Oratoriile lui Hndel

Renasterii i lipsea modulatia, clasicismul se va dispensa n buna parte de polifonie, astfel ncat unele pagini din monumentalele creatii ale lui Georg Friedrich Hndel devin culminatii si totodata modele greu de imitat n privinta fortei expresive a ceea ce teoreticienii Barocului numesc Afektenlehre. Compozitor de origine germana, Friedrich Hndel este renumit pentru operele, concertele si mai ales pentru oratoriile sale. Ajuns la 55 de ani, neobositul compozitor se va ndreapta cu definitiva pasiune catre genul nrudit cu opera oratoriul care va reprezenta masura cea mai mare a geniului sau. Cu oratoriile Saul si Israel n Egipt ale anului 1739, Friedrich Hndel ncepe sa se alature marilor aspiratii ale timpului si sa paraseasca tematica culeasa din miturile antichitatii clasice n favoarea temelor inspirate din suferintele celor multi, lupta lor pentru eliberare din sclavie . Textele din Vechiul Testament au stat si n trecut la baza creatiei sale componistice (n oratoriile Esther, Athalie, Deborah) dar cu aceste doua lucrari ale anului 1739 compozitorul inaugureaza seria marilor oratorii dramatice, lucrari care i vor conferi rolul si locul suprem pe care el l ocupa n istoria muzicii universale. Subiectul biblic despre istoria lui Saul i-a fost oferit de libretul poetului englez Charles Jennes, lucrarea muzicala debutand cu o uvertura in care rasuna un adevarat concert pentru orga si orchestra. Structurarea pe trei parti (numite de compozitor acte) specifica oratoriilor lui Hndel, permite gradatia dramaturgiei muzicale care porneste pe luminozitatea coral orchestrala n contrast cu manifestarile patimilor omenesti si culminand cu o impresionanta atmosfera funebra (moartea lui Saul) din care s-a desprins Dead March care se canta n zilele noastre la ceremoniile funerare engleze. Pentru urmatorul oratoriu, Israel n Egipt, Hndel si-a scris singur libretul, concepand o monumentala epopee corala care insa nu a avut succes numarandu-se printre cele mai putin cantate n timpul vietii compozitorului. La sfarsitul lunii aprilie a anului 1742 a avut loc premiera oratoriului Messiah creatie care i va aduce faima mondiala si pe care comentatorii o vor considera sinteza creatiei hndeliene. Fr a fi o lucrare liturgic, oratoriul Messiah face parte din creatiile nvecinate cultului religios, prin tematica ce reflect evenimentele din viaa eroului crestinttii, Isus Cristos. Speranta, cel mai prezent sentiment al tuturor timpurilor este ideea centrala a acestei creatii, numita de compozitor Sacred oratorio. Ca forta emotionala si maiestrie

componistica Messiah poate fi asemanata stilului religios vocal simfonic al marelui Bach, fiind i unul din marile exemple de spontaneitate creatoare(compus n 24 de zile). Anul de trimf trait la Dublin a fost decisiv n evolutia tarzie a compozitorului. Londonezii l primesc cu entuziasm, numindu-l gigantul Hndel , iar dupa succesul din capitala Angliei cu oratoriul Samson, reuseste nca o data sa-si demonstreze forta si talentul de dramaturg. n perioada urmatoare (1746) el se alatura manifestarilor patriotice ale Londrei si compune oratoriul Juda Macabeul a carui viziune patriotic-umanista are un rasunet covarsitor n sufletul intregii natiuni, iar presa si burghezia engleza ovationeaza arta lui Hndel care se dovedeste inflacarata sustinatoare a idealurilor si aspiratiilor lor. Alexander Ballus (1748), Susanne (1749), Salomon (1749), Theodora (1750), Jephta (1751), aproape toate au fost compuse pe librete ale pastorului Thomas Morell. n Theodora apare pentru a doua oar o tem inspirat de Noul Testament (primul exemplu fiind n Messiah) dramaturgia muzical subliniind contrastul dintre lumea pgn i cea cretin din care facea parte martira Theodora. Subiectul ultimului oratoriu compus de Friedrich Hndel este asemntor legendei romneti Meterul Manole. Mretia si modernitatea lucrarilor sale se datoreaza continutului vibrant, calitaii de a transmite ideile umaniste despre viata si lume ale unui geniu. Renuntarea constienta a tematicii inspirate din mitologie n favoarea celei bazate pe subiectele biblice pe care s-a sprijinit ntreaga creatie a oratoriilor sale este edificatoare. Compozitorul matur se adreseaza astfel unei parti mai putin rafinate a publicului burghezia oferindu-i o muzica accesibila inspirata din cea mai populara carte a timpului Biblia. De la sclavie la libertate, de la procesiuni funebre la serbari triumfale, de la sacrificiul vietii la seninatatea sufleteasca sunt subiectele oratoriilor lui Friedrich Hndel, n care oamenii din vremea sa i recunosc virtuile i slbiciunile deopotriv. Fr a fi preocupat de originalitate, compozitorul a mbinat forta si fantezia talentului sau cu mijloacele tehnice componistice existente, dnd creatiilor sale un aer fermecator si proaspat, suflul stilului su fiind de neconfundat.