WOLFGANG AMADEUS MOZART

Născut la 27 ianuarie 1756, Mozart (născut Johannes Chrysostomus

Wolfgangus Teophilus Mozart) este unul dintre cei mai mari compozitori ai
lumii. Influenţa sa este uriaşă si dupa 200 de ani de la moartea sa. De la
începutul carierei, in postura de copil minune, şi până la moartea sa
prematură, la 35 ani, a compus piese extraordinare în cele mai diverse
domenii ale muzicii.
Wofgang Amadeus Mozard ( 1756-1791) s-a născut în oraşul Salzburg
situat la poalele alpilor austrieci. Tatăl său, Leopold era un muzician deja
recunoscut. De-a lungul anilor el a fost caracterizat ca un om aspru, cu
inima de piatră, care a încercat cu orice preţ să se folosească de talentul
fiului său, dar din scrisorile lui Wolfgang reiese contrariul, un părinte cald,
grijuliu. Cariera precoce nu a creat nici o problemă fiului sau. Se presupune
ca Wolfgang era incăpăţânat ţi mândru, însă din scrisorile lui reiese
imaginea unui tânăr cult si atent.
Cariera copilului minune Mozard a început într-adevăr devreme, la
şapte ani, când tatăl său l-a dus într-un turneu European. Astfel i s-a ivit
ocazia să asculte multe genuri de muzică şi să se întâlnească cu
personalităţi importante ca Johan Christian Bach. Concertele foarte tânărului
Mozart nu au mai avut aşa mare priză la publicul căutător de senzaţii, de
aceea ultimul său turneu, în 1776, la Paris nu i-a mai adus succesul
aşteptat. În afară de acestea între muzician şi principalul său susţinător,
arhiepiscopul din Salzburg s-a ivit un conflict. Mozart ar fi dorit să primească
un post nou care sa-i permită continuarea carierei de muzician, dar nu i s-a
oferit nimic atrăgător. Când a murit mama lui, cea care-l însoţea în turnee,
cariera de copil minune a lui Mozart a luat sfârşit, dar s-a născut un
compozitor matur.
Contrar altor mari compozitori, Mozart nu a revoluţionat formele muzicale. A
absorbit însă esenţa muzicii erei sale, şi aşa a creat un stil aparte, de o
frumuseţe neîntrecută.
Chiar dacă şi înainte de 1776 putea să alcătuiască o listă
impresionantă din operele, simfoniile, concertele si piesele de cameră
compuse de el, capodoperele răsunătoare le-a compus după turneul de la
Paris. In anul 1779 a terminat marea simfonie concertantă pentru vioară,
violă si orchestră. După aceasta a primit o alta comandă pentru
compunerea unei “opera seria” de la teatrul curţii din Munchen. Atunci a
creeat Idomeneo (1781) pe care l-a compus pe baza libretului abatelui
Veresco. A avut un succes rasunător, datorat spiritului nou cu care se
apropia de tradiţiile vechi ale Operei. Această experienţă a crescut apetitul
pentru success a lui Mozart şi i-a lărgit orizontul în domeniul artelor, dar în
accelaşi timp i-a crescut si frustrarea din cauza răcirii relaţiilor cu cei din
Salzburg. După conflictul aprig dintre compozitor si arhiepiscopul de
Salzburg, Mozart a fost concediat. El a plecat să-şi încerce norocul la Viena,
capitala Imperiului Habsburgic.

Mozart nu a fost primul compozitor care a încercat să-şi clădească o

carieră prin forţe proprii, dar a trăi din artă era o încercare riscantă.
Problemele lui au crescut când s-a însurat şi a trebuit să poarte de grijă şi
tinerei sale soţii. În 1782 s-a însurat cu cântăreaţa Constanze Weber,
împotriva voinţei tatălui său. Viaţa lui Mozart a avut şi o latură plină de
distracţii: jocuri de noroc, alcool, femei. Îi plăcea să trăiască ,,în stil mare”,
cheltuind fără limite. În acelaşi timp, dăruia tot ce avea, fie cerşetorilor, fie
dădea bani cu împrumut fără să-i mai vadă înapoi. Mozart s-a luptat
aproape întotdeauna cu problemele financiare.

Muzica era parte integrantă din existenţa sa. Compunea zile şi nopţi, în
orice loc se găsea, fără odihnă şi chiar în acelaşi timp mai multe lucrări.

“În muzica lui Mozart, aeriană, uşoară, transparentă şi imaterială până la

iluzie, dispar crispările, suficienţa si moartea […] Oare numai de la Mozart
am învăţat adâncimea seninătăţilor? […] Iubeşti pe Mozart în momentele
când suprimi vieţii direcţia, când converteşti elanul în zbor, când aripile
poartă soarta…".

Creaţia de operă a lui Mozart este vastă. Mai amintim: "La Finta
semplice" (1769), "Lucio Silla" (1772), "Idomeneo, regele Cretei" (1781),
"Răpirea din serai" (1782), "Directorul de teatru" (1786), "Nunta lui Figaro"
(1786), "Don Giovanni" (1787), "Cosi fan tutte" (1790), "La clemenza di Tito
(1791) şi "Flautul fermecat" (1791). Ultima compoziţie celebră a lui Mozart a
fost Requiemul, scris pe patul de suferinţă şi terminat după moartea sa, de
către Süssmayer. Mozart a murit la 5 decembrie 1791.

După succesul operei "Nunta lui Figaro", lui Mozart îi este comandată
opera "Don Giovanni" supranumită "dramma giocoso". Lorenzo da Ponte,
libretistul lucrării, s-a inspirat dintr-o străveche legendă medievală care a
stat la baza multor versiuni dramatice. Mozart a creat însă imaginea
definitivă a lui Don Giovanni. Compozitorul reuşeşte să împletească
magistral elementele tragice cu cele comice. În această lucrare găsim o
adâncire psihologică a personajelor, unică, până atunci, în istoria muzicii.
Considerată o creaţie genială, "Don Giovanni" constituie o culme a muzicii
de operă şi figurează în repertoriul teatrelor din întreaga lume. Premiera
operei "Don Giovanni" a avut loc la Praga, la Ständertheater, pe 29
octombrie 1787 sub conducerea muzicală a compozitorului.

"Flautul fermecat" este ultima operă compusă de Mozart. La

îndemnul impresarului Schikaneder, care scrie libretul, după o povestire de
Liebeskind, conceput sub forma unui singspiel, (părţile muzicale alternând
cu proza), Mozart scrie această "chintesenţă a artei", cum a denumit-o
Wagner, "improvizând o capodoperă de gen cu o perfecţiune ce nu a putut fi
depăşită şi care, greu, ar mai putea fi atinsă". Mulţi muzicieni consideră
"Flautul fermecat" şi nu Requiemul, ca testament spiritual al artistului.
Genialitatea muzicii lui Mozart a făcut ca această lucrare să dureze în timp.
Compozitorul a dirijat premiera la Viena într-o sală sărăcăcioasă care
datorită "Flautului fermecat" şi fondurilor aduse de el a devenit "Theater an
der Wien". Mozart nu s-a bucurat pe deplin de triumful operei sale
îmbolnăvindu-se grav. Premiera operei "Flautul fermecat" a avut loc la
Viena, pe data de 30 septembrie 1791, sub conducerea muzicală a
compozitorului.

Societatea Românã Mozart, Filarmonica de Stat "Transilvania", Academia de

Muzicã "Gh. Dima", Inspectoratul pentru Culturã al judetului Cluj,
Internationale Stiftung zur Foerderung von Kultur und Zivillsation Munchen
si Fundatia "Apertio" Bucuresti organizeazã în fiecare an, la Cluj-Napoca,
Festivalul Mozart.

GHIRVU IOA
CODRINA

CLS A
9A