Sistemul respirator

1.Organele care fac parte din sistemul respirator:

Caile respiratorii: cavitatea nazala, nazofaringe, orofaringe, laringe,
trahee, bronhii de diferit calibru, brohiole care transporta oxigenul spre
alveole.
Căile respiratorii sunt conductele prin care aerul atmosferic, încărcat cu oxigen,
este introdus în plămâni, şi aerul alveolar încărcat cu bioxid de carbon, după
schimbul de gaze respiratorii (la nivelul alveolelor pulmonare), este eliminat din
plămâni.

Căile respiratorii se grupează în:

1) căi respiratorii superioare, formate din fosele nazale şi faringe;

2) căi respiratorii inferioare, formate din laringe, trahee şi bronhiile principale.

Organele respiratorii: plamanii

2. Vestibulul nazal:
La cavitatea nazală este alcătuită din:
-vestibulul nazal
-cavitatea nazala propriu-zisa
Vestibulul nazal:

este dispus între narine şi limen nasi (cauzat de cartilajul alar);

la nivelul pragului nazal are loc trecerea pielii în mucoasa nazală;

în vestibulul nazal aerul inspirat este orientat în 2 direcţii: prima - spre regiunea
olfactivă, alta – spre coane (prin meaturile nazale mijlociu şi inferior);

pielea vestibulului este bogată în glande sebacee, înzestrată cu perişori (filtrum) /

vibrise, mai aspre la vârstnici, care reţin praful din aerul inspirat.

Ele sunt despartite prin pragul cavitatii nazale, format de marginea

superioara a cartilajului alar mare.
Rolul pragului este de a directiona aerul spre etajul superior al cavitatii
nazale, prin inspiratii puternice si scurte- distrugere acstei regiuni face ca
simtul mirosului sa diminueze.
3.Coanele
Ele sunt niste orificii-comunicari dintre cavitatea nazala cu rinofaringele.
Sunt 2 la numar.
4. Cornetele nazale:
Cornetul nazal superior – are cele mai mici dimensiuni comparative cu celelalte
două cornete nazale

Cornetele nazale sunt formatiuni anatomice localizate in fosele nazale pe peretele

lateral al fiecarei fose nazale. Sunt inpartite in:

 cornetul inferior
 cornetul mijlociu
 cornetul superior

Fiecare cornet delimiteaza cu peretele lateral un spatiu, numit meat. Meatul

mijlociu este cel mai important fiind locul de drenaj al sinusurilor anterioare ale
fetei.

5. Meaturile nazale
Meatul nazal superior se găsește între fața externă a cornetului nazal superior și
peretele lateral al fosei nazale. La nivelul acestuia se deschid celulele etmoidale
posterioare prin intermediul unor mici canalicule și sinusul sfenoidal.

Meatul nazal mijlociu are o compartimentare complexă. Imediat anterior de

cornetul mijlociu și superior de cornetul nazal inferior se găsește atriul meatului
mijlocului. In meatul nazal mediu, pe peretele lateral, tunica mucoasa formeaza o
dublicatura ce delimiteaza fisura semilunara:

Anterior- se afla infundibulul etmoidal prin care se deschide sinusul frontal

Mijlocie- se deschid celulele etmoidale

Posterior-sinusul maxilar
 Meatul nazal inferior este situat inferior de cornetul nazal anterior menționat și la
nivelul acestuia se regăsește orificiul de deschidere al orificiul canalului
nazolacrimal.

6.Sinusurile paranazale

Sinusurile paranazale sunt niste cavitati pneumatice situate intre oasele craniului
facial si cerebral, ce comunica cu cavitatea nazala.

Rolul loc:

 Isolator termic
 Rezonator al sunetelor

!!! Aparitia sinusurilor:

Sinusul maxilar-la nou-nascut

Sinusul frontal –la varsta de 2 ani

Sinusul sfenoidal- la 3 ani

Sinusul etmoidal-la 3-6 ani

a)Sinusul maxilar – cel mai voluminous, situate in corpul maxilei, in forma de

piramida, cu varful spre tuberozitatea maxilei, se margineste cu fosa
pterigopalatina. Are 4 pereti : anterior, posterior , superior si inferior(podeaua
sinusului)

b)Sinusul frontal-situat in osul frontal, are forma unei piramide cu baza indreptata
in jos si varful in sus. Are 3 pereti: anterior, posterior si inferior.

c)Sinusul Sfenoidal- situat in corpul sfenoidului. Prezinta 6 pereti: superior,

inferior, anterior, posterior si 2 laterali.

d)Sinusul etmoidal sau celulele etmoidale format din 7-12 cavitati. Deosebim
cellule antrioare, mijlocii si posterioare.

7. Cartilagele laringelui.
Laringele este constiuit din :
-scheletul cartilaginos
-articulatiile si ligamentele
-musculatura
-tunica mucoasa si submucoasa
Scheletul cartilaginous este compus din 3 cartilaje impare si 4 pare.
Cartilajele impare :tiroid,cricoid, epiglotic,

Cartilaje pare: corniculat, cuneiform, aritenoid, triticee.

Cartilajul tiroid- hialinic, cel mai mare, vizibil, palpabil usor in regiunea antero-
mediana a gatului(numit si marul lui Adam)

Format din : 2 lame tetragonale unite sub un unghi de 90 la barbat si 120 la femei.,
incizura tiroidiana superioara, incuzura tiroidiana inferioara, 2 perechi de coarne
(superioare si inferioare, cele inferioare au pe fata medial o fateta articulara ce face
legatura cu cartilajul cricoid).

Cartilajul cricoid- hialic, cu forma de inel cu pecetea situate posterior si arcul

situate anterior, arcul este usor palpabil inferior de cartilajul tiroid .

Pe marginea superioara are 2 fete articulare pentru unirea cu cartilajele aritenoide

si bilateral , marginea inferioara cu fetele articulare ale coarnelor inferioare
cartilajului tiroid.

Cartilajul epiglotic- elastic, forma unei Frunze, , partea lata orientate superior si
coada inferior, care ajuta se se prinda de unghiul tiroid, inferior de incizura
suprioara.

Cartilajul aritenoid-par, hialinic, forma unei piramide triunghiulare,

prezentand o baza , un varf si 3 fete: anterolaterala-muschiul vocal,
medial, posterioara- muschii transversi aritenoizi transvers si oblic.
Cartilajul corniculat- 2 mici cartilaje situate superior aritenoidelor in
plica ariepiglotica.
Cartilajul cuneiform-par, elastic, lateral de cartilajul corniculat
Cartilajul triticee- forma de bob de grau, sunt 2 cartilaje mici situate in
grosimea ligamentului tirohioidian.
 8. Mușchii laringelui:
2 grupe : intriseci si extrinseci
Functional muschii intrinseci se clasifica in 4 grupe, muschi ce
influenteaza:

 dimensiunile glutei(m.cricoaritenoidian posterior,

lateral,tiroaritenoidian, aritenoidian transver, oblic)
 starea coardelor vocale(vocal si cricotiroidian)
 dimensiunile intrarii in laringe(ariepiglotic si ceratocricoid)
 epiglotei(tiroepiglotic si ariepiglotic)
Muschiul Originea Insertia Actiunea
Cricoaritenoidian Fata posterioara a Apofiza musculara Rotatia cart.
posterior lamei cartilaj. a cartilajului Aritenoind spre
cricoid aritenoid exterior si dilatarea
fantei glotice
Cricoaritenoidian Portiunea laterala Apofiza musculara Baza aritenoidului se
lateral a acului a aritenoidului roteste medial, plicile
cricoidului vocale se apropie-
constrictia faringei
glotice
Tiroaritenoidian Unghiul cart. Apofiza musculara Ca si la cricotiroidian
tirotd a cart. aritenoind
Aritenoidian Fata posterioara a Fata posterioara a Ingusteasa postiunea
transvers aritenoidului arytenoid.pe partea intercartilaginoasa a
opusa fantei glotice
Aritenoidian Fata posterioara a Marginea laterala a Ca si la cel transvers
oblic m. transvers cartilajului aritenoid
Crocotiroidian 2fascicule pe Marginea inferioara Inclinarea cartilajului
arcul cartilajului a cart. tiroid si tiroid inainte-
cricoid cornul inferior al tensionarea coardelor
celui tiroid vocale
Vocal Marg.inferioara a Apofiza vocala a Tensor al coardelor
ungh. cartil. cartel. aritenoid vocale
tiroid
Ariepiglotic Grosimea Apexul Preintampina
pliurilor aritenoidelor si patrunderea
 omonime marg. laterala a substantelor
epiglotei alimentare in caile
respiratorii
Tiroepiglotic Asezat intre fata
anterioara a
epiglotei si fata
interna a lamei
cartilajului tiroid
Ceratoepiglotic Lig. Tirohioidian lamela cartilajului Ingustarea intrarii in
lateral cricoid laringe

9.Epiglota si plicele, legate de ea.

Este un cartilagiu de dimensiuni mici situat la intrarea in laringe. In structura sa se
gaseste tesut cartilaginos elastic, iar la exterior este acoperita cu o mucoasa. Rolul
ei principal este acela de a preveni intrarea hranei pe trahee in timpul deglutitiei si
de a asigura transferul spre esofag.

Posterior de tonsil lingual tunica mucoasa formeaza 3 plici sagitale,

plicele gloso-epiglotice, una mediana si 2 laterale.
In raport cu faringele are pliurile ariepiglotice( ligamentul cuneiform, m.
ariepiglotic si lig. ariepiglotic) si interaritenoidiana
10.Aditusul laringian(deschiderea in laringe) formatiuni care-l
delimiteaza.
Vestibulul bucal comunica cu faringele prin aditusul laringelui care e
delimitat:

 Anterior-de epiglota
 Bilateral –de pliurile ariepiglotice
 Posterior-plica interaritenoidiana
11.Cavitatea laringelui:
Cavitatea laringelui are forma unui tub cu o zonă centrală stenozată (îngustată).
Pe pereţii laterali ai laringelui se află două perechi de pliuri cu direcţie antero-
posterioară: două superioare – numite pliuri vestibulare – şi două inferioare –
corzile vocale – care delimitează orificiul glotic.

Cavitatea laringelui se împarte în trei etaje:

1) etajul supraglotic sau vestibular, situat superior, prezentând un orificiu superior

delimitat de epiglotă;

2) etajul glotic, cuprins între plicile ventriculare şi vocale;

3) etajul infraglotic, situat sub corzile vocale.

12. Compartimentele laringelui

13. Ventriculul laringian

Alcatuiesc etajul mediu, ei reprezinta spatial dintre pliurile vestibulare in partea de

sus si pliurile vocale in partea de jos.

Ei indeplinesc rolul de rezonatori ai sunetelor, contribuind si la incalzirea aerului

inspirit.

14. Plicele ventriculare

Plici simetrice localizate la nivelul laringelui, prin vibrarea carora se produc sunete.

Exista 2 categorii de coarde vocale:

coarde vocale superioare (plici ventriculare): lame fibroelastice acoperite de mucoasa laringiana.
Se mai numesc si coarde vocale false, deoarece au un rol pasiv in fonatie.

coarde vocale inferioare (plici vocale): sunt formate din ligamente si muschi, acoperite de
mucoasa laringiana. Se mai numesc si coarde vocale adevarate, deoarece au rol activ in fonatie
(prin muschiul vocal).

15.Plicele vocale

Delimiteaza cea mai ingusta parte a cavitatii laringelui- Fanta glotica(glota).

Reprezinta o dublicatura a tunicii mucosae, in component careideosebit ligamentul
vocal si muschiul vocal.

16. Glanda tiroida, portiunile ei

Glanda tiroida este situate in partea antero-laterala a gatului, inaintea
laringelui si a portiunii superioare a traheei. Are forma literei H. Se
compune din 2 masa glandulare, numite lobi si o portiune grandulara-
istmcare ii uneste, si lobul piramidal care uneori poate atinge osul hioid.
La adult greutatea- 20-50 gr., la femei mai dezvolatat decat la barbati.
Glanda tiroida este invelita de o fascie conjunctiva, care o fixeaza de
organelle vecine-laringe si trahee. Tesutul glandular este alcatuit din
foliculi.
Hormonii principali sunt tiroxina si tetraiodtironina secretati de cellulele
epiteliale.
Tirocalcitonina secreta de celulele parafoliculare.
Rolul hormonilor tiroidieni :

 regleaza procesele de crestere,

 stimuleaza activitatea sistemului nervos central si cel vegetative,
 stimuleaza maturitatea sexuala,
 activitatea glandelor mamare, suprarenale si sexuale.
17. Peretele membranos al traheei si muschiul traheal.
Peretele posterior al traheei este membranos si este in raport posterior
cu esofagul permite trecerea bolului alimentar prin esofag.
In grosimea membranei fibroelastice se contin fibre musculare
netede, orizontale care alcatuiesc muschiul tracheal. Muschiul
tracheal reprezinta o punte ce uneste cele 2 exterimitati ale arcurilor
cartilaginoase.
Contractiile muschiului apropie extremitatile arcurilor = micsoreaza
lumenul traheal.
18. Bifurcatia traheei.
Are loc la nivelul vertebrei V toracice, unde traheea se divide in 2
bronhii principale. In acest loc, interior este carena traheala.
 19. Bronhiile principale(de ord.I)
Bronhiile principale sunt ultimele segmente ale căilor respiratorii inferioare.

La nivelul vertebrei T4-T5, traheea se împarte în cele două bronhii principale.

Aceste bronhii pătrund în plămân prin hilul pulmonar, unde se ramifică intrapulmonar, formând
arborele bronşic.

Cele două bronhii sunt inegale ca lungime şi calibru:

→ bronhia dreaptă are o lungime de 2-3 cm, fiind formată din 4-7 inele cartilaginoase şi are un
calibru mai mare; se imparte in 3 bronhii lobare : seperioara, mijlocie si inferioara

→ bronhia stângă este mai lungă, având 4-5 cm şi este formată din 7-13 inele cartilaginoase şi
are un calibru mai mic, se imparte in 2 bronhii lobare : superioara si inferioara

Structura bronhiilor principale este asemănătoare traheii, acestea fiind formate din inele
cartilaginoase incomplete posterior.

20. Bronhiile lobare(ordinal II)

→ bronhia dreaptă se imparte in 3 bronhii lobare : seperioara, mijlocie si inferioara

→ bronhia stângă se imparte in 2 bronhii lobare : superioara si inferioara

21. Bronhiile segmentare(ord.III)

Bronhiile lobare din partea dreapta :

Superioara –in trei bronhii segmentare :anterioara, postrioara si apicala

Medie- in 2 bron. segment: medial, laterala

Inferioara-foarte scurte , 5 bronh. segm.: bazala superioara, medial, anterioara,

laterala si posterioara

22. Pozitia anatomica a plamanilor.

Plamanii sunt asezati simetric in cavitatea toracica, pe de o parte si de alta a

mediastinului. Inferior ei sunt in adiacenta cu diafragmul, anterolateral si posterior
cu peretele toracic. Plamanii au forma unui con si constau din baza, varf, 3 fete si 3
margini. Sunt situati cu varful in sus si fata convexa(fata costala) anterior.

23. Marginile si fetele plamanilor.

Fetele pulmonare :

1. Fata costala –convexa, cea mai mare, in raport cu peretele thoracic

 2. .Fata medial- concava, cu 2 portiuni : mediastinala- adiacenta la pericard si
posterioara-vertebrala ,situate in santul pulmonary al toracelui.
3. Fata posterioara

Fetele plamanilor sunt delimitate de margini:

1. Marginea anterioara-delimiteaza fata costala de cea medial, la plamanul

drept ea este concave, iar la cel stang concave si formeaza incizura cardiac.
2. Marginea inferioara- delimiteaza fata costala si medial de diaphragm.
3. Marginea posterioara-rotunjita, corespunde santurilor pulmonare

24.Fisurile plamanilor

Fetele plamanilor sunt traversate de fisuri care divid organul in lobi pulmonari.

Fisura oblica –pe ambii plamani, incepe pe marginea posterioara la nivel vertb III
toracica si se indreapta pe fata costala.

Fisura orizontala-pentru plamanul drept,incepe de pe fata costala pana la jilul

plamanului

25. Lobii pulmonari

Plamanul drept este alcatuit din 3 lobi: superior, mijlociu, inferior.

Plamanul stang este alcatuit din 2 lobi: superior, inferior.

Fiecare lob se imparte in segmente bronhopulmonare, care corespund ordinelor

bronhiilor.

26.Lobulii pulmonari secundari

Lobulul pulmonar de la suprafata plamanului, numit si lobul pulmonary secundar,

reprezinta un sector al parenchimului, care vazut in spatiu are aspectul unei
piramide,cu baza indreptata spre exteriorul plamanului. In ambii plamani sunt
situati 1000 de lobuli.

27.Radacina plamanului.

Este constituita din: bronhii principale, artere bronhice,nervi, vene pulmonare,

vene bronhice, vase limfatice. Toate amplasate in hilul plamanului.

28.Elementele hilului si radacinii plamanului drept.

Ordinea, se enumera din sus in jos :bronhia, artera, venele pulmonare(BAV)

29.Elementele hilului si radacinii plamanului stang.

Ordinea, se enumera din sus in jos: artera, bronhia, venele pulmonare(VAB)

30. Conformatia externa a plamanului stang.

31. Conformatia externa a plamanului drept.

32.Pleura viscerala
Acopera din toate partile plamanii, foarte aderenta la parenchim si
patrunde intre fisurile dintre lobi. In regiunea radacinii plamanilor pleura
viscerala se prelungeste in pleura parietala formand ligamentul
pulmonar.
33.Pleura parietala, portiunile ei.
Pleura parietala inveleste mediastinul si peretii cavitatii toracice din
interior. Ea se distinge in:

 Pleura costala(tapeteaza fata interna a coastelor si m, intercostali.)

 Pleura diafragmatica(inveleste fata superioara a diafragmului,
foarte subtire si aderenta)
 Pleura mediastinala(adiacenta la organelle mediastinului, concreste
cu pericardul, dispusa intre fata interna a sternului si fata laterala a
coloanei vertebrale)
Pleura costala +pleura mediastinala =cupola pleurala( deasupra
varfului plamanilor)
34.Recesurile pleurale.
Recesul costodiafragmatic- trecerea pleurei costale in cea diafragmatica,
are o adancime de 9 cm
Recesul frenicomediastinal- trecerea pleurei diafragmatice in cea
mediastinala
Recesul costomediastinal- slab pronuntat, trecerea pleurei costale in
mediastinala
Recesul vertebromediastinal- trecerea pleurei costale in cea
mediastinala, situat la nivelul unghiurilor costovertebrale.
35. Ligamentul pulmonar
In regiunea radacinii plamanilor pleura viscerala se prelungeste in
pleura parietala formand ligamentul pulmonar.
36.Mediastinul, compartimentele lui.
Mediastinul este alcatuit din 2 regiuni:

 Mediastinul superior(timusul, venele brahiocefalice, portion. super.

cavei superioare, arcul aortei, portiunea superioara a esofagului,
traheea, canalul limfatic thoracic etc.)
 Mediastinul inferior consta din 3 compartimente:
a) Anterior( delm. Fata posterioara a sternului si fata
anterioara a pericardului, contine ganglioni limfatici,
ramuri ale arterei toracice interne)
b) Mijlociu(mai voluminous, contine inima cu pericardul,
aorta ascendeta, trunchiul pulmonary, artele si venele
pulmonare, nervi frenici, ganglioni limfatici)
c) Posterior (delm. Anterior de pericard, posterior de vert.
V-XII T si I-II L, se afla partea descendenta a aortei,
nevele azigos si hemiazigos,ductul thoracic , trunchiul
simpatico, nervi vagi,esofagul gangl. Limfatici
posterioari si prevertebrali
37.Timusul.
Este organul central al limfocitopoiezei si imunogenezei.
Rolul:
formarea limfocitelor T si selectarea lor,
de glanda endoncrina-hormoni(timozina)
secreta in sange substante biologic active – factori de crestere,
calcitoninic.
Este format din 2 lobi inegali –drept si sting, uniti prin istm.
Localizat in partea anterioara a mediastinului superior, in aria
interpleurala superioara.