoven, si sute de aranjamente pt pian ale diversilor compozitori baroci, clasici si romantici.
ROMANIA– Scolile nationale - Sec. 19
1. Anton Pann (1793-1854) Imnul Romaniei „Desteapta-te, romane! Bordeiasi, bordei, bordei; Din sanul Maicii
Domnului, Pana cand nu te iubeam, Tatal Nostru.
2. Ioan Andrea Wachman (1807-1863) În 1835, Ioan Andrei Wachmann a inițiat învățământul romanesc muzical ,
in 1864 ia fiinta Conservatorul din Bucuresti, a compus: Opera Zamfira, Braconierul, Vodevilul Triumful amorului,
Cetatea Neamtului – Vocal simfonic, Culegator de Folclor.
3. Alexandru Flechtenmacher (1823-1898) Hora unirii, Prima opereta Baba Harca, Opera Fata de la Cozia.
4. Eduard Wachmann (1836-1908) Dirijor si Fondatorul Filarmonicii G Enescu (1868), Folclorist.
5. Eduard Caudella (1841-1924) primul profersor a lui Enescu, (Enecu i-a dedicat suita Impresii din copilarie lui
Caudella), Operele: Olteanca, Petru Rares, Traian si Dochia, Fata Razesului.
6. George Stephanescu (1843-1925) Dirijor, Prima Simfonie romaneasca, in LA major; Uvertura Nationala.
7. Iosif Ivanovici (1845-1902) Valsul Valurile Dunarii, Mazurci, Polci, Cadriluri, Serenade, Romante, piese populare.
8. Gavriil Musicescu (1847-1902) Cantece patriotice: Cantecul lui Stefan cel Mare; Arme, arme; Opera Ion voda cel
cumplit, Hora de la Plevna, Stejarul si Cornul, Liturghia ortodoxa, (Doamne Buzele mele)
9. Ciprian Porumbescu (1853-1883) Balada pt Vioara si orchestra mi minor, Opereta Crai nou, Pe al nostru steag e
scris unire – fost imn al Romaniei in 1975, Trei culori – fost imn al Romaniei in 1977, pe timpul lui Nicolae Ceausescu.
10. Dumitru Georgescu Kiriac (1866-1928) Morarul, Codrule, codrutule; Am umblat padurile, Liturghie psaltica,
Colindele: O, ce veste! Mos Craciun! Plecarea Magilor! A ruginit frunza din vii.
NORVEGIA – Scolile nationale - Sec. 19
Edvard Grieg (1843-1907) Concertul in la minor pt pian si orchestra, 2 Suite Peer Gynt, Suita Holberg, Op. Trygvason
FINLANDA– Scolile nationale - Sec. 19
Carl Nielsen (1865-1931) 6 simfonii, Cvintetul pt suflatori, Opera Maskarade, Uv. Helios, Suita Aladin.
SPANIA – Scolile nationale - Sec. 19
1. Isaac Albeniz (1860-1909) Asturia, Granada, Tango in Re major pt chitara, opera Merlin.
2. Enrique Granados (1867-1916) Cele 12 dansuri pentru pian, Opera Goyesca.
3. Manuel de Falla (1876-1946) Noptile in gradinile spaniei, baletul Amorul Vrajitor,Tricornul, opera Papusile
Maestrului Pedro.