WOLFGANG AMADEUS MOZART

(1756- 1791)

Wolfgang Amadeus Mozart s-a nascut in 1756 in orasul Salzburg, la poalele

Alpilor Austrieci. Inca de la varsta de 7 ani, tatal sau l-a dus intr-un turneu
european. Astfel i s-a ivit ocazia sa se intalneasca cu personalitati
importante, precum Johann Christian Bach (fiul marelui Johann Sebastian).
Concertele foarte tanarului Mozart nu au mai avut o asa mare priza la
publicul cautator de senzatii, de aceea ultimul sau turneu, in 1776, la Paris
nu i-a mai adus succesul scontat. Cand a murit mama lui, cea care-l insotea
in turnee, cariera de copil minune a lui Mozart a luat sfarsit, dar s-a nascut
un compozitor matur.

Contrar altor mari compozitori, Mozart nu a revolutionat formele muzicale, ci

a creat un stil aparte, de o frumusete neintrecuta. In anul 1779, a terminat
marea Simfonie concertanta pentru vioara, viola si orchestra, dupa care a
primit o alta comanda pentru compunerea unei "opera seria" la Teatrul Curtii
din München. Atunci a fost creat "Idomeneo" (1781), pe care l-a compus pe
baza libretului abatelui Veresco. Lucrarea a avut un succes rasunator,
datorat spiritului nou cu care se apropia de traditiile vechi ale operei.
Aceasta experienta a crescut apetitul pentru succes al lui Mozart si i-a largit
orizontul in domeniul artelor, dar in acelasi timp i-a crescut si frustrarea din
cauza racirii relatiilor cu cei din Salzburg. Dupa conflictul aprig intre
compozitor si arhiepiscopul din Salzburg, Mozart a fost concediat si a plecat
sa-si incerce norocul la Viena.

In 1782, impotriva vointei tatalui sau, Mozart s-a insurat cu cantareata

Constanze Weber. Prima opera scrisa la Viena, "Rapirea din Serai", a avut un
succes rasunator in 1782. Premiera operei "Nunta lui Figaro" (opera comica,
1786) a fost un succes urias si in scurta vreme compozitorul a primit de la
Praga o comanda pentru a compune o noua opera. De data aceasta a pus pe
note povestea lui "Don Giovanni" (1787). Chiar daca piesa contine o
multitudine de parti comice, scenele serioase dovedesc o forta dinamica asa
cum nu a mai existat anterior. Opera "Flautul Fermecat" (1791),
un singspiel, prezinta lupta dintre bine si rau intr-un mod simplist, parca
pentru omul obisnuit.

Lucrurile incepusera sa ia o intorsatura buna, cand, in 1791, firul vietii lui

Mozart se rupe, se presupune din cauza unei nefrite.
Stralucirea, frumusetea si mai ales dragostea radiata prin muzica de inima
lui Mozart, l-au facut foarte vestit si cunoscut, intr-o asa masura, incat multi
il considera cel mai mare compozitor care a existat vreodata.

În scurta sa viaţă, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai
multe neegalate în frumuseţe sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat şi catalogat
compoziţiile lui Mozart, fiind numerotate cu menţiunea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel).
Ultima sa creaţie, Requiem-ul, are numărul 626.

Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menţionat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz,
nr. 40 şi nr. 41 Jupiter.

A compus 27 concerte pentru pian şi orchestră, 7 concerte pentru vioară şi orchestră, concerte pentru
clarinet, pentru harpă şi flaut, pentru corn şi orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade.

În domeniul muzicii de cameră sunt de menţionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn,
sonate pentru pian, sonate pentru vioară şi pian, trios pentru vioară, violoncel şi pian, cvartete pentru
instrumente de suflat, sextetul O glumă muzicală etc.

Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate şi astăzi pe scenele
tuturor teatrelor de operă din lume, sunt:Răpirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan
tutte, Flautul fermecat.

A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană şi orchestră, oratoriul "Die Schuldigkeit des
ersten Gebots" şi, în fine, "Requiem"-ul în re minor.
 Ludwig van Beethoven

(1770-1827)

Ludwig van Beethoven, unul dintre cei mai mari compozitori ai lumii, a
fost incapabil sa-si auda propria muzica pentru cea mai mare parte a vietii
sale adulte.Nascut in Germania, la Bonn in 1770, Beethoven a inceput sa-si
piarda auzul in 1802 iar in 1818 a devenit complet surd. Creatiile sale
muzicale ca Simfonia a III-a si Simfonia a IX -a au depasit conventiile clasice
traditionale impuse de creatiile lui Haydn si Mozart.

Beethoven a avut o copilarie destul de nefericita, talentul sau muzical fiind

supus capriciilor unui tata alcoolic.In 1789, pentru a-si intretine familia se
angajeaza muzician la Curte.Primele sale compozitii sub tutele
compozitorului german Christian Gottlob Neefe, atesta un talent deosebit
astfel ca se ia hotararea ca Beethoven sa studieze la Vienna cu Wolfgang
Amadeus Mozart .Desi moartea lui Mozart survenita in 1791 nu a permis
acest lucru, totusi Beethoven pleaca la Vienna devenind in 1792 elev al
austriacului Joseph Haydn.

In prima decada a secolului al XIX-lea, Beethoven renunta la stilul liber de

constructie al unor lucrari cum ar fi Septetul pentru coarde si instrumente
pentru suflat Opus 20 , adoptand stilul limbajului muzical proaspat si
expresiv lasat Mostenire de Haydn si Mozart.In ciuda pretentiei sale
exagerate ca "nu a invatat nimic de la Haydn"prin creatia sa Beethoven a
demonstrat ca si-a insusit complet stilul clasic vienez in toate genurile
instrumentale:simfonie, concert ,cuartet de coarde si sonata.Majoritatea
lucrarilor sale mult interpretate in prezent au fost compuse in perioada
1803- 1812 cunoscuta sub numele de "perioada eroica".

Faima lui Beethoven a atins apogeul in acesti ani, dar surzenia tot mai
avansata, ale carei prime semne datau din 1798 I-au creat un crescand
sentiment de izolare sociala.Treptat,in aceasta perioada, Beethoven si-a
stabilit obiceiul de aschimba resedinta de la un sezon la altul.Isi petrecea
verile in suburbiile Viennei-cel mai preferat loc fiind Heiligenstadt -in vreme
ce toamna revenea in centrul orasului.In scrisoarea cvasilegala trimisa
fratilor sai in 1802 si cunoscuta sub numele de "Testamentul de la
Heiligenstadt"descrie agonia determinata de surzenia sa crescanda. Dupa
1805 dovezile privind excentricitatile lui Beethoven devin tot mai
numeroase. Incepe sa apara foarte rar in public, ultima sa interpretare cu
public producandu-se in 1814.
Din 1818 devine complet surd si se limiteaza la un foarte estrans grup de
prieteni. Moare la Vienna in martie 1827, fiind insotit pe ultimul drum de zeci
de mii de admiratori.

Creatia sa consta din:9 simfonii, 7 concerte(5 pentru pian), 16 cvartete de

coarde,32 de sonate pentru pian, 10 sonate pentru vioara si pian, 5 sonate
pentru Violoncel si pian, o opera, 2 messe, cateva uverturi si numeroase
variatiuni pentru pian.Traditional a fost citat drept"podul spre Romantism" si
in mod simplist creatia sa este divizata in trei perioade aproximativ egale.

Astazi majoritatea scolarolor il considera drept ultimul mare reprezentant al

stilului clasic vienez, un compozitor care a preferat in locul stilului estetic al
primei perioade romantice, explorarea innoitoare a mostenirii lasate de
Haydn si Mozart. Dupa venirea sa la Vienna,Beethoven a alternat intre
compozitii bazate clar pe modele clasice cum ar fi Cvartetul de coarde in A
Major op. 18, no. 5 si compozitii bazate pe structura italienizata, cum ar fi
cantecul "Adelaida"

"Maniera noua" la care Beethoven se refera in 1802 marcheaza prima sa

revenire la traditia clasica vieneza.Desi lucrarile sale din decada 1802- 1812,
au o aura eroica,din punct de vedere muzical ele reprezinta o expansiune a
formelor mai inchise elaborate de Haydn si Mozart.Acestea apar amandoua
in lucrari cu tematica extraordinara, cum ar fi Simfonia Eroica si Concertul
pentru pian nr.5(Imparatul)1809,ca si in lucrari aparent comprimate ca
Simfonia nr.5(1808) si Sonata pentru pian op.57(Appassionata ,1805).