LARINGELE

- Laringele este condunct aerifer și organul în care se produc sunetele

- La nivelul sau sunt corzile vocale:doua perechi,doar cele inferioare sunt implicate in
fonatie,cele superioare=false
- Organ mobil,ascensioneaza si coboara in functie de sunetele emise:se ridica la sunete
inalte si coboara la sunete joase
- Situat în porțiunea mediană și anterioară a gâtului
o Posterior – faringele
o Superior – osul hioid
o Inferior – traheea
o Anterior de faringe,esofag
o
- Extremitatea inferioară(limita inferioara) a laringelui corespunde marginii inferioare a
celei de-a VI-a vertebre cervicale
- Limita superioara:osul hioid,a 4 a vertebra cervicala
- Laringele se ridică în timpul fiecărei deglutiții sau când individul emite sunete înalte
- Laringele se coboară când se emit sunete joase
- Larginele este format din 4 grupe de formațiuni anatomice
o O serie de cartilaje – formează scheletul
o O serie de ligamente – unesc cartilajele
o O serie de mușchi – mobilizează cartilajele-intrinseci:se ataseaza de cartilajele
laringiene iar cei extrinseci care unesc cartilaje cu structuri invecinate
o O mucoasă – căptușește suprafața interioară
- Cartilajele laringelui – în număr de 11: 3 neperechi și 4 perechi
o Cartilajele neperechi
 Cartilajul cricoid
 Cartilajul tiroid
 Cartilajul epiglotic
o Cartilaje perechi
 Cartilaje aritenoide
 Cartilaje corniculate ale lui Santorini
 Cartilaje cuneiforme ale lui Morgagni
 Cartilaje sesamoide anterioare
o Cartilaje inconstate
 Cartilajul inter-aritenoidian
 Cartilajele sesamoide posterioare
- Cartilajul cricoid
o Situat în partea inferioară a laringelui
o Forma unui inel cu pecete
 Pecetea posterior și inelul anterior
o Pe marginea superioară a pecetei, în părțile laterale, se găsesc 2 fațete
articulare – corespund bazei cartilajelor aritenoide
o In portiunea inferioara a pecetei:se articuleaza cu coarnele mici ale cartilajului
tiroid
- Cartilajul tiroid
- Proemina pe fata anterioara a gatului sub forma marului lui adam
- Forma unei carti cu deschidere posterior
o Situat deasupra inelului cricoidului
 o Format din 2 lame laterale,patrulatere,unite prin marginea lor anterioară
 Formează un unghi diedru deschis posterior
o Fața anterioară a lamei
 Pe linia mediană prezintă o proeminență – mărul lui Adam
 De o parte și de alta se găsesc 2 creste oblice – se prind m. sterno-
tiroidieni și tiro-hioidieni-muschi din grupul infrahioidian
o Fața posterioară
 Pe linia mediană prezintă unghiul intrând al tiroidului
 Lateral prezintă 2 suprafețe plane
o Marginea superioară
o La nivelul sau este atasata membrana tirohioidiana,marginita lateral de
ligamentul tirohioidian,membrana face parte din ligamentele extrinseci ale
laringelui
 Pe linia mediană prezintă un șanț – incizura tiroidiană
o Marginea inferioară – sinuasă și mai scurtă ca cea inferioară,da insertie
membranei tirocricoidiene-face parte din ligamentele intrinseci ale laringelui
pt ca uneste doua cartilaje proprii ale laringelui
o Margine mediala:se uneste cu cea de parte opusa
o Marginile laterale
 Se prelungesc superior cu marele coarne ale cartilajului tiroid
 Se prelungesc inferior cu micile coarne ale cartilajului tiroid
- Cartilajul epiglotic
o Situat superior cartilajului tiroid
o Formă de rachetă sau de frunză
o Fixat prin extremitatea cea mai îngustă în partea cea mai superioară a
intrândului tiroidian
o Fața posterioară – acoperită de mucoasa laringelui
o Fața anterioară – de jos în sus are raport cu:
 Fața posterioară a cartilajului tiroid
 Membrana tiro-hioidiană
 Osul hioid,de care este solidarzat prin lih hioglotic
 Baza limbii
 Partea superioară este liberă și acoperită de mucoasă
Are un maner,o circumferinta;manerul se art cu cartilajul tiroid,el
pantrunde intre cele 2 lame si se art pe fata mediala a sa
In timpul deglutitiei el inchide glota

- Cartilajele aritenoide
o Formă de piramidă triunghiulară cu baza în jos și vârful în sus
o Situate deasupra peceții cricoidului
o Prezintă 3 fețe: internă, posterioară și anterioară, o bază și un vârf
o Baza cartilajului aritenoid-forma triunghiulara
 Prezintă o fațetă articulară concavă(in portiunea superioara) pentru
articulația cu pecetea cricoidului
 În unghiul anterior prezintă o apofiză – apofiza vocală – se prinde
ligamentul coardei vocale inferioare
 Prelungire anterioara sau vocala-proces vocal-la nivelul sau se ataseaza
lig si muschii care formeaza corzele vocale adevarate
 Prelungire laterala si posterioara-musculara-proces muscular
  Apofiză posterioară musculară – se prind o parte din mușchii laringelui
Fata mediala:da insertie unui muschi situat intre cele 2 cartilaje
aritenoidiene-muschiul ari aritenoidian-uneste cele 2 cartilaje aritenoide
- Cartilajele corniculate ale lui Santorini – se găsesc pe vârful cartilajelor aritenoide si
se art cu ele,situate deasupra cartilajelor aritenoide
- Cartilajele cuneiforme ale lui Wriesberg sau Morgagni – situate în grosimea
repliurilor ariteno-epiglotice(intre cart aritenoide si epiglota sunt lig si muschiul
ariteno epiglotic care impreuna form un fald al mucoasei in care sunt cart cuneiforme)
- Cartilajele sesamoide anterioare – situate în extremitatea anterioară a ligamentului
tiro-aritenoid inferior(form corzile vocale)
- Toate cartilajele sunt articulate prin articulații mobile
o Cartilajul tiroid, prin coarnele mici, se articulează cu inelul cartilajului cricoid
 Această articulație este o artrodie prevăzută cu o capsulă articulară,
întărită de 4 ligamente și având la interior o sinovială
o Articulațiile dintre aritenoide și pecetea cricoidului sunt trohoide
 Prezintă în partea internă un ligament și la interior o sinovială
o Articulațiile ari-corniculate – amfiartroze
- Ligamentele laringelui
o Ligamentele extrinseci – unesc cartilajele laringelui cu organele vecine
 Membrana tiro-hioidiană – se întinde de la marginea superioară a
cartilajului tiroid la corpul hioidului
 La nivelul marginii laterale ale acestei membrane se găsesc
ligamentele tiro-hioidiene laterale
 Ligamentele tiro-hioidiene laterale – se întind de la coarnele mari ale
cartilajului tiroid la coarnele mari ale osului hioid
 Membrana hio-epiglotică – unește fața anterioară a epiglotei cu osul
hioid
 Delimitează spațiul tiro-hio-epiglotic – conține țesut celulo-
grăsos
o Anterior – membrana tiro-hioidiană
o Posterior – epiglota
o Inferior – cartilajul tiroid
 Ligamentele gloso-epiglotice – unesc epiglota cu dermul mucoasei
linguale,unesc baza limbii cu fata ant a epiglotei,situate imediat
deasupra membr hioepiglotice
 Determină repliurile gloso-epiglotice
 Ligamentele faringo-epiglotice – unesc marginile epiglotei cu dermul
mucoasei faringene laterale,unesc faringele de cartilajul epiglotic
 Membrana crico-traheală – se întinde de la marginea inferioară a
cartilajului cricoid la primul inel traheal
o Ligamentele intrinseci – unesc cartilajele laringelui
 Ligamentul sau membrana crico-tiroidiană-situata intre marg inferioara
a cartilajului tiroid si marg superioara a cartilajului cricoid
 Ligamentul crico-corniculat-pornesc de pe pecetea cricoidului pana la
cartilajele corniculate
 Ligamentul tiro-epiglotic-uneste manaerul epiglotei de cartilajul tiroid
 Ligamentele ariteno-epiglotice-de la cart aritenoide pornesc catre
partile laterale ale epiglotei-formeaza faldul in care sunt muschii
  Ligamentele tiro-aritenoidiene superioare și inferioare – intră în
constituția corzilor vocale superioare(false) și inferioare(adevarate)
- Mușchii laringelui
o Mușchii extrinseci – se întind de la laringe la organele vecine
 M. sterno-tiroidieni
 M. tiro-hioidieni
 M. stilo-faringieni
 M. faringo-stafilini
 M. constrictori inferiori ai faringelui-se insera pe cart crocoid si tiroid
o Mușchii intrinseci ai laringelui-rol in procesul vorbirii
 M. tensori ai corzilor vocale – m. crico-tiroidieni-unesc partile laterale
ale cricoidului cu cartilajul tiroid
 M. dilatatori ai glotei – m. crico-aritenoidieni posteriori-se insera pe
partea posterioara a pecetei cricoidului,traiect superolateral si se insera
pe procesul muscular al cart aritenoid;glota este spatiul delimitat de
cele 2 corzi vocale inferioare
 M. costrictori ai glotei – m. crico-aritenoidieni laterali, m. ari-
aritenoidian și m. tiro-aritenoidieni
o M. crico-tiroidieni
 Origine – fața anterioară a inelului cricoidului
 Inserție – marginea inferioară a cartilajului tiroid
 Prin contracție alungesc corzile vocale
o M. crico-aritenoidieni posteriori-dilatatori ai glotei
 Origine – fața posterioară a plăcii cricoidului
 Inserție – fața internă a apofizei musculare a cartilajelor aritenoide
 Prin contracție trag apofizele musculare ale aritenoidelor spre linia
mediană
 Maresc spațiul dintre corzile vocale inferioare
o M. crico-aritenoidieni laterali-constricori ai glotei,cand se contracta
mobilizeaza procesul muscular catre lateral iar procesele vocale ajung medial
si glota se inchide
 Origine – inelul cricoidului,marg superioara
 Inserție – fața externă a apofizei musculare a cartilajelor aritenoide
 Micșorează spațiul dintre corzile vocale inferioare
o M. tiro-aritenoidieni-insotesc ligamentele si form corzele vocale
o Sunt constrictori ai glotei-cand se contracta apropie cart tiroid de pecetea cart
cricoid
 Pătura externă
 Origine – 1/3 inferioară a unghiului intrând al tiroidului
 Inserție
o Repliurille ariteno-epiglotice – m. tiro-membranos
o Marginile laterale ale cartilajului epiglotic – m. tiro-
epiglotic
o Marginea externă a cartilajului aritenoid
 Micșorează orificiul superior al laringelui
 Pătura internă
 Origine – fața posterioară a tiroidului
 Inserție – apofiza vocală a aritenoizilor
 Intră în constituția corzilor vocale
  Micșorează glota
o Mușchiul ari-aritenoidian
o Se insera pe fata mediala a cart aritenoide
o Cand se contracta apropoe cele 2 cart aritenoide,procesele vocale se apropie si
glota se inchide partial
 Fibre oblice și transversale care se întind de la un cartilaj aritenoid la
altul
 Micșorează glota
- Mucoasa laringelui
o Se continuă superior cu mucoasa faringelui iar inferior cu mucoasa traheei
o Formată dintr-un epiteliu cilindric ciliat specific sist respirator și un corion
 Epiteliul mucoasei laringeului este de tip cilindric ciliat
 Epiteliul de la nivelul corzilor vocale inferioare este pavimentos
stratificat
o Mucoasa laringelui ridicată de ligamentele tiro-aritenoidiene superioare și
inferioare formează 2 perechi de repliuri cu direcție antero-posterioară
 Corzile vocale superioare sau benzi ventriculare
 Sunt corzile vocale false
 Formate doar din ligamentele tiro-aritenoidiene superioare
 Corzile vocale inferioare
 Reprezintă corzile vocale adevărate
 În constituția lor intră ligamentele tiro-aritenoidiene inferioare
și m. tiro-aritenoidieni (pătura internă,fasciculul medial)
o Fanta dintre corzile vocale inferioare și apofizele vocale ale cartilajelor
aritenoide se numește glotă(orificiu delimitat de corzile vocale)– prezintă:
 Porțiune anterioară, ligamentoasă sau vocală,se inchode complet
 Porțiune posterioară, cartilaginoasă sau respiratorie,nu se inchide
o Planuri duse prin corzile vocale superioare și inferioare împart laringele în 3
etaje-glota delimiteaza 3 etaje
 Etajul supraglotic – numit și vestibul laringian
 Situat deasupra corzilor vocale superioare
 Anterior – epiglotă
 Lateral – repliurile ariteno-epiglotice – în partea superioară și
benzile vestibulare – în partea inferioară
 Posterior – incizura inter-aritenoidiană
 Etajul glotic
 Situat între corzile vocale superioare și inferioare
 În părțile laterale se găsesc 2 depresiuni – ventriculii laringieni
sau ventriculii lui Morgagni
o Din extremitățile lor anterioare pleacă o prelungire –
apendice – urcă vertical în grosimea repliurilor ariteno-
epiglotice
 Etajul subglotic-face trecerea catre trahee
 Situat inferior corzilor vocale inferioare
- Laringele privit la exterior
o Formă piramidală triunghiulară cu trei fețe, trei margini, o bază – superior și
un vârf – inferior
 o Cele 2 fețe antero-externe vin în raport cu glanda tiroidă, m. subhioidieni și
planurile superficiale
o Fața posterioară – formează peretele anterior al laringo-faringelui – căptușită
de mucoasa faringelui
o Marginea anterioară – proemină pe fața anterioară a gâtului la bărbat – mărul
lui Adam
o Marginile posterioare – raport cu PVN al gâtului
o Baza mare a laringelui – prezintă orificiul superior al acestui organ, delimitat:
 Anterior – epiglotă
 Lateral – repliurile ariteno-epiglotice
 Posterior – rimulă
o Vârful – se continuă cu traheea
- Vasele și nervii laringelui
o Artera laringee superioară – ram din tiroidiana superioară
 Se distribuie etajului supraglotic și șanțurilor faringo-laringiene
o Artera laringee inferioară – ram din tiroidiana superioară
 Vascularizează etajul sub-glotic al laringelui
o Artera laringee posterioară – ram din tiroidiana inferioară
 Se distribuie mucoasei care căptușește fața posterioară a laringelui și
mușchilor crico-aritenoidieni posteriori și laterali
Venele au traiect invers arterelor
- Limfaticele anterioare și inferioare – ajung la ganglionii jugulari interni
o Traversează membrana crico-tiroidiană
- Limfaticele postero-laterale
o Traversează membrana crico-traheală
o Merg la ganglionii recurențiali
- Nervii laringelui – din n. laringeu superior(isi are originea in nervul vag) și din n.
laringeu inferior (recurent)
o N. laringeu superior dă 2 ramuri:
 Unul intern – perforează membrana tiro-hioidiană împreună cu artera
laringee superioară
 Inervează etajul supraglotic
 Unul extern
 Inervează m. crico-tiroidian și o parte a etajului subglotic
o N. recurent
 Inervează restul m. intrinseci ai laringelui, o parte a etajului subglotic
și mucoasa de pe fața posterioară a laringelui
 Cel de pe partea stanga are originea in torace si formeaza o crosa sub
arcul aortic si merge ascendent catre laringe,pe flancul stang al traheei
 Cel de pe partea dreapta isi are originea tot din nervul vag
drept,realizeaza o crosa pe sub artera subclav dreapta,traseu similar
o Dedesubtul mucoasei de pe fața posterioară a laringelui se formează ansa
anastomotică a lui Galien – un filet nervos din laringeul superior și altul din
nervul recurent