LARINGELE

Este un segment al aparatului respirator, care continua faringele si se continua

cu traheea.
Cartilajele laringelui
Sunt:
- Nepereche cartilajul tiroid, cartilajul cricoid, epiglota
- Pereche cartilajele aritenoide, corniculate, cuneiforme
Cartilajul tiroid
Este cel mai voluminos. Este un cartilaj de tip hialin, deschis posterior si este
format din doua aripi, care converg anterior si median la nivelul unghiului
laringelui. Median si superior, prezinta o incizura tiroidiana superioara, iar median
si inferior, o incizura tiroidiana inferioara mai stearsa. Este mai proeminent la
barbat si este palpabil.
Pe fata externa a aripilor sale, exista o linie oblica, pe care se insera muschii
sternotiroidian, tirohioidian si constrictorul inferior al faringelui. Posterior si
lateral, prezinta doua coarne superioare si respectiv doua coarne inferioare. Cele
inferioare se articuleaza cu cartilajul cricoid, iar pe cele superioare se insera
ligamentul tirohioidian lateral. Acest cartilaj poate suferi un proces de osificare.
Cartilajul cricoid
Este de asemenea un cartilaj nepereche, hialin, situat inferior de cartilajul tiroid.
Este singurul cartilaj care asigura suport pe 360 de grade si, din aceasta cauza,
este cel mai puternic. Are forma de inel cu pecete si prezinta:
1. O portiune anterioara mai ingusta = ARCUL CARTILAJULUI CRICOID
2. O portiune posterioara mai inalta = LAMA CARTILAJULUI CRICOID
Lama cartilajului cricoid se articuleaza:
- Supero-medial cu cartilajele aritenoide
- Postero-lateral cu coarnele inferioare ale cartilajului tiroid
Epiglota
Este un cartilaj median elastic. Are forma de frunza si se prelungeste median si
inferior cu PETIOLUL EPIGLOTEI, ce se continua cu ligamentul tiro-epiglotic.
Epiglota este de asemenea suspendata prin ligamentul hioepiglotic.
Cartilajele aritenoide
Sunt cele mai voluminoase dintre cartilajele pereche, fiind cartilaje hialine. Au
forma de piramida triunghiulara cu baza inferior si varful superior. Baza se
articuleaza cu cartilajul cricoid, iar de la varf pleaca plicile ariei epiglotice, ce
includ cartilajele cuneiforme si corniculate.
Prezinta 3 fete:
- Fata posterioara
- Fata mediana
- Fata antero-laterala
Baza prezinta spre anterior procesul vocal (unde se prind corzile vocale) si spre
lateral procesul muscular.

Cartilajele corniculate
Sunt de asemenea elastice si se mai numesc cartilajele lui Santorini. Sunt situate
la varful cartilajelor aritenoide si in plicile ariei epiglotice.
Cartilajele cuneiforme
Sunt de asemenea elastice. Se mai numesc si cartilajele lui Wrisberg si de
asmenea sunt situate un plicile ariei epiglotice.
Inconstant, se gasesc si cartilaje tritice in grosimea ligamentului tiroihioidian
lateral.
Ligamentele laringelui
Sunt:
- Membrana tirohioidiana, care prezinta o condensara mediana = LIGAMENT
TIROHIOIDIAN MEDIAN si doua condesari laterale, LIGAMENTELE
TIROHIOIDIENE LATERALE.
- Ligamentul cricotraheal
- Membrana cricotiroidiana, care prezinta si ea o condensare mediana,
LIGAMENTUL CRICOTIROIDIAN MEDIAN si doua condensari laterale,
LIGAMENTELE CRICOTIROIDIENE LATERALE
- Ligamentul hioepiglotic
- Ligamente intrinseci:
a. Membrana elastica, ce prezinta o portiune superioara, MEMBRANA
CVADRANGULARA si o portiune inferioara, MEMBRANA CRICOVOCALA
b. Ligamentele vocale
c. Ligamentul tireoepiglotic
Muschii laringelui
Muschii extrinseci
Din punct de vedere al dezvoltarii, in aceasta categorie intra:
- Muschiul cricotiroidian
- Muschiul constrictor inferior al faringelui
Din punct de vedere functional, mai intra si muschii care se insera pe laringe:
- Muschiul sternohioidian
- Muschiul sternotiroidian
Muschii intrinseci
-

Muschii interaretiroidieni (transvers si oblic)

Muschii cricoaretiroidieni (posteriori si laterali)
Muschiul tiroaritenoidian

Muschiul cricotiroidian. Se intinde de pe arcul cartilajului cricoid pana pe

marginea inferioara a cartilajului tiroid.
Actiune: ridica arcul cartilajului cricoid si deplaseaza posterior lama cartilajului
cricoid si cartilajele aritenoide, punand in tensiune plicile vocale.

Actiunea opusa este realizata de muschiul tiroaritenoidian si muschiul vocal

(parte a plicilor vocale). Acestea se intind intre cartilajele aritenoide si fata
posterioara a unghiului cartilajului tiroid. Ele apropie cartilajele aritenoide de
cartilajul tiroid si relaxeaza plicile vocale.
Muschiul cricoaretinoidian posterior. Se intinde intre lama procesului cricoid
pe linie mediana si procesul muscular al cartilajelor aritenoide.
Actiune: apropie procesele musculare si departeaza procesele vocale ale
cartilajelor aritenoide, rezultand ca deschide glota. Este un muschi al functiei
respiratorii.
Muschiul cricoaretinoidian lateral. Se intinde intre fata superioara a
cartilajului cricoid, in partile sale laterale, si procesul muscular al cartilajului
aretinoid.
Actiune: departeaza procesele musculare si apropie procesele vocale ale
cartilajelor aretinoide. Inchide glota.
Muschiul interaretinoidian transvers. Se intinde intre fetele posterioare ale
cartilajelor aretinoide stang si drept.
Actiune: apropie cartilajele aretinoide si inchide glota.
Cavitatea laringelui
Este separata de faringe printr-un orificiu delimitat superior de marginea
superioara a epiglotei si infero-lateral de plicile ariei epiglotice.
Se imparte in urmatoarele portiuni:
1. Vestibulul laringelui
Este delimitat anterior de fata posterioara a epiglotei, lateral de fata
mediala a plicilor ariei epiglotice si fata superioara a plicilor vestibulare
(falsele corzi vocale) si posterior de spatiul dintre cartilajele aritenoide.
2. Ventriculul laringelui
Este cuprins intre plicile ventriculare superior si plicile vocale inferior.
Anterior, este delimitat de cartilajul tiroid, iar posterior de cartilajele
aritenoide.
3. Spatiul infraglotic
Este limitat superior de corzile vocale si inferior se continua cu traheea.
Corzile vocale
Se insera anterior pe unghiul cartiajului tiroid si posterior pe procesele vocale ale
cartilajelor aritenoide.
Sunt formate din ligamentul vocal si muschiul vocal.
Spatiul infraglotic este delimitat anterior de cartilajul tiroid, membrana
cricotiroidiana si arcul cartilajului cricoid. Posterior, este delimitat de lama
procesului cricoid.
In plus, se poate descrie SPATIUL PREEPIGLOTIC, delimitat anterior de membrana
tirohioidiana si osul hioid, posterior de fata anterioara a epiglotei, lateral de
ligamentele hioepiglotice.
Spre superior, se continua cu valeculele, iar inferior si lateral se prelungeste cu
sinusul piriform.
Vascularizatia laringelui
Are doua surse arteriale:

Artera laringiana superioara, ramura din artera tiroidiana superioara.

Strapunge membrana tirohioidiana, impreuna cu ramura interna a nervului
laringeu superior.
Artera laringiana inferioara, ramura din artera tiroidiana inferioara, care
strapunge membrana circotiroidiana

Drenajul venos se face spre venele tiroidiana superioara si respectiv inferioara.

Inervatia laringelui
Are doua surse:
- Nervul laringeu superior, care la randul lui se imparte intr-o ramura
interna, care strapunge membrana tirohioidiana si se distribuie senzitiv
ariei supraglotice; ramura externa ajunge la muschiul cricotiroidian si se
distribuie si senzitiv partii anterioare a etajului inraglotic
- Nervul laringeu inferior, continuarea nervului laringeu recurent. Strapunge
membrana cricotiroidiana si se distribuie muschilor intrinseci ai laringelui si
senzitiv etajului infralglotic, cu exceptia partii anterioare, care este
inervata din ramura externa a laringeului superior. Fibrele sale provin din
nervul XI.
Drenajul limfatic se face spre ganglionii cervicali profunzi superiori pentru etajul
supraglotic si in ganglionii cervicali profunzi inferiori, plus ganglionii paratraheali
din etajul infraglotic.