Romantismul în Franța

si Germania

Romantismul a fost o mişcare artistică apărută în Europa, care cuprinde mijlocul secolului XIX.
Apare în Anglia şi Germania la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
În Franța, prima treime a secolului al XIX-lea. Romantismul era baza literaturii. Într-o fază
incipientă a dezvoltării sale, figura centrală este François Rene de Chateaubriand (1768-1848).
Romantismul german in muzica
Dupa Beethoven, compozitorii germani s-au concentratatentia spre exprimarea trairilor intense
in muzica acestora,aceasta expresie a emotiilor find punctual central al tuturorartelor apartinand
curentului romantic. Pentru inspiratie, multi compozitori romantici si-au gasitinspiratia in artele
vizuale, in poezie, drama sau literatura
Franta

In a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca o reacție împotriva wag- nerismului şi a spectacolelor convenționale şi anacronice
din cadrul Ope. Rei Mari, va apare un nou tip de operă, cunoscut sub denumirea de dramă lirică; în acelaşi timp, opera comică
va fi și ea înlocuită de un gen mai accesibil – opereta. –

Dintre reprezentanții operei franceze, Charles Gounod se impune ca

un compozitor de seamă din cadrul teatrului liric universal, prin lucrări

de o incontestabilă valoare artistică.

CHARLES GOUNOD (1818-1893) s-a născut la Paris şi a studiat cu profesori de prestigiu obținind In 1839 Premiul Romei, după
care îşi va continua studiile In Italia. In urma unei călătorii în Germania, va asculta şi cunoaște muzică de Bach, Beethoven,
precum și cea a romanticilor Mendelssohn Bartholdy, Schumann

şi Wagner. A scris 14 opere dintre care amintim: Faust, Romeo şi Julieta, Mireille, Doctor fárá vole etc.

Din creaţia sa menționăm opera Faust, prezentă pe toate scenele lirice ale lumii, Bazată pe un libret inspirat de celebra
capodoperă a lui Goethe în viziunea lui Gounod, Faust devine o inspirată poveste de dragoste Intre Margareta şi Faust, ciştigind
poate un plus de poezie dar și renun- tind la unele aspecte foarte complexe ale dramei. Temele muzicale ale lui Gounod, foarte
melodioase şi calde, arille cantabile desfăşurate în re gistrele cele mai convenabile vocii omeneşti, comentariul adecvat al
acțiunii de catre orchestra, absența uverturilor ş.a. Sint citeva dintre cile operei lui Gounod care, fără îndoială, va influența
creația compozito rilor francezi de la sfirsitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
Alți reprezentanți ai operei franceze din această perioadă sint Am- broise Thomas, din a cărui
creație s-a impus opera Mignon, Léo Delibes, creatorul operei Lakmé şi a baletului Coppélia, Jules
Massenet, cunoscut grație operei Manon, Georges Bizet precum și Saint-Saëns, creatorul cele- brei
opere Samson şi Dalila.

Georges Bizet (1838-1875) este unul din- trel cei mai reprezentativi compozitori de operă din veacul
al XIX-lea, rămas în isto- ria muzicii prin nemuritoarea operă Carmen. Concepută după nuvela cu
acelaşi nume a lui Prosper Merimée, opera dezvăluie o lume inedită, plină de farmec şi neprevăzut,
Pen- tru crearea acestei atmosfere, melodicitatea operei este amplificată prin utilizarea unor
sonorități specifice spaniole, a unor ritmuri lația unor motive specifice, prin prezenţa unor cîntece
şi dansuri spaniole. Preluate de Bizet prin intermediul unor culegeri sau compuse în stilul fol-

şi timbruri de aceeaşi proveniență. Astfel. Folclorul spaniol, oarecum exotic la data com puneril
operei, reprezintă elementul ce guver nează această lucrare, unificind-o prin circu-

clorului spaniol. Unitară din punct de vedere al acțiunii literare scenice și al desf- surării muzicale, în
care un rol important revine scenelor de ansamblu, integrate operei cu un deosebit firesc, Carmen
este o lucrare de referință In peisajul operei romantice a secolului al XIX-lea.
Germania
In Germania epocii romantice, un loc important II ocupa opera ite-
liana, cea care, printr-o creație însemnată ca număr şi nivel artistic, işi
impusese supremaţia în cele mai importante centre culturale ale
Europei Astfel, operele realizate în această perioadă stau sub semnul
influenţei creației italiene. Cel care, cunoscind opera italiană dar şi
creația autoh- tonă, a sintetizat încercările predecesorilor şi
contemporanilor săi și va erea opera națională germană, este Carl
Maria von Weber.
CARL MARIA von WEBER sa nascut la Eutin (Elvetia) In 1780. De copil a avut contact co tumea teatrului si,a muzicii
prin intermediul teatrulus condus de tatal sau, co care de tim puriu va merge in turnee. Studille muzicale de la
Viena i le va completa singur sin prin con- tactul nemijlocit eu muzicieni din orasele to care teatral facea turnee

Initial pianist, apol dirijor in diverse ren- tre muzicale (Breslau, Stuttgart, Dresde, Praga), Weber Is Incepe si
activitatea componistică. Creația sa cuprinde in special opere (Freischütz, Earpanthe, Oberon etc.) precum şi
lucrări pen tru pian, concerte, piese simfonice. Se stinge din viata in 1826, la Londra.

Reprezentativă pentru creația sa de operă şi ceu germană în general este Freischütz, pusa In scena la Berlin, în
anul 1821, dată ce marcheazs impunerea operel naționale germane.

Bazat pe o legenda populară (Vinatorud negru), libretul. In limba ger mana Imbină elemente fantastice, de mister,
cu unele foarte reale, Intr-o povestire cu adevarat romantica, unde personaje veridice şi fantastice dau viață unei
actiuni ce are drept centru dragostea pus la Incercare a doi tineri, In jurul cărora se tese întreaga intriga.

Opera, alcătuită Intrucitva asemănător cu Singspielul lui Mozart (sin- gena cinta, Spie! Joc) şi cu opera tradițională,
din uvertură şi acte eu ansambluri şi părți salistice, recitative şi arii, se caracterizează prin- tr-un nou tip de
material tematic, bazat pe intonatiile folclorulul german, element important în caracterizarea personajelor ce
reprezintă o anumită lume. Melodii accesibile, cunoscute cîntece in limba germană, reprezintă principala cucerire
a operei impuse de Weber.
RICHARD WAGNER sa nascut la Leipzig, In anul 1813, intr-o familie de artisti, si va patrunde
de timpuriu in lumea artelor. Pendulind initia Intre filozofie si muzică, va opta pentru cea de-
a doua, pe care însă o studiază prin prisma un filozof. In domeniul compozitiel. Wagner s
consacré genului de operă, căruia imprim nol sensuri, nol orientári. Ca dirijor, se apropie In
special de lucrările clasicilor, iar mai tiris I va prezenta propriile compozitii, Luerkris sale
teoretice, Arta şi revoluția, Opera i art Opera de arts a viitorului, sint scrieri despre 10- Jul și
funcția artel, despre crearea operei ca o teza a artelor (principiu ce poartă numele de sin
eretism) si realizarea unei reale drame line După participarea la revolutia din 1849 este pe
voit sa părăsească Germania, In care se va re Intoarce după zece ani, unde, cu sprijinul
regelui Ludovic II al Bavariei constr leste teatrul de la Bayreuth, destinat interpretării
propriilor creatii. Ft. Wagner se stinge din viața In 1883, la Venetia.

Printr-o creație de o semnificatie unică, moment de sinteză al open eu implicatii adinci în

arta secolului al XX-lea, Richard Wagner impu opera romantică germană în peisajul teatrului
liric universal. Personall tate complexă, Wagner a rămas în istoria muziell es un comport
genial, regizor, literat, dirijor, estetician, un muzician romantic de mare forţă, a cărui creație
teoretică şi muzicală marchează o etapá hotăritoare

In evoluția artei sunetelor.

Tristan i Itolda, capodoperà a creației wagneriene, este un Imn in- chinat iubirii, care-şi
găseşte implinirea şi izbăvirea în moarte. Opera se dezvăluie ca un urias poem in care
sint redate, eu o artă unică, zbuciu mul, pasiunea, puternice sentimente şi trăiri
umane, stari emoționale deosebit de complexe.

Aproape paralel cu opera Tristan şi Isolda, Wagner incepe conceperea unei opere, pe
baza poemului medieval Clntecut Nibelungilor, ce va avea drept rezultat final apariția a
patru opere, legate între ele printr-o idee literară unificatoare, ciclu numit Tetralogie,
al carei titlu unic este Inelul Nibelungilor. Operele care fac parte din Tetralogie sint, In
ordinea des- făşurării subiectului: Aurul Rinului, Walkiria, Siegfried şi Amurgul

Opera Maestri cintăreți din Nürnberg se distinge de celelalte opere printr-un conținut
nou barat pe lumea reală a burgului german medie val, pe tradițiile artei germane. In
operá este redată figura cismarului Hans Sachs, poet şi muzician german din secolul al
XVI-lea, in jurul căruia se desfăşoară acțiunes, punctată de nuante satirice Aceasta
operá se deschide cu una dintre cele mai realizate pagini wagneriene.