Portofoliu la educatie muzicala

Opera italiana
Gioachino Rossini - de fapt Giovacchino Antonio Rossini
(n. 29 februarie 1792, Pesaro, Italia - d. 13 noiembrie 1868, Paris) a fost un compozitor de oper din Italia. Lucrrile sale att de apreciate sunt: Scara de mtase (1812), Tancred si Italianca n Alger (1813), Turcul n Italia (1814), Elisabeta, regina Angliei (1815), apoi, n 1816, Brbierul din Sevilla i Otello; "Cenureasa" (1817), Moise n Egipt (1818), La Donna del Lago (1819), Semiramida (1823), care este ultima dintre marile opere compuse pentru scenele italiene. La Paris, va realiza nca o opera-buffa n limba italian, apoi va scrie n francez, Sige de Corinthe. Ultimele doua opere, o fars, Contele Ory (1828) i o dram istoric, Wilhelm Tell (1829) sunt compuse direct de pe librete franceze. Alturi de Vincenzo Bellini i Gaetano Donizetti, Rossini a fost unul din compozitorii de frunte ai operei bel canto

Domenico Gaetano Maria Donizetti

(n. 29 noiembrie 1797, Bergamo, Italia d. 8 aprilie1848) a fost un compozitor italian de muzic cult i, mai ales, de oper din Bergamo, Principalele lucrari 1816 1819 Il Pigmalione (1816; October 13, 1960, Teatro Donizetti, Bergamo) Olimpiade (1817, incomplete, libretto by Metastasio) L'ira di Achille (1817) Lucrri corale Ave Maria Grande Offertorio Il sospiro Messa da Requiem Messa di Gloria e Credo Miserere (Psalm 50) Lucrri orchestrale Allegro for Strings in C major

L'ajo nell'imbarazzo: Sinfonia Larghetto, tema e variazioni in E flat major Roberto Devereux: Sinfonia Sinfonia Concertante in D major (1818) Concerte Concertino for Clarinet in B flat major Concertino for English Horn in G major (1816) Concertino in C minor for flute and chamber orchestra (1819) Concertino for Flute and Orchestra in C major Lucrri pentru pian Adagio and Allegro for Piano in G major Allegro for Piano in C major Allegro for Piano in F minor Fugue for Piano in G minor Grand Waltz for Piano in A major

Vincenzo Bellini
(n. 3 noiembrie 1801, Catania, Sicilia d. 23 septembrie 1835, Puteaux,[1] Paris) a fost compozitor italian de oper. Operele lui se remarc prin reliefarea personajelor feminine, nendreptite de destin (Somnambula, Norma, Beatrice di Tenda, Puritanii). i numete lucrrile melodrame sau tragedii lirice. Cea mai cunoscut arie a sa este Casta Diva, din opera Norma. Principalele lucrari Adelson e Salvini Napoli, 12 decembrie 1825 Bianca e Fernando Napoli, 30 mai 1826 Il pirata (Piratul) Milano, 27 noiembrie 1827 La straniera (Strina) Milano, 14 februarie 1829 Zaira Parma, 16 mai 1829 I Capuleti e i Montecchi Veneia, 11 martie 1830 La sonnambula (Somnambula) Milano, 06 martie 1831 Norma Milano, 26 decembrie 1831 Beatrice di Tenda Veneia, 16 martie 1833 I puritani (Puritanii) Paris, 25 februarie 1835

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi

(n. 10 octombrie 1813, Le Roncole d. 27 ianuarie1901, Milano) a fost un compozitor italian, vestit mai ales pentru creaiile sale n muzica deoper. Opere lirice Oberto, conte di San Bonifacio, Teatro alla Scala - Milano, 17 noiembrie 1839 Un giorno di regno, Teatro alla Scala - Milano, 15 septembrie 1840

Nabucco, Teatro alla Scala - Milano, 9 martie 1842 I Lombardi alla prima crociata, Teatro alla Scala - Milano, 11 februarie 1862 Don Carlos, L'Opra de Paris, 11 martie 1867 Aida, Teatrul de Oper - Cairo, 24 decembrie 1871 Otello, Teatro alla Scala - Milano, 5 februarie 1887 Falstaff, Teatro alla Scala - Milano, 9 februarie 1893Rigoletto, Teatro La Fenice - Veneia, 11 martie 1851 Il Trovatore, Teatro Apollo - Roma, 19 ianuarie 1853 La Traviata, Teatro La Fenice - Veneia, 6 martie 1853

OPERA FRANCEZA
Compozitorii francezi cultiva spiritul gallant sinobil,specific acestui spatiu cultural,au o vadita preferinta pentru prezenta baletului in dramaturgia muzicala,o atractie catre melodii si sonoritati exotice ,eroi dramatici,cu un caracter puternic,pusi adeseori in situatii extreme. Opera franceza devine reprezentativa pentru cultura muzicala europeana prin urmatorii compozitori:

Charles Gounod
(n. 17 iunie 1818, Paris - d. 18 octombrie 1893) a fost un compozitor francez, devenit celebru datorit operei sale Faust. Primele lucrri dramaturgice sunt operele Sapho (1851), "Clugri a nsngerat" (1854) i "Medic fr voie" (oper comic - 1858), care (toate trei) nu au avut succes. n schimb, urmatoarea oper, "Faust", l-a consacrat i l-a situat n rndul compozitorilor celebri. Dintre creaiile ulterioare, numai "Romeo si Julieta" (1867) a rmas n repertoriul permanent universal. n anul 1854 termin de scris Missa Solemna cunoscuta i sub numele de Missa Sfintei Cecilia.

Jules mile Frdric Massenet

(n. 12 mai 1842, Montaud, Loire d. 13 august1912, Paris) a fost un compozitor francez de oper.

Lucrri
Don Quichotte, 1910 Monte Carlo Roma, 1912 Monte Carlo Amadis, 1912 Monte Carlo Panurge, 1913 Paris Cloptre, 1914 Monte Carlo

OPERA GERMANA
Pornita la origine din singspiel-ul care cauta armonia sonora a versului si melodiosului german,aducand in scena simbolistica legendelor populare ,opera germana se ridica din creatia lui Mozart se implineste in cea a lui Carl Maria von Weber si se desavarseste in monumentalul Richard Wagner.

Richard (Wilhelm) Wagner

(n. 22 mai 1813, Lipsca; d. 13 februarie 1883, Veneia) a fost uncompozitor, dramaturg i teoretician al artei germane, unul din cei mai de seam reprezentani airomantismului muzical.

Cronologia operelor -Rienzi -1842 -Olandezul zburator (sau Valsul fantoma)-1843 -Tannhauser-1845 -Lohengrin-1850 -Tetralogia Inelul Nibelungilor:-1.Aurul Rinului-1854 -2.Walkiria-1856 -3.Siegfried-1857 -4.Amurgul zeilor-1874 -Tristan si Isolda-1859 -Maestrii cantareti di Nurnberg-1867 -Parsifal-1882

Carl Maria von Weber

(n. 18 noiembrie 1786, Eutin - d. 5 iunie 1826, Londra) a fost uncompozitor german, creatorul operei romantice germane.

Opere
Die Macht der Liebe und des Weins, J. Anh. 6, 1798-9, lost; Das Waldmdchen, (Das stumme Waldmdchen), J. Anh. 1, 1800, frags; libretto by C. von Steinsberg; rev. as Silvana (1810) Peter Schmoll und seine Nachbarn, J. 8, 1802; libretto by Josef Trk Rbezahl, J. 44-6, 1804-5; libretto by J.G. Rhode; 3 nos. survive; ov. rev. 1811 as Der Beherrscher der Geister' Silvana, J. 87, 1810; libretto by Franz Karl Hiemer Abu Hassan, 1811; libretto by Franz Karl Hiemer Der Freischtz op.77 J.277, 1821; libretto by Johann Friedrich Kind

Euryanthe op.81 J.291, 1823; libretto by Helmina von Chzy Oberon or The Elf Kings Oath J.306, 1826; libretto by James Robinson Planch Die drei Pintos J. Anh. 5, 1821,

Muzic bisericeasc
Missa sancta No. 1 in Eb J.224 (1818) Missa sancta No. 2 in G op.76 J.251 (1818-19)

Piese vocale cu acompaniament orchestral

Cantata Der erste Ton for chorus and orchestra op.14 J.58 (1808 / revised 1810) Recitative and rondo Il momento s'avvicina for soprano and orchestra op.16 J.93 (1810) Hymn In seiner Ordnung schafft der Herr for soloists, chorus and orchestra op.36 J.154 (1812) Cantata Kampf und Sieg for soloists, chorus and orchestra op.44 J.190 (1815) Scene and Aria of Atalia Misera me! for soprano and orchestra op.50 J.121 (1811) Jubel-Cantata for the 50th royal jubilee of King Friedrich August I of Saxony for soloist, chorus and orchestra op.58 J.244 (1818) Concerte Piano concerto No. 1 in C major op. 11 J.98 (1810) Piano concerto No. 2 in E flat major op. 32 J.155 (1812) Bassoon concerto in F major op. 75 J.127 (1811 / revised 1822) Clarinet concerto No. 1 in F minor op. 73 J.114 (1811) Clarinet concerto No. 2 in E flat major, Opus 74 J.118 (1811) Grand pot-pourri for cello and orchestra in D major op. 20 J.64 (1808) Concertino for clarinet and orchestra in C minor/E flat major, op. 26 J.109 (1811) Konzertstck for horn and orchestra in E minor op. 45 J.188 (1815)

OPERA RUSA
Scoala rusa ,cultiva cu precadere genul operei ,aducand in scena subiecte istorice si basme populare rusesti.

Mihail Ivanovici Glinka

( n. 1 iunie 1804 d. 15 februarie 1857) a fost un compozitor rus. A scris prima Opera rusa,,Ivan Susanin" si ,,Viata pentru Tara" avind un succes desosebit.Compune ,,Romanta",Cintaretul sarac",,Albumul de piese pentru pian"este opera fantastica,Ruslan si Ludmila".Face cunostinta cu Berlioz.Cmpune si creaza creatii simfonice.Uvertura,Camarinskaia,Valsul-fantezieGlinka a scris prima oper rus, intitulat Ivan Susanin, despre un ran care salveaz viaa viitorului ar al Rusiei, prin sacrificiul propriei sale vie i. n Ruslan i Ludmila, compozitorul propune un bard cu numele Ruslan, n costuma ie popular, care cnt i se acompaniaz.

n urma cltoriei sale n Spania, Glinka compune O noapte la Madrid, care i va servi drept model la ntoarcerea n Rusia, cnd compune fantezia pentru orchestr Kamarinskaia, cu elemente modale orientale.

Alexandr Porfirievici Borodin

(n. 1833 - d.1887 n Sankt Petersburg) a fost un compozitor, chimisti medic rus de naionalitate georgian. Alturi de Balakirev, Rimski-Korsakov, Musorgski i Cui, Borodin a fcut parte, din aa-numitul "Grup al celor Cinci", care a stat la bazele colii muzicale naionale ruse, din cea de-a doua jumatate a secolului XIX. n lucrrile sale, Borodin i-a ndreptat atenia asupra filonului epic i istoric. Cel mai elocvent exemplu este opera Cneazul Igor, compus pe un libret propriu n 1869.

Modest Petrovici Musorgski

(n. 21 martie 1839, Karevo, regiunea Pskov - d. 28 martie 1881, Sankt Petersburg), a fost un compozitor rus, care a devenit cunoscut prin operele sale muzicale pentru pian, fiind considerat unul dintre marii compozitori ru i din secolul al XIX-lea. Modest Musorgski aparinea Grupului Celor Cinci (alturi de Mili Balakirev, Cesar Kui, Nikolai Rimski-Korsakov i Alexandr Porfirievici Borodin) cunoscui ca inovatorii muzicii ruse. Creaiile sale au nscris muzica de oper rus pe linia operei cu caracter naional. Musorgski s-a folosit n creaiile sale de piesele lui Nikolai Gogol ("Cstoria" i "Trgul din Sorocinsk") i de tragedia lui Pukin "Boris Godunov", lucrare dup care muzicianul a compus opera cu acela i nume. Alte compozitii: "Cntecele i dansurile morii" (1877), "Tablouri dintr-o expoziie" (1874), ciclurile "Fr soare" (1874), "Col ul copiilor" .a.

Piotr Ilici Ceaikovski

(n. 25 aprilie, pe stil nou 7 mai1840, Kamsko-Wotkinski Sawod, azi oraul Ceaikovski - d. 25 octombrie, pe stil nou 6 noiembrie 1893, Sankt Petersburg) a fost un compozitor rus. A alctuit simfonii, concerte,opere, baleturi i muzic de camer. Unele dintre acestea fac parte din repertoriul clasic al multor concerte populare i teatre muzicale.

Principalele lucrri
Balete Lacul lebedelor, Op. 20 (1875-76) Frumoasa din pdurea adormit, Op. 66 (1888-89)

Sprgtorul de nuci, Op. 71 (1891-92) Simfonii Simfonia nr. 1 n sol minor (Visuri de iarn), op. 13 (1866) Simfonia nr. 2 n do minor (Mica Simfonie Rus) , op. 17 (1872) Simfonia nr. 3 n Re major (Polonez), op. 29 (1875) Simfonia nr. 4 n fa minor, op. 36 (1877) Simfonia Manfred, op. 58 (1885) Simfonia nr. 5 n mi minor, op. 64 (1888) Simfonia nr. 6 n Si minor (Patetica), op. 74 (1893) Uverturi Francesca da Rimini, op. 32 (1876) Capriccio Italien, op. 45 (1880) Serenad pentru coarde, op. 48 (1880) Uvertura 1812, op. 49 (1880) Hamlet, op. 67 (1888) Voevoda, op. 78 (1890-91) Concerte Concert pentru vioar n Re major, op. 35 (1878) Concert pentru pian nr. 2 n Sol major, op. 44 (1879-80) Concert fantezie n Sol major, op. 56 (1884) Pezzo Capriccioso, op. 62 (1887) Concert pentru pian nr. 3 n Mi bemol major, op. 75 (1893) Suite Suita nr. 1 n re minor, Op. 43 (1878-1879) Suita nr. 2 n Do major, Op. 53 (1883) Suita nr. 3 n Sol major, Op. 55 (1884) Suita nr. 4 n Sol major, "Mozartiana", Op. 61 (1887) Deasemenea, Ceaikovski a extras ase scene din baletul Sprgtorul de nuci, pe care le-a reunit n: Suita "Sprgtorul de nuci", Op. 77a (1892) Muzic de camer Cvartet pentru coarde n Si bemol major (1865) Cvartet pentru coarde nr. 1 n Re major, op. 11 (1871) Cvartet pentru coarde nr. 2 n Fa major, op. 22 (1873-74) Cvartet pentru coarde nr. 3 n mi bemol minorr, op. 30 (1876) Amintire despre un loc drag, op. 42 (1878) Trio ppentru pian n la minor, op. 50 (1918-2002) Amintire din Florena, op. 70 (1890)

Curente , orientari si tendinte in muzica secolului al XX-lea

Impresionismul
Curentul artistic al impresionismului s-a manifestat mai intai in picture . denumirea ca atare a fost data de criticul Lorris Leroy , care a pornit in aprecierile sale de la tabloul Inpresie-rasarit de soare , semnat de Claude Monet. Esenta acestei noi miscari artistice este exprimarea impresiilor imediate si manifestarea unui interes deosebit pentru nuante , atmosfera , fluiditatea senzatiilor , miscarea permanenta a acestora . Claude Debussy este cel care a transferat aceste particularitati in muzica . Pornind de la scari modale proprii (pentatonice si hexatonice), tehnica sa de compozitie utilizeaza un bogat limbaj armonic si timbral , in inedite combinatii . Acest lucru conduce la crearea unui sistem de culori sonori , comparabil cu irizarea cromatica a picturii impresioniste . Muzica lui Debussy poate reda in acest mod impresiile , emotiile produse de elemente ale naturii concrete : marea, norii , vantul etc. Alt reprezentant al impresionismului este Maurice Ravel.

Expresionismul
Curentul artistic al expresionismului a aparut in Germania inceputului de secol XX si se caracterizeaza prin puternica tendinta a creatorilor de a exprima intr-un mod tensionat , spontan trairile interioare (durere, spaima , uimire) de ce mai multe ori exacerbate , cu accent pe subiectivitate si irational . Spiritul nonconformism si puternic contestatar ii defineste pe marii expresionisti . Expresionismul muzical se manifesta in doua mari directii : una cunoscuta drept scoala dodecafonica ( sau Noua Scoala Vieneza) , reprezentata de Arnold Schonberg , Alan Berg , Anton Webern , cealalta reprezentata de Igor Stravinski in perioada rusa . Muzica expresionista exacerbeaza tensiunile emotionale si prezinta , cu extraordinara forta , de foarte multe ori , latura agresiva , violenta a naturii umane . Toate acestea se regasesc intr-un limbagj muzical in care melodia este fragmentata , intensitatile sunetelor trec prin contraste violente , disonantele sunt prezente si puternice . Absenta ordinii impuse e sistemul tonal si atractiile tonale , a dat nastere atonalismului . Compozitorii se orienteaza catre instrumentele de percutie , pe care le foloseste de asa maniera incat sa se obtina o tenta grosieraa sunetului , ce vizeaza zgomotul . Melodia isi afla acum disocierea si dispare in masa sonora amorfa .

Neoclasicismul

Ca o reactie la avangarda muzicala , mereu in cautarea unor noi si revolutionare tehnicic compozitionale , a unor efecte sonore socante si adeseori zgomotoase , unii compozitori s-au reindreptat catre traditia marcata de activitatea componistica a repezentatilor Grupului celor sase(din care faceau parte Georges Auric , Francis Poulenc , Arthur Honneger , Darius Milhaud) , iar cea ruse de aceea a lui Iogr Stravinski , Serghei Prokofiev, Dmitri Sostakovici , Aram Ilici Haciaturian . Acestora li se alatura romanul George Enescu , germanul Carl Off , ungurul Bela Bartok .

George Enescu
A sudiat la Conservatorul din Viena si la Conservatorul National de Muzica din Paris , compozitie cu Jules Massenet concertat in toata lumea . A fondat in 1920 Societatea Compozitorilor Romani , al care presedinte de onoare a fost , instituind si premiul de compozitie George Enescu , pentru incurajarea tinerelor talente . Ca profesor a sustinut cursuri de interpretare in Franta , Italia , Anglia , SUA . Unul dintre discipolii sai cei mai renumiti a fost violonistul Yehudi Menuhin

Opere
Oedip - tragedie liric n patru acte pe un libret de Edmond Fleg, Op. 23 (1910-1931)

Simfonii [Simfonia nr. 1 n Mi bemol major, Op. 13 (1905)

Simfonia nr. 2 n La major, Op. 17 (1912-1914) Simfonia nr. 3 n Do major pentru orchestr i cor, Op. 21 (1916-1918)

Alte lucrri orchestrale

Poema romn, suit simfonic pentru orchestr, Op. 1 (1897) Rapsodia romn nr. 1 n La major, Op. 11 (1901) Rapsodia romn nr. 2 n Re major, Op. 11 (1901) Suita orchestral nr. 1 n Do major, Op. 9 (1903) Suita orchestral nr. 2 n Do major, Op. 20 (1915) Suita orchestral nr. 3 n Re major "Steasca", Op. 27 (1937-1938)

Muzic de camer
Cvartete pentru coarde
Cvartet pentru coarde nr. 1 n Mi bemol major, Op. 22, Nr. 1 (1920) Cvartet pentru coarde nr. 2 n Sol major, Op. 22, Nr. 2 (1950-1952)

Sonate
Sonata pentru vioar nr. 1 n Re major, Op. 2 (1897) Sonata pentru vioar nr. 2 n Fa minor, Op. 6 (1899) Sonata pentru vioar nr. 3 n La minor "n caracter popular romnesc", Op. 25 (1926) Sonata pentru violoncel nr. 1 n Fa minor, Op. 26, Nr. 1 (1898) Sonata pentru violoncel nr. 2 n Do major, Op. 26, Nr. 2 (1935)

Alte lucrri de camer

Octet pentru coarde n Do major, Op. 7 (1900) Cantabile i presto pentru flaut i pian (1904) Dixtuor n Re major pentru sufltori, Op. 14 (1906) Concertstck pentru viol i pian (1906) Lgende pentru trompet i pian (1906) Cvartet pentru pian nr. 1 n Re major, Op. 16 (1909) Impressions d'Enfance (Impresii din copilrie) pentru vioar i pian, Op. 28 (1940) Cvintet pentru pian n La minor, Op. 29 (1940) Cvartet pentru pian nr. 2 n Re minor, Op. 30 (1943-1944) Simfonia de camer pentru 12 instrumente, Op. 33 (1954)

Muzic pentru pian

Suita pentru pian nr. 1 n Sol minor "n stil vechi", Op. 3 (1897) Suita pentru pian nr. 2 n Re major, Op. 10 (1901-1903) Suita pentru pian nr. 3 (Pieces impromptues), Op. 13 (1913-1916) Sonata pentru pian nr. 1 n Fa diez minor, Op. 24, Nr. 1 (1924) Sonata pentru pian nr. 3 n Re major, Op. 24, Nr. 3 (1933-1935)

Ciprian Porumbescu
A nceput studiul muzicii la Suceava i Cernui, apoi a continuat la Konservatorium fr Musik und darstellende Kunst n Viena, cu Anton Bruckner i Franz Krenn. n aceast perioad l frecventeaz, la Viena, pe Eusebius Mandyczewski, compozitor bucovinean, cu care se perfecioneaz, n particular, la teoria muzicii. [2] ntre 1873 i 1877 a studiat teologia ortodox la Cernui. A fost unul dintre cei mai faimoi compozitori pe vremea sa. Printre cele mai populare lucrri sunt: Balada pentru vioar si orchestr op. 29, opereta Crai nou pus n scen pentru prima dat n sala festiv a Gimnaziului Romnesc din Braov (astzi Colegiul Naional Andrei aguna), unde pentru scurt vreme a fost profesor de muzic (1881-1883). n plus, a compus muzica pentru celebrul cntec patriotic Pe-al nostru steag e scris Unire, muzic ce este folosit astzi i de ctre Albania pentru imnul naional Hymni i Flamurit. De asemenea, a scris i melodia fostului imn al Romniei, Trei culori.

A murit la 29 de ani n Stupca, acum acest sat fiind numit n onoarea sa Ciprian Porumbescu. n 1972-1973, regretatul regizor de film Gheorghe Vitanidis a realizat un foarte popular film artistic de lung metraj pentru ecran panoramic, n dou serii cu Vlad Rdescu, debutnd n rolul marelui compozitor i patriot.