Sunteți pe pagina 1din 5

FACULTATEA DE DREPT, UNIVERSITATEA

BUCUREȘTI

CHELTUIELILE PUBLICE –
NOȚIUNE, CLASIFICARE, STRUCTURĂ

PASCALE YASMINA – GRUPA 202


PĂUN ANA-CRISTINA – GRUPA 201

1
Cheltuielile publice
Noțiune: Cheltuielile publice reprezintă modalități de repartizare și
utilizare a fondului bănesc bugetar în vederea satisfacerii necesităților generale
ale societății.
Documentul care prevede și autorizează, pentru fiecare an bugetar, cheltuielile bugetare
și reglementările specifice legate de acestea este legea bugetară anuală. Prin intermediul ei se
stabilesc sumele alocate pentru acoperirea anumitor cheltuieli, angajarea și utilizarea
creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrăgând răspunderea celor vinovați.
Legea bugetară anuala prevede cheltuielile anuale și multianuale. Pentru acoperirea
cheltuielilor multianuale se înscriu distinct în buget credite de angajament și credite bugetare.
Clasificarea cheltuielilor publice
O clasificare administrativă a cheltuielilor publice se face după structura organelor și
instituțiilor de stat în cheltuieli organice și funcționale.1
Clasificarea economică a cheltuielilor presupune mai multe criterii. După rolul lor în
procesul reproducției sociale se cunosc cheltuielile negative sau reale (constituie o atribuire
definitivă de venit național - cheltuielile cu întreținerea aparatului administrativ-polițienesc),
pozitive sau economice (constituie o avansare de venit național și contribuie la creșterea
avuției nationale - cheltuielile privind construirea de întreprinderi noi) și neutre (constituie
cheltuielile care nu ar avea nicio influență asupra venitului național).
O altă clasificare cuprinde cheltuielile de funcționare sau curente (necesare bunului
mers al activității instituțiilor publice și care au la bază ideea contraprestației - salariile
funcționarilor publici), de transfer (includ sumele acordate din fondurile publice diferitelor
categorii de persoane fizice sau juridice cu titlu definitiv si nerambursabil - ajutoarele de
șomaj) și de investiții (cele care se materializează în bunuri publice cu caracter durabil –
construcțiile de școli sau spitale).
După caracterul lor, permanent sau incidental, cheltuielile sunt ordinare și
extraordinare sau excepționale.
În practica bugetară, cheltuielile sunt structurate în legea bugetară anuală în cheltuieli
curente (cheltuielile de personal, materiale și servicii, subvenții, prime, transferuri, dobânzi
aferente datoriei publice și alte cheltuieli), cheltuieli de capitol, împrumuturi acordate și
rambursări de credite, plăți de dobânzi și comisioane la credite interne și plăți de dobânzi și
comisioane la credite externe.
Structura cheltuielilor publice
I. Cheltuielile publice in domeniul social
 Cheltuielile publice pentru învățământ
În România, finanțarea cheltuielilor pentru învățământ se asigură pe seama resurselor
bugetare, a împrumuturilor contractate pe piață de colectivitățile locale, precum și a resurselor
provenind din taxe scolare, donații, venituri din exploatarea proprietăților aparținând școlilor
sau din activitățile desfășurate de acestea către terți.
Cheltuielile publice pentru învățământ mai sunt denumite investiții intelectuale 2, iar
alături de cele pentru sănătate fac parte din categoria investițiilor în capital uman. Investiția în
capital uman este considerată ca fiind utilizarea unor resurse bănești în vederea obținerii de
1
Rațiu, Monica Amalia, Drept financiar public. Drept bugetar., Ed. C. H. Beck, București, 2013, p. 140
2
www.conspecte.com

2
către individ de cunoștințe, calificare profesională, sănătate bună etc. cu ajutorul cărora să-și
poată spori contribuția la producția comunității si, respectiv, câștigul său potențial, la
angajarea lui pe piața forței de muncă. Atâta vreme cât contribuie la obținerea de venituri
suplimentare comparativ cu cele care pot fi obținute fără asemenea pregătire, investițiile
dovedesc efectul util al cheltuielilor făcute pentru propulsarea unei persoane in viața activă.
Capitalul uman este o noțiune mai cuprinzătoare decât cea de ,,resurse umane’’, întrucât
include atât totalitatea aptitudinilor fizice și intelectuale implicate in procesul de muncă și
creație, cât și cheltuielile care se fac pentru dobândirea și perfecționarea continuă a acestor
aptitudini. La nivel național, capitalul uman este format din populația activă a unei țări, adică
populația care muncește.
Investitiile în capital uman au două componente, respectiv capitalul tangibil și capitalul
intangibil. Cea dintâi noțiune include totalitatea cheltuielilor pentru prima vârstă a vieții,
copilăria, în care individul nu plătește în mod direct, costurile aferente fiind suportate de
familie și societate, în vreme ce a doua noțiune este rezultatul însumării cheltuielilor făcute
pentru educație, instruire și asistență socială.
 Cheltuielile publice pentru sănătate
Acestea sunt asigurate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate
reglementat de Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sănătății.
Persoanele beneficiare ale prestațiilor de asigurări sociale, numite ,,asigurați’’, sunt toți
cetățenii români cu domiciliul în țară, precum și cetățenii străini și apatrizii care au solicitat și
obținut prelungirea dreptului de ședere temporară sau au domiciliul în România, sub condiția
plății contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate. Există și beneficiari care nu plătesc
contribuție, printre care se numără copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii între 18 si 26 dacă
sunt elevi, ucenici sau studenți și nu realizează venituri din muncă, persoanele cu handicap
care nu realizează venituri prin muncă, pensie sau alte surse și se afla în ingrijirea familiei etc.
3

Drepturile asiguraților care fac obiectul pachetului de servicii de bază se stabilesc anual,
până la 31 octombrie a fiecărui an pentru anul următor, prin contractul-cadru cu privire la
serviciile de asistență medicală, elaborat de Casa Națională de Asigurări Sociale de Sănătate
și aprobat prin HG.
Printre seviciile medicale suportate din fondul național unic de asigurari sociale de
sănătate, la care are acces orice asigurat conform legii, se numără serviciile medicale
profilactice, serviciile stomatologice, servicii medicale curative, medicamentele, materialele
sanitare, dispozitivele medicale și alte mijloace terapeutice, servicii medicale si de ingrijiri la
domiciliu si alte servicii speciale (cheltuieile de transport sanitar în caz de urgențe medicale).
 Cheltuielile publice pentru asigurările sociale
Acestea sunt acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat, reglementate prin Legea
nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, și din bugetul asigurărilor de șomaj.
1. Cheltuielile pentru asigurări sociale acoperite din bugetul asigurărilor sociale de stat
Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat și se exercită prin sistemul public de
pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În sistemul public există 5 categorii de pensii și anume: pensia pentru limită de vârstă,
pensia anticipată, pensia anticipată parțială, pensia de invaliditate și pensia de urmaș.
3
Legea 95/2006, art. 211

3
Din fondurile bugetului asigurarilor sociale de stat se acoperă si sumele necesare pentru
satisfacerea unor drepturi ale asiguraților, cum ar fi concedii și indemnizații pentru
incapacitatea temporară de muncă, cauzată de boli obișnuite sau de accidente în afara muncii,
prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă, maternitate, risc maternal,
îngrijirea copilului bolnav și ajutor de deces.
2. Cheltuieli pentru asigurări sociale acoperite din bugetul asigurărilor sociale de șomaj
Șomerii beneficiază de indemnizație de șomaj daca îndeplinesc cumulativ următoarele
condiții: au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni, nu realizează
venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici decât
indemnizația de șomaj, nu îndeplinesc condițiile de pensionare și sunt înregistrați la agențiile
pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul. Cuantumul
indemizației este o sumă lunară acordată diferențiat în funcție de stagiul de cotizare4.
Beneficiarii de indemnizație de șomaj5 sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de
stat și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și beneficiază de toate drepturile prevăzute
de lege pentru asigurații acestor sisteme. Contribuția pentru asigurările sociale de stat și
pentru cele sociale de sănătate se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se virează
caselor de asigurări respective de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.

4
Legea 76/2002, art. 39
5
Vezi art. 5 din Legea 76/2002

4
BIBLIOGRAFIE:
1. Rațiu, Monica Amalia, Drept financiar public. Drept bugetar. Ed. C. H. Beck,
Bucureși, 2013
2. Legea 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă.
3. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății

S-ar putea să vă placă și