UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE MUZICA SI TEATRU

FRANZ SCHUBERT

PROFESOR COORDONATOR: STUDENTA:

CARABENCIOV ANI GOPLIAC MONICA-DENISA
 CUPRINS

1. Introducere in Epoca Romantica

2. Date biografice
3. Liedul
4. Creatia muzicala
5. Concluzii
6. Bibliografie
1. Introducere in Epoca Romantica

Viena isi mentine inaltimile cucerite prin arta celor trei astrii ai clasicismului muzical – Haydn,
Mozart, Beethoven- si continua sa daruiasca lumii valuri de splendori musicale prin realizarile lui
Schubert (in primele decenii ale secolului al XIX-lea) si Brahms (in cea de a doua jumatate a
aceluiasi secol). Parisul continua sa-si poarte vechea stralucire de centru cultural European ,
atragand compozitori italieni ( Paganini, Rossini, Bellini, Donizetti) , ca si din alte mai tinere
culturi nationale (Chopin, Liszt) . Genul ce va domina in continuare viata muzicala pariziana va fi
opera, subiect vast si specific.

Tinutul germanic nu a oferit – asemenea celui austriac sau francez- o centralizare categorica a
manifestarilor creatoare, acestea afirmandu-se in numeroase centre de cultura muzicala de pe
intinsul national. Sprijinit pe un glorios trecut (pe linia Bach-Beethoven) , ca sip e substanta noua
a poeziei si literaturii romantic, noile realizari muzicale germane dovedesc prospetime in toate
genurile muzicale , de la miniatura vocala si instrumentala la simfonie ( Mendelssohn – Bartholdy,
Schumann, Brahms) si opera (Weber, Wagner).

Pe acest traseu ce porneste din Viena (Schubert), strabate tinutul germanic ( Mendelssohn-
Bartholdy, Schumann), ajunge la Paris pe urmele unor refugiati politici (Chopin) si se intoarce
inapoi la Viena , unde se sfarseste viata lui Brahms o data cu ultimii ani ai secolului al XIX-lea ,
se va urmari cursul vietii si al creatiei celor mai reprezentativi dintre compozitorii romantici.

2. Date biografice

“ Schubert a trait doar pentru arta si pentru un mic cerc de prieteni”.

Necrolog Allgemeine Wiener Theaterzeitung, 27 decembrie 1828

Franz Schubert s-a nascut in Viena , in data de 31 ianuarie 1797 si a murit tot in Viena , in
data de 19 noiembrie 1828 (la 31 de ani).

1. Ioana Stefanescu , O istorie a muzicii universale, Vol. III, De la Schubert la Brahms, Editura Grafoart, Bucuresti ,
2018, p. 597
2. Christopher H. Gibbs, Viata lui Schubert, Editura Humanitas, Bucuresti , 2011, p. 17
 Tatal sau a fost director de şcoala şi un muzician amator pasionat. Franz a învatat sa cânte la
vioara de la tatal sau, iar de la fratele mai mare pianul. În 1808 a fost acceptat în corul de copii al
capelei. A devenit profesor şi compunea în timpul liber. Succesul liedurilor sale îl vor determina
sa întrerupa activitatea didactica şi sa se dedice compozitiei. În 1818 intra în serviciul contelui
Esterhazy şi paraseşte Viena. Se va întoarce curând în oraşul iubit şi în cercul sau de prieteni.
Boala îi va curma mult prea devreme viata, la doar 31 de ani.

3. Liedul
Datorita iubirii sale pentru pian si vocea umana, numele lui Franz Schubert este asociat cu
precadere liedului. In general, versurile care l-au inspirat pe muzician apartin poetilor romantici,
tematica pieselor fiind si ea identica cu cea abordata de acestia. Unul dintre cele mai desavarsite
lieduri, "Gretchen la vartelnita" a fost compus de Schubert la numai saptesprezece ani.
Vor urma 145 de lieduri, pe texte din literatura germana (Goethe, Schiller, Heine, poeme de
Ludwig Gottfried Kosengarten si de Willhelm Muller). Liedul urmareste poemul de la inceput
pana la sfarsit intr-o continuitate dramatica sau lirica, iar la Schubert unele lieduri imbraca forma
baladelor.
Esenta liedului este asemanatoare cu cea a poeziei lirice, Schubert transformand poeziile in
esente muzicale.
Cea mai mare serie de leiduri din literatura este cuprinsa in ciclurile "Die schone Mullerin"
("Frumoasa morarita") si "Die Winterreise" ("Calatorie de iarna") compuse in 1827.

1814– Gretchen am Spinnade ,1815– Der Erlkönig , 1817 – An die Musik şi Tod und das
Mädchen,1819–Cvintetul cu pian Forellen, 1823 – Die Schöne Müllerin- ciclu de lieduri

4. Creatia muzicala

Creatia lui Schubert este straina de virtuozitatea ceruta de salile de concerte sau de saloanele
muzicale ale Vienei. In schimb, compozitorul prefera sa scrie pentru prietenii apropiati care
participau la serile de muzica organizate de acesta (aceste seri erau cunoscute sub numele de "

3. Ecaterina Banciu, Istoria muzicii, Academia de muzica, Cluj-Napoca, 2006, p. 137

4. Ecaterina Banciu, Istoria muzicii, Academia de muzica, Cluj-Napoca, 2006, p. 138
"schubertiade"). A compus noua simfonii, insa nici un concert. Simfonia nr. 8 in si minor
"Neterminata" (1822) a devenit favorita tuturor. A scris literatura pianistica pentru patru maini,
piese foarte cautate de public si de editori, mai ales pentru faptul ca acest gen de muzica putea fi
abordata acasa, in "camera".
Desi a trait doar 31 de ani, Franz Schubert a scris impresionant de mult. Sute de lieduri,
simfonii, uverturi, cvartete, sonate, misse, piese corale si lucrari pentru teatru muzical, toate se
regasesc in creatia acestui muzician. Totodata, el este si creatorul impromptu-ului, un gen
improvizatoric. Schubert compune opt astfel de piese, toate constituind o piatra de incercare pentru
orice pianist.
Schubert a fost remarcabil de prolific, compunând peste 1.500 de lucrări în scurta sa carieră.
Stilul său compozițional a progresat rapid în scurta sa viață. Cel mai mare număr de lucrări sunt
scrise pentru voce și pian (peste 600). El a compus, de asemenea un număr considerabil de lucrări
pentru două sau mai multe voci, coruri și cantate. A compus 8 uverturi orchestrale și 7 simfonii,
pe lângă fragmente ale altor 6. Deși nu a compus niciun concert, a scris 3 lucrări concertante pentru
vioară și orchestră. A compus un număr mare de compoziții pentru pian solo, 14 sonate, numeroase
variațiuni și diverse dansuri, dar și lucrări pentru două piane. Deține peste 50 de lucrări camerale,
incluzând unele lucrări fragmentate. În repertoriul de muzică sacră și-a adus contribuția cu 7 mise,
un oratoriu și un recviem, printre alte părți de misă și numeroase compoziții mai mici. A finalizat
doar 7 din cele 20 de lucrări scenice pe care și-i le-a propus.

5. Concluzii

Din 1830 până în 1870, Franz Liszt a scris și a aranjat un număr de lucrări ale lui Schubert, în
mod special lied-uri. Liszt, care a avut o importanță semnificativă în răspândirea lucrărilor lui
Schubert după moartea acestuia, spune că Schubert a fost „cel mai poetic muzician care a trăit
vreodată”. Simfoniile lui Schubert au reprezentat un punct de interes pentru Dvorak. Compozitorii
secolului XX, Anton Webern, Benjamin Britten, Richard Strauss au adus un omagiu lui Schubert
prin intermediul lucrărilor lor.

5. Ioana Stefanescu , O istorie a muzicii universale, Vol. III, De la Schubert la Brahms, Editura Grafoart, Bucuresti ,
2018, p. 75
6. Bibliografie

1. Ioana Stefanescu , O istorie a muzicii universal

2. Christopher H. Gibbs, Viata lui Schubert

3. Ecaterina Banciu, Istoria muzicii

4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Franz_Schubert#Crea%C8%9Bii