RESPIPRATIA

Aparatul respirator cuprinde caile respiratorii si plamanii.

CAILE RESPIRATORII:cavitate nazala,faringe,laringe trahee si bronhii

CAVITATEA NAZALA

Este primul segment;septul nazal desparte cavitatea in 2 fose nazale simetrice,cu directie
antero-posterioara ,sub bazza craniului,si deasupra cavitatii bucale;

Comunica cu exteriorul prin narine si cu rinofaringele prin coane;

Anterior fosele nazale sunt protejate de piramida nazala :

- situata pe linia mediana;

- Si rol estetic

- Varful piramidei este sub osul frontal si se numeste radacina nasului;

- Baza piramidei prezinta narinele;

Prezinta :

- schelet osteocartilaginos,format din oasele nazale si portiunea frontala a a

osului maxilar;

Muschi pielosi si tegument.

Fosele nazale : sunt 2 conducte situate inapoia piramidei nazale;

In interior sunt captusite de mucoasa nazala :

- Olfactiva,situata deasupra cornetului nazal superior ,si in dreptul lamei

ciuruite a etmoidulu,;

-respiratorie mult mai intinsa,bogat vascularizata,are eliteliu cilindric

ciliat si contine glande mucoase tubulo-acinoase;

Inervatia asigurata de nervul V.

FARINGELE

LARINGELE

Are dubla functie:respiratorie (vector aerian) si fonatorie.

Cartilajele sunt hialine :neperechi:

 2
-Cartilajul tiroid ,situat in partea anterioara a laringelui;
Fata posterioara priveste spre interiorul laringelui si este in raport cu epiglota

Epiglota,cartilaj elastic ,forma de frunza cu petiolul in jos;

-cartilajul cricoid,forma de inel cu pecete,;este hialin intre cartilajul tiroid si trahee

Perechi.

Muschii : striati sunt intrinseci care au ambele capece care se insera pe cartilajele
laringelui:unii sunt constrictori ai glotei,apropiind plicile vocale,altii sunt dilatatori ai
glotei,departand plicile vocale;altii sunt si tensori;

Extrinseci ce se insera cu un capat pe laringe si cu celalalt pe organele

vecine.

Mucoasa-eppiteliu pavimentos stratificat la nnivelul plicilor iar in rest cilindric ciliat;

Submucoasa-tesut conjunctiv lax.

TRAHEEA

Un tub care continua laringele si se intinde de la C6- pana laT4,unde se imparte in 2 bronhii;10-
12 cm lungime;

segmentul cervical vine in raport :

posterior cu esofagul,

anterior cu istmul tiroidei si cu pielea; ;

lateral are raport cu artera carotida comuna,vena jugulara interna ,nervul X,

si lobii laterali ai tiroidei;

segmentul toracic este in mediastinul superior;

-posterior are raport cu esofagul,

-anterior cu arcul aortei si cu ramurile desprinse din arc,cu timusul,cu

sternul;

- iar lateral cu plamanii;

Structura: schelet fibrocartilaginos hialin,format din 15-20 inele cartilaginoase incomplete posterior
in partea posterioara sunt fibre musculare netede ;

-la exterior este adventicefa -ttesut conjunctiv;

-In interior epiteliu cilindric ciliat (pseudostratificat),bogat in glande

mucoase.
 3
BRONHIILE

La nivelul verebrei T4 traheea se imparte in 2 bronhii pulmonare,care patrund prin hil in

plamani si se ramifica formand arborele bronsic intrapulmonar

- Bronhia dreapta este aproape verticala si este de 2,5 cm ,dar cu un calibru mai mare -1,5 cm;

Este inconjurata de crosa marii vene azygos

cea stanga este aproape orizontala ;5cm lungime calibrul 1,5cm;este inconjurata de crosa
aortei;

structura bronhiilor principale este asemanatoare cu a traheei,-inele de cartilaj hialin;epiteliul

pseudostratificat ciliat.fotmate din inele cartilaginose incomplete(9-11 la stanga ;5-7 la dreapta)

bronhiolele au un strat muscular neted dar nu au inele de cartilaj,epiteliul este cubic simplu.

PLAMANII

Principalele organe respiratorii;

Situati in cavitatea toracica;fiecare este acoperit de pleura viscerala care patrunde in scizuri

700gr plamanul drept ;600g ccefl stang;

Capacitatea pulmonara totala 5000m3

Fata externa este convexa ,vine in raport cu coastele;prezinta scizuri care impart parenchimul
pulmonar in lobi-3 la plamanul drept si 2 la cel stang;

Fata interna este plana vine in raport cu organele din mediastin ;pe aceasta fata este hilul
pulmonar ,pe unde intra si ies din plamani vase de sange,nervi si pronhia principala;

La nivelul plamanului stang ,anterior de hil, este impresiunea cardiaca lasata de ventriculul stang
si ccea lasata de aorta descendenta;

La nivelul plamanului drept ,anterior de hil este impresiunea cardiaca lasata de atriul drept ,si
impresiunile lasate de vfena cava superioara ((deasupra imersiunii si de vfena cava inferiora sub
impresiune;deasupra hilului sunt impresiunile lasate de crosa marii vene azygos;

Baza plamanilor este concava si vine in raport cu diafragma prin intermediul careia la dreapta
vine in raport cu ficatul ;la stanga cu fundul stomacului si splina;varful plamanului,depaseste in
sus prima coasta,si vine in raport cu organele de la baza gatului .

Plamanii sunt formati din:

- arborele bronsic si lobuli;

- lobulii( sunt situati la nivelul ultimelor ramificatii ale arborelui bronsic )

4
- ramificatiile vaselor pulmonare si bronsice;limfatice si nervi.

Tesut conjunctiv care le inconjoara pe toate.

Arborele bronsic

Bronhia principala se imparte in bronhii care se divid in final pana la bronhiole;

Bronhiile:

- lobare au structura asemanatoare bronhiilor pulmonare:inele cartilaginoase,epiteliu

pseudostratificat ciliat cilindric in mucoasa;

-segmentare

-Lobulare si respiratorii nu au caartilaj au perete fibroelastic peste care sunt dispuse

fibre musculare circulare si epiteliu cubic simplu ;

-ductele alveolare au membrana fibroconjunctiva acoperita de epiteliu simplu;

terminate prin saculeti alveolari;peretii saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole
pulmonare.

Bronhiolele respiratorii impreuna cu formatiunile derivate din ele-ducte alveolare,saculeti alveolari

si alveole pulmonare formeaza acinii pulmonari;

Acinul pulmonar este unitatea morfofunctionala a plamanului.

Alveolele au forma de saculet mic cu perete extrem de subtire,adaptat schimburilor de gaze;

in jurul alveolelor este o bogata retea de capilare perialveolare care impreuna cu peretiii alveolari
formeaza membrana( bariera )alveolocapilara.

Fiecare plaman este invelit de pleura seroasa formata din :fooita parietala care adera de
cavitatea toracica ,pe care o captuseste ( are 3 parti:costala,diafragmatica ,mediastinala)si foita
viscerala care adera de plaman si patrunde in scizuri;intre cele 2 foite exista o cavitate
virtula,cavitatea pleurala,in care se afla o lama fina de lichid pleural;in cavitatea pleurala
presiunea este usor negativa cea cfe obliga cele 2 foite sa stea lipite una de cealalta,la nivelul
hilului.

Mediastinul:cuprins intre fetele mediale ale plamanilor;anterior ajunge pana la stern,posterior pana
la coloana vertebrala,inferior pana la diafragma si superior comunica cu baza gatului.

In mediastinul superior se gasesc:ramurile crosei aortei,cele 2 vene brahiocefalice,nervii vagi si

frenici,timusul,traheea,esofagul ganglionii simpatici toracali si ultima parte a canalului toracic.

In mediastinul inferior :innima cu vasele mari,nervii frenici;posterior esofagul,aorta asccfendenta si

sistemul azygos.

5
 RESPIRATIA

Reprezinta schimbul de O2 si CO2 dintre organism si mediu.

Din punct de vedere functional respiratia prezinta :

1. ventilatia pulmonara – deplasarea aerului in ambele sensuri intre alveolele

pulmonare si atmosfera;

2.difuziunea 02 si CO2 intre alveole si sange;

3 transportul O2 si CO2 prin sange si lichidele corpului catre si de la celule;

4. reglarea ventilatiei pulmonare ;

VENTILATIA PULMONARA

Circulatia alternativa a aeruli se realizeaza ca urmare a variatiilor ciclice ale volumului

cutiei toracice ,urmate de muscarile in acelasi sens ale plamanilor solidarizati cu aceasta prin
intermediul pleurei;

Variatiile ciclice ale volumului aparatului toraco-pulmonar se realizeaza in cursul a 2

miscari de sens opus ,definite ca miscarea inspiratorie si miscarea expiratorie.

Mecanica ventilatiei pulmonare

Dimensiunile plamanilor pot varia prin distensie si retractie in 2 moduri:

1.prin miscarile de ridicare si coborare a diafragmului(contractie,relaxare), care alungesc

si scurteaza cavitatea toracica;in inspiratie contractia diafragmului trage in jos suprafata
inferioara (bazala)a plamanilor;in timpul expiratiei diafragmul se relaxeaza, iar retractia elastica a
plamanilor ,a peretelui toracic si a structurilor abdominale comprima plamani.;acest mod
realizeaza aproape in intregime respiratia normala,de repaus .

2.prin ridicarea si coborarea coastelor ,care determina cresterea si descresterea diametrului

antero-posterior al cavitatii toracice;

A 2-a cale de expansiune a plamanilor o reprezinta ridicarea grilajului costal;in pozitie de

repaus acesta este coborat;permite sternului sa se apropie de coloana vertebrala;cand grilajul cosal
s ridica ,acesta proiecteazza inainte sternul,care se indeparteaza de coloana vertebrala ,cea ce
mareste diametrul antero-posterior cu aproximativ 20%in inspiratia maxima fata de expiratie.

Muschii care determina ridicarea grilajului costal sunt inspiratori si sunt in special muschii
gatului(sternicleidomastoidieni),

Muschii care determina coborarea grilajului costal sunt expiratori ;muschii abdomenului.
Presiunea pleurala ,(cea din spatiul pleural);in mod normal este o suctiune permanenta a lichidului
pleural din acest spatiu,cea ce duce la o presiune negativa(mai mica decat cea armosferica) .ea
variaza cu fazele respiratiei.

6
PRESIUNE ALVEOLARA

Este presiunea din interiorul alveolelor pulmonare; in repaus ,cand glota este deschisa , aerul
nu circula intre plamani si atmosfera ;in acest moment in orice parte a arborelui bronsic
respirator ,presiunea este egala cu presiunea atmosferica considerata 0cm H2O.

Pentru a permite patrunderea aerului in plamani in timpul inspiratiei ,presiunea in alveole trebuie
sa scada sub presiunea atmosferica;in timpul unei inspiratii normale ea devine -1cmH2O.

Aceasta presiune negatva usoara este suficienta pentru ca in plamani sa patrunda aproximativ
500ml aer,in timpul inspiratiei care dureaza 2 secunde.

Variatii opuse apar in timpul expiratiei :presiunea alveolara creste la aproximativ +1cm
apa ,cea cef forteaza 500ml aer sa iasa din plamani in cele 2-3 secunde cat dureaza expiratia .

Fortele elastice pulmonare (de recul)

Stau la baza realizarii expiratiei;

Sunt de 2 tipuri :

1. fortele elastice ale tesutului pulmonar insusi;

2. fortele elastice produse de tensiunea superficiala a lichidului tensioactiv

care captuseste la interior peretii alveolari(surfactant) si alte spatii aeriene pulmonare.

apar forte de tensiune superficiala, fenomen prezent in toate spatiile aeriene

pulmonare,efectul este o forta rezultanta a intregului plaman , numita forta de tensiune
superficiala si care se adauga elasticitatii tesutului pulmonar , Suprafata interna a alveolelor
este acoperita de surfactant ,iar in alveole este aer,aici favorizand expiratia .

Volume si capacitati pulmonare

Inregistrate cu spirometru realizand graficul-spirograma.

Exista 4 volume pulmonare ,diferite care adunate ,reprezinta volumul maxim pe care il poate
atige expansiunea pulmonara.

Volum curent(VC),volumul de aer inspirat/expirat in timpul unei respiratii normale=500ml;

Volum inspirator de rezerva/VIR;este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste
volumul curent;este de 1500ml aer;

Volumul expirator de rezerva-/VER,reprezinta cantitatea de aer suplimentara care poate fi

expirata in urma unei expirati fortate ;este de 1500ml aer.

Volumul rezidual /VR este volumul de aer care ramane in plamani dupa o expiratie
forrtata ;aproximativ 1500ml si nu poate fi masurat prin spirometrie;

Capacitati pulmonare

7
Sunt sume de 2 sau mai multe volume respiratorii pulmonare:

Capacitatea inspiratorie/CI ,egala cu VC+VIR=500+1500=2000ML;

Reprezinta cantitatea de aer pe care o persoana o poate respira ,pornind

de la nivelul expirator normal pana la distensia maxima a plamanilor(2000ml)

Capacitatea reziduala functionala /CRF, egala cu suma dintre VER +VR,reprezinta cantitatea
de aer care ramane in plamani la sfarsitul unei expiratii normale(VER+VR=1500+1500=3000ml.

Capacitatea vitala/CV este egala cu suma dintre VC+VIR+VER=500+1500+1500=350Oml.

Capacitattea pulmonara totala /CPT,este egala cu capacitatea vitala plus volum rezidual
=5000ml ssi reprezinta volumul maxim pana la care pot fi expansionati plamani prin efort
respirator maxim.toate volumele si capacitatile pulmonare care nu contin VR pot fi masurate
spirometric.pentru VR se folosesc metode speciale.

DEBIT RESPIRATOR(MINUT VOLUM RESPIRATOR)

Cantitatea totala de aer deplasata in arborele bronsic in fiecare minut si esteegala cu

VCXfrecventa respiratorie =500x 18 respiratii/min=9000ml=9l/min;

In conditi fizilogicfe si patologicfe ,valorile se pot modifica.

Ventilatia alveolara

Este volumul de aer care ajunge in zona alveolara a tractului respirator in fiecare minut si este in
medie 4,5-5l;deci numai o parte din debitul respirator ;restul de 4-4,5l ramane pe caile aeeriene
pana la bronhiolele terminale si nu participa la schimburile de aer si se numeste ventilatia
spatiului mort;

Ventilatia alveolara este un factor major care determina presiunile partiale ale O2 si CO2 in
alveole.

DIFUZIUNEA

Este a 2-a etapa a procesului respirator ;O2 difuzeaza din alveole in sange si CO2 din
sange in alveole;

Se produce in conditiile in care exista o diferenta de presiune ,iar sensul procesului va fi

totdeauna orientat dinspre zona cu presiune mare spre zona cu presiune mica(in sensul
gradientului presional)

Concentratia gazelor din aerul alveolar este foarte diferita de cea din aerul
atmosferic din urmatoarele cauze:

- Cu fiecare respiratie ,aerul alveolar este inlocuit doar partial cu aerul

atmosferic;

8
 -din aeerul alveolar este extras oxigenul,si acesta primeste permanent CO2 din sangele
pulminar.

-aerul atmosferic uscat care patrunde in caile respiratorii este umezit inainte de a
ajunge in alveole.

Aerarea lenta la nivelul alvefolelor este foarte importanta pentru

prevenirea schimbarilor bruste ale concentratiei sanguine a gazelor.

Membrana alveolo capilara

- Sau respiratorie:

- este alcatuita din :1.endoteliu capilar;

2. interstitiul pulmonar;

3.epiteliul a;veolar;

4.surfactant(lichid tensioactiv)

Grosimea medie 0,6 microni;

Suprafata totala 50-100m2

Factorii care influienteaza rata difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara sunt:

1.presiunea partiala a gazului in alveola;

2. presiunea partiala a gazului in capilar pulmonar;

3.coeficientul de difuziune al gazului(este specific pentru fiecare tip de molecula

4.dimensiunile membranei respiratorii(iners proportional cu grosimea si direct

proportional cu suprafata.

DIFUZIUNEA OXIGENULUI

Se face din aerul capilar spre sangele din capilarele pulmonare deoarece ,presiunea partiala a
O2 in aerul alveolar este de 100mmHg iar in sangele care intra in capilarele pulmonare este de
40mmHg ;gradient 60mmHg

Dupa ce traverseaza membrana respiratorie,moleculele de O2 se dizolva in plasma ,ceea ce

duce la cresterea presiunii partiale a 02 in plaasma;consecutiv ,02 ,difuzeaza in hematii ,unde se
combina cu Hb;in mod normal egalarea presiunilor partiale ,alveolara si sanguina ,ale O2 se face in
0,25 secunde.

.hematia petrece in medie 0,75 secunde in capilarul pulmonar ;daca echilibrarea apare in 0,25
secunde ,ramane intervalul de 0,50 scunde ,numit margine de siguranta si care asigura o preluare
adecvata a 02,in timpul perioadelor de stress(efort fizic ,expunere la altitudini)

9
 DIFUZIUNEA CO2

Se face dinspre sangele din capilarele pulmonare spre alveole, deoarece presiunea partiala a
CO2 in sangele din capilarele pulmonare este de 46mmHg ,iar in aerul alveolar este de
40mmHg;gradientul este 6,deci o zzecime din gradientul O2 ;CO2 dfuzeaza de 20 de ori mai rapid
decat 02 si este de 25 de ori mai solubil in lichhhhidele organismului decat O2;in mod normal
egalarea presiunilor partiale ,alveolara si sanuina ,ale CO2 se face in 0,25 secunde.

TRANSPORTUL GAZELOR

Transportul O2

- Din plasma O2 difuzeaza in eritrocite unde se combina reversibil cu ionii de Fe 2+ din

structura hemoglobinei ,transformang dezoxihemoglobina(Hb) in oxihemoglobina(HbO2); fiecare
gram de hemoglobina se poate combina cu maxim 1,34ml02;in mod normal exista 12-15 g Hb/dl
sange;

-Sangele arterial transporta 20mlO2/dl,din care 98,55 transportat de hemoglobina iar

restul de 1,5 % dizolvat fizic in plasma.

- Fiecare molecula de hemoglobina se poate combina cu maxim 4 molecule de O2 ,la o

saturatie de 100%.

Cantitatea de O2 care se combina cu Hb depinde de :

presiunea partiala a O2 plasmatic si

este conditionata si de :pH-ul plasmatic si de cresterea

temperaturii ce determina scaderea capacitatii Hb de a lega O2 , care astfel este cedat la tesuturi

la nivel tisular presiunea partiala a O2 este de 40 mmHg ,iar O2 va difuza din plasma in
interstitii si se aici in celule;are loc scarea rapida a presiunii partiale a 02 plasmatic determinand
disocierea HbO2 ,HEMOGLOBINA RAMANE SATURATA IN PROPORRTIE DE 50-70%.

Fiecare 100ml de sange elibereaza in tesuturi ,in repaus cate 7ml. De O2.; acesta este
coeficientul de utilizare a O2.;in timpul efortului fizic coeficientul poate creste la 12%;

Prin cedarea O2 la tesuturi ,o parte din oxihemoglobina devine hemoglobina redusa ,care imprima
sangelui venos culoarea rosie –violacee caracteristica.

Transportul CO2

CO2 ,produsul final al proceselor oxidative celulare;difuzeaza din celule in capilare unde creste
presiunea partiala a sangelui venos cu 5-6mmHg,fata de cel arterial;

Forme de transport: dizolvat fizic in plasma 5%

Carbaminhemoglobina 5%(se combina cu gruparile amina NH2, terminale din

lanturile proteice ale Hb)1Hb + 2 CO2.

10
 11

SUB FORMA DE BICARBONAT 90%;obtinut prin fenomenul de membrana Hamburger(fenomenul

migrarii clorului,care are loc la nivelul eritrocitelor

REGLAREA VENTILATIEI

SE REALIZEAZA PRIN CENTRI NERVOSI DIN BULB SI PUNTE,CARE SUNT STIMULATI DE LA

CHEMORECEPTORII ACESTOR FORMATIUNI NERVOASE SAU AL UNOR VASE DE SANE:SINUS
CATOTIDIAN (IX) SI AORTA )X)