ANATOMIE SEM.

2 - CURS 8: FORMAREA LARINGELUI

Fig. 1
Unul din cele mai imp organe atat dpvd anatomic cat si functional este
Laringele. Acesta este format din 3 cartilaje nepereche si 3 pereche:

Cartilaje NEPERECHE:
1. Cartilajul tiroid
- Comparat cu o carte deschisa posterior
- Are o marg ant, 2 lame, 2 coarne superioare si 2 coarne inferioare
- Pe marg laterala se vede o linie oblica ce corespunde insertiei
muschilor infrahioidieni

2. Epiglota
- comparata cu o frunza cu petiol
- legata prin ligamentul hioepiglotic, ligamentul tiroepiglotic,
membran tirohioidiana si intre e tesut adipos.

3. Cartilajul cricoid
- comparat cu un inel cu pecetea post
- Pecetea se numeste lama cricoidiana si se artic post cu celel 2
cartilaje aritenoide

Cartilajele PERECHE:
1. Cartilajele aritenoide
- cele mai mari, au forma de piramide triunghiulare, cu baza spre
inferior si cu varful curbat posterior
- baza aritenoidelor prezinta:
 o o proemineta ant, numita PROCES VOCAL pe care se insera
CORZILE VOCALE;
o post PROCESUL MUSCULAR pe care se insera muschii
cricoaritenoidian posterior si cricoaritenoidian lateral
Glota are posterior
- o parte carilaginoasa, intre aritenoide si
- o parte membranoasa intre corzile vocale

2. Cartilajele corniculate – sunt la vf aritenoidelor, sunt mici

3. Cartilajele cuneiforme in plicile ariepiglotice

LIGAMENTELE
- Membrana cricotiroidiana – perforata de laringeul inferior
- Membrana tirohioidiana – Intre tiroid si hioid, perforata de ramura
int a laringeului superior

MUSCHII
- Muschii extrinseci (doar unul) = M. Cricotiroidian
- Are o parte dreapta si una oblica

a. Cand Cricoidul ramane fix, muschiul trage de tiroid spre inf si

coarda vocala devine flasca
b. Cand tiroidul ramane fix, muschiul trage de partea anterioara a
inelului cricoidian si lama cricoidului impreuna cu aritenoidele se
deplaseaza spre posterior => coarda vocala e pusa in tensiune.

- Inervatia lui este din ramura externa a laringeului superior

2
- Muschii intrinseci:
1. Muschiul vocal – 2 parti: arivocal si tirovocal.
o El se insera pe coarda vocala.
o E un muschi cu caract embrionar;
o Seamana cu tesutul excito-conductor;
o Are capacitate de vibratie

2. Muschiul cricoaritenoidian lateral

o este aductor al glotei (o inchide)

3. Muschiul cricoaritenoidian anterior

o este abductor al glotei = muschiul respiratiei, deschide glota

CAVITATEA LARINGELUI
Fiecare pereche de plici are inauntru cate o coarda vocala
In submucoasa laringelui exista membrana elastica. Aceasta are 2 segmente:
1. In vestibul se numeste MEMBRANA CVADRANGULARA iar
2. in cavul infraglotic se numeste CON ELASTIC.
Tot in submucoasa se gaseste o cantitate foarte mare de substanta
vascoasa/ tesut conjunctiv lax pentru a permite miscarea plicilor.
In membrana exista numerosi receptori: termici, chimici, barici (daca se
inghite un corp strain sau aer prea rece se poate declansa astfel tusea
pentru a nu ajunge in plamani)
In submucoasa exista si un plex vascular mare care incalzeste aerul.
Edemul din tesutul conjunctiv lax este responsabil de inchiderea laringelui in
edemul laringian din SOCUL ANAFILACTIC – sindrom major: edemul
supraglotic
 Edemul laringian se face in tesutul conjunctiv -hidroscopic, arteriolele
se dilata datorita socului,tesutul trage apa si impinge laringele

3
FUNCTILE LARINGELUI:
1. Functie in respiratie: Muschiul respiratiei care tine glota descisa este
cricoaritenoidianul posterior
Dezvoltarea laringelui depinde de hormonii sexuali, din cauza asta, la
castrati, laringele ramane infantil.
2. Protectie a tractului respirator
Efortul de screamat apare cand se incearca un expir cu glota inchisa
> Drept urmare creste brusc intoarcerea venoasa,
> in consecinta va creste presiunea vasculara pe tot sistemul
> bolnavul e susceptibil sa faca un accident vascular.
Pacientii trebuie deci invatati sa se screama cu glota deschisa: sa
contracte doar presa abdominala, lasand coloana de aer sa iasa.
Formarea vocii tine de:
1. Intinderea sau relaxarea corzilor vocale
2. De vibratia lor
3. De forta curentului de aer, care tine de
 eficienta muschilor respiratori si poate scadea in diferite boli,
paralizii, boli terminale, boli psihice
4. Intensitatea vocii este in mod normal de 40-50 dB si tine de
amplitudinea vibratiei
5. Inaltimea sunetului tine de frecvanta vibratiei
6. Timbrul tine de armonicele supraadaugate in cavitati, adica sinusuri

VOCEA BITONALA apare:

- In paralizia de laringeu inferior, de pe o parte, care apare uneori ca
un incident in tiroidectomii
- In cancerul de varf pulmonar de dreapta (laringeul recurent trece
pe sub A. Subclavie care ajunge la varful plamanului drept si poate
fi lezat in cancerul de plaman drept)

4
 - In stenoza mitrala poate sa apara, cand creste AS si comprima
laringeul recurent stang sau
- in Adenopatii pulmonare stangi