Bacteriologie Full

Complement simplu
1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

Prin metoda Giemsa se coloreaza in roz-pal
2. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:
-Contine 4-8spire mari, neregulate
-Prin metoda Giemsa se coloreaza in albastru-violet
3. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:
-Poseda pana la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
4. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:
L.Interrogans
5. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:
-B.burgdorferi
6. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:
-B.recurrentis
7. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:
L.interrogans
8. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
T.pallidum
9. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:
Leptospirozele
10. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
-Sange in perioadele febrile
11. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:
RFC
12. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
RAL
13. Selectaţi maladia provocată de microorganismul din imagine:
14. Selectaţi afirmaţia corectă:
15. Selectaţi speca microbiană reprezentată în imagine (frotiu Gram)
16. Selectati reacţia alergică intradermică utilizata În diagnosticul brucelozei:
-Burnet
17. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
Bruceloza
18. Alegeti mediul electiv pentru cultivarea brucelelor:
-Bulion hepatic
19. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:
4-6 saptamani
20. Selectati habitatul natural al B. melitensis:
-Ovinele
21. Brucelele sunt bacterii:
bacterii Gram-negative, aerobe, capsulate, sub formă de bastonașe sau coci
22. Selectati reactia serologica indicata pentru diagnosticul brucelozei:
-WRIGHT
-HUDDLESON
23. Selectati specia de brucele carboxifile:
Brucella aborus
24. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:
-McCoy
25. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:

Francis
26. Selectati metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei accesibila pentru majoritatea
laboratoarelor:
-Bacteriologica
27. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
-De aglutinare
28. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
1:80
29. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..

Tularemia
30. Indicaţi caracteristicile reprezentanţilor din Genul Francisella
F.tularensis reprezintă o cocobacterie foarte mică (0.2-0.5 µm x 0.7-1.0 µm), gram-negativă,
uneori se colorează mai intens la poli, pleomorfă, imobilă, asporogenă, tulpinile virulente
posedă capsulă. .Cultivă la 35 - 37 grade, în aerobioză. Peste 2-4 zile apar colonii S, mici (1 - 2 mm
în diametru), albe-cenuşii, mucoide, cu marginile regulate şi suprafaţa lucioasă.
31. Selectati preparatul biologic utilizat pentru profilaxia specifica a tularemiei:
ciprofloxacină /doxiciclină.
32. Selectati factorul de patogenitate specific pentru F.tularensis:
Capacitatea de a penetra în macrofage, supravieţuind şi multiplicându-se în interiorul celulelor până
la moartea lor (parazitism facultativ intracelular)
Pili tipul IV
Sistem de secreție tipul VI
Capsula (rol protector)
Endotoxina (LPZ)
33. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat

B. Anthracis
34. B. anthracis face parte din familia:
Bacillaceae
35. Toxina B. anthracis posedă efect:
Edematogen
24. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
Antigenul protector
Fenomenul “colierului de perle” este obţinut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
Penicilina
36. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
Antraxul cutanat
37. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
Streptobacili nesporulati, capsulati, grampozitivi
38. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
Streptobacili sporulati, grampozitivi
39. Selectati factorul de patogenitate specific pentru B. anthracis:
Exotoxina antraxului, capsula din acidul D-glutamagtic
40. Sporogeneza este caracteristică pentru:
B.Anthracis
41. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
B.Anthracis
42. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
Antraxul
43. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26 –
280):
Y.Pestis
44. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
Pesta
45. Y. pestis aparţine familiei:
Enterobacteriaceae
46. Agentul pestei aparţine genului:
Yersinia
47. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

yersiniile reprezintă bastonașe drepte, uneori coco-bacterii Gram negative, uneori colorate bipolar,
acapsulate, asporulate, imobile la 37C.
48. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:

25-28 C.
49. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
Adevarat
50. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis

Proteina lcr
Proteinele V si W
Proteinele Yops
Antigenul F-1
Coagulaza si activatorul de plasminogen
51. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:

10-20% din infecţiile acute ale tractului urinar, în special cistită la femei tinere.
52. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:

Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
53. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:

S. aureus
54. Selectați specia de bacterii care formează colonii S, bombate, opace, pigmentate pe medii
speciale:
S.aureus
55. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:

S. aureus
56. Indicați specia de bacterii care este un important indicator microbiologic al contaminării
aerului cu secreţii rinofaringiene:
S. aureus
57. Indicați acțiunea streptolizinelor:

Streptolizinele O (oxigen-labilă) şi S (oxigen-stabilă). Sunt toxine citolitice. SLO manifestă efect
cardiotoxic, hemolitic. Inhibă chimiotaxisul PMN şi reduce activitatea celulelor imunocompetente.
Induce formarea Ac neutralizanţi – antistreptolizine O (ASLO).
58. Indicați acțiunea streptokinazei:

Facilitează diseminarea rapidă în ţesuturi (caracteristic pentru S. pyogenes)
59. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

Produc inflamaţie asociată cu stare de şoc. (Spe A + cistein proteaza – implicate în fasciite
necrozante)
60. Selectați bacteria care formează colonii β- hemolitice, mici, transparente pe geloză-sânge:
Streptococcus pyogenes
61. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor
62. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză incompletă, zonă verzuie în jurul coloniilor
63. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).
64. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :

RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
faringiene repetate şi este determinată de acţiunea directă a streptolizinei, depozite de complexe
imune (RHS III), precum şi prin interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu autoantigene din
miofibrile, valve cardice şi sinoviale (RHS II).
65. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
Examenul bacteriologic (de bază)
Identificarea și diferenţierea streptococilor se efectuează serologic, de asemenea în baza criteriilor
Sherman:
66. Indicați cea mai utilă investigație pentru diagnosticul unei faringite streptococice:
67. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:

Determinarea antihialuronidazei
Determinarea antistreptolizinei O
Determinarea proteinei C reactive
68. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:

Stafilococi (S.aureus, S.intermedius, S.pseudintermedius, S.hyicus, S.schleiferi, S.delphini, S.lutrae
S.epidermidis, S. saprophyticus, S.capitis, S.haemolyticus, S.hominis, S.lugdunensis, etc. )
69. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele în scarlatină :

Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C
70. Selectați cocii piogeni:

S.pyogenes, S.agalactiae, S.pneumoniae
71. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:

coc gram-negativ,
cu diametrul de 0.6 - 1.0 µm, uzual observat în perechi cu suprafeţele concave alăturat
imobil
posedă capsula
poseda fimbrii (În funcţie de prezenţa fimbriilor se cunosc patru tipuri de N. gonorrhoeae : T1, T2,
T3, T4)
lungimea de câţiva micrometri.
[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

[x] Fermentează numai glucoza
[x] Este implicat în etiologia blenoreei
72. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
[x] Geloză semilichidă
73. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

[x] Bulion glucozat
[x] Geloză ser
[x] Geloză semilichidă
74. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

Examenul microscopic (elocvent doar în cazul uretritelor acute la bărbaţi).
Examenul bacteriologic (este obligator în forme asimptomatice sau cronice)
Depistarea directă a N. gonorrhoeae în prelevate poate fi realizată prin tehnici ELISA sau RIF
75. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

– la maturi exclusiv prin contact sexual;
- la nou-născut – la trecerea prin canalul de naştere al mamei bolnave
76. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

aerogen,
prin picături Pflugge,
prin obiecte contaminate (jucării…) - exceptional
77. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

La barbati: Uretrita (secreţie uretrală alb – galbuie, durere şi usturime la mictiune, dizurie)
Prostatita
Orhita
Epididimita
La femei: Cervicita (cu sau fără leucoree) – forma cea mai frecventă
Uretrita
Bartolinita
Salpingita (pericol de sterilitate, graviditate extrauterină)
Ovarita
Endometrita
Peritonita
Alte forme clinice:
- Faringita şi proctita gonococică
- Diseminarea infecţiei gonococice (1-3%) determină artrite, leziuni cutanate, septicemii,
endocardite, meningite.
- Tulpinile de N. gonorrhoeae care cauzeaza infecţii diseminate sunt uzual rezistente la
complement şi la reacţia bactericidă a serului.
- La nou-născut conjunctivita purulentă cu extinderea rapidă a infecţiei la globul ocular
(ophtalmia neonatorum) poate fi urmare a contaminării la trecerea prin canalul de naştere
78. Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:

Prezenţa în compoziţia peretelui celular a:
- acidului mezo-diaminopimelic
- acizilor micolici cu catenă scurtă (22-38 atomi de C)
79. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:

Toxina difterică
80. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:

Geloză-sânge cu telurit de K
81. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:

Seroterapie precoce (ser antitoxic antidifteric, Ig).
82. Numiţi specia din genul Corynebacterium

C.diphtheriae
Specii comensale (specii pseudodifterice, difteroizi): C.xerosis, C.jeikeium, C.pseudodiphthericum)
83. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. Diphtheriae

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
- Se colorează G+, pentru evidenţierea granulaţiilor de volutină - Loeffler, Albert, Neisser
- În frotiuri se aranjează unghiular, sub forma caracterelor chinezeşti, cifre romane sau litere
majuscule: Y, M, N, V... (dat. Cord factor)
84. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae:

C.diphtheriae (biovaruri gravis, mitis, intermedius).
85. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:

Testul Schick
86. Numiţi sursa de infecţie la difterie:

bolnavul cu difterie
purtătorii sănătoşi de germeni (colonizează rinofaringele, rareori tegumentul sau conjunctiva).
87. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:

în funcţie de forma clinică, (membrana falsă, tampoane de la periferia membranelor, tampoane
cutanate, conjunctivale, etc),
88. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis:

Tuberculoza
89. Numiţi timpul necesar pentru dezvoltarea şi izolarea culturii pure de de M. Tuberculosis
2-4 saptamani
90. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?

Micobacteriile patogene cresc lent (perioada de generaţie – 20 ore), la 37°C, pH 6,8-7,0.
91. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:

92. Numiţi chimioterapicele, care se utilizează în tratamentul tuberculozei:
Izoniazida, Pirazinamida, Etambutolul, Etionamida) – de prima linie
93. Numiţi particularitatea agentului patogen al tuberculozei
Este o bacterie patogenă strict umană, responsabilă de tuberculoză. \
Este sensibilă la căldură, lumină solară directă, raze UV sau X.
Rezistentă la frig sau desicare.
Este puţin sensibilă la acizi, baze (se utilizează în decontaminarea prelevatelor) sau detergenţi şi
foarte sensibilă la soluţia de alcool de 70°.
Tulpina M.tuberculosis genotipurile Beijing și Ural – foarte virulente, rezistente la preparate
antituberculoase
94. Numiţi mediul nutritiv pentru cultivarea M. tuberculozis:
M. tuberculosis este o bacterie strict aerobă, foarte exigentă la cultivare.
95. Numiţi mediul nutritiv pentru izolarea culturii pure de М. tuberculosis:
Toate mediile de izolare au la bază ou coagulat. Mediul de referinţă – Lowenstein-Jensen (ou,
glicerină, asparagină, verde de briliant).
Alte medii solide – Popescu (acid glutamic în locul asparaginei), Finn (glutamat de Na).
96. Numiţi antibioticul, utilizat în tratamentul tuberculozei:
Antibiotice cu spectru larg: rifampicină, streptomicină, kanamicină, D-cicloserină
Antibiotice noi - Bedaquiline, Delamanid
97. Numiţi caracterul specific pentru Вordetella pertussis:
Cocobacterii G-, asporogene, imobile, formează microcapsulă, în frotiu se dispun separat, în perechi
sau lanţuri scurte. Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
Medii speciale de izolare:
- mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
-geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
Mediul de transport Kuzneţov (soluţie tampon fosfat, 0,5% agar-agar, 0,2% cărbune activat)
B.pertussis manifestă activitate biochimică redusă: oxidaza+, nu fermentează glucidele, ureaza-,
nitrat-reductaza- .
98. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
nitrat-reductaza- .
99. Numiţi caracterul propriu Вordetella pertussis:
nitrat-reductaza- .
100. Numiţi prelevatul recoltat de la pacient cu tusea convulsivă:
mucozităţi nasofaringiene sau bronşice, recoltate cât mai precoce.
101. Numiţi biopreparatul utilizat în profilaxia specifică al tusei convulsive:
Vaccinul ADTP. Componentul antipertusic este reprezentat de o suspensie de bordetele de faza I,
adsorbite pe adjuvant.
Vaccinul acelular conţine unele componente bacteriene (anatoxina pertussis, hemaglutinina
filamentoasă). Este mai bine tolerat, dar mai puţin eficace.
Vaccinul multicomponent acelular conţine anatoxina pertussis, hemaglutinina filamentoasă,
pertactina şi 2 tipuri de fimbrii
Imunoglobulină umană antipertussis
102. Confirmaţi aspectul coloniilor В. pertussis pe mediile solide:
Peste 3-5 zile de incubare în atmosferă umedă la 37° C apar colonii S mici, bombate, lucioase, cu
aspect de picături de mercur, hemolitice (corespund bacteriilor virulente – faza I), forme R –
avirulente, faza IV.
103. Numiţi specia agentului cauzal al tusei convulsive:
Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive)
104. Numiţi proprietatea morfobiologică al agentului cauzal al tusei convulsive:
sau lanţuri scurte.
Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
105. Fermentarea activă a glucidelor pînă la acid + gaz, coagularea laptelui de turnesol, sînt
caracteristice pentru:
106. Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:
Clostridium botulinum
107. Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:
Alimentar
108. Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:
109. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:
Toxina toxigena noninvaziva
Se întâlnește în sol, ape, uneori intestinul unor mamifere (cai, bovine, om).
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, sporogen, gram+. Sporul este ovoid, subterminal
(aspect de rachetă de tenis), termorezistent, distrus la 120 grade – 15 minute (autoclavare).
C.botulinum scindează proteinele şi glucidele cu formare de gaze şi acizi (acetic, butiric, lactic, etc).
Factori de patogenitate – toxina botulinică serotipuri A,B,C,D,E,F,G. Este de natură proteică,
antigenică, specifică de tip. Doza letală pentru om – 1μg. Stabilă în mediu acid şi la acţiunea
enzimelor digestive. Poate fi distrusă prin încălzire 15 min la 80 grade sau 10 min la 100 grade.
110. Indicaţi speciile care pot determina toxiinfecţii alimentare:
E.coli, E.blattae, E.fergusonii, E.vulneris, E.hermanii
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
111. Indicaţi microorganismele anaerobe:
C. perfringens, C.septicum, C.novyi (oedematiens), C.histolyticum – agenţii gangrenei gazoase
C.tetani – agentul tetanosului
C.botulinum – agentul botulismului
C.difficile – agentul colitei pseudomembranoase
112. Clostridiile se caracterizează prin:
Bacili gram+. Majoriatatea speciilor sunt mobile cu flageli peritrihe. Produc endospore, ovali
sferici, careuzual deformeaza celula. Catalazo-, anaerobi. Unele specii ataca zaharurile
fermentative, altele sunt azaharolitice.
113. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:
sindrom dizenteric
114. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă:
sindrom holeriform.
115. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:
diaree persistentă
116. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme).
117. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
118. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
Compoziţia: bază nutritivă, lactoză, indicator
Coloniile L+ : colorate; Coloniile L- : incolore (frecvent flora patogenă)
119. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
Compoziţia: bază nutritivă, lactoză, indicator
Coloniile L+ : colorate; Coloniile L- : incolore (frecvent flora patogenă)
120. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
121. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
Adeziunea la enterocitele intestinului subţire este asigurată de pili (CFA “colonization factor
antigen” sau CSF “coli surface factors”). Elaborează toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate
plasmidic).
122. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
123. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
124. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
125. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
126. Selectați antigenul utilizat în serodiagnosticul escherichiozelor:
127. Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A – Shigella dysenteriae
B – Shigella flexneri
C – Shigella boydii
D – Shigella sonnei
128. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
Shigella boydii
129. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
Shigella sonnei
130. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
Shigella dysenteriae
131. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
Shigella dysenteriae
132. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
scindează glucoza pana la acizi (testul MR+), celelalte teste primare sunt negative.
133. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
134. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:
135. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
Lactazo-, de tip S/R
136. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
Bulion selenit
137. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
Proteine Ipa
138. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia: cronică
139. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice: antibiotice (tetraciclină,
ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi, vaccin inactivat (dizenteria cronică)
140. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei: vaccinuri ribosomale,
inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
141. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră
tifoidă: sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală)
142. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi: Ag Vi (K), S. Typhi – O9,12:Hd:Vi+ / O9,12:Hd:Vi-
143. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B: Serovar difazic: O1,4,12:HbH1,2 (S.Paratyphi
B)
144. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A. Serovar monofazic: O1,2,12:Ha (S.Paratyphi
A)
145. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
urină (începând cu a II săptămână), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă, măduvă
osoasă
146. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
materii fecale (II-III săptămână de boală),
147. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal: Titrul diagnostic 1/200 sau creşterea în dinamică a
titrului
148. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi: Titrul
diagnostic - 1/40
149. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin: colonii S, lactozo -
150. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut: colonii negre
151. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi: Kligler (glucoza
A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-) !!! S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la acid;
152. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B: Kligler
(glucoza A/AG, lactoza-, H2S+, ureaza-)
153. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:
vaccinarea selectivă (zone endemice, militari, personal medical, etc), Vaccin chimic TABTe , Vaccin
antitifoidic inactivat, Vaccin atenuat Ty21a (administrare orală, imunitate locală sIgA), contraindicat
gravidelor, copiilor, imunodeprimaţilor, - Vaccin subunitar din Ag Vi (areactogen, imunitate 3-5
ani)
154. Precizați caracterul specific vibrionului holeric: bastonaşe G-, drepte sau încurbate, mobile,
reduc nitraţii în nitriţi, fermentează glucoza, oxidaza+, catalaza+ polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm,
nesporogene, necapsulate, mobile monotriche (flagel polar unic)
155. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive: Vibrio
156. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I: V.cholerae
157. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae: pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru acumularea culturii pure şi diferenţiere primară.
Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-zaharoză) – peste 12 ore – colonii S, opace, galbene (fermentarea
zaharozei). Lactoza -.
În examenul bacteriologic: peste 12 ore se examinează coloniile de pe GA(geoza alcalina) I sau
TCBS. Coloniile suspecte (plate şi transparente cu nuanţă albăstruie pe GA, galbene pe TCBS) sunt
expuse diagnosticului rapid (5 teste), apoi repicate pe mediul cu lactoză şi zaharoză pentru
acumularea culturii pure şi diferenţiere primară. AP II poate fi utilizată pentru efectuarea testelor
rapide şi însămânţare pe GA III.
Culturile lactoza-/zaharoza+ sunt identificate morfologic, cultural, biochimic, serologic (cu ser O1
sau RO (colonii atipice), apoi cu seruri monospecifice Ogawa şi Inaba). Se efectuează
fagoidentificarea şi diferenţierea biovariantelor
158. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae: Mediul TCBS (tiosulfat-citrat-bilă-
zaharoză)
159. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină: colonii S (R atipice), plate,
transparente, cu nuanţă albăstruie
160. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS: colonii S, opace, galbene
(fermentarea zaharozei)
161. V. choleraeEl Tor aglutinează eritrocitele de: găină
162. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de : berbec
163. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la : bacteriofagi
164. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: bacteriofagi

165. Doza infectantă pentru om a V. choleraeO1este de ordinul: Doza infectantă – 109 - 1011
UFC (104 pentru persoane cu hipoaciditate gastrică)
166. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi: V. parahaemolyticus, V. vulnificus, V.
alginolyticus
167. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae: titrul diagnostic 1/80
168. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae: Titrul diagnostic – 10(-4)
169. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile deVibrio cholerae: Ag H, proteic, termolabil,
comun pentru V.cholerae
170. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei: Vaccinarea (vaccin viu, vaccin
inactivat, vaccin subunitar, holeragen-anatoxină)
171. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice: ??? (2 ani)
172. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici: Apa peptonată alcalină (AP) - pH
8,6
173. EnterotoxinaTL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează: Enterotoxina (toxina holerică,
holeragen), constituită din 2 subunităţi A (A1, A2) şi 5 subunităţi B. Codificată de genele ctxAB ale
unui bacteriofag filamentos CTXφ . Subunităţile B servesc la fixarea pe receptorul gangliozidic
GM1 de pe membrana enterocitului. Urmează modificarea conformaţională a toxinei cu crearea
unui canal hidrofil prin care subunitatea A pătrunde în celulă. Catena A1, manifestând activitate ADP
-ribozilantă, activează adenilat-ciclaza membranară, ce duce la creşterea concentraţiei de cAMP
intracelular. Rezultă inhibiţia absorbţiei bicarbonatului şi hipersecreţia cloridului. Apa şi electroliţii
(Na+ K+ Cl- HCO3-) se acumulează în lumenul intestinal. Rezultă deshidratare extracelulară intensă
cu hemoconcentraţie, hipokaliemie, şoc hipovolemic şi acidoză metabolică
174. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei: I - Perioada de incubaţie (2-5 zile)
175. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei: RA, RHAI, R de
vibrioliză, ELISA. Examenul bacteriologic (de bază):
-Prelevatele se însămânţează în AP I (îmbogăţire) şi GA I / TCBS (izolarea culturii pure) –
termostat, 37 grade C
-Peste 6 ore se examinează cultura din AP (văl la suprafaţă?), utilizată pentru diagnosticul rapid, apoi
se reînsămânţează pe AP II şi GA II.
176. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei: RA, RHAI, R de
vibrioliză, ELISA
177. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa: A,B
178. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba: A,C
179. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima: A,B,C
180. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt
aranjaţi: bacterii mobile, grupate în “bancuri de peşti”
181. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei: fecal-oral
182. Mobilitatea V. cholerae se determină: diagnostic pozitiv (prezența holerei)
183. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid: plate şi transparente cu nuanţă
albăstruie pe GA, galbene pe TCBS, cultura din AP (văl la suprafaţă)
184. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul: 8,6
185. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
186. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
187. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:
188. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:
189. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:
omul
190. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae:
virusul hepatitei A; sau polio, hepatita A, ECHO, Coxsakie
191. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
Inhibare a hemaglutinării
192. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de

găină:
Hemaglutinare
193. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:
ARN monocatenar fragmentat
194. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN:
Virusul Hepatitei B
195. 7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
prioni
196. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:
Virusul hepatitic D
197. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:
togavirusuri
198. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
Virusul HIV
199. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):
Familia Herpesviridae, Subfamilia Alphaherpesvirinae
200. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:
Epstein Barr
201. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
Limfocitele T CD4
202. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:
virusul gripal
203. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie:
Retrovirus
204. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:
Linii celulare
205. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
Tulpini diploide
206. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:
Culturi primare
207. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager:
Virusuri cu genom de sens -
208. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-
mesager:
Virusuri cu genom de sens plus
209. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:

Hepeviridae
210. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:
Picornaviridae
211. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B:
Hepadnaviridae
212. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C:
Flaviviridae
213. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A:
30 zile(15-50zile)
214. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B:
30-180 zile( 10 săptămâni)
215. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:
Th
216. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:
CD4
217. Selectați denumirea unității structurale a unui virus:
virion
218. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei
gazdă:
provirus
219. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

\inmugurire
exocitoza
221. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV:
Gp120
222. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV:
Gp41
223. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice:
ADN
224. Selectati gena specifică genomului HIV:
gena gag, pol, env
225. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:
Gp41
226. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV:
teste imunocromato-grafice
227. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:

inmugurire
228. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a
Ag Paul-Bunnell:
Epstein Bar
Complement multiplu
1. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
serozitatea din leziunile primare sau secundare(manifestări cutanate -rozeole, sifilide erozive, etc,
manifestări mucoase -plăci mucoase), puncţii din ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
2. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor: Microscopia
pe fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia Giemsa.
3. Selectați subspeciile de T. pallidum: T.pallidum pallidum, T.pallidum endemicum, T.pallidum
carateum
4. Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori: (cu excepția spirochetozelor- sifilis, bejel,
pinte/carate, pian)
5. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar: la poarta de intrare apare şancrul sifilitic:
ulceraţie cu baza indurată, nedureros, bogat în treponeme (99% localizare genitală şi anală, 1% -
bucală)., Adenopatie satelită, Vindecare spontană a şancrului (imunitatea locală)
6. În structura antigenică a T. pallidum se determină: Haptene lipidice (antigen cardiolipinic /
cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme patogene şi
ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Antigen proteic, de grup, comun
treponemelor patogene şi nepatogene (obţinut din tulpina Reiter a T.phagedenis); Peptide şi
glicopeptide din membrana externă, specifice T.pallidum (obţinute din tulpina Nichols a T.pallidum)
7. Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici: Haptene lipidice (antigen
cardiolipinic / cardiolipin, Ag nespecific) – fosfolipid (difosfatidil glicerol) prezent la treponeme
patogene şi ţesuturi ale mamiferelor (antigen extras din cord bovin); Examenul serologic (sifilis
secundar, terţiar)- Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice); Reacţia VDRL (Veneral Disease
Research Laboratory) - reacţie de precipitare- ieftină, facilă, specificitate redusă; Reacţii fals
pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism, graviditate, etc.
8. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar: serozitatea
din leziunile primare(tegumentul lezat, mucoasa genitală, bucală, anală)- șancru, puncţii din
ganglioni limfatici, serul sangvin, LCR
9. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului: Examenul microscopic (Microscopia pe
fond negru, contrast de fază; RIF; Impregnare argentică, coloraţia Giemsa);
Examenul serologic (sifilis secundar, terţiar):
I Reacţii nespecifice (cu Ag cardiolipinice)
- Reacţia VDRL (Veneral Disease Research Laboratory) - reacţie de precipitare, Ieftină, facilă,
specificitate redusă, Reacţii fals pozitive: viroze, colagenoze, paludism, ciroze, reumatism,
graviditate, etc.
- RPR (rapid plasma reagin)
- MRS (microreactia la sifilis)
II Reacţii specifice (cu Ag treponemice)
-RHAI (TPHA) (Ag – lizat din tulpina Nichols fixat pe hematii)
-RIFI (FTA-ABS) (Ag – suspensie de T.pallidum fixată pe lamă)
-RIT (testul Nelson, de imobilizare) (Ag – tulpina Nichols a T.pallidum)
-RIE (ELISA)
-Western blot
-PCR (detectarea ADN) în LCR, lichidul amniotic, ţesut
10. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu Ag
cardiolipinice) : Reacţia VDRL, RPR, MRS
11. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):RHAI,
RIFI, RIT, RIE (ELISA), PCR, Western blot
12. În boala Lyme preponderent sunt afectate: pielea, articulațiile, inima, encefalul
13. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme: RIFI, ELISA, Western-blot
14. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze: rozătoarele sălbatice, accidental-rozătoarele
peridomestice sau animalele domestice (porci, câini, cai, bovine) – (elimina leptospirele cu urina
(tubii contorţi proximali renali))
15. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor: sânge, LCR (prima
săptămână), urină (din săptămâna II de boală), probe necroptice (secţiuni histologice renale,
hepatice)
16. Selectați căile de transmitere a leptospirelor la om: Alimentar (alimente şi apa contaminată), Contact
direct cu animalele infectate , Contact indirect (cu apa contaminată)
17. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor: Faza septicemică (generalizată) – 7 zile- febră, frison,
sindrom meningeal, Faza afebrilă (1-3 zile), Faza organică (febră, sindrom meningeal, sindrom
hepato-renal, sindrom cardio-vascular-hemoragic, icter)
18. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor: Examenul microscopic
(fond negru, contrast de fază, coloraţia Giemsa sau impregnaţia argentică a secţiunilor histologice),
RIF; Examenul bacteriologic; Examenul biologic; Tehnici PCR (detectarea ADN); Diagnosticul
serologic (RHAI, RIFI, ELISA, RAL)
19. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor: Medii lichide cu săruri anorganice tamponate cu
fosfaţi şi îmbogăţite cu ser de iepure (mediile Korthof, Stuart, s.a.), medii semisintetice; Aerobioză;
28-30 grade C (Leptospirele se multiplică în 3-10 zile (până la o lună) fără a tulbura mediul)
20. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor: Caractere morfologice – bacterii fine şi
spiralate, cu 10-30 spire strânse şi regulate, cu capetele îndoite în cârlig (aspect de S, C, ?).;
Realizează mişcări de înşurubare, flexie şi translaţie. Pot fi examinate la microscopul cu fond negru
sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
21. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor: RHAI, RIFI, ELISA, RAL
22. Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans: Pot fi examinate la microscopul cu fond
negru sau cu contrast de fază. Coloraţia Giemsa – roz-pal
23. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
24. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
25. Genul Brucella reuneşte următoarele specii: B. abortus, B. canis, B. ceti, B. inopinata, B. melitensi, B.
microti, B. neotomae, B. ovis, B. papionis, B. pinnipedialis, B. suis, B. vulpis
26. Indicaţi sursa de infecţie în bruceloză:
27. Surse de infecţie în bruceloză pot fi:
28. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi: transmitere aerogenă, alimentară, prin
contact direct
29. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
30. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
31. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
32. Selectati preparatele biologice utilizate pentru profilaxia si tratamentul specific al brucelozei;
33. Izolarea şi cultivarea F. tularensis se realizează prin: bacteria nu poate fi cultivată pe medii uzuale.
Pentru izolare se utilizează medii îmbogăţite: mediul Francis (geloză + sânge de iepure + cisteină +
glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
34. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate: în funcţie de forma clinică:
serozitate din leziunea cutanată sau conjunctivă, exsudat faringean, punctat din ganglionul limfatic
afectat, spută, sânge
35. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară, Forma
oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală), Forma
pneumonică.
36. În tularemie se disting următoarele forme clinice: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară,
Forma oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală),
Forma pneumonică.
37. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi: Contact cu animale infectate, cadavre sau cu apa
contaminată (lacuri, bazine, etc), Aerogen prin inhalare (vânători...), Alimentar, prin consum de apă sau
alimente infectate, Înţepătura artropodelor hematofage
38. Francisella tularensis are următoarele biovariante: F.tularensis tularensis (nearctica), F. tularensis
holarctica (palearctica), F. tularensis mediasiatica, F. tularensis novicida
39. Selectati afirmatiile corecte:
40. Selectati afirmatii incorecte:
41. Selectati formele clinice specifice tularemiei: Forma ulceroganglionară, Forma ganglionară, Forma
oculoganglionară, Forma orofaringeană (angino-ganglionară), Forma tifoidică (abdominală), Forma
pneumonică.
42. Selectati mediile speciale pentru cultivarea F.tularensis: mediul Francis (geloză + sânge de iepure +
cisteină + glucoză), Mediul McCoy (cu gălbenuş de ou), Geloză-ciocolată
43. B. anthracis se caracterizează prin următoarele: Bacil mare (5-6 µm x 1 µm), cu extremităţile drepte
(tăiate), gram-pozitiv, imobil (antracoizii sunt mobili), în produse patologice se prezintă sub formă de
lanţuri scurte, iar în cultură – lanţuri lungi (“tulpină de bambus”). Tulpinile virulente formează capsulă
polipeptidică (acidul D-glutamic).Sporul este ovoid, în poziţie centrală, nu deformează celula.
Sporogeneza are loc în cultură, în sol şi în ţesuturi şi exsudate din animale moarte (în prezenţa
oxigenului), dar nu în sânge sau ţesuturi de animale vii. B.anthracis nu este exigent nutritiv, cultivă pe
medii uzuale. Facultativ-anaerob, t optimă – 35-37 grade, pH 7-7,4.Peste 24 ore de incubare formează
colonii R, mari, cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”).
Nehemolitice pe geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2, formează
colonii S (producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis formează lanţuri din
forme globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion peptonat formează
flocoane la fundul eprubetei, cu supernatantul clar. B.anthracis este sensibil la fagul gamma.!!!
44. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare: Examenul microscopic direct. În
frotiuri pregătite din prelevate şi colorate Gram sau cu albastru de metilen se observă bacili mari cu
morfologia caracteristică, izolaţi sau în lanţuri scurte. Sporii sunt rareori prezenţi., RIF.
45. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate: Capsula polipeptidică, codificătă
de plasmida pX02.; Exotoxina antraxului, codificată plasmidic (pX01)- din 3 componente (Factorul I,
edematogen (EF), care este o adenilat-ciclază; Factorul III, letal (LF), responsabil de efectele letale ale
toxinei anthrax; Factorul II, antigen protector (PA))
46. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax: cutanat, pulmonar, digestiv
47. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând: Peste 24 ore de incubare formează colonii R, mari,
cu contur neregulat, opace, plate, uscate, rugoase (“coamă de leu”, “cap de meduză”). Nehemolitice pe
geloză-sânge (antracoizii sunt hemolitici). Pe geloză-ser, în exces de CO2, formează colonii S
(producerea capsulei). Pe mediu cu 0,5-1 UI de penicilină B.anthracis formează lanţuri din forme
globulare - “colier de perle” (proprietate absentă la antracoizi). În bulion peptonat formează flocoane la
fundul eprubetei, cu supernatantul clar.
48. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează: Antibiotice (peniciline, cefalosporine,
fluorochinolone), Imunoglobulina antiantrax, Imunizarea personalului expus cu vaccin viu atenuat,
vaccin acelular (elaborat din tulpini acapsulate avirulente, conținând proteina PA).
49. Identificati afirmatiile false:
50. Identificati afirmatiile adevarate
51. Selectati afirmatiile adevarate:
53. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi: Rozătoarele sălbatice constituie rezervorul natural
al maladiei. Yersinia este în principal vehiculată de un șobolan, Rattus rattus, care o transmite la om
prin intermediul puricilor infectați (Xenopsylla cheopsis, Nosopsyllus fasciatus). Foarte rar omul se
infectează prin muşcătura şobolanului infectat sau consumându-l. Iepurii și carnivorele pot infecta
omul prin contact direct sau mușcătura animalului infectat.În epidemii transmiterea se poate efectua
interuman pe cale aerogenă.
54. Pesta evoluează în următoarele forme clinice: bubon pestos, septicemie, pesta pulmonară secundară,
pesta pulmonară primară
55. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă: punctat din bubon, spută, sânge. Toate
prelevatele de la o persoană infectată sunt foarte contagioase și manipularea lor cere măsuri speciale de
precauție.
56. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
1. Examenul microscopic al punctatului din bubon colorat Gram sau Giemsa
2. Examenul bacteriologic (izolarea culturii pure cu identificarea ei ulterioară) este o investigație de
bază.
3. Depistarea rapidă a antigenelor F1.
[x] Bacterioscopică
[x] Biologică
[x] Bacteriologică
57. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:

Tratamentul pestei
Antibiotice (streptomicină, gentamicină, doxiciclină, cloramfenicol)
Profilaxia pestei
- Izolarea bolnavilor
- Persoanele de contact – carantină 6 zile
59. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:

S.epidermidis,
S. saprophyticus,
S.capitis,
S.haemolyticus,
S.hominis,
S.lugdunensis
60. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:

asigură fixarea Fc al IgG,
împiedică opsonizarea şi fagocitoza
Se leagă de un peptid prezent la nivelul endoteliului lezat.
[x] Apără de fagocitoză

[x] Fixează fragmentul Fc al imunoglobulinelor G
[x] Participă în reacţia de Co-aglutinare
61. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:

endocardite,
endoftalmii,
peritonite la pacienţi cu dializă peritoneală,
bacteriemii,
infecţie de plagă
62. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:
63. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:

puroi,
urină,
sânge,
LCR
64. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:

1. Factori structurali:
 Peptidoglicanul
 acizii lipoteichoici  adezine (“Clumping factor”, proteina
 proteina A fixatoare de fibrinogen. Proteine fixatoare
 microcapsula de fibronectină şi laminină. Proteina
fixatoare de colagen. Proteina A.)
2. Toxine
 Alpha-toxina  Exfoliatine/epidermolizine A
 Beta-toxina  Enterotoxine: A, B, C1, C2, C3, D,
 Gamma şi delta-toxine E, H, G, I.
 Leucocidina  Toxina sindromului şocului toxic
stafilococic (TSST-1)
3. Coagulazele
 Coagulaza liberă
 Coagulaza legată (clumping factor)
4. Stafilokinaza (fibrinolizina)
5. Enzime de patogenitate:
 Hialuronidaza,
 proteaze,
 lipaze (inclusiv lecitinaza),
 ADN-aze,
 fosfataze
6. Pigmentul stafiloxantin
65. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus: (64)
68. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:

[x] Determinarea coagulazei libere
[x] Determinarea coagulazei legate
[x] Determinarea lecitinazei
[x] Determinarea hemolizinei
69. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:

1. Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Acizii lipoteichoici
Proteina F
2. Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza,

streptokinaza (fibrinolizina).
70. Selectați serogrupele din care fac parte streptococii mai virulenți:
 Streptococi piogeni, virulenţi, (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) – S.pyogenes, S.agalactiae,
S.pneumoniae
 Streptococi orali, comensali, S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi animal
– S.bovis, S.equinus...
 Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate
71. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:

 Streptococi piogeni, virulenţi, beta-hemolitici (aparţin grupurilor A, B, C, F, G) –
S.pyogenes, S.agalactiae, S.pneumoniae
 Streptococi orali, comensali, nehemolitici sau alpha-hemolitici, negrupabili după
Lancefield – S.mitis, S.salivarius, S.mutans...
 Streptococi fecali, specii comensale / condiţionat patogene ale tractului digestiv uman şi
animal – S.bovis, S.equinus...
 Streptococi lactici, reprezintă flora laptelui şi a produselor lactate
72. Selectați antigenele din structura streptococilor:
73. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge divizează streptococii în următoarele grupe:

 Streptococi alpha-hemolitici (determină oxidarea hemoglobinei - hemoliză incompletă,
zonă verzuie în jurul coloniilor)
 Streptococi beta-hemolitici (hemoliză completă, zonă clară în jurul coloniilor)
 Streptococi nehemolitici (gamma-hemoliză)
74. Indicați investigațiile utilizate în diagnosticul infecțiilor post-streptococice:

19
75. Selectați particularitățile Streptococcus pneumoniae:
diplococi ovoizi sau lanceolaţi,
gram+,
imobili,
nesporogeni,
capsulaţi
[x] Coci lanceolaţi
[x] În frotiu se aranjează în perechi
[x] Formează capsulă
76. Indicați patologiile cauzate de S. pneumoniae:

 Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite, sinusite,
mastoidite.
 Meningită (în special la copii)
 Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.
77. Selectați afirmațiile adevărate despre Streptococcus pneumoniae:
78. Indicați bolile post-streptococice:

- RAA (reumatismul articular acut), mai frecvent la copii de vârstă şcolară. Apare după infecţii
faringiene repetate şi este determinată de acţiunea directă a streptolizinei, depozite de complexe
imune (RHS III), precum şi prin interacţiunea autoAc şi Ac anti-streptococici cu autoantigene din
miofibrile, valve cardice şi sinoviale (RHS II).
- Glomerulonefrita acută (GNA)
Maladie a copilului de vârstă preşcolară. Survine după 10-20 zile de la o infecţie cutanată, mai rar
faringeană. Se caracterizează prin perturbarea funcţiei renale, edem şi hipertensiune arterială.
Patogeneză: efect toxic direct, reacţii autoimune, bazate pe asemănarea unor Ag streptococice din
MCP şi membrana bazală glomerulară (RHS II şi III), persistenţa formelor L.
- Coreea (infecţie a SNC prin RHS II)
79. Selectați infecţiile determinate de S. pyogenes:

- Scarlatina
- Sindromul şocului toxic streptococic
- Septicemie
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
- Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel, impetigo, celulită, fasciită necrozantă,
mionecroză (sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
80. Selectați infecţiile cauzate de streptococi:

S. pyogenes:
- Scarlatina
- Sindromul şocului toxic streptococic
- Septicemie
- Sfera ORL: rinite, faringite, angine eritematoase (risc de reumatism articular acut), abcese
periamigdaliene, adenite cervicale, sinusite, otite, mastoidite...
- Infecţii cutanate şi subcutanate: erizipel, impetigo, celulită, fasciită necrozantă, mionecroză
(sindromul Meleney), eritemul nodos, infecţii ale plăgilor şi arsurilor
S.pneumoniae
- Infecţii respiratorii: pneumonia francă lobară acută, bronho-pneumonie, bronşită, otite, sinusite,
mastoidite.
- Meningită (în special la copii)
- Bacteriemie cu artrite, peritonită, pericardită, endocardită.
20
81. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza

(fibrinolizina).
82. Selectați factorii de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:

Factori de structură
Capsula
Proteina M,
Proteina F
Toxine
Streptolizinele O
Toxinele eritrogene
Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza, streptokinaza

(fibrinolizina).
83. Selectați exotoxinele cu activitate de superantigen:

Enterotoxinele, TSST-1
Toxinele eritrogene (pirogene) A, B şi C (A si C sunt codificate de profagi, B – cromozom).
84. Indicati localizarea agentului patogen in meningococcemia cronica:

- Ag polizaharidice capsulare permit caracterizarea a 13 serogrupe: A, B, C, D, X, Y, Z, 29E,
W135, H, I, K și L. Mai frecvent intâlnite sunt serogrupele A, B, C, Y şi W135.
- Ag proteice din membrana externă (cinci proteine majore) permit distincţia tipurilor serologice
- Ag lipo-oligozaharidice (serotipuri)
85. Indicați metodele prin care se examineaza LCR recoltat in meningite meningococice:
- Frotiuri colorate cu albastru de metilen sau Gram:
- RIF
- Sedimentul din LCR
- Decelarea directă în sânge şi LCR a antigenelor polizaharidice capsulare,
86. Selectati tipul de maladie la care se referă Neisseria gonorrhoeae:
87. Indicați condițiile de cultivare a m/o Neisseria gonorrhoeae:

Pentru izolarea lui se utilizează medii îmbogăţite cu ser sangvin, extract de drojdii, lichid ascitic, etc
(mediul HYL, Thayer-Martin, geloză-ciocolată).
Culturile cresc la 35-36 C în atmosferă umedă cu 5-10 % CO2.
Peste 24-48 ore apar colonii mici (0,5-1mm), netede, translucide.
88. Indicați preparatele utilizate pentru prevenirea specifică a meningitei:

imunizare activă cu vaccin polizaharidic antimeningococic monovalent sau polivalent (A, C, Y, W),
21
89. Indicați formele nosologice ale infecției meningococice:

rinofaringita
septicemia
Meningita cerebrospinală epidemică
Alte forme: infecţii bronhopulmonare, endocardite, pericardite, osteomielite, artrite (determinate de
formarea de complexe imune), conjunctivite, angine.
90. Indicați pentru ce este utilizat vaccinul gonococic:

În formele cronice de gonoree
91. Indicați materialul examinat în suspectarea gonoreei:

La bărbaţi - secreţiile uretrale
La femei - secreţiile uretrale, vaginale, din endocol sau orificiile glandelor vulvare
Pot fi examinate conţinutul leziunilor cutanate, exsudatul articular, nasofaringean, sânge, puroi din
conjunctivă, LCR, tampon rectal.
92. Enumeraţi proprietăţile caracteristice agentului cauzal al difteriei:

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile
rotunjite sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
93. Numiţi testele biochimice utilizate în identificarea biovariantelor C.diphtheriae:
94. Numiţi componentele mediului Klauberg:

geloză-sânge cu telurit de potasiu
95. Numiţi metodele de colorare a frotiurilor din prelevatele bolnavului de difterie:

Mediul Clauberg (geloză-sânge cu telurit de potasiu). C.diphtheriae gravis: colonii R, mari,
negre (reducerea teluritului în teluriu), crenelate, aspect de “floare de margaretă”, nehemolitice;
mitis: colonii S, mijlocii, negre, bombate, cu zonă de hemoliză
Mediul Tinsdale (geloză-ser-cistină-telurit de potasiu-tiosulfat) - colonii negre cu halou brun
Mediul Bucin (geloză-sânge cu hinozol) – colonii albastre
96. Numiţi biopreparatele, utilizate in profilaxia specifică a difteriei:

Există vaccinuri asociate: DT, DTP, HepB+DTP+Hib.
Quinvaxem – pentavaccin (DTP-HepB-Hib)
97. Numiţi caracterele C. diphtheriaе, utilizate în identificarea microbiologică:

- Bacterii (bastonaşe) de 1-8 µm x 0,3-0,8 µm, drepte sau puţin încurbate, cu extremităţile rotunjite
sau îngroşate, datorită granulaţiilor de volutină (corpii Babeş-Ernst).
- Imobile,
- asporogene,
- necapsulate.
98. Numiţi metodele de determinare a toxigenezei C. diphtheriaе:

22
99. Numiţi caracteristicile exotoxinei difterice:
[x] Sunt de natură proteică
[x] Se inactivează la temperaturi înalte
[x] Au o putere toxică foarte pronunţată
[x] Pot fi transformate în anatoxine
Toxina acționează la poarta de intrare și difuzează în organism perturbând funcţionarea diferitor
organe (în special SNC, cord, rinichi, suprarenale), cauzând distrofii.
100. Numiţi biopreparatele utilizate în terapia specifică a difteriei:

Seroterapie precoce (ser antitoxic antidifteric, Ig).
Antibioterapie (macrolide, tetracicline, cloramfenicol, aminozide, beta-lactamine).
Tratament simptomatic
101. Numiţi infecţiile, care NU pot fi provocate de microoganismul М. tuberculosis:

Examenul microscopic
Examenul bacteriologic
Metoda biologică
PCR
Intradermoreacţia la tuberculină (reacţia Mantoux).
102. Numiţi speciile genului Micobacterium, care pot cauza tuberculoza:

M.tuberculosis,
M.bovis,
M.africanum,
M.canetti
103. Numiţi caracterele proprii genului Mycobacterium:

Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.
104. Diagnoza de tuberculoză este confirmată, dacă:
105. Numiţi modalitatăţile de utilizare a probei Mantoux:

Se cercetează starea de hipersensibilitate cutanată la tuberculină. Tuberculina reprezintă
un filtrat proteic dintr-o cultură bulionică autoclavată de M.tuberculosis.
- Pe faţa anterioară a antebraţului se injectează i/dermic 2; 5 sau 10 UI de tuberculină
în volum de 0,1 ml. Lectura peste 72 ore.
- Reacţia pozitivă se manifestă printr-o induraţie şi congestie cu diametrul superior sau
egal cu 5 mm. Interpretarea se efectuează în funcţie de contextul clinic
Reacţia + indică că subiectul a fost infectat cu micobacterii (primoinfecţie), a fost
vaccinat cu BCG sau este bolnav de tuberculoză (în acest caz diametrul depăşeşte 10
mm).
Reacţia - exclude diagnosticul de tuberculoză şi indică receptivitatea individului la
tuberculoză.
106. Numiţi tipurile de coloraţie a frotiurilor din cultura C. diphtheriae pentru

microscopierea la microscopul optic:
107. Numiţi caracterele specifice micobacteriilor:

Bastonaşe G+ drepte sau uşor încurbate, necapsulate, asporogene, imobile.
108. Indicaţi mecanismele de transmitere al agentului pathogen al tuberculozei:

- pe cale aeriană (picături, praf).
- Rareori este posibilă contaminarea prin obiecte, alimente (lapte nepasteurizat) sau mâini
contaminate.
- Sursa de infecţie – omul bolnav cu TB pulmonară bacilară (M.tuberculosis,
23
M.africanum) sau bovinele bolnave (M.bovis)
109. Numiţi formele clinice ale tuberculozei:

Tuberculoza primară manifestă necomplicată.
Tuberculoza primară cu complicaţii.
Tuberculoza secundară
Alte forme clinice de tuberculoză: ganglionară, meningeană, osteo-articulară, uro-genitală.
110. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
- Perioada de incubaţie (3-15 zile)
- Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
- Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu
cianoză, vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
- Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
111. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. pertussis:

112. Numiţi perioadele tusei convulsive când bolnavul este maxim contagios:
Perioada de incubaţie (3-15 zile)
Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză,
vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
113. Numiţi mediile pentru cultivarea şi izolarea culturii pure de В. pertussis:

Reprezintă mi/o strict aerobe, foarte pretenţioase la cultivare.
mediul Bordet-Gengou (geloză-sânge cu amidon şi glicerină)
geloză-cazeină-sânge-cărbune activat
114. Numiţi proprietăţile morfobiologice al agentului cauzal al tusei convulsive:
115. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
Adezine: Hemaglutinina filamentoasă, Aglutinogene, Pertactina
Subunitatea B a toxinei pertusice.
Toxine : Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina
Dermonecrotică, Toxina citotraheală, Endotoxina
116. Numiţi factorii de patogenitate a B. pertussis:
Adezine: Hemaglutinina filamentoasă, Aglutinogene, Pertactina
Subunitatea B a toxinei pertusice.
Toxine : Toxina pertussis, Adenilat-ciclaza-hemolizină, Toxina
Dermonecrotică, Toxina citotraheală, Endotoxina
117. Numiţi perioadele tusei convulsive:
Perioada de incubaţie (3-15 zile)
Perioada catarală, foarte contagioasă. Caracterizată prin tuse seacă, rinoree (3-14 zile)
Perioada convulsivă (paroxistică). Accese de tuse spasmodică, epuizantă, asociată cu cianoză,
vomă, convulsii. (2-4 săptămâni)
Perioada de convalescenţă (2-4 săptămâni)
118. Numiţi biopreparatele pentru profilaxia specifică al tusei convulsive:
119. Numiţi speciile genului Bordetella:
Bordetella pertussis (agentul tusei convulsive)
Bordetella parapertussis (agentul parapertusei)
24
Bordetella bronhiseptica (pneumonii, bacteriemii)
Bordetella avium
Bordetella holmensii (izolată din hemoculturi)
Bordetella hinzii (izolată din prelevate respiratorii)
Bordetella trematum (infecţii cutanate şi auriculare)
120. Numiţi toxinele B. pertussis:
Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizină
Toxina dermonecrotică
Toxina citotraheală
Endotoxina
121. Numiţi toxinele B. pertussis:
Toxina pertussis
Adenilat-ciclaza-hemolizină
Toxina dermonecrotică
Toxina citotraheală
Endotoxina
122. Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene:
123. C.tetani se caracterizează prin:
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este
plasat terminal (bastonaş de tobă). Gram+. Inert biochimic.
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii
124. Caracteristic pentru C.perfringens este:
bastonaş gram+ imobil, capsulat, sporogen (sporul oval sau rotund, central sau subterminal,
deformează celula bacteriană).
Medii de cultură: Kitt-Tarrozzi regenerat, bulion tioglicolic, geloză-sânge glucozată, geloză cu
gălbenuş de ou şi lactoză, mediul Wilson-Blair
Colonii – C.perfringens – lenticulare, hemolitice; pe mediu cu galbenus de ou coloniile sunt
inconjurate cu un halou opac (lecitinaza); în mediul Wilson-Blair – colonii negre (H2S);
clostridiile mobile – colonii R. 37 grade, 24 ore
Manifestă activitate proteolitică (digestia cazeinei, producerea H2S, gelatinaza) şi zaharolitică cu
producere abundentă de gaz.
125. Sporogeneza este caracteristică pentru urmatorii agenţi:

126. Caracteristic pentru C.tetani este:
Caractere morfotinctoriale – bastonaş mobil, cu flageli peritrichi, sporogen. Sporul rotund este
plasat terminal (bastonaş de tobă). Gram+. Inert biochimic.
Rezistenţa – forma vegetativă este sensibilă, sporul supravieţuieşte în sol decenii.
127. La un pacient cu plagă contaminată, profilaxia specifică a tetanosului se face prin

administrarea de:
Imunizarea activă cu anatoxină tetanică (conform calendarului vaccinării – ADTP, ADT, AT)
În caz de plagă: prelucrarea corectă, anatoxină, ser imun antitoxic
128. În patogenia tetanosului sînt implicaţi factorii:
Toxina tetanică
 Tetanolizina – hemoliză
 Tetanospasmina – contracturi ai muşchilor striaţi.
129. Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:
130. Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive:
C. perfrighens, C. Novyi, C. Septicum, C. histolycticum
131. Indicaţi agentul care pătrunde prin plaga ombelicală:
C. perfrighens
132. Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:
C. tetani, C. botulinum
133. Indicaţi simptomele caracteristice a botulismului:
134. Indicaţi afirmaţiile corecte:
25
135. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:
136. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:
137. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
Bacterii (bastonaşe) gramnegative
Nesporogene
Mobile-peritriche sau imobile
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
Reduc nitraţii în nitriţi
138. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
PRIMARE
Utilizarea citratului de Na (mediul Simmons)
Utilizarea malonatului de Na
Hidroliza ureei (testul Preus)
Decarboxilarea lizinei (LDC)
Dezaminarea fenilalaninei (FAD) cu formare de acid fenilpiruvic
Producere de H2S în mediul multitest (ex.: Kligler)
Fermentarea glucozei până la acizi (testul MR - metil rosu)
Fermentarea glucozei până la acetoină / acetilmeticarbinol (testul VP – Voges Proskauer)
Mobilitatea (în geloză semilichidă
139. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:
SECUNDARE
Teste biochimice (fermentarea glucidelor, decarboxilarea aminoacizilor (arginină, ornitină),
producerea indolului, etc)
Fagoidentificarea şi lizotipia
Seroidentificarea
Antibiograma
Colicinogenotipia
140. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
De îmbogăţire a bacteriilor patogene: Kauffman, Muller, bulion selenit, etc
De izolare a culturii pure:
ENDO, LEVIN, PLOSKIREV, SS, MacConkey
Mediul Wilson-Blair cu sulfit de Bi
II. De acumulare şi identificare preliminară
Kligler, Olkeniţki
III. De identificare finală (medii cu citrat de Na, malonat de Na, şirul Hiss, medii cu aminoacizi,
gelatina, etc)
141. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
de gastro-enterite infantile (infecţii salmoneliforme)
sindrom dizenteric (infectie dizenteriforma
“diareea călătorului”, sindrom holeriform.
colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic
diaree persistentă
sindroame diareice.
infectie intestinala acuta.
142. Selectați categoriile patogene de E. coli:
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
143. Selectați categoriile patogene de E. coli:
Shigella, Salmonella, Yersinia pestis
144. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
145. Indicați cum modificăE. coli mediul Kligler:
146. Selectați factori de patogenitateai escherichiilor enterotoxigene:
pili (CFA “colonization factor antigen” sau CSF “coli surface factors”).
26
toxine – enterotoxine LT şi/sau ST (codificate plasmidic).
147. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative
148. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
(colonii colorate pe medii DD de izolare), fermentează glucoza cu formare de AG.
Teste primare: MR +, mobilitate +, LDC+, celelalte teste sunt negative
149. Despre E. coli se poate afirma:

151. Selectați speciile din genul Shigella:
Shigella dysenteriae , Shigella flexneri
Shigella boydii, Shigella sonnei
152. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:
Shigella dysenteriae, Shigella flexneri, Shigella boydii
153. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:
medii DD (Endo, Levin, Ploskirev, SS)
154. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:
Coloniile lactozo-negative sunt repicate pe mediile Olkeniţki, Kligler pentru acumularea culturii
pure şi identificare preliminară (lactoza/zaharoza -, glucoza A, H2S -)
155. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
apariţia mucusului, puroiului şi sângelui în materiile fecale.
156. Selectați shigelele manitolpozitive:
Shigella flexneri, Shigella boydii, Shigella sonnei
157. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
Factori de adeziune la mucoasa colonului (fimbrii, LPZ)
Sistem de secretie tipul III (“seringa”)
Microcapsula (antifagocitar)
Factori de penetrare şi multiplicare intracelulară
Toxine: Toxina Shiga, Citotoxine, Endotoxina
158. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
Profilaxie: vaccinuri ribosomale, inactivate, atenuate (imunitate de scurtă durată)
Tratament: antibiotice (tetraciclină, ampicilina, etc), trimetoprim, sulfamide, eubiotice, bacteriofagi,
vaccin inactivat (dizenteria cronică)
159. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
sânge (perioada febrilă, în special I săptămână de boală), urină (începând cu a II săptămână),
materii fecale (II-III săptămână de boală), exsudat din rozeole, ser sangvin (din ziua a 7-ea), bilă,
măduvă osoasă
160. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
161. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
RA Widal, RA modificarea Felix, RHAI, ELISA
162. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
163. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
164. Selectați caracterele studiate pentru identificarea salmonelelor:
165. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
Teste primare: utilizează citratul de Na, produc H2S, MR+, LDC+, mobilitate+, celelalte teste –
negative.
Teste secundare: scindează glucidele A/AG, indol-, ornitindecarboxilaza+, etc
EXCEPŢIE: S.Typhi – citrat-, H2S-, scindează glucoza până la acid;
166. Selectați caracterele biochimice specifice pentruS. Paratyphi B:

-Produce hidrogen sulfurat
27
-Este oxidazonegativa
-Scindeaza glucoza până la acid și gaz
167. Selectați factorii de patogenitateai salmonelelor:

-Adezine
-Sistem de secretie
-Citoxine
-Endotoxiina
-macrofage, celule epiteliale
-enterotoxine
-siderofori
-Ag Vi
168. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:

-bacteriemie
-difuzie parenchimatoasa
-Alergica
169. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
-Ulcerarea plagilor Peyer cu hemoragii
-Ulcerarea placilor Peyer cu perforatii intestinale
-necroza,ulceratii
170. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:
-febra 38-40
-stare de tifos
-colaps cardio-vascular
171. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:

Bacteriile sunt fixate în organele SRE şi se multiplică în ficat, splină, măduvă osoasă, ţesut
limfoid, etc. Din această perioadă începe eliminarea salmonelelor cu saliva, materiile fecale,
urina, bila, etc.
172. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:
-Zaharoza A
-Lactoza ,,-,,
173. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:
-Manoza
-Zahatoza
-Arabinoza
174. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
-Geloza alcalina
-Apa peptonata alcalina
-TCBS
175. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
-TCBS
-Geloza alcalina
176. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
-berbec
-gaina
177. Selectați testeleutilizate pentru diferenţierea biovariantelor deV. cholerae:

-Sensibilitate la bacteriofagi
-Producerea acetoinei (test Voges-Proskauer)
-Sensibilitate la polimixina
-Aglutinarea eritrocitelor de gaina
178. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):

-Nu aglutineaza eritrocitele de gaina
28
-Nu priduce acetoina
Este sensibil la bacteriofagul C
-Este sensibil la bacteriofagul El Tor
179. Indicați testelecaracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:
-Aglutinează eritrocitele de găină
-Hemolizează eritrocitele de berbec C.
-Produce acetoină
-Este sensibil la bacteriofagul El Tor
180. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:
-Vaccin viu
-Vaccin inactivat
-Vaccin subunitar
-Anatoxină-holeragen
181. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Ogawa:
Fracția antigenică A
Fracția antigenică B
182. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Inaba:
Fracția antigenică C
183. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarulV. cholerae Hykojima:
Fracția antigenică B
Fracția antigenică C
184. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
-Reacţia de imunofluorescenţă
-Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
-Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag C si ET
-Frotiu Gram
-Studierea mobilitatii
185. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:
-Perioada de incubatie
-Enterita hilerica
-gastro-enterita
186. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:
-Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
.-Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
188. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:

Bastonaşe G-, încurbate, polimorfe, 2-3 µm / 0,5-0,8 µm,
nesporogene,
necapsulate,
mobile monotriche (flagel polar unic)
189. Selectați caractere cheiepentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
Posedă catalază E.
Nu posedă oxidază
Nesporogene
Facultativ-anaerobe
190. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae
Nesporogene
29
Facultativ-anaerobe
Fermentează glucoza până la acid (A) sau acid și gaz (AG)
Catalazo-pozitive
Oxidazo-negative
191. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:

-De acumulare culturii pure
identificare preliminară (medii multitest)
192. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:

De îmbogăţire
Diferenţial diagnostice
Multitest E.
De transport
193. Selectați mediile multitest:
Russel C.
Kligller
Olkeniţki
194. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:
Endo
Levin
-Ploschirev
195. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
Genurile Shigella,
Salmonella,
Yersinia,
unele variante ale genului Escherichia;
196. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:
Enterobacterii condiţionat patogene:
genurile Escherichia, Citrobacter, Enterobacter, Hafnia, Klebsiella, Morganella, Proteus,
Providencia, Serratia, Edwardsiella, etc.
197. Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

flagelar, proteic, termolabil şi inactivat de alcool, rezistent la formol.
198. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

-de perete, LPZ, termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol.
-determina inaglutinabilitate cu seruri anti-O. Variante – L, A, B la E.coli, Vi – la Salmonella
şi Citrobacter
199. Antigenele O ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:

-de perete, LPZ, termostabil şi rezistent la alcool, sensibil la formol.
-determina inaglutinabilitate cu seruri anti-O. Variante – L, A, B la E.coli, Vi – la Salmonella
şi Citrobacter
200. Antigenele H ale enterobacteriilor posedă următoarele caractere:
flagelar, proteic, termolabil şi inactivat de alcool, rezistent la formol.
201. Selectați factorii de patogenitateai EPEC:

Posedă afinitate pentru mucoasa uro-genitală (fimbrii tipul 1 sau P (pyelonephritis-
associated pili), Ag O şi K specifice, hemolizine, etc ).
202. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:

Pilii CFA
Enterotoxina termolabilă
30
Enterotoxina termostabilă
203. Alegeți particularităţile EHEC:

Determină diaree hemoragică
Cauzează sindromul uremic hemolitic
Elaborează toxine shiga-like
Responsabile de colite hemoragice cu sindrom uremic-hemolitic (anemie hemolitică +
trombocitopenie + insuficienţă renală)
Sursa - animale (bovine) colonizate cu tulpini EHEC.
Doza infectanta - <100 bacterii
-Aderă prin intermediul unor pili Lpf (long polar fimbriae) şi a proteinei din --ME intimina, determinând
colonizarea şi procesul “adeziune si stergere”→ diaree
-Prin sisteme de secreţie injectează intracelular multiple proteine, inclusiv citotoxine care alterează
citoscheletul şi sunt capabile de difuzie în organism (“Shiga-like” toxine – SLT 1 şi SLT 2). Receptori
specifici sunt pe enterocite, celule endoteliale si celulele epiteliului renal (inflamatie, distrofie,
hemoragii).
Produc frecvent hemolizină (codificata plasmidic).
204. Alegeți particularităţile EAggEC:

-Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
-Elaborează 2 exotoxine
-Determină diaree persistentă
Cu ajutorul unor adezine AAF (aggregativeadherence fimbriae) aderă la suprafata
intestinului subtire. Urmeaza stimularea secretiei mucusului, cu formarea unui biofilm, ce
protejeaza bacteriile de antibiotice si fagocitoza.
EAEC produc 2 toxine – toxina enteroagregativa termostabila (induce secretia lichidelor),
unele tulpini produc si SLT.
Provoacă diaree persistentă (peste 14 zile) la copii si adulti cu imunosupresie (HIV/SIDA).
Aderă agregativ la suprafaţa culturilor de celule
205. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:

Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
Predomină în etiologia meningitelor neonatale D
Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
206. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:
Febră
Colită acută
Tenesme
207. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
Omul bolnav
-purtatori sanatosi
208. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:
antigenul NP (nucleoproteina)
antigenul M ( matrix )
209. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:

neuraminidaze
Reverstranscriptaze
polimeraze
210. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:

antigenele H
antigenele N
211. Indicaţi afirmaţiile corecte

31
212. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
formează imunitate specifică de serovariantă
sursă de infecţie este omul şi diverse specii de animale şi păsări
include mai multe variante serologice
213. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
vii atenuate
inactivate complete
subunitare
214. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A:

suportă variaţii antigenice minore
sensibilă la amantadina
suportă variaţii antigenice majore
215. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B:

sunt prezente doar la om
nu există subtipuri distincte
216. Selectați caracterele specifice virusului rabic:

incubaţia fixă 5-7 zile
se transmite numai pe cale intracerebrală
este utilizat ca tulpină vaccinală
sau
Cauzează encefalită acută

se multiplică predominant în cornul Ammon
Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
Se mai numeşte virus de stradă
217. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice:

se manifestă prin afectarea glandelor salivare şi SNC
perioada de incubaţie 14-21 zile
este determinata de virusul urlian
sursa de infecţie este exclusiv omul
virusul nu are variante serologice
virusul se cultivă pe ou embrionat de gaină
218. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri:

se depistează în neuronii din cornul Ammon
sunt incluzii citoplasmatice
219. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:

Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
220. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic:

Se contractează pe cale respiratorie
Se transmite pe cale verticală
Cauzează malformaţii congenitale
Sau Rubeola este:
Exantem micromacular
Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
Manifestări catarale respiratorii
Anomalii fetale
32
221. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză
Virusul herpes simplex 2
Virusul Epstein - Barr
Virusul citomegalic
222. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză

Herpesviridae
Hepadnaviridae
Papovaviridae
Adenoviridae
223. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:

Virusul herpes simplex 2
Virusul Epstein - Barr
Virusul citomegalic
224. Selectați caracteristici ale virusului HIV:

Are genom ARN monocatenar
Conţine reverstranscriptază
Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
225. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:

VHA
VHE
226. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:

VHB
VHC
VHD
227. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:

Herpes simplex 2
HIV
Hepatitei B
228. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:

VHB,
VHD,
virusul rubeolic,
herpesvirus2,
herpesvirus congenital
229. Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:

ciroza hepatică,
cancer al ficatului,
cronicizare
230. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
AntiHBs,
AntiHBc,
AntiHBe
AgHbs
231. Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice:

Picornaviridae,
Hepadnaviridae,
33
Flaviviridae,
Hepeviridae
232. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
hepatita acută(perioada de stare),
hepatită cronică persistentă(portaj)

234. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:
hepatita acuta(perioada de stare),
hepatită cronică
235. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
vindecare,
vaccinat
236. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
hepatită fulminantă,
hepatita cronică activă,
heptită cronica persistentă,
portaj,
vindecare
237. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul pacientului:
vindecare,
portaj
238. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae:

virusurile paragripale 1,2,3,4,
virusul urlian(parotiditei epidemice),
virusul rujeolei,
virusul respirator sincițial
239. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:

Imunoglobulină umană standardă
Vaccin viu atenuat
240. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:

varicela,
Herpes genital
Mononucleoza infecţioasă
241. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice

Zona-Zoster
Citomegalie
Carcinom nasofaringean
242. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):

varicela
herpes zoster
243. Selectati enzimele specifice virusului HIV:

reverstranscriptaza, integraza
34
244. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:
gag,pol,env
245. Gena gag prezenta la HIV codeaza :

codifică o poliproteina-precursor, clivata ulterior de catreproteaza virala in proteinele
structurale interne (p24, p7 şi p17
246. Gena pol prezenta la HIV codeaza:

ReversTranscriptaza (p66), integraza (p31), proteaza (p9)
247. Selectati grupele genomice ale HIV-1:

M(main,major), O(outlier), N(new)
248. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:

Limfocite Th, monocite, macrofage tisulare, celulele microgliei, celulele dendritice
249. Un test molecular-genetic pentru infectia HIV este utilizat pentru:

confirmarea diagnostic HIV,
confirmare diagnostic HIV-1 la nou-născuți cu mame infectate
250. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:

marker direct al infecţiei HIV,
Poate fi detectat în primo-infecţie până la seroconversie (fereastra serologica),
Ag p24 reapare în momentul evoluţiei spre SIDA
251. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:

Prezenţa ARNv în ser denotă replicarea constantă a virusului.
+ prezenta Ag24, RT
252. Selectați caracterele specifice virusurilor:

ADN/ARN dispus central, in nucleoproteida
capsida, compusa din capsomere
supracapsida
dimensiune mica
dependente de cel vii
nu au aparat propriu de sinteza a proteinelor, mitocondrii
nu se pot replica in lipsa cel gazda
str acelulare cu potential infectios
reizstenta naturala la antibiotice
nu pot fi cultivate pe medii artificiale

254. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate:
- substraturi celulare: din cel embrionate, cel de rinichi de maimuta/caine/cobai, cel
canceroase
- oua embrionate: de gaina de regula
- animale de lab
255. Selectați etapele examenului virusologic:

izolarea virusului
evidentierea (indicarea) reproducerii virale
identificarea virusului
256. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:

- efect citopatic : litic/citotoxic/formare de sincitii
- formare de plaje (folosit in clonarea virusurilor)
35
- incluzii virale (puse in evidenta prin cooratii)
- hemadsorbtia si activitate hemaglutinanta (la virusurile gripale/paragripale care au
hematinine pe membrana cel-fixarea hematiilor la cultura)
- inhibitia metabolica
- interferenta
- transformarea celulara (virusurile oncogene)
257. Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:

Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat
Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor
258. Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:

Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de pe
hematii, determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă
259. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A:

H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)
260. Indicaţi afirmaţiile corecte

261. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:
virusul gripal A
virusul hepatitei C (HCV)
HIV1
262. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral:

Hepatita A
Hepatita E
263. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:

Hepatitele B, C,D
264. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN:

A,C,D,E
265. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:

Ag HBs
Ag HBc Ag Hbe
266. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:

Cytomegalovirus
Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
Varicellovirus (VZV)
Roseolovirus (HHV-6/7)
267. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):

limfocitele B şi celulele epiteliale ale oro- şi rinofaringelui.
36
268. Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):
macrofagele,
Leucocitele,
celulele endoteliale,
limfocitele T şi B,
celulele-suşă din măduva osoasă,
celulele epiteliale ale canalelor glandulare
269. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV:

- familia Retroviridae
- subfamilia Orthovirinae –genurile Alpharetrovirus, Betaretrovirus, Gammaretrovirus,
Deltaretrovirus, Epsilonretrovirus (induc tumori şi leucemii), Lentivirus (virusul HIV, SIV)
- subfamilia Spumaretrovirinae -Genul: Spumavirus (nepatogeni)
270. Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:

- 2 catene ARN+ identice, nu se utilizeaza ca ARNm
- reverstranscriptaza RT p66 cu functie de ribonucleaza
- integraza p31
- capsida trunchi de con, din 2 proteine, p24-CA, majora si p7-NP,minora
supercapsida cu 2 GP virale (120 si 41)
proteina p17 care captuseste stratul intern al supercapsidei
nucleoid (p27, p7, p17)
forma sferica
dimensiuni 80-130 nm
271. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV:

Liza directă a celulelor infectate (ECP)
Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact cu Ag HIV
Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi moartea
limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celulare
184) Gazda naturală pentru virusul gripal C este:

a) [ ] Porcii
b) [ ] Raţele
c) [ ] Caii
d) [x] Omul
e) [ ] Ovinele
---------------------------------------------------------------------
185) Familia Picornaviridae include următoarele virusuri:
a) [ ] Polio, hepatitei B, rotavirus
b) [x] Polio, Coxsackie, ECHO
c) [ ] Polio, adenovirus, varicella-zoster
d) [ ] Hepatitei A, hepatitei B, Coxsackie
e) [ ] Nici unul de mai sus
---------------------------------------------------------------------
186) Este utilizată în diagnosticul serologic al virozelor reacţia de:
a) [ ] Liză
b) [x] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Hemaglutinare
d) [ ] Aglutinare
e) [ ] Precipitare inelară
---------------------------------------------------------------------
187) Reacţie utilizată în indicarea reproducerii virusurilor
37
a) [ ] Precipitare
b) [ ] Inhibare a hemaglutinării
c) [ ] Bacterioliză
d) [x] Hemaglutinare
e) [ ] Coombs
---------------------------------------------------------------------
în ou embrionat de găină:
188) Genomul virusului gripal prezintă:
a) [ ] ARN monocatenar diploid
b) [x] ARN monocatenar fragmentat
c) [ ] ADN monocatenar circular
d) [ ] ADN dublucatenar
e) [ ] ADN monocatenar liniar
---------------------------------------------------------------------
189) Reprezintă agenţi infecţioşi subvirali ce cauzează unele boli la plante:
a) [ ] Retrovirusuri
b) [ ] Delta virus
c) [ ] Togavirusuri
d) [ ] Prioni
e) [x] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
190)Colectia: Microbiologia rom.colPunctajul: 10 Prezintă agenţi subvirali ce cauzează boli
neurologice
cu evoluţie lentă:
a) [ ] Togavirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Adenovirusuri
d) [x] Prioni
e) [ ] Viroizi
---------------------------------------------------------------------
191) Prezintă corpusculi virali defectivi cu
ARN incomplet, incapabili de replicare autonomă:
https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-
21/131879149_1104187023...ccb8be83c0ae8dcb8267933b922463dd&oe=5FDCDA57&dl=1
17.12.2020, 19:55
Pagina 1 din 21a) [ ] Adenovirusuri
b) [ ] Retrovirusuri
c) [ ] Enterovirusuri
d) [ ] V. hepatitic B
e) [x] V. hepatitic D
---------------------------------------------------------------------
192) Se referă către virusuri
ce cauzează encefalite acute:
a) [x] Togavirusuri
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Virusurile gripale
d) [ ] Virusul rujeolos
e) [ ] Retrovirusuri
---------------------------------------------------------------------
193) Virus genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:
a) [ ] Virsul hepatitei A
b) [ ] Virusul rujeolos
38
c) [ ] Virusul gripal
d) [x] Virusul HIV
e) [ ] Poliovirus
---------------------------------------------------------------------
194) Despre R. prowazekii se poate afirma:
a) [ ] Ca insectă vector servesc puricii
b) [ ] Sursa de infecţie sunt şobolanii
c) [x] Cauzează tifosul exantematic de recădere
d) [ ] Nu posedă antigene comune cu R. typhi
e) [ ] Posedă antigene comune cu Proteus OXK
---------------------------------------------------------------------
195) Posedă rezistenţă înaltă la factorii fizici şi chimici:
a) [ ] Virusul rabic
b) [ ] Virus fix
c) [ ] Virusurile Coxsackie A
d) [ ] Poliovirus
e) [x] Virusul hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
196) Celulele "ţintă" pentru virusul HIV sunt:
a) [x] Limfocitele T CD4
b) [ ] Limfocitele T CD8
c) [ ] Epiteliul rinofaringean
d) [ ] Epiteliul urogenital
e) [ ] Enterocitele intestinului subţire
---------------------------------------------------------------------
197) Hemaglutinarea eritrocitelor de găină este caracteristică pentru următoarele virusuri:
a) [ ] Paragripale
b) [ ] Adenovirusuri
c) [ ] Poliovirusuri
d) [ ] Coxsackie A
e) [x] Gripale
---------------------------------------------------------------------
198) Mediile de cultură utilizate pentru creşterea culturilor celulare se sterilizează prin:
a) [ ] Autoclavare la 120
0
b) [ ] Autoclavare la 110
C
C
0
0
c) [ ] Fracţionat la 100 C
d) [x] Filtrare
e) [ ] Tindalizare
---------------------------------------------------------------------
199) Etapa de provirus este obligatorie în replicarea virusurilor:
a) [ ] Orthomyxovirus
b) [ ] Paramyxovirus
c) [x] Retrovirus
d) [ ] Rhabdovirus
e) [ ] Enterovirus
---------------------------------------------------------------------
200) Culturile de celule cu cultivare indefinită in vitro se numesc:
39
17.12.2020, 19:55
Pagina 2 din 21a) [ ] Transplante de organ
b) [ ] Tulpini diploide
c) [x] Linii celulare
d) [ ] Culturi primare
e) [ ] Nici una din ele
---------------------------------------------------------------------
201) Culturi de celule cu cultivare limitată la aproximativ 50 pasaje se numesc:
a) [ ] Culturi primare
b) [ ] Linii celulare
c) [x] Tulpini diploide
d) [ ] Transplante de organ
e) [ ] Toate enumerate
---------------------------------------------------------------------
202) Culturi de celule cu cultivare limitată la câteva pasaje se numesc:
a) [ ] Transplante de organ
b) [x] Culturi primare
c) [ ] Tulpini diploide
d) [ ] Linii celulare
e) [ ] Nici una din cele enumerate
---------------------------------------------------------------------
203) Virusurile ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-mesager se mai numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicare autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [ ] Virusuri cu genom de sens +
d) [x] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
204) Virusurile ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-mesager se numesc:
a) [ ] Virusuri cu replicarea autonomă
b) [ ] Virusuri cu genom fragmentat
c) [x] Virusuri cu genom de sens +
d) [ ] Virusuri cu genom de sens -
e) [ ] Virusuri defective
---------------------------------------------------------------------
205) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Apar în orice zonă a SNC
b) [x] Apar în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Apar în epiteliul glandelor salivare
d) [ ] Se determină prin coloraţia Giemsa
e) [ ] Sunt incluziuni intranucleare
---------------------------------------------------------------------
206) Bacteriofagul după integrare în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Fag temperat
b) [ ] Fag lizogen
c) [ ] Fag interferat
d) [ ] Fag virulent
e) [x] Profag
---------------------------------------------------------------------
207) Virusul hepatitei virale A aparţine familiei:
40
a) [ ] Caliciviridae
b) [ ] Flaviviridae
c) [ ] Hepadnaviridae
d) [ ] Papovaviridae
e) [x] Picornaviridae
---------------------------------------------------------------------
208) Virusul HIV are afinitate de atac prioritar pentru limfocitele:
a) [ ] Ts
b) [x] Th
c) [ ] Tc
d) [ ] K
e) [ ] NK
17.12.2020, 19:55
Pagina 3 din 21---------------------------------------------------------------------
209) Ţinta de atac pentru HIV sunt celulele dotate cu receptorul:
a) [ ] CD2
b) [x] CD4
c) [ ] CD6
d) [ ] CD8
e) [ ] CD10
---------------------------------------------------------------------
210) Particula virală infectantă se numeşte:
a) [ ] Viroid
b) [ ] Provirus
c) [ ] Prion
d) [ ] Virus lizogen
e) [x] Virion
---------------------------------------------------------------------
211) Un virus integrat în cromozomul celulei gazdă se numeşte:
a) [ ] Prion
b) [ ] Viroid
c) [ ] Virus vegetativ
d) [ ] Virus temperat
e) [x] Provirus
---------------------------------------------------------------------
212) Eliberarea virusurilor din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Înmugurire
e) [ ] Viropexis
---------------------------------------------------------------------
213) Eliberarea virusurilor
a) [ ] Decapsidare
b) [ ] Fuziune
c) [ ] Diviziune simplă
d) [x] Liza celulei
e) [ ] Viropexis
din celula gazdă poate avea loc pe următoarea cale:
Complement Multiplu
41
572) Dimensiunile virusurilor se determină prin:
a) [x] Microscopia electronică
b) [x] Ultracentrifugare
c) [ ] Microscopia luminiscentă
d) [ ] Analiza radioimună
e) [x] Ultrafiltrare
---------------------------------------------------------------------
573) Din echipamentul enzimatic al virionilor fac parte:
a) [x] Neuraminidaze
b) [ ] Fosfataze
c) [x] Reverstranscriptaze
d) [ ] Dehidrogenaze
e) [x] Polimeraze
---------------------------------------------------------------------
574) Antigene specifice de serotip ale virusului gripal A sunt:
a) [ ] Antigenul NP (nucleoproteic)
b) [ ] Antgenul M (din membrană)
c) [ ] Antigenele nestructurale (NS)
d) [x] Antigenele H
e) [x] Antigenele N
---------------------------------------------------------------------
575) Pentru virusul gripal A este caracteristic:
a) [ ] Ca sursă de infecţie serveşte numai omul
b) [x] Suportă variaţii antigenice minore
c) [x] Sensibilă la amantadina
d) [ ] Sensibilă la ribavirina
17.12.2020, 19:55
Pagina 4 din 21e) [x] Suportă variaţii antigenice majore
---------------------------------------------------------------------
576) Vaccinurile gripale fac parte din următoarele tipuri:
a) [x] Vii atenuate
b) [x] Inactivate complete
c) [ ] Chimice
d) [ ] Sintetice
e) [x] Subunitare
---------------------------------------------------------------------
577) Despre virusul gripal de tip A se poate afirma:
a) [ ] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [x] Sursa infecţiei sunt diverse specii de animale şi păsări
c) [x] Include mai multe serotipuri
d) [ ] Imunitatea postinfecţioasă asigură protectie pentru toate serotipurile virusurilor
e) [x] Formează imunitate specifică de serovariantă
---------------------------------------------------------------------
578) Despre virusul gripal de tip C se poate afirma:
a) [x] Sursa infecţiei este în exclusivitate omul
b) [ ] Sursa infecţiei o constituie diverse specii de animale
c) [x] Include un singur serotip
d) [ ] Include mai multe serotipuri
e) [x] Posedă genom fragmentat
---------------------------------------------------------------------
42
579) Despre virusul rabiei se poate afirma:
a) [x] Cauzează encefalită acută
b) [ ] Se multiplică difuz în sistemul nervos central
c) [x] Se multiplică predominant în cornul Ammon
d) [x] Se multiplică în epiteliul glandelor salivare
e) [x] Se mai numeşte virus de stradă
---------------------------------------------------------------------
580) Virusul rabic fix se caracterizează prin următoarele particularităţi:
a) [x] Incubaţia fixă 5-7 zile
b) [ ] Incubaţia fixă 2-3 luni
c) [x] Se transmite numai pe cale intracerebrală
d) [ ] Se transmite numai prin muşcătură
e) [x] Este utilizat ca tulpină vaccinală
---------------------------------------------------------------------
581) Pentru corpusculii Babeş-Negri este caracteristic:
a) [ ] Se depistează în orice zonă a SNC
b) [x] Se depistează în neuronii din cornul Ammon
c) [ ] Se determină prin metoda de colorare Giemsa
d) [ ] Sunt incluzii intranucleare
e) [x] Sunt incluzii citoplasmatice
---------------------------------------------------------------------
582) Virusul hepatitei A se caracterizează prin:
a) [ ] Posedă reverstranscriptază
b) [x] Se transmite prin mecanismul fecalo-oral
c) [ ] Se transmite parenteral
d) [ ] Cauzează sindromul diareic la copii
e) [x] În majoritatea cazurilor infecţia evoluează asimptomatic
---------------------------------------------------------------------
gripale
583) Virusul rubeolic se caracterizează prin:
a) [ ] Se transmite prin vectori
b) [x] Se contractează pe cale respiratorie
c) [x] Se transmite pe cale verticală
d) [x] Cauzează malformaţii congenitale
e) [ ] Infecţia poate fi reprodusă la cobai
---------------------------------------------------------------------
584) Rubeola este o boală caracterizată prin:
a) [x] Exantem micromacular
b) [x] Inflamaţia ganglionilor limfatici occipitali
c) [x] Manifestări catarale respiratorii
d) [x] Anomalii fetale
17.12.2020, 19:55
Pagina 5 din 21e) [ ] Hepatosplenomegalie
---------------------------------------------------------------------
585) Virusuri ADN-genome cu rol în oncogeneză se referă la familiile:
a) [x] Herpesviridae
b) [ ] Picornaviridae
c) [x] Hepadnaviridae
d) [x] Papovaviridae
e) [x] Adenoviridae
43
---------------------------------------------------------------------
586) Virusuri cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
a) [ ] Virusul herpes simplex 1
b) [x] Virusul herpes simplex 2
c) [x] Virusul Epstein - Barr
d) [ ] Virusul varicelos
e) [x] Virusul citomegalic
---------------------------------------------------------------------
587) Virusul HIV se caracterizează prin:
a) [x] Are genom ARN monocatenar
b) [ ] Genomul conţine ADN dublucatenar
c) [x] Conţine reverstranscriptază
d) [x] Determină sindromul imunodeficienţei dobândite
e) [ ] Determină mononucleoza infecţioasă
---------------------------------------------------------------------
588) Virusuri hepatitice cu genom ARN sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
589) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral sunt:
a) [x] VHA
b) [ ] VHB
c) [ ] VHC
d) [ ] VHD
e) [x] VHE
---------------------------------------------------------------------
590) Agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [x] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
591) Pe cale sexuală se transmit virusurile:
a) [ ] Herpes simplex 1
b) [x] Herpes simplex 2
c) [x] HIV
d) [ ] Hepatitei A
e) [x] Hepatitei B
---------------------------------------------------------------------
592) Virusurile hepatitice cu
mecanismul de transmitere vertical sunt:
a) [ ] VHA
b) [x] VHB
c) [ ] VHC
d) [x] VHD
e) [ ] VHE
---------------------------------------------------------------------
593) Cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C
44
sunt:
a) [ ] Enterocolita acută
17.12.2020, 19:55
Pagina 6 din 21b) [ ] Disbioza
c) [x] Ciroza hepatică
d) [x] Cancer al ficatului
e) [x] Cronicizarea
---------------------------------------------------------------------
594) Serodiagnosticul hepatitelor virale se realizează prin
a) [ ] Ag HBa
b) [x] Anti - HBs
c) [ ] Ag HBd
d) [x] Anti - HBc
e) [x] Anti - HBe
---------------------------------------------------------------------
595) În
depistarea în ser a:
diagnosticul hepatitelor virale se utilizează testele biochimice:
a) [x] Dozarea alaninaminotransferazei (ALT)
b) [x] Dozarea aspartataminotransferazei (AST)
c) [x] Concentraţia bilirubinei în sânge şi urină
d) [ ] Determinarea concentraţiei de uree în sânge
e) [ ] Concentraţia glucozei în urină
---------------------------------------------------------------------
596) În
diagnosticul oreionului se examinează următoarele prelevate:
a) [ ] Sputa
b) [x] Saliva
c) [x] Lichidul cefalorahidian
d) [ ] Materiile fecale
e) [x] Urina
---------------------------------------------------------------------
597) În
profilaxia şi tratamentul rujeolei se utilizează:
a) [ ] Vaccin inactivat
b) [ ] Ser hiperimun heterolog
c) [x] Imunoglobulină umană standardă
d) [x] Vaccin viu atenuat
e) [ ] Vacinul TABTe
---------------------------------------------------------------------
598) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Varicela
c) [x] Herpes genital
d) [x] Mononucleoza infecţioasă
e) [ ] Rubeola
---------------------------------------------------------------------
599) Virusurile herpetice cauzează:
a) [ ] Variola
b) [x] Zona-Zoster
45
c) [x] Citomegalie
d) [ ] Rubeola
e) [x] Carcinom nasofaringean
---------------------------------------------------------------------
600) Virusul herpetic tip
3 (VZV) cauzează:
a) [ ] Variola
b) [ ] Herpes genital
c) [x] Varicela
d) [ ] Mononucleoza infecţioasă
e) [x] Herpes zoster
17.12.2020, 19:55
Pagina 7 din 21COMPLEMENT SIMPLU
1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:
• om (câine, porc)
2. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae:
•Enterovirus (polio, coxackie, ECHO)
•Rhinovirus
•Virusul Hepatitei A (HAV)
3. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:
•neutralizare (RN)
•fixarea complementului
• inhibitia hemaglutinarii
•hemaglutinarea indirecta
•teste imunofluorescente indirecte (RIF)
*reactia de latex aglutinare (RLA)
*reactia de inhibare a hemaglutinarii/hemadsorbtiei (RIHA/RIHAd)
● RFC, RIFI, ELISA(AIE/RIE), RHAI,ARI,Western-Blot,PCR (hibridizarea dupa
amplificare)
● Semnificatia diagnostica a testului serologic prezinta trecerea titrului Ac de la 0 la pozitiv
(seroconversie,primo-infectie) sau cresterea titrului Ac de cel putin 4 ori in cursul
infectiei.
4. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de găină:
(hz cn uitativa daca e cv familir pt voi)
• Herpes simplex virus tip 1 (HSV-1) si Herpes simplex virus tip 2 (HSV-2)---se cultiva: Ouă
embrionate de găină (pe membrana chorioalantoică produc pustule – pocks-uri), pe langa
pustule mai pot aparea hemoragii pe MCA.
• Moartea embrionului
• Acumulare HA(hemaglutinine) in lichide – Reactia de HA (Hemaglutinare)
5. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:
• Virusul gripal A: Compus din 8 segmente de ARN-, care codifică 11 proteine (HA, NA,
NP, PA, PB1, PB1-F2, PB2, M1, M2, NS1, NS2 (NEP)
6. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN:
•HBV (virusul hepatitei B)
•
7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:
• HIV-SIDA
8. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă: (TOTI)
• Virusul hepatitei D (HDV)
9. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute: (phd toti)
46
•herpes
•rabia (Toga virusuri)
ADAUGATI
10. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular: (uitativa toti)
PROVIRUS (nu stiu a cui e)
• HBV
• HIV
• Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
• Varicellovirus (VZV)
• Cytomegalovirus (CMV )
• Roseolovirus (HHV-6/7)
• Lymphocryptovirus (EBV)
17.12.2020, 19:55
Pagina 8 din 21• Rhadinovirus (HHV-8)
•
11. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):
• Alphaherpesvirinae
12. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:
•Virusul Epstein-Barr (EBV)
13. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:
• CD4+
• Macrofage, celule dendritice, celulele microgliei
14. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:
• Virusul gripal A
Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Anticorpii anti-HA:
- Inhibă fixarea virusului pe celula-ţintă
- Inhibă hemaglutinarea
15. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este obligatorie: (la mn in
prezentare nu e , uitativa daca e familiar)
• Retrovirus
16. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:
• Linii continue de celule
17. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50 subcultivări:
• Culturi diploide
18. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:
• Culturi primare (primar tripsinizate)
19. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de ARN-
mesager: (TOTI)!!!!! ADAUGATI
• Virusuri cu genom de sens - (negativ/invers):
• HDV
20.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-
mesager: (TOTI) Virusul gripal A
• Virusuri cu genom de sen + (pozitiv/direct):
• Poliovirus, Coxsackie, Echo,Rhino
• HAV
• HCV
• HEV
•
21. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:
47
•Hepeviridae
22. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:
•Picornaviridae
23. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B:
•Hepadnaviridae
24. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C:
•Flaviviridae
25. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A:
•15-50 zile (30 zile in mediu)
26. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B:
•30-180 zile (10 saptamini)
27. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:
• CD4+
28. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:
• CD4 si coreceptori CCR5/CXCR4
29. Selectați denumirea unității structurale a unui virus:
•Capsida???
• Virion
30. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul celulei
gazdă:
17.12.2020, 19:55
Pagina 9 din 21• Provirus
• Inmugurire,
• liza celulei,
• exocitoza
33. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV:
• P24/ Gp120
34. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV:
• Gp41
35. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice:
• genomul viral – ADNd.c., constituit din 80-100 gene
36. Selectati gena specifică genomului HIV:
• nef, vif, vpr, vpu
• Env/Gag
37. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:
• gp120 de receptorul CD4
38. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției HIV:
• ELISA (detectare Agp24)
• PCR (detectare ARN plasmatic/ADNv
39.Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:
• Înmugurire la nivel de MCP,cu inserare gp virale gp120 si gp41
40. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața lor a
Ag Paul-Bunnell: (lera cnc)
•virusul Epstein-Barr (EBV)
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:
• MP si M (cristiana noi am rsp in baza la doc verfica!)
2. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:
• Neuroaminidaza , revers-transcriptaza , polimeraza , integraze ,proteaze , hemaglutinina
48
3. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:
• STRUCTURA ANTIGENICĂ a virusului gripal A
Ag interne NP şi M, specifice de tip (A,B,C)
Ag externe HA şi NA, specifice de subtip şi de variantă
4. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:
• Virusul gripal A se întâlneşte la om şi animale: porc, cal, păsări, foci, balene, etc.
• Compus din 8 segmente de ARN-, care codifică 11 proteine (HA, NA, NP, PA, PB1, PB1-
F2, PB2, M1, M2, NS1, NS2 (NEP)
• VARIAŢII ANTIGENICE ALE VIRUSURILOR GRIPALE TIPUL A
Variaţii Ag minore – drift (mutaţii punctiforme, modifică câţiva AA din HA, NA sau
alte proteine virale) cu aparitia unor tulpini/varietăţi de subtipuri. Mutațiile sunt cauzate
de ARN-polimeraza virală (nu are capacitate de corecție). Provoacă epidemii fiecare 3-4
ani, caracteristic pentru tipurile A şi B
Variaţii Ag majore – shift (recombinaţii genetice, schimbarea completă a unui sau
câtorva segmente genomice –HA, NA, P, M, etc. Determina modificări importante,
17.12.2020, 19:55
Pagina 10 din 21aparitia subtipurilor noi - provoacă pandemii
*Amantadina este eficienta
5. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:
• Vaccinuri inactivate: conţin 2 tulpini de virus A (H1N1 şi H3N2) şi o tulpină B, cultivate
in ovo şi inactivate cu beta-propiolacton. Inoculare i/m, s/c; Ig G persistă 5-6 luni.
• Vaccinuri vii atenuate. Tulpinile sunt cultivate in ovo la 25 C, atenuate prin pasaje
multiple. Administrare intranazală prin aerozol, imunitate locală (sIg A).
• Vaccinuri subunitare, constituite din HA virale
• În curs de cercetare – vaccinuri vii/subunitare recombinante, vaccinuri polinucleotidice.
6.Selectati caracterele specific virusului gripal tipul A:
• Are multe serotipuri
• Sursa de infectie: animale,pasari
• Formeaza imunitate serovar-specifica
7. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B:
• Specific-om,foci
• Beta influenza virus a provocat doar epidemii regionale/locale
* Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul C:
1)Sursa-omul
2)Un serovarinat
3)Genom fragmentat
8. Selectați caracterele specifice virusului rabic:
• Provoaca encefalita acuta,in general se inmulteste in cornul amonic,se inmulteste in
epiteliul glandelor salivare,se numeste virus de strada.
9. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei epidemice:
• Paramyxovirus,gen-rubula virus
• Glicoproteina-HN,F
• Genomul reprezinta ARN nesegmentat (+transcriptaza)
10. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri:
• Apar in infectia cu virusul Rabic (RHABDO virus)
• APARE IN NEURONII CORNULUI AMMON
• Incluzii citoplasmatice virale specifice
11. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:
Markerii virali în cursul maladiei:
• HAV (Ag viral) (mase fecale, sânge) în ultimele 2 săptămâni de incubaţie
49
şi câteva zile de la apariţia icterului
• IgM anti-HAV – depistate de la debutul fazei icterice, titru maxim peste
o săptămână şi dispar după 8-12 săptămâni. • IgG anti-HAV – persistă toată viaţa.
• ARN viral (în mase fecale, sânge, hepatocite).
•Incubaţia – 30 zile (15 – 50 zile)
•Forme clinice – forme asimptomatice (90%), forme benigne (1-2 săpt.), rareori – forme grave,
fulminante.
•Lipsa cronicizării!
•Rezistenţă: totală la 60*C – 1 oră, parţială - 12 ore, rezistă la % de clor uzuale.
•Inactivat de formol, beta-propiolacton, UV, hipoclorit de sodiu.
•Se cunosc 7 genotipuri (om, maimuţe)
•Cultivarea : Marmozete, cimpanzei, Celule de hepatocarcinom uman; Celule diploide umane;
Celule din rinichi de maimuţă
•Receptorul celular – mucina (GP membranar). ECP nu provoacă
•Sursă şi rezervor de infecţie – omul bolnav
•Mecanismul de transmitere – fecal-oral (mâini murdare, alimentele, apa contaminate); cazuistic
– transfuzional
•HAV se multiplică în ţesutul limfoid intestinal şi citoplasma hepatocitelor. Se elimină cu masele
fecale după 2 săptămâni de la infectare, diminuează odată cu apariţia semnelor clinice. Viremia –
1-2 săptămâni.
•Hepatocitoliza este determinată de LT CD8, NK.
*Transmitere fecal-oral,infectia evolueaza asimptomatic
17.12.2020, 19:55
Pagina 11 din 2112. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic:
• Transmitere- calea respiratorie (picatura) , verticala
• Cauzeaza malformatii congenitale
13. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză
•Flaviviridae (virusul hepatitei C – HCV)
• Retroviridae
*Posibil HDV si Precis HBV (Hepadnaviridae)
• Herpesviridae
• Papovaviridae
• Adenoviridae
14. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în oncogeneză
• HBV (virusul hepatitei B) –(Hepadnaviridae)
• Herpesviridae
• Papovaviridae
• Adenoviridae
15. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:
• Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
• Varicellovirus (VZV)
• Cytomegalovirus (CMV )
• Roseolovirus (HHV-6/7)
• Lymphocryptovirus (EBV)
• Rhadinovirus (HHV-8)
• Ebstein-Barr
16. Selectați caracteristici ale virusului HIV:
• forma-sferica
• genom-2 molecule de ARN+ monocatenari, capacitate de integrare in nucleu sub forma de
ADN proviral
50
• enzime- reverstranscriptaza, integraza, proteaza
• capsida-icosaedrica
• supercapsida-lipidica cu GP virale inserate
17. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-oral:
•HAV (virusul hepatitei A)
•HEV (virusul hepatitei E)
18. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de infectare:
•HBV (virsului hepatitei B)
•HCV (virusul hepatitei C)
•HDV (virusul hepatitei D)
19. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:
•HBV
•HCV
•HDV
• Herpessimplex 2
• HIV
20. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală: (Completati virusurile
voastre!!!!!)
•HBV
•HCV
•HDV
• HSV2
17.12.2020, 19:55
Pagina 12 din 2121.Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:
•ciroză (20% cazuri)
•cancer.
• cronicizare
22. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane infectate:
CINETICA MARKERILOR
▪ Hepatita acută
-Ag HBs este primul marker depistat în ser după 1-3 luni de la contagiu, persistă 1-2 luni şi
dispare peste câteva săptămâni după normalizarea transaminazelor. Persistă la purtătorii cronici.
-Ag HBe apare imediat după HBs, marker de replicare virală, dispare înaintea Ag HBs.
-Ac anti-HBc (IgM) apar peste 2-4 săpt după Ag HBs.
-Ac anti-HBe apar după încetarea replicării virale, odata cu dispariţia Ag HBe. Marker de
pronostic favorabil.
-Ac anti-HBs apar peste 2-3 săptămâni după dispariţia Ag HBs (fereastră imunologică).
Neutralizanţi. Markeri ai vindecării. Lipsesc la purtătorii cronici.
Evoluţie favorabilă: dispariţia Ag HBs şi Ag HBe, apariţia succesivă a Ac anti-HBc, anti-HBe şi
anti-HBs.
▪ Hepatita fulminantă – prezenţa constantă a IgM anti-HBc în titru înalt.
▪ Hepatite cronice (evoluţie peste 6 luni).
▪ Hepatită cronică activă (persistenţa Ag HBs, Ag HBe şi Ac anti-HBc -
IgG).
▪ Hepatită cronică persistentă (Ag HBs, Ac anti-HBe, anti-HBc) -purtător cronic de Ag HBs.
(Reactivări sunt posibile, supraveghere necesară).
• Ag HBc, Ag HBe, Ag HBs,ADN polimeraza
23. Indicați familiile din care fac parte virusurile hepatitice:
•Virusul hepatitei A – HAV- (fam. Picornaviridae)
•Virusul hepatitei B – HBV- (fam. Hepadnaviridae)
51
•Virusul hepatitei C – HCV- (fam. Flaviviridae)
•Virusul hepatitei D – HDV - (neclasificat) da genul e Deltavirus
•Virusul hepatitei E – HEV - (fam. Hepeviridae)
• Virusul hepatitei G – HGV ???
24. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul pacientului:
• este primul marker depistat în ser după 1-3 luni de la contagiu, persistă 1-2 luni şi dispare peste
câteva săptămâni după normalizarea transaminazelor. Persistă la purtătorii cronici.
• Infectarea cu HBV
• hepatita crônica activa
• omul este purtator
• infectare cu HDV
25. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul pacientului:
• apare imediat după HBs, marker de replicare virală, dispare înaintea Ag HBs.
• Infectia cu HBV
• Marker de infectiozitate (replicare virala)
• Hepatita cronica activa
26. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul pacientului:
• apar peste 2-3 săptămâni după dispariţia Ag HBs (fereastră imunologică). Neutralizanţi.
Markeri ai vindecării. Lipsesc la purtătorii cronici.
Evoluţie favorabilă: dispariţia Ag HBs şi Ag HBe, apariţia succesivă a Ac anti-HBc, anti-HBe şi
anti-HBs.Determina fereasta imunilogica ,reprezinta markeri ai vindecarii prezent la vaccinati.
27. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul pacientului:
•(IgM) apar peste 2-4 săpt după Ag HBs.
• Infectarea cu HBV este in curs de vindecare,este prezenta hepatita cronica,pacientul-
purtator (igM-hepatita fulminanta)
17.12.2020, 19:55
Pagina 13 din 2128. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul
pacientului:
•apar după încetarea replicării virale, odata cu dispariţia Ag HBe. Marker de pronostic favorabil.
• Hepatita cronica persistenta,vindecare+/- , purtator +/- , apar dupa disparitia Ag
HBe, marker de pronostic favorabil, - incetarea replicarii virale.
29. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae:
• Virusul paragripal 1
• Virusul parotiditei epidemice
• Virusul rujeolei
• Virusul respirator sincitial
30. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul rujeolei:
• Imunoglubulina umana standarta
• Vaccin vio atenuat
31. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:
• Infecţia cu HSV -1 (Primo-infectia) :
Manifestari clinice:
1) Herpes Labial
2) Herpes Nazal
3) Gingivostomatita
4) Kerato-Conjunctivita
5) Eczema Herpeticum
52
6) Panaritiu Herpetic
7) Meningite, Meningo-encefalite
• Infecţia cu HSV -2
*Determina preponderent infectii genitale
1)Herpes Genital
2)Herpes Neonatal
3)Infectie congenitala
4)Cancer de col uterin si vulvar
*Varicela,mononucleoza infectioasa
32. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice
• Zona-Zoster
• Citomegalie
• Carcinom nasofaringian
33. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):
• Infecţia primară – varicela
• zoster oftalmic
• zoster motor
• encefalomielita.
34. Selectati enzimele specifice virusului HIV:
• reverstranscriptaza (P66)
• integraza(P31)
• proteaza(P9)
• ribonucleaza
35. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:
• gag
• env
• pol
36. Gena gag prezenta la HIV codeaza :
17.12.2020, 19:55
Pagina 14 din 21• poliproteina-precursor, clivata ulterior de catre proteaza virala si proteinele
structurale
interne (P24,P7,P17)
37. Gena pol prezenta la HIV codeaza:
• 3 enzime: RT(revers trancriptaza)(p66), integraza (p31), proteaza (p9)
38. Selectati grupele genomice ale HIV-1:
• M (11 subtipuri(A-K)) (main,major(
• O (outlier)
• N (new)
39. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:
• Limfocite TCD4+ (Th)-celule tinta
• Rezervor celular -CPA -Monocite, macrofage, celulele microgliei, celule dendritice
• Confirmare a nou-nascutilor de la mame HIV infectate
• Determinarea incarcaturii virale HIV
41. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:
• codificat de gena gag
• reapare in momentul evolutiei spre SIDA
• se detecteaza prin tehnici ELISA
• Anti - p24 apare la finele primo-infectiei
•
53
42. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:
• ARNv,Ag p24, RT,
43. Selectați caracterele specifice virusurilor:
• Structura celulara infectioase
• Genomul ADN/ARN
• Lipsite de metabolism,nu cresc,nu se divid, nu pot fi cultivati pe medii artificiale,rezistenti
la antibiotice
44. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate:
• celule de animale (culturi de celule)
• Ou embrionat de gaina
• Animale de laborator
45. Selectați etapele examenului virusologic:
• Izolarea virusului
• Evidentierea reproducerii virale
• Identificarea virusului
46. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule: (TOTI
URGENT!!!)
47. Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:
• Neuraminidaza (NA, N) N1 – N11
Tetramer, polipeptid unic
Funcţii :
Clivează legătura dintre acidul sialic şi glucidul alăturat (tratarea celulelor cu
neuraminidază impiedică infecţia celulei cu virus)
Ajută în prevenirea superinfecției celulelor deja infectate
Poate inactiva receptorii mucoproteici solubili din secrețiile respiratorii
Asigură detaşarea virionilor înmuguriţi prin eliminarea acidului sialic din receptorii
celulari
Anticorpii anti-NA limitează diseminarea virionilor
• Se cunosc 18 varietăţi de HA (H1-H18) şi 11 de NA (N1-N11), asociaţiile lor formează
subtipuri de virus A.
16 subtipuri de HA și 9 subtipuri de NA au fost identificate la păsări acvatice
H1, H3 și N1, N2 – la porci
H3, H7 și N7, N8 – la cai
H17N10 si H18N11 - identificate recent la lilieci
La om – H1, H2, H3 şi N1, N2 (H1N1; H2N2; H3N2)
17.12.2020, 19:55
Pagina 15 din 2148. Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A:
• Hemaglutinina (HA, H) H1 – H18
Trimer compus din 2 polipeptide HA1 şi HA2
HA1 – fixarea specifică a virionilor la receptori glicopeptidici membranari (inclusiv de
pe hematii, determinând hemaglutinarea), ce conţin acid N-acetilneuraminic/acid sialic
HA2 – fuziunea supercapsidei cu membrana celulei-gazdă
49. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A: (cristiana)
• H1N1
• H2N2
• H3N2
50. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată:
• Variaţii Ag majore – shift (recombinaţii genetice, schimbarea completă a unui sau câtorva
segmente genomice –HA, NA, P, M, etc. Determina modificări importante, aparitia
subtipurilor noi - provoacă pandemii VIRUSUL GRIPAL A
54
• HIV
51. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral:
•HEPATITA A
•HEPATITA E
52. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:
•HEPATITA B
•HEPATITA C
•HEPATITA D
53. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN:
•HAV
•HCV
•HDV
•HEV
(Toate inafara de virusul heptitei B)
54. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute:
•Ag HBs
•Ag HBe
•Anti HBc (IgM)
•Anti HBs
•Anti HBe
• ADN polimeraza
55. Selectați virusurile din familia Herpesviridae:
● Subfamilia Alphaherpesvirinae:
genul Simplexvirus (HSV-1, HSV-2)
genul Varicellovirus (VZV)
● Subfamilia Betaherpesvirinae:
genul Cytomegalovirus (CMV )
genul Roseolovirus (HHV-6/7)
● Subfamilia Gammaherpesvirinae:
genul Lymphocryptovirus (EBV)
genul Rhadinovirus (HHV-8)
56. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV):
• B-limfocite
• Epiteliu
57. Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV): (lera cnc)
17.12.2020, 19:55
Pagina 16 din 21• Epiteliu
• Monocite
• Limfocite
58. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV:
• Fam. Retrovirus
• Subfam. Orthoretroviridae
• Gen. Lentivirus
59. Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV:
• Capsida-icosaedrica
• Forma sferica
• 2 molecule ARN+
• ADR proviral
• Enzime: RT, integr, proteaza
• ARNt
55
• Supercapsida:
o Gp120
o Gp41
o P17
60. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV:
• Liza directa a celulelor infectate (ECP)
• Limfocitele T CD8+ (LTc) elimina T CD4+ infectate
• Apoptoza in urma stimularii antigenice a celulelor care au fost in contact cu Ag HIV
• Limfocite infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea si moartea limfocitelor
neinfectate (formarea sincitiilor)
• Hiperstimulare celulara cu dezvoltarea anergiei tisulare
COMPLEMENT SIMPLU
1. Numiți gazda naturală pentru virusul gripal C:om
2. Selectați virusurile incluse în familia Picornaviridae:Virusul hepatitei A
3. Alegeți reacția utilizată în diagnosticul serologic al virozelor:RIHA
4. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat
de găină: hemaglutinare
5. Numiți particularitatea genomului virusului gripal:ARN monocatenar
fragmentat
6. Selectați virusul hepatitic cu genom ADN:VHB
7. Alegeți agenţii subvirali ce cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:prionii
8. Selectați corpusculii virali defectivi, incapabili de replicare autonomă:VHD
17.12.2020, 19:55
Pagina 17 din 219. Alegeți virusurile ce cauzează encefalite acute:virus rabic(Togavirusuri)
10. Selectați virusul genomul cărui se poate integra în ADN-ul celular:vir. HIV
11. Selectați familia cărei aparține virusul Varicella-Zoster (VZV):Familia
Herpesviridae
12. Selectați virusul ce provoacă mononucleoza infecțioasă:Vir. Epstein-Barr
13. Numiți celulele "ţintă" pentru virusul HIV:cel limfocitare Th CD4
14. Selectați virusul cu proprietăți hemaglutinante:gripal
15. Numiți virusurile în replicarea cărora etapa de provirus este
obligatorie:retrovirus
16. Selectați culturile de celule care pot fi subcultivate nelimitat in vitro:linii
celulare
17. Selectați culturile de celule care pot rezista aproximativ 40-50
subcultivări:tulpini diploide
18. Selectați culturile de celule care rezistă doar câteva pasaje/subcultivări:culturi
primare
19. Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora nu poate realiza funcţia de
ARN-mesager:virusuri cu genom de sens –(invers/negativ)
20.Selectați denumirea virusurilor ARN-ul cărora poate realiza şi funcţia de ARN-
mesager: virusuri cu genom de sens +(direct/pozitiv)
21. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:Hepeviridae
22. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei A:Picornaviridae
23. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei B:Hepadnaviriadae
24. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei C:Flaviviridae
25. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală A:30 zile(15-50)
26. Indicați perioada de incubație pentru hepatita virală B:30-180(10 saptamani)
27. Selectați limfocitele ce servesc ca țintă pentru virusuli HIV:Limfocite Th
28. Selectați receptorul celular la care aderă virusul HIV:CD4
56
29. Selectați denumirea unității structurale a unui virus:virion
30. Alegeți denumirea pentru un virus/genomul viral integrat în cromozomul
celulei gazdă:provirus
31. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:înmugurire
explozie-liza
celulei
33. Selectati antigenul de suprafata al virusului HIV:Gp120
34. Selectati antigenul transmembranar al virusului HIV:Gp41
35. Indicați tipul genomului virusurilor herpetice:ADN d.c.
36. Selectati gena specifică genomului HIV:env/gag
37. Ataşarea virusului HIV la celula-gazdă se realizeaza prin intermediul:Gp 120-
CD4
38. Selectați investigația utilizată pentru depistarea (screening-ul) infecției
HIV:Detectare Agp24(ELISA)/detectare ARN plasmatic sau ADNv(PCR)
39.Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:înmugurire la
nivel MCP,cu înserare gp virale gp120 si gp41
40. Selectați virusul care afectează limfocitele B, determinând apariția pe suprafața
lor a Ag Paul-Bunnell:virusul Epstein-Barr
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Selectați antigenele specifice de tip (A, B, C) ale virusurilor gripale:NP si M
2. Selectați echipamentul enzimatic al virionilor:neuroaminidaza,revers-
transcriptaza,polimeraza,integraze,proteaze,hemaglutinina
3. Selectați antigenele specifice de subtip ale virusului gripal A:H ,N
4. Alegeți caracterele specifice virusului gripal A:Variații antigenice
minore(drift),majore(shift),amantadina este eficientă
17.12.2020, 19:55
Pagina 18 din 215. Enumerați tipurile de vaccinuri gripale:inactivate,vii atenuate,subunitare(HA
vir),
6. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul A:are multe
serotipuri;sursa de infect – animale,pasari;formeaza o imunitare serovar-
specifica
7. Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul B:specific –
om,foci,betainfluenzavirus,a provocat doar epidemii regionale/locale,
Selectați caracterele specifice virusului gripal tipul C:sursa-omul,un
serovariant,genom fragmentat.
8. Selectați caracterele specifice virusului rabic:provoaca encefalită acuta,in
general se inmulteste in cornul amonic(?),se inmulteste in epiteliul glandelor
salivare,se numeste virus de strada
9. Selectați caracterele specifice virusului parotiditei
epidemice:paramyxovirus,gen.-rubulavirus,glicoprot – HN,F;genom-ARN-
nesemg.(+transpricptaza);
10. Selectați afirmațiile adevărate despre corpusculii Babeş-Negri:în neuronii
cornului Ammon,-incluzii citoplasmatice
11. Selectați caracterele specifice virusului hepatitei A:transmitere fecalo-
oral,infectia evolueaza asimptomatic,
12. Selectați caracterele specifice virusului rubeolic:transmitere-calea
respiratorie,verticala,cauzeaza malformatii congenitale,
13. Precizați familiile de virusuri cu rol în oncogeneză:Retroviridae + cele de mai
jos
57
14. Precizați familiile de virusuri cu genom ADN cu rol în
oncogeneză:Herpesviridae,Hapadnaviridae,Papovaviridae,Adenoviridae
15. Enumerați virusurile cu caracter oncogen din familia Herpesviridae:herpes
simplex 2,Ebstein-Barr,citomegalovirus
16. Selectați caracteristici ale virusului HIV:genom-ARN monocatenar,are
reverstranscriptaza,determina sindromul imunodeficienții dobandite(SIDA)
17. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul de infectare fecalo-
oral:VHA,VHE
18. Selectați agenţii cauzali ai hepatitelor virale cu mecanismul parenteral de
infectare:VHB,VHC,VHD
19. Selectați virusurile care se transmit pe cale sexuală:Herp.simplex 2,HIV,VHB
20. Selectați virusurile care pot fi transmise pe cale verticală:VHB,VHD
21.Enumerați cele mai frecvente consecinţe ale hepatitei virale C:ciroza
hepatica,cancer ficat,cronicizarea.
22. Specificați markerii virusului HBV depistați in serul unei persoane
infectate:Ag HBc,Ag Hbe,Ag HBs,ADN polimeraza
23. Indicați familiile din care fac parte virusurile
hepatitice:Picornaviridae,Hepadnaviridae,Flaviviridae,Hepeviridae
24. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBs în serul
pacientului:infectarea cu VHB,hepatita cronica activa,omul este
purtator,infectare cu VHD
25. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ag HBe în serul
pacientului:infectia cu HBV,martor de infecțiozitate(replicare virala),hepatita
cronica activa
26. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBs în serul
pacientului:apar peste 2-3 sapt dupa disparitia Ag HBs,determina fereastra
imunologică,markeri ai videcarii,lipsesc la purtatori cronici,prezent la
vaccinati.
27. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral IgG anti-HBc în serul
pacientului:infectarea cu VHB,este in curs de vindecare,este prezenta hepatita
cronică,pacientul-purtator (igM-hepatita fulminanta)
17.12.2020, 19:55
Pagina 19 din 2128. Alegeți ce poate să indice prezența markerului viral Ac anti-HBe în serul
pacientului:hepatita cronica persistenta,vindecare +/-,purtător +/-,apar dupa
disparitia Ag Hbe,marker de pronostic favorabil.-incetarea replicarii virale.
29. Enumerați virusurile din familia Paramyxoviridae:vir.paragripal
1,3;vir.paragripal 2,4,parotiditei epidemice;vir.rujeolei;vir.respirator sincițial.
30. Selectați preparate biologice utilizate în profilaxia şi tratamentul
rujeolei:imunoglobulina umana standarta,vaccin viu atenuat.
31. Enumerați infecțiile provocate de virusurile herpetice:varicela,herpes
genital,mononucleoza infectioasa
32. Selectați patologiile cauzate de virusurile herpetice:Zona-
Zoster,Citomegalie,Carcinom nasofaringian
33. Selectați infecțiile cauzate de virusul herpetic tip 3 (VZV):Varicela,Herpes
Zoster
34. Selectati enzimele specifice virusului
HIV:reverstranscriptaza(p66),ribonucleaza,integraza(p31),proteza(p9)
35. Selectati gene structurale specifice genomului HIV:gena env,gena gag,pol(?)
36. Gena gag prezenta la HIV codeaza : codifică o poliproteina-precursor,
clivata ulterior de catre proteaza virala in proteinele structurale interne (p24,
58
p7 şi p17)
37. Gena pol prezenta la HIV codeaza: codifică 3 enzime: RT (p66), integraza
(p31), proteaza (p9)
38. Selectati grupele genomice ale HIV-1:M (main, major), O (outlier) şi N
(new)
39. Selectati celulele tinta si rezervorul celular pentru HIV:Cel.țintă – Limf.
TCD4+(Th),rezervor celular – CPA(monocite/macrofage tisulare,cel.
Microgliei,cel. dendritice
determinarea încărcaturii virale HIV,pentru confirmarea infectiei cu HIV a
nou-nascuților de la mame HIV infectate
41. Selectati expresiile corecte despre Ag p24 al virusului HIV:CA,a
capsidei,majoră,prot. Structurala Internă,gena gag;anti – p24 apare la finele
primoinfecției;detectarea Ag p24 –diagnostic HIV la primoinfectie;
42. Replicarea HIV este detectată prin evidenţierea:Ag p24,RT, ARNv
43. Selectați caracterele specifice virusurilor:str. Acel. Intecțioase;Genomul –
ADN/ARN,lipsite de metabolism,nu cresc,nu se divid,nu pot fi cultivati pe
medii artificiale,rezistenti la antibe.
44. Pentru cultivarea virusurilor în laborator pot fi utilizate: culturi de celule,ou
embrionat de gaina,animale de laborator.
45. Selectați etapele examenului virusologic: izolarea vir,evidențierea
reproducerii virale,identificarea virusului.
46. Indicați modificările produce de virusuri la cultivarea lor pe culturi de celule:
47. Selectați proprietățile neuraminidazei virusului gripal tipul A:ajuta la
prevenirea superinfectie cel;poate inactiva receptori mucoproteici
dolubili,asigura detasarea virionilor inmuguriti.
48. Selectați proprietățile hemaglutininei virusului gripal tipul A: fixarea specifica
a virionilor la receptori glicoproteici membranari,ce contin acid N-
acetilneuraminic/a sialic;fuziunea supercapsidei cu membrana cel-gazda.
49. Indicați subtipurile umane ale virusului gripal tipul A: H1N1,H2N2,H3N2
50. Selectați virusurile ce manifestă variabilitate antigenică pronunțată: virus
gripal A,HIV
51. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere fecal-oral: VHA,VHE
17.12.2020, 19:55
Pagina 20 din 2152. Selectați hepatitele virale cu mecanismul de transmitere parenteral:
VHB,VHC,VHD
53. Selectați virusurile hepatitice cu genom ARN: VHA,VHC,VHD,VHE
54. Indicați markerii virali serici ai hepatitei virale B acute: Ag :
HBs,HBc,Hbe,ADN pol
55. Selectați virusurile din familia Herpesviridae: Simplex
1,2,Varicellovirus,Cytomegalovirus,Roseolovirus,Lymphocryptovirus(EBV),R
hadinovirus
56. Indicați celulele-țintă pentru virusul Epstein-Barr (EBV): b-lympo,epitelia
57. Indicați celulele-țintă pentru virusul citomegalic (CMV):
monocit,lymohocit,epitelia
58. Selectați categoriile taxonomive ale virusurilor HIV: fam. Retrovirus,subfam.
Orthoretrovirinae,Gen. Lentivirus
59. Indicați proprietățile morfo-structurale ale virusurilor HIV: forma
sferica,doua molec ARN+ -ADR proviral,enzime RT,inegr,proteaza,2 molec
ARNt,capsida –icosaedrica,supercapsida –MCP + GP virale inserate
59
60. Indicați mecanismele distrugerii limfocitelot TCD4 în cursul infecției cu HIV: -
- Liza directă a celulelor infectate (ECP)
- Limfocitele T CD8 (LTc) elimină limfocitele T CD4 infectate
- Apoptoză în urma stimulării antigenice a celulelor care au fost în contact
cu Ag HIV
- Limfocitele infectate, acoperite cu gp120 pot provoca fixarea, fuziunea şi
moartea limfocitelor neinfectate (formarea sincitiilor)
- Hiperstimulare celulară cu dezvoltarea anergiei celulare
Totalizarea nr. 1 „Cocii piogeni. Infectii zooantroponoze , aerogene, anaerobe clostridiene.
Complement simplu
1. S. saprophyticus mai frecvent cauzează:
A. Cistită la femei de vărstă înaintată
B.! Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. Impetigo
2. Pentru izolarea S. aureus este necesar următorul mediu de cultură:
A. Geloză hepatică
B. ! Geloză hiperclorurată cu lapte şi ou
C. Mediul lichid cu glicerină şi cartof
D. Mediul Wilson-Blair
E. Bulionul biliat
3. Habitat natural al S. aureus este:
A. ! Cavitatea nazală
B. Orofaringele
C. Laringele
D. Jejunul
E. Toate de mai sus
4. Posedă proteina A :
A. ! S. aureus
B. S. agalactiae
C. S.epidermidis
D. S. saprophyticus
E. S. pneumoniae
5. Formează colonii S, medii, bombate, opace, pigmentate pe medii speciale:
A. ! S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. B. anthracis
E S. pneumoniae
6. Posedă toxină exfoliativă
A. S. epidermidis
B. ! S. aureus
C. S. pyogenes
D. S. pneumoniae
E S. saprophyticus
7. Este un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii rinofaringiene:
A. ! S. aureus
B. S. pneumoniae
C. C. diphtheriae
D. M. tuberculosis
E. E. coli
8. Streptolizinele, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. Determină eritemul tegumentelor
B. ! Posedă efect antifagocitar
C. Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
D. Deteriorează membranele celulare
E. Posedă acţiune fibrinolitică
9. Fimbriile, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
B. Posedă efect antifagocitar
C. ! Funcţionează ca liganzi la receptorii celulari
10. Streptokinaza, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
E. ! Posedă acţiune fibrinolitică
11. Eritrotoxina, ca factor de patogenitate al S. pyogenes, realizează următoarea acţiune:
A. ! Determină eritemul tegumentelor
12. Formează colonii β- hemolitice, mici, transparente:
A. S. aureus
B. B. anthracis
C. Y. pestis
D.! S. pyogenes
E. N. meningitidis
13. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:
A. Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. ! Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
14. Aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa -hemolitici:
A. ! Zonă de hemoliză incompletă, verzuie, periferia slab conturată
B. Hemoliză incompletă, cafenie, slab conturată
C. Hemoliză clară, completă, cu periferia bine definită
D. Zona de hemoliză lipseşte
E. Zonă de hemoliză verzuie, clară, bine conturată
15. În etiologia scarlatinei este implicat S. pyogenes, producător de toxină:
A. Exfoliativă
B. Enterotoxină
C. Streptodornază
D. ! Eritrotoxină
E. Streptolizină
16. Meningococii se transmit prin:
A. ! Picături Pflugge
B. Aerosoli generaţi în instalaţiile de condiţionare a aerului
C. Praf
D. Alimente contaminate
E. Apa contaminată
17. N. meningitidis cultivă optimal pe mediul:
A. Geloză peptonată la 37oC
B. Geloză –ser la 22oC
C. Geloză glucozată la 37oC
D. Geloză glucozată cu cisteină la 37o
E. ! Geloză ser la 37oC
18. Gonococii pot fi cultivaţi în următoarele condiţii:
A. Geloză-sânge la 37oC
B. ! Geloză ser la 37oC în atmosferă cu 5-10% CO2
C. Geloză ser la 28oC în atmosferă cu 5-10% CO2
D. Geloză cu lapte şi ou la 37oC
E. Bulion glucozat la 37oC
19. N. gonorrhoeae fermentează următoarele glucide:
A. Glucoza şi maltoza cu formare de acid
B. Glucoza cu formare de acid şi gaz
C. ! Glucoza cu formare de acid
D. Glucoza şi maltoza cu acid şi gaz
E. Glucoza, maltoza şi manitolul cu acid.
20. N. gonorrhoeae posedă următorul factor de patogenitate:
A. Lizindecarboxilaza
B. Hemolizine
C. ! Fimbrii
D. Proteina A
E. Lecitinaza
21. N. meningitidis posedă tropism accentruat faţă de epiteliul:
A Cilindric uretral
B Cilindric al colului uterin
C Enterocite
D ! Nazo-faringian
E Conjunctival
22. N. meningitidis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hemolizine
B. Citotoxina traheala
C. ! Fimbrii
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
A. ! Endotoxina lipopolizaharidică
B. Ureaza
C. Hemolizine
D. ADN-aza
E. Lecitinaza
24. Este fragil în mediul ambiant şi pretenţios la mediile de cultură:
A. S. pyogenes
B. C. burneti
C. Y. pestis
D. S. aureus
E. ! N. gonorrhoeae
A. Ureaza
B. Hemolizinele
C. ADN-aza
D. ! Capsula polizaharidică
E. Lecitinaza
26. Manifestă tropism pronunţat faţă de epiteliul cilindric:
A. N. meningitidis
B. B. catarrhalis
C. ! N. gonorrhoeae
D. S. pyogenes
E. S. pneumoniae
27. O nouă reinfecţie după vindecare este posibilă:
A. Meningită meningococică
B. ! Gonoree
C. Pestă
D. Tularemie
E. Tusea convulsivă
28.Habitatul natural al B. bovis sunt:
A. ! Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
29. Habitatul natural al B. suis sunt:
A. Bovinele
B. ! Porcinele
C. Felinele
D. Ovinele
E. Omul
30. În diagnosticul brucelozei este indicată reacţia alergică intradermică:
A. Dick
B. Schultz-Charlton
C. Schick
D. ! Burnet
E. Mantoux
31. Intradermoreacţia Burnet determină hipersensibilitatea de tip IV în:
A. Scarlatină
B. ! Bruceloză
C. Tuberculoză
D. Dizenterie
E. Tusea convulsivă
32. Ca mediu electiv pentru cultivarea brucelelor este utilizat:

A. ! Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Francis
E. Mc Koy
33. Hemocultura în diagnosticul brucelozei se obţine timp de:
A. 18 – 24 ore
B. 48 – 72 ore
C. 5 – 7 zile
D. 2 – 3 săptămâni
E. ! 4- 6 săptămâni
34. Habitatul natural al B. melitensis sunt:
A. Bovinele
B. Porcinele
C. Felinele
D. ! Ovinele
E. Omul
35. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. ! McCoy
36. Pentru cultivarea F. tularensis se utilizează următorul mediul de cultură electiv:
A. Bulion hepatic
B. Bulion biliat
C. Bulion glucozat
D. Geloză-sânge
E. ! Francis
37. Metoda de preferinţă în diagnosticul tularemiei pentru majoritatea laboratoarelor este:
A. Microscopică
B. ! Bacteriologică
C. Biologică
D. Serologică
E. Alergică
38. În serodiagnosticul tularemiei se foloseşte reacţia:
A. Widal
B. ! De aglutinare
C. De tip Huddleson
D. Hemaglutinare
E. Inhibare a hemaglutinării
39. În diagnosticul tularemiei titrul semnificativ diagnostic al anticorpilor în RA este:
A. 1 : 10
B. ! 1 : 80
C. 1 : 160
D. 1 : 640
E. 1 : 1280
40. Manifestările clinice variază în dependenţă de poarta de intrare. Predomină forma ulcero-
ganglionară. De numit infecţia.
A. Bruceloza
B. ! Tularemia
C. Antraxul
D. Leptospirozele
E. Infecţii stafilococice
41. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat:
A. S. pyogenes
B. ! B. anthracis
C. M. tuberculosis
D. B. abortus
E. Y. pestis
42. B. anthracis face parte din familia:
A. Clostridiaceae
B. ! Bacillaceae
C. Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
43. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. ! Edematogen
E. Exfoliativ
44. Toxina B. anthracis posedă efect:
A. Antifagocitar
B. Anticomplement
C. Eritrogen
D. Exfoliativ
E. ! Letal
45. Fixarea toxinei B. anthracis de celulele eucariote se realizează prin:
A. ! Antigenul protector
B. Antigenul polizaharidic
C. Fimbrii
D. Glicocalix
E. Antigenul O somatic
46. Fenomenul “colierului de perle” este obținut prin cultivarea B. anthracis pe mediu de cultură cu:
A. Ristomicină
B. Nistatină
C. Polimixină
D. ! Penicilină
E. Vancomicină
47. Cea mai frecventă formă clinică a antraxului este:
A. Antraxul pulmonar
B. ! Antraxul cutanat
C. Antraxul digestiv
D. Meningoencefalita cărbunoasă
E. Forma bubonică
48. În frotiuri preparate din prelevate de la pacient şi colorate Gram, pentru B. anthracis este
caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. ! Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
49. În frotiuri preparate din cultură pură şi colorate Gram, pentru B. anthracis este caracteristic:
A. Streptobacterii nesporulate, acapsulate, gramnegative
B. Streptobacterii nesporulate, capsulate, gramnegative
C. Streptobacili nesporulaţi, capsulaţi, grampozitivi
D. ! Streptobacili sporulați, grampozitivi
E. Streptobacili sporulați, gramnegativi
50. Parazitează la diverse specii de rozătoare în focare naturale şi se cultivă la temperaturi joase (26
– 28 grade C):
A. B. anthracis
B. ! Y. pestis
C. B. pertussis
D. B. melitensis
E. F. tularensis
51. Se manifestă preponderent forma bubonică sau pulmonară în:
A. Bruceloză
B. Tularemie
C. Antrax
D. ! Pestă
E. Infecţii stafilococice
52. Sporogeneza este caracteristică pentru:
A. N. meningitidis
B. ! B. anthracis
C. B. melitensis
D. F. tularensis
E. C. diphtheriae
53. Formează colonii mari, rugoase, nehemolitice, cu margini neregulate (cap de meduză):
A. S. aureus
B. ! B. anthracis
C. N. meningitidis
D. Y. pestis
E. S. pneumoniae
54. Reacţia de precipitare inelară se efectuează în diagnosticul:
A. Brucelozei
B. Pestei
C. ! Antraxului
D. Scarlatinei
E. Febrei recurente
55. Y. pestis aparţine familiei:
A. Clostridiaceae
B. Bacillaceae
C. ! Enterobacteriaceae
D. Bacteroidaceae
E. Streptobacillaceae
56. Agentul pestei aparţine genului:
A. Escherichia
B. Bacillus
C. Francisella
D. ! Yersinia
E. Fusobacterium
57. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:
A. Streptococi gramnegativi
B. Streptobacili grampozitivi
C. Bastonaşe scurte, aranjate solitar, gramnegative
D. ! Bastonașe ovoide, gramnegative, colorate bipolar
E. Bastonaşe cu granulaţii de volutină bipolare, grampozitive
58. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:
A. 10 – 12 oC
B. Temperatura camerei
C. ! 26 – 28 oC
D. 37 oC
E. 43 oC
59. Formează colonii mari, cu centrul opac, periferia transparentă şi margini ondulate:
A. S. aureus
B. N. meningitidis
C. Y. pestis
D. ! B. pertussis
E. S. pneumoniae
60.Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar gravis, formează colonii
caracteristice:
A. Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. ! Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
61. Pe medii de cultură speciale corinebacteriile patogene, biovar mitis, formează colonii
caracteristice:
A. ! Negre, mici, lucioase, cu halou brun
B. Negre, mari, rugoase, cu halou brun
C. De dimensiuni medii, lucioase, roze
D. De dimensiuni medii, lucioase verzui
E. Surii, mari, lucioase
62. Despre C. diphtheriae se poate afirma:
A. Produce o enterotoxină
B. Determină enterocolite hemoragice
C. ! In evoluţia bolii poate fi afectat miocardul
D. Este izolat uzual în hemoculturi
E. Sursa infecţiei o constituie animalele
63.Agentul cauzal al difteriei are următorul factor de patogenitate:
A. Capsula
B. Endotoxina
C. ! Exotoxina
D. Pilii
E. Hemolizina
64. C. diphtheriae:
A. Creşte lent pe medii uzuale
B. Provoacă o toxiinfecţie gravă cu sindrom intestinal
C. ! Produce o exotoxină cu acţiune asupra miocardului şi suprarenalelor
D. Formează spori situaţi central, care nu deformează celula
E. Sunt mobili cu flageli peritrichi
65. Intradermoreacţia Schick pozitivă depistează receptivitatea la:
A. ! Difterie
B. Tuberculoză
C. Bruceloză
D. Tusea convulsivă
E. Scarlatină
66. Profilaxia specifică a difteriei la 5 – 7 ani se efectuează cu:
A. ADTP
B. ! ADT
C. AD
D. Ser antitoxic antidifteric
E. Vacinul TABTe
67. Pentru izolarea agentului cauzal al difteriei se utilizează mediul de cultură:
A. Lowenstein – Yensen
B. Geloză cu cazeină şi cărbune
C. ! Geloză-sânge cu telurit
D. Popescu
E. Kitt-Tarozzi
68. C. diphtheriae morfologic reprezintă:
A. Bastonaşe măciucate, dispuse în unghiuri?
B. Bastonașe ovoide colorate mai intens la extremități
C. Bastonaşe cu capete acuminate
D. Cocobacterii gramnegative
E. ! Bastonaşe grampozitive dispuse în palisade
69. In vitro toxigeneza C. diphtheriae se determină prin metoda:
A. Tinsdale
B. Loeffler
C. ! Eleck
D. Neisser
E. Schick
70. Pentru evidenţierea C. diphtheriae frotiul se colorează prin metoda:
A. Ziehl-Neelsen
B. Burri-Gins
C. Aujeszky
D. ! Loeffler
E. Giemsa
71. Doza minimală de antitoxine în serul sangvin, care asigură nereceptivitatea la difterie este:
A. 2,0 UA/ml
B. 1,0 UA/ml
C. 0,1 UA/ml
D. ! 0,01 UA/ml
E. 0,001 UA/ml
72. Bordetella pertussis este agentul cauzal al:
A. Toxiinfecţiilor alimentare
B. Parapertusei
C. ! Tusei convulsive
D. Scarlatinei
E. Reumatismului
73. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. ! Geloză cu cazeină şi cărbune
E. Loeffler
74. B. pertussis se cultivă pe mediul:
A. Klauberg
B. Geloză cu lapte şi ou
C. Ser coagulat
D. ! Bordet-Jengou
E. Loeffler
75. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. Hialuronidaza
B. ! Citotoxina traheală
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
76. B. pertussis posedă următorul factor de patogenitate:
A. ! Hemaglutinina filamentoasă
B. Plasmocoagulaza
C. Hemolizine
D. Fibrinolizină
E. Lecitinază
77. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. ! Exsudat rinofaringian
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. Lavaj bronşic
78. Agentul tusei convulsive se transmite:
A. Pe cale alimentară
B. Prin insecte-vectori
C. ! Aerogen prin picături Pflugge
D. Prin contact indirect
E. Vertical de la mamă la făt
79. Pentru diagnosticul bacteriologic al tusei convulsive se recoltează:
A. Lavaj bronşic
B. Sânge din vena cubitală
C. Sputa
D. Materii fecale
E. ! Picături Pflugge pe “plăci tuşite”
80.Pentru testarea sensibilităţii micobacteriilor la antibiotice este indicată metoda:
A. Diluţiilor succesive în medii lichide
B.! Diluţiilor succesive în medii solide
C. Difuzimetrică
D. Diluţiilor zecimale Appelmann
E. Difuzimetrică pe geloză-sînge
81. În diagnosticul tuberculozei este indicată intradermoreacţia:
A. Dick
B. Schultz - Charlton
C. Schick
D. Burnet
E. ! Mantoux
82. Intradermoreacţia Mantoux depistează starea de hipersensibilitate de tip întârziat în:
A. Scarlatină
B. Tusea convulsivă
C. Tularemie
D. ! Tuberculoză
E. Difterie
83. M. tuberculosis este un microorganism:
A. Facultativ anaerob
B. ! Strict aerob
C. Strict anaerob
D. Microaerofil
E Facultativ aerob
84. M. tuberculosis se evidenţiază microscopic prin colorarea:
A. Neisser
B. Burri-Gins
C. ! Ziehl-Neelsen
D. Loeffler
E. Giemse
85 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B.! Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
86 T. pallidum se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
F. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
G. Prin metoda Giemsa se colorează în albastru violet
H. Se colorează grampozitiv
I. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
J. ! Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
87 B. recurrentis se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
K. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
L. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
M. Se colorează grampozitiv
N. ! Conţin 4-8 spire mari, neregulate
O. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
88 B. recurrentis posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta B. Conţin până la 12 spire uniforme cu
distanţă egală între ele C. Se colorează grampozitiv
D. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
E. ! Prin metoda Giemsa se colorează în albastru-violet
89. L. interrogans se caracterizează prin următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. ! Posedă până la 18 spire mici, compact dispuse una de alta
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Se colorează grampozitiv
D. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
90 L. interrogans posedă următoarele particularităţi morfotinctoriale:
A. Conţin 4-8 spire mari, neregulate
B. Conţin până la 12 spire uniforme cu distanţă egală între ele
C. Prin metoda Giemsa se colorează în roz-liliachiu
D. ! Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal
E. Se colorează grampozitiv
91. Se identifică la nivel de serovariantă următoarea specie de spirochete:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. ! L. interrogans
E. L. biflexa
92. Prin căpuşe se transmite:
A. T. pallidum
B. ! B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
93. Prin păduchi se transmite:

A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. ! B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
94. Se cultivă bine pe medii de cultură:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. ! L. interrogans
E. L. biflexa
95. Se obţin culturi tisulare din următoarele specii de spirochete:
A. ! T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
96. În diagnosticul microbiologic al sifilisului secundar se examinează prelevate:
A. Punctat din ganglionii limfatici regionali
B.! Exudate din elementele eruptive cutanate
C. Exudate articulare
D. Serozităţi din şancru
E. Lichid cefalorahidian
97. Evoluează în 4 stadii:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta
C. ! Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
98. Pe cale alimentară se transmite:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. ! Leptospirozele
E. Febra recurenta endemica
99. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în următoarele prelevate:
A. ! Sânge în perioadele febrile
B. Sânge în perioadele afebrile
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exudate articulare
E. Exudate din elementele eruptive cutanate
100. Seroidentificarea culturilor de leptospire se face în reacţia:
A. Wassermann
B.! RAL
C. VDRL/ MAL
D. De imobilizare a leptospirelor
E. De şarjare leptospirelor cu trombocite
101. În metoda serologica de diagnostic a leptospirozelor se utilizeaza reactia:
A. Wassermann
B. ! RFC
C. MAL
D. RIL
E. R de sarjare a leptospirelor cu trombocite
102. Către clostridiile patogene neinvazive se referă:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. septicum
D. ! C. tetani
E. C. histolyticum
103. Catre clostridiile invazive se refera:
A. ! C.perfringens
B. C. tetani
C. C. novyi
D. C. tetani
E. C. histolyticum
104. Edem muscular gelatinos, necroză cauzează clostridiile:
A. C. perfringens
B.! C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
105. Necroza ţesuturilor cu acumulare de gaze şi scurgeri fetide din plagă cauzează:
A.! C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
106. Proteaze şi colagenaze foarte active, care pot determina autoamputarea membrelor
afectate,cauzează:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. ! C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
107. În locul multiplicării ţesutul muscular devine intens roşu însoţit de edem hemoragic în
gangrenă cauzată de:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. ! C. septicum
E. C. tetani
108. Formează spori centrali ovali,posedă capsulă, este imobilă:
A. ! C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
109. Activ fermentează glucidele cu formarea de acid şi gaz, coagulează laptele, posedă lecitinază:
A. ! C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. C. tetani
110. Posedă spori aranjaţi terminal, inerte faţă de glucide, determină contractură spastică
generalizată:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. C. septicum
E. ! C. tetani
111. Cauzează toxiinfecţii alimentare:
A. ! C. perfringens tip C
B. C. perfringens tip A
C. C. novyi
D. C. septicum
E. C. botulinum
112. Cauzează intoxicaţii alimentare:
A. C. perfringens tip A
B. C. perfringens tip C
C. C. novyi
D. C. septicum
E. ! C. botulinum
113. Posedă spori aranjaţi subterminal, inhibă secreţia acetilcolinei la nivelul sinapselor:
A. C. perfringens
B. C. novyi
C. C. histolyticum
D. ! C. botulinum
E. C. tetani
114. Sindromul clinic caracteristic în botulism:
A. Risus sardonicus
B. Opistotonus
C. Contracţii spastice ale musculaturii
D. ! Paralizii flasce
E. Convulsii clonice
115. Inactivarea toxinelor botulinice se efectuează prin următoarea cale:
A. Păstrarea la frigider 48 ore
B. Congelare – 20 C timp de 6 ore
C. Încălzire +60 C – 45 min
D. ! Încălzire +80 C – 20 min
E. Fierbere 100 C – 20 min
Complement multiplu
1. Către stafilococii coagulazonegativi se referă următoarele specii:
A. S. aureus
B. ! S. saprophyticus
C. ! S. epidermidis
D. ! S. haemolyticus
E. ! S. hominis
2. Proteina A a S aureus :
A. ! Împiedică opsonizarea și fagocitoza
B. ! Fixează fragmentul Fc al Ig G
C. Fixează fragmentul Fab al Ig G
D. Activează limfocitele T CD4
E. Participă în reacţia de Co-aglutinare
3. S. epidermidis mai frecvent cauzează:
A. ! Bacteriemii de cateter
B. Cistită la femei tinere active sexual
C. Intoxicaţii alimentare
D. Foliculite
E. ! Blefarite
4. Despre stafilococi se poate afirma următoarele:
A. Sunt diplococi gramnegativi
B. ! Sunt coci sferici, aranjaţi în ciorchini
C. ! Se colorează în violet după colorația Gram
D. Se cultivă în condiţii strict anaerobe
E. ! Nu formează spori şi sunt imobili
5. Din genul Staphylococcus în patologia umană mai frecvent sunt implicate speciile:
A. S. intermedius
B. ! S. aureus
C. S. gallinarum
D. ! S. epidermidis
E. ! S. saprophyticus
6. În funcţie de forma clinică a infecţiei stafilococice se examinează prelevatele:
A. ! Puroi
B. Mase vomitive
C. ! Urina
D. ! Sânge
E. Măduva osoasă
7. Pentru S. aureus sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. Oxidaza
B. ! Plasmocoagulaza
C. ! Hialuronidaza
D. ! Fibrinolizina
E. Eritrotoxina
8. S. aureus se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. ! Lecitinaza
B. ! ADN-aza
C. ! Lipaza
D. Factor edematogen
E. ! Fosfataza
9. Caracteristici pentru S. aureus sunt factorii de patogenitate:
A. ! Leucocidina
B. ! Hemolizinele
C. ! Exfoliatina
D. ! Enterotoxina
E. Toxina eritrogenă
10. Factori de patogenitate care caracterizează S. aureus:
A. Neurotoxine
B. Cord – factorul
C. ! Toxina sindromului şocului toxic
D.! Enterotoxinele
E. ! Proteina A
11. S. aureus posedă următoarele caractere de cultură:
A. ! Pe geloză salină cu lapte şi ou formează colonii S pigmentate, bombate, lucioase, cu halou opac
B. ! Pe geloză-sânge formează colonii S, opace, cu zonă de hemoliză
C. ! În bulion peptonat cauzează turbiditate
D. În bulion glucozat mediul rămâne transparent şi formează un sediment granular
E. Pe geloză sânge formează colonii R, plate, cu margini festonate şi zonă de hemoliză
11. În identificarea tulpinilor de stafilococi sunt utile următoarele teste:
A. ! Determinarea coagulazei libere
B. ! Determinarea coagulazei legate
C. ! Determinarea lecitinazei
D. ! Determinarea hemolizinei
E. Proba biologică
12. S. pyogenes posedă următorii factori de patogenitate:
A. ! Capsula
B. ! Proteina M
C. Streptolipidele
D. ! Fimbriile
E. Sporii
13. Streptococii patogeni şi condiţionat patogeni pentru om aparţin serogrupelor:
A. K
B. T
C. ! A
D. ! B
E. ! C
14. După habitat şi patogenitate streptococii se împart în:
A. Streptococi piogeni
B.! Streptococi orali
C. Streptococi dermali
D.! Streptococi fecali
E. ! Streptococi lactici
15. Antigenele streptococice se identifică în următoarele reacţii:
A. De fixare a complementului
B. ! De precipitare
C. De inhibare a hemaglutinării
D. ! De aglutinare
E. De neutralizare
16. În structura antigenică a streptococilor se deosebesc antigenele:
A. ! Polizaharidice cu specificitate de grup
B. ! Proteice cu specificitate de serovariantă
C. Plasmocoagulaza
D. Streptolizina – S
E. Enterotoxina
17. Pentru diagnosticul scarlatinei sunt utile următoarele reacţii imunologice:
A. Reacţia Mantoux
B. ! Reacţia Dick
C. Reacţia Schick
D. ! Reacţia Schultz-Charlton
E. Reacţia Burnet
18. Aspectul hemolizei pe geloză sânge divizează streptococii în următoarele grupe:
A. ! α – hemolitici
B. ! β – hemolitici
C. ! γ – hemolitici
D. ε – hemolitici
E. δ – hemolitici
19. În diagnosticul reumatismului se utilizează următoarele teste:
A. Determinarea antiplasmocoagulazei
B. Determinarea fosfatazei alcaline
C. ! Determinarea antihialuronidazei
D. ! Determinarea antistreptolizinei O (ASLO)
20. S. pneumoniae cauzează:
A. Scarlatina
B. ! Pneumonii lobare acute
C. ! Meningite la copii
D. Enterocolite
E. Ulcer serpiginos al corneei
21. Streptococii posedă următoarele particularităţi:
A. ! Sunt coci sferici
B. ! Coci grampozitivi
C. Diplococi cu aspectul boabelor de cafea
D. ! În frotiuri se aranjează în lanţuri
E. În frotiuri se aranjează în grămezi
22. Maladii poststreptococice sunt:
A. Otite
B. Meningite
C. Sinuzite
D. ! Reumatismul cardioarticular
E. ! Glomerulonefrita acută
23. Infecţii streptococice cu poarta de intrare respiratorie:
A. ! Faringite
B. ! Angine
C. ! Scarlatina
D. Pleurite
E. Encefalite
24. Infecţii streptococice cu poarta de intrare cutanată:
A. ! Piodermita streptococică
B. Hidrosadenita
C. Furunculoza
D. ! Erizipelul
E. ! Infecţii ale plăgilor cu celulite şi fasciite
25. Factori de patogenitate caracteristici pentru S. pyogenes:
A. Plasmocoagulaza
B. Fosfataza
C. ! Hialuronidaza
D. ! Streptokinaza
E. ! Streptodornaza
26.Pentru S. pyogenes sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. ! Streptolizina S
B. ! Streptolizina O
C. Enterotoxina
D. Toxina exfoliativă
E. ! Eritrotoxina
27. Pentru N. meningitidis sunt caracteristice următoarele caractere de cultură:
A. ! Formează colonii S, mici, transparente, nepigmentate
B. Formează colonii S, mici, opace, pigmentate
C. ! Cresc pe geloză ser la 37oC
D. Cresc pe geloză ser la 22oC
E. Cresc pe geloză la 37oC
28. În raport cu localizarea şi forma clinică pentru diagnosticul gonoreei se prelevă:
A. Spălături gastrice
B. ! Exsudat endocervical
C. ! Exsudat conjunctival
D. ! Raclat din erupţiile cutanate
E. ! Puroi uretral
29. N. meningitidis posedă următoarele particularităţi:
A. Cauzează o infecţie zooantroponoză
B. ! Parazitează specific omul
C. Are tropism accentuat faţă de epiteliul uro-genital
D. ! Are tropism accentuat pentru nazofaringe
E. ! Rata portajului în focare epidemice creşte până la 80%
30. N. meningitidis posedă următoarele caractere biochimice:
A. Fermentează zaharoza
B. ! Fermentează maltoza
C. ! Fermentează glucoza
D. ! Produc oxidază?
E. ! Posedă catalază
31. Pentru diagnosticul gonoreei în dependenţă de localizare şi forma clinică a infecţiei se prelevă:
A. ! Raclat din erupţii cutanate
B. ! Secreții vaginale
C. Ser sangvin
D. ! Exsudat nazofaringian
E. ! Lichid cefalorahidian
32. Factorii de patogenitate ai meningococilor sunt:
A. ! Fimbriile
B. ! Capsula
C. Hemolizinele
D. ! Endotoxine lipopolizaharidice
E. Proteaze care clivează Ig A
33. În formele cronice de gonoree probele pentru examenul microbiologic se recoltează după
stimularea procesului inflamator prin metodele:
A. ! Masajul prostatei
B. ! Administrare de vaccin gonococic omorât
C. ! Recoltarea secretului endocervical în timpul menstrelor?
D. Administrare de vaccin gonococic atenuat
E Utilizarea bacteriofagului
34. În evolutia infectiei meningococice se disting următoarele forme clinice:
A. ! Nazofaringita
B. ! Angina
C. ! Meningococcemia
D. ! Meningita
E. Encefalite
35. După particularităţile nutritive şi de patogenitate distingem:
A. ! Neisserii pretenţioase
B. Neisserii halofile
C. Neisserii intermediare
D. ! Neisserii nepretenţioase
E. Pseudoneisserii
36. În diagnosticul rapid al meningitei meningococice se aplică metodele:
A. ! Depistarea antigenelor prin contraimunoelectroforeză
B. Depistarea anticorpilor prin contraimunoelectroforeză
C. ! Co- aglutinarea
D. Latex-aglutinarea
E. Reacţia de neutralizare a substanţei toxice
37. Gonococii cresc mai bine dacă se crează anumite condiţii favorabile:
A. ! Atmosferă cu 5 – 10 % CO2
B. Condiţii strict aerobe
C. ! Incubare la 37oC
D. Mediul selectiv cu gălbenuş de ou
E. ! Umiditate crescută
38. Pe medii speciale în cutii Petri gonococii formează colonii:
A. ! Mici, transparente
B. ! De tipul S
C. De tipul R
D. ! Oxidazopozitive
E. Oxidazonegative
39. N. gonorrhoeae se caracterizează prin:
A. Este un microorganism gram pozitiv
B. ! Este fragil în mediul ambiant
C. ! Posedă tropism faţă de uroepiteliu
D. Creşte bine pe medii cu gălbenuş de ou
E. Este rezistent la factorii mediului ambiant
40. Identificarea culturii de gonococi se efectuează în baza următoarelor caractere:
A. Diplococi gram negativi
B. ! Oxidazopozitivi
C. ! Fermentează numai glucoza cu formare de acid
D. ! Cultivă numai la 37oC pe mediu cu ser?
E Formează colonii lactozonegative
41. În infecţiile meningococice se examinează prelevatele:
A. ! Puroiul din plagă
B. ! Exsudatul nazofaringian
C. ! Lichidul cefalorahidian
D. ! Sânge
E. Urina
42. Pentru N. gonorrhoeae sunt caracteristici următorii factori de patogenitate:
A. ! Fimbrii de ataşare la epiteliu
B. ! sIgA-proteaza
C. ! Endotoxina
D. Capsula polizaharidică
E. Exotoxina
43. Infecţia gonococică la bărbaţi se manifestă prin:
A. ! Uretrite acute
B. ! Prostatită
C. ! Epididimită
D. Fenomenul scrotal
E. Pelvioperitonită
44. Transportarea şi păstrarea prelevatelor în caz de suspecție de infecție meningococică se
realizează:
A. La frigider
B. La temperatura camerei
C. ! La temperatura 37oC
D. ! Nu mai mult de 1 – 2 ore
E. Fără restricţii
45. La femei infecţia gonococică se manifestă prin:
A. Conjunctivită
B. ! Endometrită
C. Adnexită
D. Dermatită veziculoasă
E. ! Endocervicită
46. Lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice este:
A. Transparent
B. Hemoragic
C. ! Opalescent
D. ! Tulbure
E. Cu aspect filamentos (puf de vată)
47. Genul Neisseria reuneşte:
A. Diplococi asemănători boabelor de cafea
B. ! Coci gramnegativi
C. ! Catalazopozitivi
D. ! Oxidazopozitivi
E. Coci strict anaerobi
48. Infecţia gonococică poate evolua bacteriemic cu localizări metastatice:
A. ! Articulare
B. Oculare
C. ! Meningiene
D. ! Endocardice
E. Peritoneale
49. Către neisseriile exigente se referă următoarele specii:
A. N. sicca
B. ! N. gonorrhoeae
C. N. subflava
D. N. flavescens
E. ! N. meningitidis
50. Pentru neisseriile exigente este cataracteristic:
A. ! Sunt foarte fragile în mediul extern
B. Sunt rezistente la factorii mediului
C. Cresc în condiţii anaerobe
D. ! Sunt carboxifile
E. ! Se cultivă numai la 37 oC
51. În caz de suspectie de meningita meningococica LCR se însămânțează pe mediile:
A. Endo
B. ! Geloză-sânge
C. Geloză alcalină
D. ! Geloză ser
E. Geloză semilichidă
52. Pe cale sexuală preponderent se transmit:
A. ! Treponema pallidum
B. Borrelia burgdorferi
C. Clostridium perfringens
D. ! Neisseria gonorrhoeae
E. Leptospira pomona
53. În diagnosticul serologic al brucelozei se utilizează reacţiile:
A. De precipitare
B. De neutralizare
C. ! Wright
D. ! Huddleson
E. De hemaglutinare directă
54. În structura antigenică a brucelelor se conţin următoarele complexe antigenice:
A. ! Vi
B. ! M
C. K
D. ! A
E. H
55. Genul Brucella reuneşte următoarele specii:
A. ! B. melitensis
B. B. pertussis
C. ! B. abortus
D. B. bronhiseptica
E. ! B. suis
56. Sursa infecţiei în bruceloză:
A. Persoanele bolnave
B. ! Caprinele
C. ! Bovinele
D. ! Suinele (porcinele)
E. Ecvinele
57. Sursa infecţiei în bruceloză poate fi:
A. Persoanele bolnave
B. ! Caprinele şi ovinele
C. ! Porcinele
D. Artropodele infectate
E. ! Bovinele
58. Contractarea brucelozei se poate realiza prin următoarele căi:
A. Prin intermediul acarienilor
B.! Aerogen
C. ! Consum de lapte contaminat
D. ! Contact cu animalele bolnave
E. Prin înțepătura ţânţarilor
59. În evoluţia brucelozei se pot constata diverse sindroame clinice:
A.! Septicemie
B.! Afectarea sistemului reticuloendotelial (limfadenite) cu febră ondulantă
C. ! Afectarea sistemului locomotor (artrite, bursite, artralgii)
D. Afectarea tegumentelor cu exantem maculo-papulos
E. Pneumonii interstitiale
60. Prelevatele recoltate pentru izolarea brucelelor:
A. ! Sânge
B. ! Exsudat articular
C. ! Urină
D. Conținutul rozeolelor
E. ! Biopsii ganglionare
62. Pentru izolarea brucelelor se pot utiliza următoarele medii ce cultură:
A. ! Geloză hepatică
B. Mediul Sabouraud
C. ! Bulion hepatic
D. Geloză salină cu gălbenuş de ou
E. ! Geloză sânge
63. Izolarea A. şi cultivarea F. tularensis se realizează prin:
A. Însămânţarea produsului patologic pe mediul Klauberg
B. Inocularea cu material de examint a şoarecilor albi
C. ! Însămânţarea pe mediul Francis
D. Însămânţarea pe mediul Bordet – Jengou
E. ! Însămânţarea pe mediul McCoy
64. Pentru diagnosticul tularemiei se recoltează următoarele prelevate:
A. ! Aspirat din bubonul tularemic
B. ! Sputa
C. ! Sânge pentru hemoculturi
D. Urina
E. Bila
65. Forme clinice caracteristice în tularemie sunt:
A. ! Ulcero-ganglionară
B. Paralitică
C. ! Pulmonară
D. ! Tifoidică
E. Hemolitico-uremică
66. În tularemie se disting următoarele forme clinice:
A. ! Ulcero-ganglionară
B. ! Oculo-ganglionară
C. ! Pulmonară
D. Cutanată cu erupţii variceliforme
E. Meningoencefalitică
67. Tularemia se transmite la om pe următoarele căi:
A. ! Prin vectori biologici (căpuşe, tăuni, ţânţari)
B. ! Prin contact direct cu rozătoarele bolnave
C. Prin contact direct cu persoanele bolnave
D. ! Pe cale digestivă (apă, alimente)
E. ! Pe cale aerogenă
68. Francisella tularensis are următoarele biovariante:
A. ! F. tularensis nearctica
B. F. tularensis rodentium
C. ! F. tularensis holarctica
D. F. tularensis orientalis
E. F. tularensis centroasiatica
69. B. anthracis se caracterizează prin următoarele:
A. Sunt bastonaşe gramnegative, colorate bipolar
B. ! În organism formează o capsulă polipeptidică
C. ! Produce spori aranjaţi central care nu deformează celula
D. ! Sunt imobili
E. Se evidenţiază prin metoda Ziehl-Neelsen
70. Pentru depistarea B. anthracis se pot utiliza metodele de colorare:

A. Neisser
B. Ziehl-Neelsen
C. Burri-Gins
D. ! Aujeszky
E. ! Gram
71. B. anthracis se caracterizează prin următorii factori de patogenitate:
A. ! Capsula
B. ! Factor edematogen
C. ! Factor protector
D. ! Factor letal
E. Endotoxina
72. În raport cu poarta de intrare se întâlnesc formele clinice de antrax:
A. ! Cutanată
B. ! Pulmonară
C. ! Intestinală
D. Bubonică
E. Anginoganglionară
73. În mediile de cultură B. anthracis creşte formând:
A. Colonii mici, rotunde, bombate, lucioase, transparente
B. ! Colonii mari, plate, surii, rugoase, mate, cu contur neregulat
C. ! În bulion formează sediment cu aspectul unui glomerul de vată
D. În bulion formează o peliculă de la care pornesc prelungiri
E. În bulion formează o peliculă groasă şi zbârcită
74. În profilaxia şi tratamentul antraxului se utilizează:
A. Anatoxina nativă anti- B. anthracis
B. ! Antraxina
C. ! Vaccin viu atenuat
D. ! Imunoglobulină umană hiperimună anti- B. anthracis
E. Imunoglobulină heteroloagă anti-B.anthracis
75. Contractarea pestei se realizează pe următoarele căi:
A. ! Prin înţepătura păduchilor
B. ! Prin intermediul puricilor
C. ! Pe cale aerogenă
D. ! Prin contact direct cu animalele bolnave
E. Pe cale alimentară
76. Pesta evoluează în următoarele forme clinice:
A. Hemolitico-uremică
B. ! Bubonică
C. ! Pulmonară
D. ! Septicemică
E. Paralitică
77. În funcţie de forma clinică, pentru diagnosticul pestei se prelevă:
A. ! Aspirat din bubon
B. Urină
C. ! Sânge pentru hemocultură
D. Bilă
E. ! Spută
78. În diagnosticul de laborator al pestei se utilizează metodele:
A. ! Bacterioscopică
B. Contraimunoelectroforeza
C. Biologică
D. Reacţia de hemaglutinare directă cu eritrocite de berbec
E. ! Bacteriologică
79. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:
A. ! Vaccin viu atenuat
B. Vaccin inactivat
C. ! Bacteriofag antipestos
D. ! Imunoglobulina antipestoasă
E. ! Ser antitoxic antipestos
80. Toxina difterică determină leziuni necrotice în:
A. ! Miocard
B. Pericard
C. ! Glandele suprarenale
D. ! Rinichi
E. Ficat
81. Morfologic C. diphtheriae reprezintă:
A. ! Bacterii grampozitive
B. ! Bastonaşe măciucate
C. Coci gramnegativi
D. ! Bastonaşe dispuse în unghiuri
E. Cocobacterii grampozitive
82. În profilaxia difteriei se utilizează vaccinurile:
A. ! Anatoxina difterică
B. Anatoxina difterică + tuberculina
C. ! Anatoxinele difterică + tetanică
D. ! Anatoxinele difterică + tetanică + pertusică
E. Anatoxinele difterică + tetanică + B. pertussis inactivate
83. În tratamentul specific al difteriei se utilizează:
A. ! Imunoglobuline omoloage
B. ! Ser antitoxic heterolog
C. ! Toxină difterică purificată
D. ! Anatoxinele difterică+tetanică
E. Bacteriofagi polivalenţi
84. C. diphtheriae se diferenţiază în următoarele biovarinate:
A. Parvus
B. ! Gravis
C. Agalactiae
D. ! Mitis
E. ! Intermedius
85. Pentru izolarea C. diphtheriae se utilizează mediile de cultură:
A. ! Bucin
B. Burri
C.! Tinsdale
D. ! Klauberg
E. Bordet-Jengou
86. Despre vaccinul antituberculos se poate afirma:
A. ! Se administrează intradermic
B. Creează imunitate pe un termen de 6 luni
C. ! Conţine bacterii vii atenuate
D. Conţine bacterii inactivate
E. ! Vaccinarea se face la a 3- 5 zi de viaţă
87.Specii de micobacterii condiţionat-patogene pentru om sunt:
A. ! M. avium
B. M. bovis
C. ! M. ulcerans
D.! M. marinum
E. ! M. fortuitum
88. Ca factori ce stimulează creşterea şi multiplicarea micobacteriilor patogene pe medii de cultură
se utilizează:
A. Cisteina
B. ! Asparagina
C. ! Glutaminatul de sodiu
D. ! Acidul glutamic
E. Acidul piruvic
89. Pentru B. pertussis sunt caracteristice următoarele caractere cultural – biochimice:
A. ! Este un microb stric aerob
B. Este strict anaerob
C. ! Se cultivă pe medii speciale
D. Se cultivă pe medii uzuale
E. ! Nu fermentează glucidele
90. Factorii de patogenitate caracteristici pentru B. pertussis:
A. ! Hemaglutinina filamentoasă
B. Flagelii
C. ! Adenilat-ciclaza
D. ! Capsula
E. Exotoxina
91. În metoda microscopică de diagnostic a sifilisului se examinează frotiuri colorate:
A. Gram
B. ! Giemsa
C. Cu fucsină
D. ! Prin impregnare argentică
E. Preparate între lamă şi lamelă
92. Interes medical prezintă următoarele subspecii ale T. pallidum:
A. orale
B. ! pallidum
C. ! pertenue
D. paraluiscuniculi
E. ! endemicum
93. Prin intermediul insectelor vectore se transmite:
A. ! Boala Lyme
B. ! Febrele recurente
C. Sifilisul
D. Leptospirozele icterice
E. Leptospirozele anicterice
94. Prin intermediul insectelor vectore nu se transmite:
A. Boala Lime
B. Tifosul recurent
C. ! Sifilisul
D. ! Leptospirozele icterice
E. ! Leptospirozele anicterice
95. În sifilisul congenital tardiv se determină:
A. Cheratită parenchimatoasă
B. Paralizii flasce al musculaturii gambelor
C. ! Deformarea dinţilor
D. ! Deformarea oaselor gambelor
E. ! Surditate
96. Sifilisul primar se caracterizează prin următoarele particularităţi:
F. Se instalează după o perioadă medie de incubare de 21 zile
G. Evoluează 6-8 săptămâni
H. La poarta de intrare se dezvoltă o inflamaţie de tip exudativ însoţită de edem dureros
I. ! La poarta de intrare se formează o ulceraţie bine conturată, dură, nedureroasă
J. ! Şancrul dur se vindecă spontan cu cicatrizare şi calcificare
97. Pentru sifilisul secundar sunt caracteristice:
K. Gome osoase si cutanate
L. ! Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
M. Gome in SNC
N. Paralizii generalizate progresive
O. Anevrizma aortei
98. Pentru sifilisul terţiar este caracteristic:
A. ! Gome osoase şi cutanate
B. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
C. Gome în sistemul nervos central
D. ! Paralizii generalizate progresive
E. ! Anevrizma aortei
99. Pentru sifilisul tardiv, stadia patru, sunt caracteristice:
A. Sifilide polimorfe cutanate şi ale mucoaselor
B. Gome osoase şi cutanate
C. ! Leziuni profunde ale encefalului
D. ! Leziuni profunde ale măduvei spinale
E. Anevrizma aortei
100. În structura antigenică a T. pallidum se determină următoarele tipuri de antigene:
A. Lipidic, comun cu lipide din ţesuturi umane
B. Proteic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
C. ! Proteic de grup
D. ! Lipidic, comun cu extrase din muşchi de cord bovin
E. ! Proteic şi polizaharidic specifici
101. Anticorpii antilipoidici în sifilis se caracterizează prin următoarele particularităti:
A. ! Se determină în reacţii serologice cu cardiolipină
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. ! Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în reacţii serologice confirmative
102. În diagnosticul microbiologic al sifilisului primar se examinează prelevate:
A. ! Punctat din ganglionii limfatici regionali
B. Exudate din elemente eruptive cutanate
C. Exudate articulare
D. ! Serozităţi din şancru
E. Lichidul cefalorahidian
103. Diagnosticul microbiologic al sifilisului se face prin metodele:
A. ! Microscopică
B. Bacteriologică
C. ! Biologică
D. ! Serologică
E. Alergică
104. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice orientative:
A. ! Testul de floculare VDRL/ MRL
B. Hemaglutinare indirectă
C. Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. ! Reacţia Wassermann cu cardiolipină
105. Diagnosticul sifilisului se face prin reacţiile serologice confirmative:
A. Testul de floculare VDRL/ MRL
B. ! Hemaglutinare indirectă
C. ! Imobilizare a treponemelor
D. Aglutinare şi liză a treponemelor
E. ! Reacţia imunofluorescentă indirectă
106. În metoda microscopică de diagnostic B. recurrentis se evidenţiază în frotiuri colorate:
A. Gram
B. ! Giemsa
C. Cu albastru de metilen
D. Prin impregnare argentică
E. ! În preparate native
107. Diagnosticul de laborator al febrelor recurente se efectiaza prin urmatoarele metode?:
A. ! Examinarea preparatelor native
B. ! Examinarea preparatelor colorate Gemsa
C. De imobilizare a borreliilor
D. ! Reacţia imunofluorescentă indirectă
E. Reacţia de şarjare a boreliilor cu trombocite
108. Surse ale infecţiei în borrelioze sunt:
A. Porcinele
B. Câinii
C. ! Rozătoarele
D. Renii
E. ! Omul
109. Borreliozele se transmit pe urmatoarele cai :
A. ! Păduchi
B. Purici
C. ! Căpuşe
D. Aeriană
E. Alimentară
110. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A. ! Aparatul locomotor
B. Organele respiratorii
C. Organele digestive
D. ! Sistemul nervos central
E. ! Sistemul cardiovascular
111. În serodiagnosticul bolii Lyme se utilizează reacţiile?:
A. RA
B. RP
C. ! RIF indirectă
D. AIE
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
112. Surse ale infecţiei în leptospiroze preponderent sunt:
A. ! Porcinele
B. ! Bovinele
C. Păsările de baltă
D. ! Rozătoarele
E. ! Câinii
113. Leptospirele se izolează din următoarele prelevate:
A. Materii fecale
B. ! Urină
C. ! Sânge
D. ! LCR
E. Exudate din articulaţii
114. Transmiterea leptospirelor la om se realizează prin următoarele căi:
A. ! Apei contaminate
B. ! Scăldatului
C. ! Alimentară
D. Aeriană
E. Sexuală
115. Preponderent leptospirele sunt concentrate în următoarele organe:
A. ! Sânge
B. Plămâni
C. ! Ficat
D. ! Rinichi
E. SNC
116. Diagnosticul microbiologic al leptospirozelor se face prin următoarele metode:
A. ! Microscopică
C. ! Biologică
D. ! Serologică
E. Alergică
117. Culturile de leptospire se obţin prin următoarele căi:
A. În geloză semilichidă
B. Infectarea cobailor
C. ! Infectarea iepurilor
D. ! În mediul Korthof
E. În mediul Kitt-Tarrozzi
118 . Identificarea culturilor de leptospire se face prin studierea caracterelor:
A. ! Morfologice
B. ! De cultură
C. Biochimice
D. ! Structurii antigenice
E. Toxigene
119. Serodiagnosticul leptospirozelor se face în reacţiile:
A. Wassermann
B. ! RAL
C. VDRL (microseroreacţia pe lamă)
D. ! RFC
E. De şarjare a leptospirelor cu trombocite
120 Diagnosticul microbiologic al febrelor recurente se face prin metodele:
A. ! Microscopică
C. ! Biologică
D. Reactii serodiagnostice
E. Reactii de seroidentificare
Teste
pentru totalizarea Nr. 2 “Infecţiile intestinale”
1. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroinvazivă:

A. Infecţii holeriforme
B. !Infecţii dizenteriforme
C. Enterocolite hemoragice
D. Infecţii similare salmonelozelor
E. Toxiinfecţii alimentare
2. Indicați patologia cauzată de E. coli enterotoxigenă:
A. !Infecţii holeriforme
B. Infecţii dizenteriforme
E. Toxiinfecţii alimentare
3. Indicați patologia cauzată de E. coli enteroagregativă:
E. !Diaree persistentă la copii și adulți cu imunosupresie
4. Indicați patologia cauzată de E. coli enteropatogenă:
C. Enterocolite la copii
D. !Infecţii similare salmonelozelor
E. Gastroduodenite
5. Indicați patologia cauzată de E. coli enterohemoragică:
C. !Enterocolite hemoragice
E. Gastrite
6. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Levin:
A. Tipul S, incolore, semitransparente
B. ! Tipul S, opace, de culoare albastru-violet
C. Negre cu luciu metalic
D. Roşii cu luciu metalic
E. Roze, de tipul R
7. Selectați coloniile formate de E. coli pe suprafaţa mediului Endo:
A. Tipul S, incolore, transparente
B. Tipul S, de culoare albastră
D. !Roşii cu luciu metalic
E. Roze de tipul R
8. Selectați modificările produse de E. coli pe mediul Kligler:
A. !Glucoza, lactoza– AG; H2S –
B. Glucoza – A; lactoza–; H2S –
C. Glucoza, lactoza– AG; H2S +
D. Glucoza – AG; lactoza -; H2S +
E. Glucoza, lactoza – A; H2S -
9. Indicați factorul de patogenitate al E. coli, agent al sindromului holeriform:
A. Capsula
B. !Enterotoxina termolabilă şi termostabilă
C. Endotoxina
D. Plasmocoagulaza
E. Lecitinaza
10. Selectați serul imun utilizat pentru seroidentificarea culturilor de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. O1
C. !OKA
D. O4,5
E. O9
11. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Posedă oxidază
B. Formează spori
C. Nu fermentează glucoza
D. !Nu posedă oxidază
E. Formează colonii incolore pe mediul Endo
12. Selectați caracterul specific pentru E. coli:
A. Acido- alcoolorezistenţă
B. Formează spori în condiţii nefavorabile
C. Este un microorganism grampozitiv
D. !Manifestă activitate antagonistă față de alte bacterii
E. Este exigentă la cultivare
13. Selectați preparatul biologic utilizat în tratamentul colienteritelor cauzate de E. coli:
A. Lactalbumina
B. Imunoglobuline umane
C. Peniciline
D. Vaccinuri inactivate curative
E. !Eubiotice
14. Selectați specia ce aparține genului Shigella:
A. !S. boydii
B. S. bovis
C. S. enteritidis
D. S. newport
E. S. salamae
15. Selectați specia de Shigella cu cele mai multe serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. !S. boydii
D. S. flexneri
E. S. sonnei
16. Selectați specia de Shigella care nu posedă serovariante:
A. S. dysenteriae
B. S. newcastle
C. S. boydii
D. !S. sonnei
E. S. flexneri
17. Selectați specia de Shigella care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:
A. S. boydii
B. S. flexneri
C. S. sonnei
D. !S. dysenteriae
E. S. newcastle
18. Selectați specia de Shigella manitol-negativă:
A. S. flexneri
B. S. sonnei
C. S. newcastle
D. S. boydii
E. !S. dysenteriae
19. Indicați testul biochimic primar pozitiv pentru genul Shigella:
A. Utilizarea citratul de sodiu
B. Utilizarea malonatul de sodiu
C. Mobilitatea
D. !Proba cu roşu de metil (MR)
E. Producerea hidrogenului sulfurat
20. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Ploskirev:
A. Mici, netede, transparente, incolore
B. !Tipul S, 2-3 mm, opace, incolore
D. Mari, cu suprafaţa rugoasă, colorate în roşu
E. Mari, mucoide, incolore
21. Selectați coloniile formate de Shigella pe mediul Levin:
A. Tipul S, colorate în roşu
B. !De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
D. Mari, cu suprafața rugoasă
E. Mici, mucoide, incolore
22. Indicați modificările cauzate de Shigella pe mediul Kligler:
A. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
B. Glucoza – A; lactoza– A; H2 S –
C. !Glucoza – A; lactoza - ; H2S –
D. Glucoza, lactoza– AG; H2S +.
E. Glucoza, lactoza -; H2S –
23. Indicați mediul de îmbogăţire a shigelelor din materii fecale:
A. Bulion biliat cu glucoză
B. Mediul Sauton
C. Mediul cu cazeină şi cărbune
D. ! Mediul cu selenit acid de sodiu
E. Apă peptonată alcalină
24. Invazia celulelor epitelialede către shigele este asigurată de:
A. Pili CFA
B. Lecitinază
C. !Proteine Ipa
D. Pili Lpf
E. Neuraminidază
25. Precizați forma clinică de dizenterie în care este indicată vaccinoterapia:
A. Forma acută
B. Forma asimptomatică
C. !Forma cronică
D. Forma latentă
E. Forma acută gravă
26. Indicați preparatul biologic utilizat în terapia dizenteriei cronice:
A. !Vaccin inactivat
B. Vaccin viu atenuat
C. Imunoglobulină umană
D. Dizenterina
E. Ser antitoxic antidizenteric
27. Indicați preparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a dizenteriei:
A. Anatoxină dizenterică
B. !Vaccin inactivat
C. Vaccinul TABTe
D. Vaccinul DTP
E. Dizenterină
28. Alegeți prelevatul examinat în prima săptămână de boală la bolnavii suspecți de febră tifoidă:
A. Urina
B. Materii fecale
C. !Sânge
D. Bilă
E. Secreție rinofaringiană
29. Indicaţi structura antigenică a S.Typhi:
A. !O9;Hd;Vi
B. O2;Ha
C. O9;Hg,m
D. O4,5;Hb,H1,2
E. O4,5;Hi,H1,2
30. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi B:
A. O2; Ha
B. O9; Hd; Vi
C. O9; H g,m
D. !O4, 5; Hb, H 1,2
E. O4,5;Hi,H1,2
31. Indicaţi structura antigenică a S. Paratyphi A.
A. O9; Hd; Vi
B. !O 2; Ha
C. O9; H g,m
D. O 4,5; Hb, H 1,2
E. O6,7;Hc
32. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în prima săptămână de boală:
A. Coprocultura
B. Urocultura
C. ¡Hemocultura
D. Bilicultura
E. Reacţia Widal cu antigen OH
33. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a doua de boală:
A. Reacţia Widal cu antigen O şi H
B. Reacţia de hemaglutinare indirectă cu diagnostic Vi - eritrocitar
C. Mielocultura
D. ¡Urocultura
E. Bilicultura
34. Indicați metoda de diagnostic al febrei tifoide recomandată în săptămâna a treia de boală:
A. Hemocultura
B. Bilicultura
C. Rozeolocultura
D. !Coprocultura
E. Mielocultura
35. Indicați titrul diagnostic al reacţiei Widal:
A. 1:50
B. !1 : 200
C. 1:800
D. 1 : 3200
E. 1:12800
36. Indicați titrul diagnostic al reacţiei de Vi - aglutinare la purtătorii cronici de S. Typhi:
A. 1:10
B. !1:40
C. 1:160
D. 1:640
E. 1 : 1280
37. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul Levin:
A. Mari, rugoase, colorate în albastru
B. Mari, plate, de culoare roză
C. Pitice, mucoide, incolore
D. Transparente, bombate, cu margini regulate, cu nuanță albastră
E. !De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
38. Selectați tipul de colonii formate de salmonele pe mediul cu sulfit de bismut:
A. Mari, rugoase, incolore, cu margini dantelate
B. Medii, bombate, cu margini regulate, de culoare verde
C. !Medii, bombate, lucioase, de culoare neagră
D. Pitice, mucoide, incolore
E. De dimensiuni medii, incolore, semitransparente
39. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S. Typhi:
A. !Glucoza – A; lactoza - ; H2S -
B. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S -
C. Glucoza – A; lactoza - ; H2S +
D. Glucoza – A; lactoza – A; H2S +
E. Glucoza – AG; lactoza - ; H2S –
40. Indicați modificările mediului Kligler provocate de cultura de S.Paratyphi B:
A. Glucoza – A; lactoza -; H2S –
B. !Glucoza – AG; lactoza - ; H2S +
C. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S –
D. Glucoza–AG;lactoza–A;H2S+
E. Glucoza – AG; lactoza – AG; H2S +
41. Indicați prteparatul biologic utilizat în profilaxia specifică a febrelor tifo-paratifoide:
A. Vaccin ribosomal
B. Vaccin DTP
C. Anatoxină purificată
D. !Vaccin TABTe
E. Imunoglobulină umană antisalmonelozică
42. Precizați caracterul specific vibrionului holeric:
A. !Fermentează manoza, zaharoza şi nu fermentează arabinoza
B. Fermentează cu acid şi gaz glucoza
C. Rezistenţă în mediul acid
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
D. !Se cultivă pe medii alcaline
E. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
A. Fermentează manoza, zaharoza şi arabinoza
D. Se cultivă pe mediul hiperclorurat cu lapte şi ou
E. ¡Mobilitatea este asigurată de un flagel dispus polar
45. Selectați genul care reuneşte specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Escherichia
C. Yersinia
D. !Vibrio
E. Shigella
46. Indicați specia de bacterii care apaţine grupului fermentativ Heiberg I:
A. E. coli
B. S. enterica
C. V. parahaemolyticus
D. S. dysenteriae
E. !V. cholerae
47. Indicați modificările mediul de acumulare cu lactoză și zaharoză cauzate de cultura de V.
cholerae:
A. Lactoza – A; zaharoza – A
B. !Lactoza - ; zaharoza – A
C. Lactoza – A; zaharoza –
D. Lactoza AG; zaharoza –
E. Lactoza -; zaharoza AG
48. Alegeți mediul diferenţial pentru izolarea V. cholerae:
A. !TCBS
B. Tinsdal
C. Willson- Blair
D. Klauberg
E. Ploskirev
49. Selectați coloniile formate de V. cholerae pe geloză alcalină:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. !Rotunde, plate, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. Colonii netede, cu margini regulate, de culoare galbenă
50. Selectați coloniile formate de V. cholerae mediul TCBS:
A. Mari, rugoase, plate, opace
B. Mici, mucoide, de culoare neagră
C. Rotunde, transparente, cu nuanță albăstruie
D. Colonii cu margine festonată, cu striații radiale
E. !Colonii S, opace, de culoare galbenă
51. V. cholerae El Tor aglutinează eritrocitele de:
A. Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. !Găină
E. Iepure
52. V. cholerae El Tor hemolizează eritrocitele de :
A. !Berbec
B. Maimuţă
C. Cobai
D. Găină
E. Iepure
53. Diferenţierea biovariantelor V. cholerae se realizează după sensibilitatea la :
A. Penicilină
B. Ristomicină
C. Eritromicină
D. !Polimixină
E. Clandomicină
54. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la:
A. Bacteriofagul El Tor
B. Bacteriofagul A
C. Bacteriofagul B
D. !Bacteriofagul C
E. Bacteriofagul D
55. Doza infectantă pentru om a V. cholerae O1 este de ordinul:
A. 10 2 vibrioni
B. 10 4 vibrioni
C. 105 - 6 vibrioni
D. 10 7-8 vibrioni
E. !10 9 vibrioni
56. Agent etiologic al toxiinfecţiilor alimentare poate fi:
A. V. cholerae El Tor
B. Vibrionii NAG
C. V. cholerae
D. !V. parahaemolyticus
E. V. cholerae 139 Bengal
57. Indicați titrul diagnostic al anticorpilor aglutinanţi anti-V.cholerae:
A. 1:20
B. !1:80
C. 1.320
D. 1:640
E. 1 : 1280
58. Selectați titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi anti-V.cholerae:
A. 10–1
B. 10–3
C. !10–4
D. 10–7
E. 10–9
59. Indicați antigenul comun pentru toate tulpinile de Vibrio cholerae:
A. AgO
B. AgVi
C. AgM
D. !AgH
E. AgK
60. Alegeți vaccinul utilizat în profilaxia specifică a holerei:
A. Vaccin recombinant
B. Vaccin chimic polizaharidic
C. Vaccin ribosomal
D. Vaccin semisintetic
E. !Vaccin inactivat
61. Precizați durata imunităţii postvaccinale după administrarea anatoxinei holerice:
A. !3–6luni
B. 12 luni
C. 2–3ani
D. 4–5ani
E. Mai mult de 5 ani
62. Indicati mediul de imbogatire pentru vibrionii holerici:
A. Rappoport
B. Apă peptonată hiperclorurată
C. !Apă peptonată alcalină
D. Mediul Muller
E. Mediul cu selenit de Na
63. Enterotoxina TL a V.choleraela nivelul enterocitelor activează:
A. Adenozintrifosfatul
B. Adenozindifosfatul
C. Oxidoreductazele celulare
D. !Adenilatciclaza
E. Hidrolazele
64. Precizați etapa inițială în evoluţia clinică a holerei:
A. Gastroenterita holerică
B. ! Enterita holerică
C. Coma holerică
D. Holera algidă
E. Enterocolita holerică
65. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de neutralizare.
B. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
C. Reacţia de fixare a complementului
D. Analiza radioimună
E. !Reacţia de imobilizare
66. Indicați reacția serologică utilizată în diagnosticul rapid al holerei:
A. Reacţia de neutralizare
B. Reacţia opsono-fagocitară
C. !Reacţia de microaglutinare
D. Reacţia de fixare a complementului
E. Reacţia de hemadsorbţie
67. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Ogawa:
A. !AB
B. AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
68. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Inaba:
A. AB
B. !AC
C. ABC
D. ACD
E. ADE
69. Selectați fracţiile antigenice caracteristice pentru V. cholerae O1 serovar Hykojima:
A. AB
B. AC
C. !ABC
D. ACD
E. ACE
70. În frotiuri preparate din materii fecale ale pacientului cu holeră vibrionii holerici sunt aranjaţi:
A. În lanţuri
B. Grupați în „ciorchine”
C. Diplobacterii
D. !Grupați în „bancuri de peşti”
E. Bacterii solitare
71. Indicați mecanismul de transmitere al agentului holerei:
A. Picături Flugge
B. Prin aerosol
C. Prin sange
D. Prin vectori
E. !Fecal-oral
72. Mobilitatea V. cholerae se determină:
A. !În preparate native
B. În RIF directă
C. În geloză înclinată
D. În frotiuri colorate
E. În RA cu ser antiholeric O1
73. Precizați aspectul culturii de V. cholerae în mediu lichid:
A. Sediment granular la fundul eprubetei
B. Sediment pe pereții eprubetei
C. Turbiditate omogenă
D. !Peliculă fină cu nuanţă albăstruie
E. Peliculă groasă zbârcită
74. Rata izolării V. cholerae creşte dacă se utilizează medii de cultură cu pH-ul:
A. 3,0
B. 5,5
C. 6,0
D. !8,6
E. >10,0
75. Selectați mediul de cultură înalt selectiv utilizat pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Kauffman
B. Endo
C. Levin
D. !Ploskirev
E. Wilson-Blair
76. E. coli manifestă o creştere eficientă pe următoarele medii, CU EXCEPŢIA:
A. Endo
B. Levin
C. !Ploskirev
D. Kligller
E. Geloză peptonată
77. Numiți testul utilizat pentru determinarea acetoinei:
A. MR
B. !Voges-Proskauer
C. Metoda Preus (hidroliza ureei)
D. Testul Dick
E. Dezaminarea fenilalaninei
78. Indicați metoda utilizată pentru studierea mobilității enterobacteriaceelor:
A. În geloză în coloană
B. În bulion peptonat
C. !În geloză semilichidă
D. Pe geloză înclinată
E. În bulion cu selenit de Na
79. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :
A. !Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
B. Posedă 10-30 spirestrânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. Esteobacteriegrampozitivă
D. Posedă4-8spireneregulate
80. Precizați caracterul morfotinctorial al B. recurrentis:
A. Bacteriefină,helicoidală,cu8-14spireregulateșicapeteascuțite
B. Posedă 10-30 spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. Este o bacterie grampozitivă
D. !Posedă 4-8 spire neregulate
E. Prin metoda Giemsa se colorează în roz
81. Precizați caracterul morfotinctorial al L. interrogans:
A. Bacteriefină,helicoidală,cu8-14spireregulateșicapeteascuțite
B. !Posedă 10-30 de spire strânse și regulate, cu capetele îndoite în cârlig
C. Este o bacterie grampozitivă
D. Posedă4-8spireneregulate
82. Indicați specia de spirochete care posedă multiple serovariante:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D.! L. interrogans
E. L. biflexa
83. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vectori căpușele:
A. T. pallidum
B.! B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
84. Indicați specia de spirochete care are în calitate de vector păduchele:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C.! B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
85. Indicați specia de spirochete care se cultivă la 28-30 C:
A. T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. !L. interrogans
E. L. biflexa
86. Indicați specia de spirochete care nu poate fi cultivată pe medii de cultură in vitro:
A. !T. pallidum
B. B. burgdorferi
C. B. recurrentis
D. L. interrogans
E. L. biflexa
87. Selectați maladia care poate fi transmisă pe cale alimentară:
A. Boala Lyme
B. Febra recurenta epidemica
C. Sifilisul
D. !Leptospiroza
E. Febra recurenta endemica
88. Precizați prelevatul în care poate fi depistată microscopic B. recurrentis:
A. !Sânge în perioada febrilă
B. Sânge în perioada afebrilă
C. Punctat din ganglionii limfatici
D. Exsudat articular
E. Exsudat din elementele eruptive cutanate
89. Selectați reacția serologică ce permite identificarea serovariantelor de leptospire:
A. Wassermann
B. !RAL
C. VDRL
D. RPR
E. MRS
90. Selectați reacția utilizată pentru seroidentificarea leptospirelor:
A. !RAL
B. ELISA
C. VDRL
D. RHAI
E. MRS
Complement multiplu
91. Selectați genurile care reunesc specii oxidazopozitive:
A. Salmonella
B. Yersinia
C. Escherichia
D. !Pseudomonas
E. !Vibrio
92. Selectați genurile care reunesc specii oxidazonegative:
A. Vibrio
B. !Salmonella
C. !Yersinia
D. Pseudomonas
E. !Shigella
93. Selectați testele cheie ale familiei Enterobacteriacea:
A. !Sunt bacterii gramnegative, asporulate
B. Toţi reprezentanţii sunt mobili
C. !Posedă nitratreductază
D. !Sunt catalazopozitive
E. Sunt oxidazopozitive
94. În familia Enterobacteriaceae genul se determină prin testele biochimice:
A. !Utilizarea citratului de sodiu
B. !Producerea ureazei
C. Fermentarea lactozei
D. Formarea indolului
E. !Testul cu roşu de metil (MR)
95. În familia Enterobacteriaceae specia se determină prin testele biochimice:
A. Producerea hidrogenului sulfurat
B. !Formarea indolului
C. !Fermentarea glucidelor
D. !Identificarea serologică
E. Producerea acetoinei din glucoză (testul V-P)
96. Selectați mediile de cultură utilizate în procesul de imbogățire, izolare şi identificare a
enterobacteriilor:
A. Geloza sânge
B. !Mediul Levin
C. !Mediul Kligler
D. Ser coagulat
E. !Mediul cu selenit acid de sodiu
97. Indicați infecțiile cauzate de E. coli patogene:
A. !Infecţii holeriforme
B. !Infecţii dizenteriforme
C. !Toxiinfecţii alimentare
D. !Colienterite la copii
E. Limfadenite mezenteriale
98. Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. !EPEC
B. !EIEC
C. !ETEC
D. EBEC
E. EFEC
99. Selectați categoriile patogene de E. coli:
A. !EPEC
B. !EHEC
C. EFEC
D. !EAEC
E. EBEC
100. Alegeți fenotipurile patogene de E. coli:
A. !Diareigene
B. Neurogene
C. !Uropatogene
D. Hepatotrope
E. !Bacteriemice
101. Indicați cum modifică E. coli mediul Kligler:
A. !Glucoza – AG
B. !Lactoza - AG
C. !Hidrogen sulfurat - –
D. Glucoza, lactoza – A
E. Hidrogen sulfurat - +
102. Selectați factori de patogenitate ai escherichiilor enterotoxigene:
A. Hialuronidaza
B. Fibrinolizina
C. !Enterotoxina
D. !Pilii
E. Plasmocoagulaza
103. Selectați serurile imune utilizate în seroidentificarea culturi pure de escherichii patogene:
A. ABCDE
B. !OKA
C. !OKB
D. !OKC
E. Seruri anti-H polivalente
104. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. !Produce catalază
B. Posedă oxidază
C. Creşte pe mediul cu citrat de sodiu
D. !Fermentează glucoza cu formare de acid și gaz
E. !Posedă lizindecarboxilază
104. Selectați caracterele biochimice ale E. coli:
A. Reacţia Voges-Proskauer pozitivă
B. Reacţia cu roşu de metil negativă
C. !Fermentează lactoza până la acid şi gaz
D. Produce sulfură de hidrogen
E. !Decarboxilează lizina
A. !Este component permanent al microflorei normale a intestinului gros
B. Face parte din microflora stabilă a jejunului
C. !Este un indicator microbiologic al impurificării fecale a mediului
D. !Este antagonist al microflorei patogene
E. Nu există tulpini patogene de E. coli
A. !Face parte din microflora normală a intestinului
B. !Participă la sinteza unor vitamine
C. Poate provoca şoc anafilactic
D. !Poate determina o infecţie holeriformă
E. !Poate cauza toxiinfecţii alimentare
107. Selectați speciile din genul Shigella:
A. !S. boydii
B. S. bovis
C. !S. sonnei
D. S. salamae
E. !S. flexneri
108. Indicati speciile de shigele care poseda mai multe serovariante:
A. !S. dysenteriae
B. !S. flexneri
C. !S. boydii
D. S. sonnei
E. S. Enteritidis
109. Indicați mediile utilizate pentru cultivarea shigelelor:
A. !Endo
B. !Levin
C. Bismut sulfit agar
D. !Bulion cu selenit acid de sodiu
E. Geloză alcalină
110. Shigelele modifică mediul Kligler după cum urmează:
A. !Glucoza – A
B. Lactoza-A
C. !Lactoza - –
D. Hidrogen sulfurat - +
E. !Hidrogen sulfurat - –
111. Precizați aspectul materiilor fecale la bolnavii de dizenterie:
A. Riziform
B. !Mucopurulent
C. !Sangvinolent
D. !Consistenţă lichidă
E. Cu granule de sulf
112. Selectați shigelele manitolpozitive:
A. S. dysenteriae
B. !S.flexneri
C. !S. boydii
D. !S. sonnei
E. S. bovis
113. Indicați factorii de patogenitate ai shigelelor:
A. Ureaza
B. !Exotoxinele SLT
C. !Adezine
D. !Sisteme de secreție
E. Lecitinaza
114. Selectați preparatele biologice care pot fi utilizate în profilaxia şi tratamentul specific al
dizenteriei:
A. !Vaccin ribosomal
B. !Vaccin inactivat curativ
C. !Bacteriofag dizenteric
D. Dizenterina
E. Vaccinul ADTP
115. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul de laborator al febrelor tifo-
paratifoide:
A. !Sânge
B. Lichid cefalorahidian
C. !Măduva osoasă
D. !Urină
E. ! Bila
116. Indicaţi corect structura antigenică a agenţilor cauzali ai febrelor tifo-paratifoide:
A. !O9,Hd,Vi
B. O9,Hg,m
C. O4,5,Hi,H1,2
D. !O2, Ha
E. !O4, 5, Hb, H 1,2
117. Selectați reacţiile utilizate în diagnosticul serologic al febrelor tifo-paratifoide:
A. Reacţia Wright
B. Reacţia Huddleson
C. !Reacţia Widal
D. Reacţia de inhibare a hemaglutinării
E. !Reacţia de hemaglutinare indirectă
118. Indicați serurile imune utilizate pentru identificarea serologică a salmonelelor:
A. Serul polivalent OKA
B. !Serul polivalent ABCDE
C. !Serurile monovalente O2, O4, O9 ş.a.
D. !Serurile monovalente H
E. Serurile polivalente OKC, OCB, OKE
119. Selectați preparatele biologice utile în profilaxia febrelor tifo-paratifoide:
A. !Vaccin inactivat
B. !Vaccin viu atenuat
C. Anatoxina tifo-paratifoidică
D. !Vaccinul TABTe
E. !Vaccin subunitar din Ag Vi
120. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Typhi:
A. !Fermentează glucoza cu formare de acid
B. Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. Produce sulfură de hidrogen
D. !Decarboxilează lizina
E. Utilizează citratul de Na
121. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi A:
A. Fermentează lactoza cu formare de acid
B. !Fermentează glucoza cu formare de acid şi gaz
C. !Nu produce acetilmetilcarbinol ( reacţia VP negativă)
D. !Reacţia cu roşu de metil pozitivă
E. Decarboxilează lizina
122. Selectați caracterele biochimice specifice pentru S. Paratyphi B:
A. Scindează lactoza
B. !Produce hidrogen sulfurat
C. ¡Este oxidazonegativa
D. !Scindeaza glucoza până la acid și gaz
E. Nu produce catalază
123. Selectați factorii de patogenitate ai salmonelelor:
A. !Adezine
B. !Sisteme de secreție
C. !Citotoxine
D. !Endotoxina
E. Proteina A
124. În patogeneza febrelor tifoparatifoide se disting următoarele faze:
A. !Bacteriemie
B. !Difuzie parenhimatoasă
C. Limfadenita mezenterială
D. !Alergica
E. Gastroenterită
125. Fenomenelede sensibilizare de tip IV în febrele tifoparatifoide se pot manifesta prin:
A. Septicemii
B. !Ulcerarea plăcilor Peyer cu hemoragii
C. !Ulcerarea plăcilor Peyer cu perforaţii intestinale
D. Gastroenterită
E. Meningoencefalite
126. Endotoxemia în febrele tifoparatifoide determină:
A. Paralizii flasce
B. !Febră 38- 40o C
C. Hipertensiune
D. !Stare de tifos
E. !Colaps cardio-vascular
127. Multiplicarea salmonelelor în faza difuziei parenhimatoase are loc în:
A. Intestin
B. !Măduva osoasă
C. !Splină
D. !Ficat
E. Encefal
128. Indicați modificările produse de V. cholerae în mediul cu lactoză și zaharoză:
A. Lactoza – A
B. !Lactoza - „ –”
C. Lactoza – AG
D. !Zaharoza – A
E. Zaharoza – AG
129. Indicați glucidele care permit clasificarea vibrionilor în grupuri Heiberg:
A. Glucoza
B. !Manoza
C. Manitolul
D. !Zaharoza
E. !Arabinoza
130. Selectați mediile utilizate pentru cultivarea V. cholerae:
A. Tinsdal
B. !TCBS
C. !Geloză alcalină
D. Ploskirev
E. !Apă peptonată alcalină
131. Selectați mediile utilizate pentru izolarea culturii pure de V. cholerae:
A. Tinsdal
B. Ploskirev
C. !TCBS
D. Apă peptonată alcalină
E. !Geloză alcalină
132. V. cholerae El-Tor aglutinează sau hemolizează eritrocitele de:
A. !Berbec
B. Umane O1
C. !Găină
D. Cobai
E. Maimuţă
133. Selectați testele utilizate pentru diferenţierea biovariantelor de V. cholerae:
A.!Sensibilitatea la bacteriofagi
B.Sensibilitatea la penicilină
C.!Producerea acetoinei(testul Voges-Proskauer)
D.!Sensibilitatea la polimixină
E.!Aglutinarea eritrocitelor de găină
134. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae cholerae (clasic):
A. !Nu aglutinează eritrocitele de găină
B. Hemolizează eritrocitele de berbec
C. !Nu produce acetoină
D. !Este sensibil la bacteriofagul C
E. Este sensibil la bacteriofagul El Tor
135. Indicați testele caracteristice pentru biovarul V. cholerae El Tor:
A. !Aglutinează eritrocitele de găină
B. !Hemolizează eritrocitele de berbec
C. !Produce acetoină
D. Este sensibi la bacteriofagul C
E. !Este sensibil la bacteriofagul El Tor
136. Indicați preparatele biologice utilizate în profilaxia specifică a holerei:
A. Vaccin recombinant
B. Vaccin subunitar polizaharidic
C. !Vaccin inactivat
D. Ser antitoxic
E. !Anatoxină
137. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Ogawa:
A. !Fracția antigenică A
B. !Fracția antigenică B
C. Fracția antigenică C
D. Fracția antigenică D
E. Fracția antigenicăE
138. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Inaba:
A. !Fracția antigenicăA
B. Fracția antigenică B
C. !Fracția antigenică C
139. Indicați fracțiile Ag O1 specifice pentru serovarul V. cholerae Hykojima:
A. !Fracția antigenică A
B. !Fracția antigenică B
C. !Fracția antigenică C
140. Selectați reacțiile serologice utilizate în diagnosticul rapid al holerei:
A. !Reacţia de imunofluorescenţă
B. !Reacţia de microaglutinare pe lamă cu serul anti-O1
C. Analiza radioimună
D. Reacţia de precipitare inelară
E. !Reacţia de imobilizare a vibrionilor cu bacteriofag specific
141. Precizați etapele din evoluţia clinică a holerei:
A. !Enterita holerică
B. Enterocolita holerică
C. !Gastroenterita holerică
D. Perioada prodromaslă
E. Bacteriemie
142. Indicați mecanismele implicate în patogeneza holerei:
A. Activarea adenilatciclazei cu acumulare de ATP
B. !Activarea adenilatciclazei cu producere masivă de cAMP
C. Activarea guanilatciclazei cu acumulare de cGMP
D. Distrugerea prin apoptoză a enterocitelor
E. !Dereglarea proceselor de absorbție intestinală
143. Selectați caracterele morfo-tinctoriale ale vibrionilor:
A. !Bastonașe gramnegative
B. !Nu formează spori
C. Posedă capsulă polizaharidică
D. Mobilitatea este asigurată de flageli peritrichi
E. !Posedă un flagel polar
144. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. !Fermentează glucoza cu formare de acid sau acid şi gaz
B. Nu fermentează glucoza
C. Produc sulfură de hidrogen
D. !Posedă catalază
E. !Nu posedă oxidază
145. Selectați caractere cheie pentru bacteriile din familia Enterobacteriaceae:
A. !Nu formează spori
B. Sunt cocobacterii gramnegative
C. !Posedă nitratreductaza
D. Sunt imobile
E. !Sunt anaerobe facultativ
146. Mediul multitest Kligler este utilizat cu scopul de:
A. Izolare a culturii pure
B. Îmbogăţire a bacteriilor patogene
C. !Acumularea culturii pure
D. !Identificare preliminară
E. Identificare finală
147. Selectați grupurile de medii utilizate în diagnosticul de laborator al enterobacteriozelor:
A. Elective
B. !De îmbogăţire
C. ¡Diferenţial diagnostice
D. !Multitest
E. !De transport
148. Selectați mediile multitest:
A. Simmons
B. !Russel
C. Ploskirev
D. !Kligller
E. !Olkeniţki
149. Selectați mediile slab selective utilizate pentru izolarea enterobacteriaceelor:
A. Bulion cu selenit de Na
B. !Endo
C. !Levin
D. Ploskirev
E. Willson-Blair
150. Indicați genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:
A. Proteus
B. Escherichia
C. Enterobacter
D. !Salmonella
E. !Shigella
152. Indicați genurile condiţionat-patogene din familia Enterobacteriaceae:
A. !Hafnia
B. !Proteus
C. !Enterobacter
D. Salmonella
E. Shigella
153. Selectați factorii de patogenitate ai ETEC:
A. !Pilii CFA
B. Endotoxina
C. !Enterotoxina termolabilă
D. !Enterotoxina termostabilă
E. Lecitinaza
154. Alegeți particularităţile EHEC:
A. !Determină diaree hemoragică
B. !Cauzează sindromul uremic hemolitic
C. Elaborează enterotoxină
D. !Elaborează toxine shiga-like
E. Penetrează şi se multiplică în enterocite
155. Alegeți particularităţile EAggEC:
A. Afectează colonul
B. !Stimulează producerea mucusului cu formarea unui biofilm
C. !Elaborează 2 exotoxine
D. !Determină diaree persistentă
E. Produce toxiinfecție alimentară
156. Selectați particularitățile antigenului K1 al E. coli:
A. Este identic cu antigenul de grup sangvin P şi M
B. !Este identic cu polisialozilglicopeptidele cerebrale la nou-născuţi
C. !Predomină în etiologia meningitelor neonatale
D. !Predomină în etiologia septicemiilor neonatale
E. Predomină în infecţiile căilor urinare
157. Dizenteria se manifestă prin următoarele simptome clinice:
A. !Febră
B. Enterită acută
C. !Colită acută
D. ¡Tenesme
E. Scaune frecvente riziforme
158. Sursele infecţiei în dizenterie pot fi:
A. Maimuţele rhesus
B. Câinii
C. Porcinele
D. !Omul bolnav
E. !Purtătorii sănătoşi
159. Indicați prelevatele care pot fi examinate pentru diagnosticul etiologic al sifilisului secundar:
A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. !Exsudat din elementele eruptive cutanate
C. Urină
D. Serozitate din şancru
E. !Ser sangvin
160. Selectați metodele de colorare a frotiurilor pentru examenul microscopic al spirochetelor:
A. Gram
B. !Giemsa
C. Ziehl-Neelsen
D. !Impregnare cu săruri de argint
E. Preparate „între lamă şi lamelă”
161.Selectați subspeciile de T. pallidum:
A. T. pallidum orale
B. !T. pallidum pallidum
C. !T. pallidum pertenue
D. T.pallidumparaluiscuniculi
E. !T. pallidum endemicum
162.Indicați maladiile care NU pot fi transmise prin vectori:
A. BoalaLime
B. Tifosul recurent epidemic
C. !Sifilisul
D. Tifosulrecurentendemic
E. !Leptospirozele
163. Indicați particularitățile clinice ale sifilisului primar:
A. Se instalează după o perioadă de incubație de 5 zile
F. !Evoluează timp de 4-6 săptămâni
G. Lapoartadeintraresedezvoltăoinflamaţieexsudativăînsoţitădeedemdureros
H. !Lapoartadeintrareseformeazăoulceraţiecubazaindurată,nedureroasă
I. Şancrul dur se vindecă spontan
164. În structura antigenică a T. pallidum se determină:
A. !Haptene lipidice, comune cu fosfolipide din ţesuturi ale mamiferelor
B. Antigen proteic, comun cu țesutul din cord bovin
C. !Antigen proteic, de grup, comun treponemelor patogene și comensale
D. Antigen polizaharidic, capsular
E. !Antigen proteic din membrana externă, specific pentru T.pallidum
165.Selectați afirmațiile corecte despre anticorpii anti-cardiolipinici:
A. !Se determină în reacţii serologice cu Ag nespecific/teste non-treponemice
B. Apar ultimii în sifilisul primar seropozitiv
C. !Dispar primii după vindecarea sifilisului
D. Dispar ultimii după vindecarea sifilisului
E. Se determină în RHAI
166. Selectați prelevatele examinate pentru diagnosticul microbiologic al sifilisului primar:
A. !Punctat din ganglioni limfatici
B. Exsudat din elemente eruptive cutanate
C. Exsudat articular
D. !Serozitate din şancru
E. Lichid cefalorahidian
167. Indicați metodele diagnosticului microbiologic al sifilisului:
A. !Microscopică
B. Bacteriologică
C. Biologică
D. !Serologică
E. Alergică
168. Indicați reacţiile serologice pentru detectarea anticorpilor nespecifici (teste non-treponemice,cu
Ag cardiolipinice) :
A. !VDRL
B. RHAI
C. RIT
D. !RPR
E.!MRS
169. Indicați reacţiile serologice de confirmare a sifilisului (teste treponemice, cu Ag specifice):
A. VDRL
B. !RHAI
C. !RIT
D. RPR
E. MRS
170. În boala Lyme preponderent sunt afectate:
A.! Aparatul locomotor
B. Tractul respirator
C. Tractul digestiv
D.! Sistemul nervos central
E. !Sistemul cardiovascular
171. Selectați reacțiile utilizate în serodiagnosticul bolii Lyme:
A. RA
B. !ELISA
C. !RIF indirectă
D. !Western blot
E. Reacţia de imobilizare a borreliilor
172. Selectați sursele de infecţie în leptospiroze:
A. !Porcii
B.! Bovinele
C. Păsările acvatice
D.! Rozătoarele
E.! Câinii
173. Indicați prelevatele utilizate pentru diagnosticul de laborator al leptospirozelor:
A. Materii fecale
B.! Urină
C.! Sânge
D.! LCR
E. Exsudate din articulaţii
174. Selectați căile de transmiterea leptospirelor la om:
A. Prin înțepătura căpușelor
B. !Contact direct cu animalele bolnave
C. !Alimentar
D. Aerogen
E. !Contact cu apa contaminată
175. Selectați fazele de evoluție a leptospirozelor:
A. Latentă
B. !Afebrilă
C. Prodromală
D. !Organică
E. !Septicemică
176. Selectați metodele utilizate în diagnosticul microbiologic al leptospirozelor:
A. !Microscopică
B. !Bacteriologică
C. !Biologică
D.! Serologică
E. Alergică
177. Precizați caracterele de cultură ale leptospirelor:
A. !Se cultivă în medii lichide îmbogățite cu ser de iepure
B. Temperatura optimă de cultivare este de 37 C
C. !Temperatura optimă de cultivare este de 30 C
D. Cultura de leptospire este vizibilă peste 24 ore
E. !Leptospirele se multiplică fără a tulbura mediul
178. Selectați caracterele utile pentru identificarea leptospirelor:
A. !Morfologice
B. !De cultură
C. Biochimice
D. !Structura antigenică
E. Toxigeneza
179. Indicați reacțiile utilizate în serodiagnosticul leptospirozelor:
A. !RHAI
B. !RAL
C. VDRL
D. !RFC
E. !ELISA
180.Precizați caracterele morfotinctoriale ale L. interrogans:
F. Bacterie fină, helicoidală, cu 8-14 spire regulate și capete ascuțite
G. !Posedă 10-30 despirestrânseșiregulate,cucapeteleîndoiteîncârlig
H. !Esteobacteriegramnegativă
I. Posedă 4-8 spire neregulate
J. !Prin metoda Giemsa se colorează în roz-pal

Bacteriologie Full

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bacteriologie Full

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Complement simplu

1. Precizați caracterul morfotinctorial al T. pallidum :

25. Selectati mediul de cultură electiv pentru cultivarea F. tularensis:

29. Selectati infectia predominant forma ulcero-ganglionară..

33. Formează spori în mediul exterior şi capsulă în organismul infectat

47. Y. pestis în frotiuri-amprente colorate Gram reprezintă:

48. Temperatura optimală de creştere a Y. pestis este:

50. Selectati factorul de patogenitate specific pentru Y. Pestis

51. Indicați patologia cauzată mai frecvent de S. saprophyticus:

52. Selectați mediu de cultură utilizat pentru izolarea S. aureus:

53. Indicați specia de bacterii care posedă proteina A:

55. Selectați specia de bacterii care produce toxină exfoliativă:

57. Indicați acțiunea streptolizinelor:

58. Indicați acțiunea streptokinazei:

59. Indicați acțiunea eritrotoxinei elaborate de S. pyogenes:

61. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor beta-hemolitici:

62. Indicați aspectul hemolizei pe geloză-sânge, caracteristic streptococilor alfa-hemolitici:

63. Indicați factorul de patogenitate al S. pyogenes implicat în etiologia scarlatinei:

64. Leziunile articulare și cardiace post-streptococice sunt provocate de :

67. Indicați investigația utilă în diagnosticul reumatismului:

68. Există vaccin eficient pentru prevenirea infecțiilor cauzate de:

69. Indicați factorul de patogenitate ce determină simptomele în scarlatină :

70. Selectați cocii piogeni:

71. Indicați, care factori de patogenitate sunt caracteristici pentru N. gonorrhoeae:

[x] Creşte mai bine în atmosferă de 10% CO2

72. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

73. Selectați mediul pentru izolarea N. meningitidis din LCR:

74. Indicați principala metodă de diagnostic de laborator în gonoreea acută:

75. Indicați calea de transmitere a Neisseria gonorrhoeae:

76. Indicați calea de transmitere a Neisseria meningitides:

77. Indicași ce infecții cauzează Neisseria gonorrhoeae:

78. Numiţi caracteristica microorganismelor din genul Corynebacterium:

79. Numiţi factorul de patogenitate al C. diphtheriae:

80. Indicati mediul utilizat pentru izolarea culturii pure de C. diphtheriae:

81. Indicati preparatul biologic pentru tratamentul specific al difteriei:

82. Numiţi specia din genul Corynebacterium

83. Numiţi particularitatea morfobiologică a C. Diphtheriae

84. Alegeţi denumirea corectă a biovariantei C. diphtheriae:

85. Alegeţi metoda CERT aplicată în diagnosticul de laborator al difteriei:

86. Numiţi sursa de infecţie la difterie:

87. Numiţi prelevatul de la bolnav, prelevat in diagnosticul de laborator al difteriei:

88. Numiţi infecţia, cauzată de M. tuberculosis:

90. Ce se poate afirma despre viteza de creştere a М. tuberculosis?

91. Numiţi condiţia indispensabilă în diagnosticul de laborator a tuberculozei:

164. V. cholerae cholerae (clasic) este sensibil la: bacteriofagi

192. Selectați reacţia utilizată în indicarea reproducerii virusurilor în ou embrionat de

209. Alegeți cărei familii aparține virusul hepatitei E:

219. Selectați metoda de eliberare a virusurilor din celula gazdă:

227. Selectați metoda de eliberare a virusului HIV din celula gazdă:

57. În profilaxia şi tratamentul specific al pestei se utilizează:

58. Identificati afirmatiile false:

59. Selectați speciile de stafilococi coagulazonegativi:

60. Indicați afirmațiile corecte despre proteina A stafilococică:

[x] Apără de fagocitoză

61. Indicați patologiile cauzate de S. epidermidis:

62. Selectați afirmațiile adevărate despre stafilococi:

63. Indicați prelevatele examinate în funcţie de tipul infecţiei stafilococice:

64. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus:

65. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus: (64)

66. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus: (64)

67. Indicați factori de patogenitate caracteristici pentru S. aureus: (64)

68. Indicați testele cu valoare semnificativă în identificarea tulpinilor de stafilococi:

69. Indicați factorii de patogenitate ai S. pyogenes:

3. Enzime de patogenitate: hialuronidaza, streptodornaza B (ADNaza), lipoproteaza,