Sunteți pe pagina 1din 80

CAPITOLUL I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI


RESPIRATOR
1.1NOTIUNI DE ANATOMIE
Aparatul respirator
Apartul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la
realizarea schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. In plus, prin
partea superioara a cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe
mirosul, iar laringele, un alt segment al aparatului respirator, datorita corzilor
vocale inferioare, realizeaza fonatia.
Aparatul respirator este alcatuit din doua parti distincte:
a) Caile respiratorii extrapulmonare, alcatuite din:
- cai respiratorii superioare: fosele nazale
- cai respiratorii inferioare:faringe; laringe; trahee; bronhii principale
b) lamanii
a)CAILE RESPIRATORII
CAITATEA NAZALA ! primul segment al cailor respiratorii.
!a este divizata de septul nazal in doua cavitati simetrice numite fose nazale.
"osele nazale se afla partial in piramida nazala care are rol estetic si de
protectie.
FARINGELE ! al doilea organ al caiilor respiratorii, este un organ cu dubla
functie, respiratorie si digestiva, este sub forma de palnie. !ste asezat posterior
de fosele nazale si cavitatea bucala si continua cu laringele si esofagul.
LARINGELE ! este un organ cu dublu rol respirator si fonator" situat in partea
anterioara a gatului, deasupra traheei, proeminand sub piele. Are un schelet
#
cartilaginos, format din trei cartila$e neperechi %cartila$ul tiroid, cricoid,
epiglotic) si trei perechi %cartila$ele aritenoizii, corniculate si cuneiforme) unite
intre ele prin ligamente sau articulatii. &a interior este captusit de o mucoasa
care se termina in cavitatea laringelui, patru plici numite corzi vocale, doua
superioare si doua inferioare. 'eschiderea orificiului laringian se numeste glota
iar inchiderea orificiului epiglota in interior sunt corzile vocale care produc
sunete. Cavitatea laringiana are forma de clepsidra.
TRA#EEA ! este un conduct fibro cartilaginos, intins de la marginea
anterioara a laringelui pana la bifurcarea ei in cele doua bronhii principale.
!ste situata anterior de esofag. Are doua segmente; cervical si toracal. Inelele
fibro-cartilaginoase sunt incomplete posterior, unde se afla o membrana
musculo-fibro-elstica care permite dilatarea esofagului si inaintarea bolului
alimentar in timpul deglutiei. &a exterior se afla un tesut con$uctiv, iar interior
mucoasa traheala, formata dintr-un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat,
avand si celule care secreta mucus. !a continua laringele, si se bifurca dand
nastere bronhiilor principale.se situeaza in mediastinul anterior. (rahea se
bifurca in doua bronhii formate din inele cartilaginoase. "iecare bronhie
patrunde in plaman.
$RON#IILE PRINCIPALE ! sunt doua conducte fibrocartilaginoase,
rezultate din bifurcarea traheei la locul de bifurcare, in interiorul traheei se afla
pintenele traheeal. )ronhiile principale a$ung la lobul pulmonr prin care patrund
in plaman, ramificandu-se si formand astfel arborele bronsic. *tructura
bronhiilor este acelasi cu a traheei. . "iecare bronhie principala patrunde in
plamanul respectiv prin hilul pulmonar unde se ramifica in bronhii lobare. .
"iecare bronhie principala patrunde in plamanul respectiv prin hilul pulmonar
unde se ramifica in bronhii lobare.
+
%)PALMANII &sunt organe principale ale aparatului respirator, realizand
schimbul de gaze %,- si C,-) intre aerul atmosferic si sange. *unt asezati in
cavitatea toracica, de o parte si de alta a mediastinului, fiind separati se
mediastin . spatiu ce gazduieste inima, vasele mari, trateea, esofagul, timusul,
canalul toracic,nervii vagi si frenici.
Culoarea plamanilor variaza cu varsta si substantele care sunt inhalate:
- la fumatori si la cei care lucreaza in medii cu pulberi, au o culoare cenusie .
negricioasa;
- la copii, culoarea plamanilor este roz
"orma plamanilor este asemanatoare unui trunchi de con, cu baza spre
diafragm.
C,/"I012A(IA !3(!2/A
"iecarui plaman i se descriu:
- varful care are forma rotun$ita vine in raport cu coastele unu si - si
corespunde regiunii de la baza gatului, aflat in dreptul fosei supraclaviculare,
depasind clavicula si prima coasta;
- baza este larga si se spri$ina pe diafragm si prin el cu lobul hepatic drept in
dreapta si fundul stomacului in stanga;
- fata costala ce este in raport direct cu peretele toracic si fata mediastinala ce
gazduieste hilul plamanului, locul pe unde trec : bronhia principala, artera si
cele - vene pulmonare, artera si vena bronsica, vase limfatice si nervi.
- trei margini: anterioara, posterioara si inferioara.
lamanul drept este mai mare decat stangul, prezentand doua scizuri: oblica si
orizontala, ce il impart in trei lobi: superior, mi$lociu si inferior. lamanul
stang are o scizura oblica ce il impaarte in doi lobi: superior si inferior.
&obii se impart in segmente ce sunt unitatile anatomice si functionale ale
plamanului.
4
&obii sunt delimitati de niste santuri adanci- scizuri- in care patrunde pleura
viscerala.
STRUCTURA PLAMANULUI ! lamanii sunt alcatuiti dintr- un sistem de
canale rezultat din ramificarea bronhiei principale . arbore bronsic si un sistem
de saci, in care se termina arborele bronsic . lobuli pulmonari .&obii
plamanului drept %superior, mi$lociu, inferior) sunt delimitati de doua fisuri, in
timp ce lobii plamanului stang %superior si inferior) sunt delimitati de o fisura.
"iecare lob este alcatuit din segmente, care reprezinta unitatile anatomice,
functionale si clinice ale plamanului. "iecare segment este format din lobul,
unitatile morfofunctionale ale plamanilor care au forma piramidei, cu baza spre
suprafata plamanilor, iar varful suspendat de o bronhie supra . lobulara,
indreptat spre hil. In $urul lobului se afla tesut con$uctiv bogat in fibre elastice,
celule con$uctive si celule macrofage.
AR$ORELE $RONSIC
'upa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in
bronhii lobare, care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare. )ronhiile
segmentare se divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare
care patrund prin varful lobului pulmonar in interiorul lobului, devenind
bronhiile intralobulare. )ronhiile intralobulare se ramifica la randul lor dand
nastere bronhiilor terminale, numite astfel deorece sunt ultimile ramificatii ale
arborelui bronsic, cu rol de a conduce aerul.
)ronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii %acinoase), care se
continua cu canalele alveolare, ai caror pereti reprezinta dilatati in forma de saci
alveolari, in care se deschid alveolele. (otalitatea elementelor care contiunua o
bronhiala terminala formeaza acinul pulmonar.
!piteliul alveolar, membrana bazala a alveolei, tesuturile con$uctive de sub ea,
56
membrana bazala a capilarului si endoteliului formeaza bariera hematoaeriana
care este strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.
ASCULARUZATIA PLAMANILOR" plamanul are o dubla
vascularizatie;functionale si nutritive.
ASCULARIZATIA FUNCTIONALA ! realizeaza schimburile gazoase si
este reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc
mica circulatie. (runchiul pulmonar incepe cu ventricolul drept, se imparte in
artera pulmonara stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar.
A$unsa in plaman artera urmareste ramificatiile arborelui bronsic ; patrunzant in
lobul pulmonar si se capilarizeaza in $urul alveolelor pulmonare. &a nivelul
acestei retele capilare dioxidul de carbon este cedat alveolelor si din alveole
patrunde oxigenul care este preluat de venele pulmonare. Aceste vene parasesc
plamanul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen
in atriul stang, de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta
in tot organismul.
7ascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de
artarele si venele bronsice. Arterele bronsice provin prin aorta toracala, iar
venele bronsice se deschid in sistemul az8gos.
&!12A- este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una
inveleste plamanii la exterior, patrunde in fisuri, iar cealalta captuseste peretii
cutiei toracice. Cele doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului
pulmonar. Intre cele doua foite se afla cavitatea preluata spativirtual, in care
exisata presiune negativa cu rol important in mecanica respiratiei. Intre cele
doua foite se gasesc foarte putin lichid seros, care mentine umeda suprafata lor,
usurand alunecarea plamanului plamanului in
55
timpul miscarilor respirtorii. Cavitatea pleurala poate deveni reala cand in
cazuri de boala contine aer %pneumotorax) sange %hemotorax) sau puroi
%piotorax).
9!'IA*(I/1& . este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne
ale celor doi plamani, inferiori si diafragm, anterior de stern, iar posterior de
coloana vertebrala toracala si de care extremitatile posterioare ale coastelor. In
mediastine se gasesc : inima invelita de pericard, vasele mari,venele cave
superioare si inferioare, cele patru vene pulmonare, artera aorta, trunchiul
pulmonar cu ramurile lui, traheea si cele doua bronhii principale.
NOTIUNI DE FIZIOLGIE
2olurile respiratiei constau in asigurarea aportului de oxigen necesar tesuturilor
si eliminarea dioxidului de carbon. entru indeplinirea acestor roluri , functia
respiratorie include patru procese fizioloogice ma$ore : %5)ventilatia pulmonara,
carea reprezinta deplasarea aerului in ambele sensuri intre atmosfera si
alveolele pulmonare %afluxul si efluxul aeric);%-)difuziunea oxigenului si a
dioxidului de carbon intre alveole si sange;%:)transportul oxigenului si a
dioxidului de carbon prin sange si lichidele interstitiale inspre si dinspre
celulele diferitelor tesuturi ale corpului ;si %;)reglarea ventilatiei si a altor
aspecte ale respiratiei.
2!*I2A(IA reprezinta un proces vital in care au loc aportul de ,
-
la
tesuturi si eliminarea C,
-
ca rezultat al metabolismului, fiind una din functiile
vegetative si de nutritie.
7entilatia pulmonara este o succesiune de miscari alternative de inspir si expir.
2espiratia cuprinde urmatoarele etape:
5) !tapa pulmonara cand aerul patrunde prin caile respiratorii in
alveolele pulmonare;
5-
-) !tapa sanguina reprezentata de schimbul de gaze dintre alveolele
pulmonare si sangele din capilarele sanguine;
:) !tapa circulatorie cand are loc transportul de ,
-
la tesuturi si C,
-
la
alveole;
;) !tapa tisulara cand se face schimbul de gaz la nivelul tesuturilor se
primeste ,
-
si se elibereaza C,
-
in sistemul venos.
rocesul de respiratie este continuu. ,prirea lui duce in scurt timp la
moartea celulelor, deoarece organismul nu dispune de rezerve de ,
-
, iar
acumularea C,
-
este toxica pentru celule.
7entilatia pulmonara
Aerul atmosferic este introdus in plamani prin procesul de ventilatie pulmonara,
prin care se mentine constanta compozitia aerului alveolar.
*chimburile gazoase la nivelul plamanului se realizeaza datorita
succesiunii ritmice a doua procese: inspiratia si expiratia.
5. INSPIRATIA reprezinta un proces activ, realizat prin efort muscular, cand
aerul patrunde in plamanii incarcati cu ,
-
a$unge la nivelul alveolelor
pulmonare. Inspiratia se realizeaza prin contractia muschilor respiratori ce
determina cresterea diametrelor cutiei toracice.
rincipalii muschi inspiratori sunt:-muschii intercostali externi ;
-muschii supracostali
-diafragma.
In timpul inspirului fortat intervin si muschii inspiratori
accesori%sternocleidomastoidian, pectoralul mare, dintatul mare si trapezul)
-.E'PIRATIA reprezinta un proces pasiv, ce are loc atunci cand inceteaza
contractia muschilor respiratori, prin care se elimina aerul din plamani, incarcat
cu C,
-
. in timpul expiratiei, cutia toracica revine pasiv la dimensiunile avute
anterior.
5:
(iputi de respiratie:
- tip costal superior . intalnit la femeie, cand cutia toracica se dilata antero-
posterior;
- tip costal inferior . intalnit la barbat, cand cutia toracica se dilata transversal;
- tip abdominal . intalnit la cocopii si batrani, cand dilatarea este mai mult
verticala.
Cele doua faze ale respiratiei pulmonare se succed ritmic, fara pauza, cu o
frecventa de 5;-5<= minut la barbat si 5+ = minut la femeie. "recventa
respiratorie creste in functie de nevoia de ,
-
si de prezenta C,
-
.
9iscarile respiratorii au frecventa constanta,ritm regulat si amplitudine egala.
Ciclul respirator % 5 inspiratie> 5 expiratie ) are o durata de : secunde, ceea ce
revine la -6 miscari respiratorii = minut % normal aproximativ 5---6 ) ?
frecventa respiratorie.
In efort fizic, frecventa respiratorie poate a$unge ;6-<6 = minut, de asemenea in
conditii patologice: febra, hipertiroidism, hipercapnie, hipoxie %tahipnee).
2espiratia are : timpi principali:
- schimbul gazos l;a nivelul membranei alveolo-capilare prin care ,
-
trece din
aerul alveolar in sange iarC,
-
din sangele capilar in alveole.
- transportul gazelor de la plaman la tesuturi si invers cu a$utorul
hemoglobinei din eritrocite.
- schimbul gazos la nivelul tesuturilor: ,
-
trece in tesuturi iarC,
-
in sange.
CAPACITATI SI OLUME PULMONARE
In timpul respiratiei normale si fortate sunt introduse respectiv expulzate in si
din plamani cantitati specifece de aer ce pot fi masurate prin spirometrie.
In timpul celor doua miscari in plamani sunt vehiculate o serie de volume
respiratorii:
5;
5.7olumul curent%7.I.C.)reprezinta volumul de aer inspirat sau expirat in
cursul unei respiratii normale ; are o valoare medie de aproximativ @66de
mililitri la adultul de sex masculin.
*e mai utilizeaza notiunea de spatiu mort funcional care defineste volumul de
aer, care nu participa efectiv la schimburile pulmonare.
In conditii normale, spatiul mort anatomic coincide cu cel functional dar in
anumite conditii patologice se produc decala$e intre aceste volume.
-. 7olumul inspirator de rezerva%7.I.2.) reprezinta volumul de aer suplimentar
care poate fi inhalat peste volumul curent printr-o inspiratie fortata; de regula,
are o valoare de aproximativ :666de mililitri.
:. 7olumul expirator de rezerva%7.!.2.) reprezinta volumul suplimentar maxim
care poate fi eliminat printr-o expiratie fortata care urmeaza unei expiratii
normale, curente; in mod obisnuit, valoarea acestuia este de aproximativ 5566
de mililitri.
- capacitatea vitala este cantitatea maxima de aer ce poate patrunde in plamani
dupa un inspir fortat ce urmeaza unui expir fortat.
(otalul 7IC>7I2>7!2? capacitatea vitala %C7) se determina prin efectuarea
unei expiratii fortate dupa o inspiratie maxima fiind de A;,@- @litri.
- la barbat este mai mare %A;,+l)
- la femei este mai mica%A:,-l)
C7 creste in timpul efortului fizic si scade in timpul sedentarismului. !a
depinde de suprafata corporala, de varsta, de antrenament la efort.
C.7. este o cifra aproximativa si difera de la un individ la altul, fiind
influientata de efortul fizic. 9asurarea acestuia se face cu un aparat numit
spirometru.
;. 7olumul rezidual reprezinta volumul de aer care ramane in plamani la
sfarsitul unei expiratii fortate, valoarea acestui volum este in medie de
5@
aproximativ 5-66 de mililitri. Capacitatea pulmonara totala aste suma C.7 si
7.2.
TRANSPORTUL GAZELOR
!ste realizat de sange.
a) (ransportu ,
-
. , cantitate mica de ,
-
este dizolvata in plasma sanguina,
iar cea mai mare parte este transportata prin compus instabil cu
hemoglobina din sange
Bb > ,
-
,xihemoglobina
tesuturi plaman
*e formeaza cand sangele este la plamani, a$unge la tesuturi si are loc
descompunerea oxihemoglobinei.
b) (ranspotul C,
-
%se formeaza in urma arderilor celulare)
5. dizolvare in plasma %cantitate mica);
-. formarea unui compus cu hemoglobina
Bb > C,
-
Carbohemoglobina
laman tesuturi
:. prin formarea unor saruri acid %carbonat acid de sodiu si potasiu).
Cu unele gaze, hemoglobina formeaza compusi stabili care blocheaza Bb
a) C, %monoxidul de carbon) se formeaza acolo unde se produc
arderi incomplete;
b) ,xigenul in stare atomica, care poate fi eliberat de substante
puternic oxidante.
2espiratia tisulara
In cadrul respiratiei tisulare are loc arderea substantelor cu eliberarea energiei
prin ardere de glucoza.
enzime
5<
C
<
B
5-
,
<
> <,
-
<B
-
, > <C,
-
I > !
respiratorii
! ? <#@ Ccal
,rganismul transforma energia chimica in alte forme de energie :
- energie de contractie musculara;
- energie calorica;
- energie electrica.
*chimbul alveolar de gaze
Aerul atmosferic a$uns in plamani prin ventilatie este condus in alveole, unde
are loc schimbul de gaze intre aerul alveolar si sange, nivelul membranei
alveolo-capilare. Acest schimb se face prin difuziune, in functie de presiunea
partiala a gazelor respiratorii ,
-
si C,
-
de o parte si de alta a membranei
alveolo-capilare.
7entilatia pulmonara normala sau normoventilatia se realizeaza la concentratii
alveolare ale:
- C,
-
de @-<D mentinute la o frecventa respiratorie normala, de repaus %5--
-6=min.)
- ,
-
de 5;D
Biperventilatia : cand C,
-
scade si ,
-
creste. rocesul este complexat reflex
prin apnee si bradipnee.
Bipoventilatia : cand C,
-
creste si ,
-
, compensate reflex prin polipnee.
'atorita diferenntei de presiune, C,
-
trece din sangele venos in aerul alveolar,
iar ,
-
trece din aerul alveolar in sangele venos. *chimbul de gaze se face cu
viteza foarte mare.
5#
'aca membrana alveolara este ingrosata %edem pulmonar, emfizem)
schimbul de gaze este alterat, mai ales in ceea ce priveste C,
-
si se instaleaza
hipoxemia.
2eglarea respiratiei
rocesele metabolice avand o intensitate variabila in functie de activitatea
organismului, consumul de ,
-
si producerea de C,
-
vor fi, de asemenea,
diferite. Adaptarea ventilatiei pulmonare la necesitatile variabile ale
organismului se realizeaza permanent, grstie unor mecanisme extrem de fine ,
care regleaza ventilatia prin modificarea atat a frecventei, cat si amplitudinii
respiratiilor.
2eglarea nervoasa : o respiratie se realizeaza prin interventia centrilor
respiratori. Acestia asigura o reglare automata a respiratiei. !xista centrii
respiratori primari, situati sub bulb, si centrii respiratori accesori, localizati la
nivelul puntii.
Influientele nervoase direct corticale permit controlul voluntar, in anumite
limite, al miscarilor ventilatorii. !le explica modificarile respiratorii in stari
emotionale, precum si reflexele conditionate respiratiei.
*ub influienta scoartei cerebrale are loc reglarea comportamentala a
respiratiei.
2espiratia poate fi oprita voluntar %apnee) pentru cateva zeci de secunde sau :-
; minute la cei antrenati. Actul ventilator se adapteaza unor activitati psiho-
fizice %vorbitul, cantatul vocal sau la instrumente muzicale de suflat) sau
psiho-fizice %eforturi profesionale). !xpiratia poate fi accelerata %polipnee) sau
incetinita %bradipnee)voluntar.
5+
CAPITOLUL II
NOTIUNI DESPRE $OALA
(.1DEFINITIE
)ronhopneumopatia obstructiva cronica este o stare maladiva caracterizata
printr-un sindrom obstructiv care nu este in intregime reversibil. Aceasta
obstructie este de obicei progresiva si se asociaza cu reactii inflamatorii
aberante ale plamanilor la particule sau gaze nocive. !ste caracterizata prin
unul sau mai multe din urmatoarele simptome: tuse cronica sau recurenta, cu
expectoratie, in cele mai multe zile din cel putin : luni, in - ani onsecutiv
si=sau dispnee persistenta sau intermitenta,care poate varia ca intensitate.
entru a se pute vorbi de bronhopneumopatie obstructiva cronica %),C),
aceste simptome nu trebuie sa fie produse de boli cardiace sau de boli
pulmonare bine definite % tuberculoza, pneumonia, bronsiectazia,
pneumoconiozele), de boli cadio-renale, de bolile peretelui toracic etc.
In termenul ),Csunt incluse: bronsita cronica si emfizemul pulmonar; acest
termen a fost creat cu scopul de a inlatura unele confuzii si diferente de
terminologie, semnalate anterior.(ermenul ),C defineste stari patologice
care in mod practic nici nu pot fi diferentiate intre ele decat in mod arbitrar.
!ste cunoscut faptul ca deseori, dupa o lunga evolutie, bronsita cronica
evolueaza catre emfizem pulmonar; in cursul acestei evolutii intr-o prima
perioada domina simptomele si semnele fizice ale bronsitei cronice, pentru ca
ulterior sa se manifeste in mod evident emfizemul. 1n termen similar este cel
de pneumopatie cronica obstructiva %C,), care are exact acelasi continut ca
),C.
In schimb, termenul de pneumopatie cronica nespecifica are un sens mai larg,
referindu-se nu numai la afectiunile sus-amintite, care au comun sindromul
54
obstructiv, ci si la alte doua afectiuni, lipsite de sindrom obstructiv: bronsita
cronica a marilor trunchiuri si hiperinflatia pulmonara %fara ruptura septurilor).
Importanta problemei deriva din marea morbiditate prin ),C, din faptul ca
aceasta morbiditate este in crestere si din depistarea ei tardiva.
9area morbiditate prin ),C este ilustrata de unele date statistice, rezultate
din aprofundate studii epidemiologice. In tara noastra mobiditatea este de @-
+D, similara celei din )elgia si *uedia. 1nele date statistice nu reflecta
morbiditatea reala, frecventa bolii fiind apreciata la bolnavii spitalizati sau
consultati in policlinici; tinand seama ca multi bolnavi nu se prezinta la medic,
putem afirma ca morbiditatea este mult mai mare.
- 9orbiditatea prin ),C este in continua crestere, pe primele locuri
situandu-se tarile industrializate; frecventa bolii este mai mare in orase,
datorita poluarii mai intense a atmosferei; pe buna dreptate ),C este
cosiderata o boala a civilizatiei;
'iagnosticul de ),C trebuie luat in considerare la orice pacient care acuza
tuse, expectoratie sau dispnee si=sau antecedente de expunere la factorii de risc
pentru boala. 'iagnosticul este confirmat prin spirometrie. rezenta unei
valori postbronhodilatatoare a 7!9* de E+6D din valoarea prezisa, in
combinatie cu un raport 7!9*=C7 E #6D confirma prezenta unei obstructii
care nu este in totalitate reversibila. 'aca spirometria nu este disponibila,
diagnosticul de ),C trebuie facut cu a$utorul tuturor mi$loacelor disponibile.
*imptomele si semnele clinice, cum ar fi o dispnee anormala si cresterea
duratei expirului fortat pot fi utile in diagnostic. , scadere a fluxului maxim
este compatibila cu ),C, dar are o specificitate redusa, dat fiind ca poate fi
cauzata si de alte afectiuni pulmonare, precum si de atitudini fizice scazute. In
vederea imbunatatirii diagnosticului ),C, va trebui depus orice efort pentru
obtinerea accesului la spirometria standardizata. (usea cronica si expectoratia
-6
preced adesea cu multi ani sindromul obstructiv, cu toate ca nu toate
persoanele cu tuse productive vor dezvolta ),C.
(.(ETIOLOGIE
Cauzele ),C pot fi sistematizate in doua mari categorii:
A) Cauze ce apartin mediului ambiant:
- obiceiul de a fuma %se considera ca +@D din cazurile de boala se datoreaza
fumatului, fie el activ sau pasiv)
- poluarea mediului incon$urator% sunt incriminate cu precadere particulele cu
dimensiuni mai mici de 56Fm dar si expunerea profesionala la fum sau la
prafuri care contin carbune siliciu sau la solventi. Aceste substante nocive au i
capacitatea interactiona cu fumul de tutun si de a-i potenta efectele negative).
- unele infectii ale aparatului respirator % sunt incriminate infectii virale in
primul an de viata . in particular adenovirozele, care ar putea sta la originea
unei ),C).
- factorii nutritionali % copii cu greutate mica la nastere au un risc crescut de a
dezvolta ),C ulterior). *e vorbeste si despre deficitul de vitamine cu rol
prootectiv, antioxidant, de tip A,C,si ! precum si de cel de catechine, o clasa de
compusi flavenoizicu proprietati antiinflamatorii si antioxidante, dar si de cauze
ca excesul de sare sau carenta de acizi grasi nesaturati din dieta).
)statutul socioeconomic: exista dovezi conform carora riscul aparitiei ),C
este invers proportional cu statutul socioeconomic. Cu toate acestea, nu este clar
daca acest raport reflecta expunerea la poluantii atmosferici din exterior si din
incaperi, suprapopularea, nutritia precara sau alti factori legati de statutul
socioeconomic.
)) Cauze endogene :
- factorii genetici % s-a observat ca deficitul de G5 antitripsina, se poate
transmite ereditar si predispune la dezvoltarea unor forme de enfizem).
-5
- factorii etnici % exista o mai mica susceptibilitate la efectele negative ale
fumatului de tutun la populatia asiatica).
- prezenta atopiei % se fac speculatii in privinta asocierii hiperreactivitatii
bronsice si a atopiei cu riscul de ),C, dar ele sunt neclare, atat timp cat
obstructia aeriana se poate datora bolii propriu-zise).
(.*FACTORII FAORIZANTI
"actorii favorizanti ai ),C includ factorii endogeni si factorii de mediu, boala
instalandu-se de obicei datorita interactiunii acestora. "actorul endogen cel mai
bine studiat este deficitul ereditar de alfa-5 antitripsina. /u s-au indentificat
inca alte gene impicate in patogeneza ),C. "actorii de mediu cei mai
importanti sunt fumatul, expunerea marcata la pulberi si substante chimice
industriae %vapori, iritante, fum) si poluarea atmosferei din spatiile inchise si
mediul exterior.
2olul sexului ca factor de risc al ),C ramane in continuare neclar. In trecut,
cele mai multe studii au aratat ca prevalentasi mortalitatea ),C erau mai
mari la barbati decat la femei. *tudii mai recente din tarile dezvoltate arata ca
prevalenta bolii este aproape egala la barbati si femei, fapt care reflecta
probabil modificarile de comportament in ceea ce priveste fumatul. 1nele
studii au sugerat, de altfel, ca femeile sunt mai sensibile la efectele fumatului
decat barbatii, problema importanta in conditiile unei rate in crestere a
femeilor fumatoare atat in tarile dezvoltate cat si in cele in curs de dezvoltare.
FACTORI ENDOGENI
Ge+e: se crede ca mai multi factori genetici cresc %sau scad) riscul aparitiei
),C. Cel mai bine documentat factor de risc genetic este deficitul ereditar
de alfa-5 antitripsina, rar intalnit. 'ezvoltarea prematura si accelerata a
enfizemului panlobular, precum si afectarea progresiva a functiilor
--
plamanului, survin la multi fumatori si nefumatori cu deficit sever,riscul fiind
mult crescut in randul fumatorilor.
2eactivitatea crescuta a cailor aeriene: Astmul bronsic si reactivitatea crescuta
a cailor aeriene, identificate ca factori de risc care contribuie la evolutia
),C, sunt afectiuni complexe cauze genetce si de mediu. /u se cunoaste
modul in care acestea influienteaza dezvoltarea ),C. 2eactivitatea crescuta
a cailor aeriene se poate de asemenea dezvolta dupa expunerea la fumul de
tutun sau alti factori de mediu agresivi, putand reprezenta, deci, rezultatul bolii
cailor aeriene determinate de fumat.
Crestera plamanului: Cresterea plamanului depinde de procesele care survin in
perioada de gestetie, de greutatea la nastere si de expunerile din perioada
copilariei. 2educerea parametrilor functionali pulmonari maximi %masurata
prin spirometrie) poate identifica persoanele care sunt expuse unui risc crescut
de aparitie a ),C.
FACTORI E'OGENI
"umatul este cel mai important factor de risc pentru ),C. (oti ceilalti factori
sunt minori, comparativ cu fumatul. Cel putin 56-5@Ddin toti fumatoii fac
),C simptomatic.
&a aceasta se poate adauga intr-o masura mai mica, poluarea atmosferica si
cea casnica. 'ar exista o predispozitie de a dezvolta aceasta afectiune care nu
apare la toate persoanele care fumeaza.
(.,PRINCIPALELE SEMNE SI SIMPTOME
)ronsita cronica: *imptomul principal este:
- tusea -.i+toasa, caracterizata prin aparitia in timp pe parcursul a mai multi
ani cu agravare progresiva, initial matinala, apoi permanenta, mai evidenta in
sezonul umed si rece;apoi poate deran$a somnul sau poate deveni chinuitoare
-:
insotita de sincope, tusea poate fi negli$ata atat de catre bolnav %care considera
ca, fiind fumator, este firesc sa tuseasca), cat si de catre medic.
) %ro+.oreea, expectoratia seromucoasa sau mucopurulenta, poate fi uneori
abundenta; ea trebuie evaluata nu numai cantitativ, ci si calitativ: aspectul
purulent sugereaza importanta factorului infectios, care trebuie combatut.
) e/pe-toratia poate fi uneori redusa, cand este uscata sau cand bolnaul nu
este capabil sa o elimine.
- .e0opti1ia, redusa in cantitate %sub forma sputelor hemoptoice), poate insoti
bronsita.
) 2isp+eea nu este prezenta de la inceputul bolii; ea apare numai cu timpul.
'ispnee expiratorie de efort apoi de repaus, de asemenea progresiva initial la
eforturi mari apoi si la eforturi minore%imbracat, vorbit, spalat), pe masura ce
boala produce degradarea functiei respiratorii; odata cu exacerbarile),C,
dispneea devine tot mai severa, chiar permanenta. Inspir scurt, expir prelungit,
suierator.
acientul are torace globulos Hin butoiI, gat scurt si $ugulare turgescente,
facies palid cu cianoza a buzelor si pometilor.
!xista doua variante clasice ale aspectului clinic al bolnavului cu ),C:
- Hblue boaterI- tipul bronsitic cronic caracterizat prin istoric indelungat de
tuse cu expectoratie, la un pacient mare fumator,care prezinta dispnee de efort,
insidioasa progresiv invalidanta. &a ex.clinic vom constata cianoza, edeme si
cracmente la ascultatia bazelor pulmonare cu distensie toracica, si semne de
cord pulmonar cronic.
- HpinJ pufferI- tipul enfizematos caracterizat prin dispnee progresiv
agravanta, pacientul este de obicei slab si nu prezinta cianoza.
-3.ee1i+4ul este un semn inconstant se poate crea confuzie cu crizele de astm
- s-a2erea 4reutatii -orporale
-;
(.5INESTIGATII
- 2adiografia toracica
-*pirometria%explorari functonale respiratorii
-!xamenul citologic si bacteriologic al sputei
-(estarea caracterului reversibil al bronhodilatatiei
-(estul de reversibilitate la glucocorticoizi
-9asurarea presiunii arteriale partiale a gazelor
-*creening-ul
-(este pentru determinarea capacitatii de efort
-Alte metode care pot constitui indicii de diagnostic: polisomnografia, proba
terapeutica cu corticosteroizi, hemograma completa, examene uzuale de sange,
scintigrafia.
-!xamene uzuale de sange
(.6PRINCIPII DE TRATAMENT 7IGIENO)DIETETIC"
MEDICAMENTOS" PROFILACTIC)
Avand in vedere caracterul de maladie cronica, progresiva, nevindecabila al
),C, este de la sine inteles ca mi$loacele terapeutice vor realiza in principal o
ameliorare a simptomatologiei si o stopare a declinului functiei respiratorii.
In acest scop se apeleaza la:
-educatie antitabacica
-Jineziterapia%gimnasica respiratorie)
-oxigenoterapie
- medicamente destinate obstructiei aeriene:
a) beta-agonistii: sabutamol, salmetreol,fenoterolul
b) anticolinergicele: ipratropium- Atroventul
c) combinatii intre beta-agonistii cu durata scurta de actiune
-@
d) corticosteroizii
e) teofilinele
f) expectorante si mucolitice
g) antibioticele: cu spectrul larg care compatibile in urma antibiogramei
h) suplimente nutritive
-<
CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA
ANALIZELOR PARACLINICE
2olul asistentei medicale constK in a H a$uta persoana bolnava sa-Li caLtige
sanatatea prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi Mndeplinit singura daca ar fi
avut vointa sau cunostintele necesareN. Asistenta medicala trebuie sa
indeplineasca aceste funcOii, a ingri$i astfel bolnavul sa-Li recastige
independenOa cat mai repede posibil. 7a a$uta bolnavul sa respecte prescriptiile
terapeutice ale medicului.
Asistentele medicale trebuie sa inteleaga foarte bine ceea ce vrea pacientul si
care sunt nevoile sale pentru a se mentine in viata si pentru a-si castiga
existenta. !a va fi pentru un timp : Hconstiinta celui lipsit de cunostinta, dorinta
de a trai pentru cel ce sa gandit la suicid, membru pentru cel caruia i-a fost
amputat, ochiul pentru cel ce a orbit, mi$locul de locomoOie pentru copil,
cunostinte si incredere pentru mama tanara, vocea celor prea slabi pentru a se
putea exprimaN.
2olul ei este cu totul aparte deoarece fiind Mn locul unde este nevoie de ea, poate
darui dragoste celor suferinzi. 'e mai multe ori, un zambet, o vorba buna o
ascultare sunt mult mai benefice decat un tratament complex.
In unitatile sanitare, Mn general se trateaza suferinta fizica, nepunandu-se mare
pret pe cea sufleteasca. ,amenii sunt niste fiinte minunate, de aceea trebuie
tratati ca atare. !i merita toata atentia noastra Li tot efortul nostru trebuie
indreptat spre a-i aduce la starea de bine.7iata oricarui cetatean poate fi
amenintata la un moment dat, de o suferinta aparuta brusc, care-5 aduce intr-o
situatie critica acuta ce trebuie rezolvata de serviciul sanitar cu promptitudine si
deosebita competenta. !ficienta asistentei de urgentK impune o munca dusa in
-#
echipa, pentru a fi eficienta, cere din partea fiearuia multa daruire, dar in acelasi
timp multa responsabilitate. *piritul acestei responsabilitati cere la rPndul ei
constiinta si competenta profesionala, care sa asigure pentru bolnavul de
urgenta,a carui viata este amenintata a se sfarsi uneori in cateva zile, dar si in
cateva ore sau minute chiar, aplicarea imediata a tuturor masurilor terapeutice
care sa inlature cauzele care se opun supravietuirii.
Asistenta medicala isi Mndreapta atentia asupra bolnavilor, ele au
responsabilitatea de a crea un mi$loc psihic, social Li spiritual favorabil
vindecarii si se strQduiesc prin pregatire si exemple sa previna bolile si sa
promoveze sanatatea. A servi umanitatea este functia esentiala a asistentelor si
motivul profesiei lor. !xercitiul profesiei este bazat pe nevoile omului, Mn
consecinta el nu poate fi limitat nici de consideratie nationala, de rasa, de
credinta, de culoare si nici de consideratii de ordin politic sau social.
Asistenta are trei responsabilitati principale:pastrarea vieOii;alinarea
suferintei;promovarea sanatatii.In atentia pe care ea o acorda si in exercitiul
profesiei sale, asistenta trebuie ca in tot acest timp sa mentina cel mai Mnalt grad
calitativ. (rebuie sa vegheze constant la mentinerea unui nivel ridicat al
cunoasterii sale teoretice si tehnice.Asistenta trebuie sa respecte convingerile
religioase ale pacientului. !a este legata strict de secretul profesional.Constienta
de intinderea responsabilitatilor sale, asistenta in cunostinta limitelor, nu
recomanda si nu executa un tratament fara prescriptie medicala, iar in caz
urgent si intr-o eventualitate face raport medicului pana la cel mai mic
detaliu.Asistenta are obligatia de a executa prescriptiile medicului cu inteligenta
si loialitate.Asistenta trebuie sa stimuleze si sa incura$eze increderea fata de
medic si de ceilalti membrii ai echipei sanitare.!a trebuie sa coopereze cu
colegii sai si sa mentina cu ei relatii armonioase.Asistenta trebuie sa faca
dovada unei moralitati care sa onoreze profesia sa.In conduita sa personala,
-+
asistenta nu trebuie sa mearga cu buna stiinta contra moravurilor si traditiilor
comunitatii in care traieste si munceste.Asistenta imparte resposabilitatile si se
alatura actiunii concetatenilor si altor membrii ai echipei sanitare in vederea de
a raspunde nevoilor publicului in domiciliul sanatatii pe plan local, national si
international.
*.1 PREGATIREA $OLNAULUI PENTRU INESTIGATII
Asistenta medicala participa la realizarea principalelor investigatii atat clinice
cat si paraclinice
RADIOGRAFIA TORACICA
regatirea psihica a pacientului
- se anunta pacientul, explicandu-i-se conditiile Mn care se va face examinarea
%camera in semiobscuritate )
- pacientul va fi condus la serviciul de radiologie
- se explica pacientului cum trebuie sa se comporte Mn timpul examinarii %va
efectua cateva miscKri de respiratie, iar radiografia se va face in apnee, dupa o
inspiratie profunda).
regatirea fizica a pacientului
- se dezbraca complet regiunea toracelui %parul lung al femeilor se leaga pe
crestetul capului), se Mndeparteaza obiectele radioopace
- se aseaza pacientul Mn pozitie ortostatica cu mainile pe solduri Li coatele aduse
Mnainte %fara sa ridice umerii) in spatele ecranului, cu pieptul apropiat de ecran
sau caseta care poarta filmul
- cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza pacientul Mn pozitie sezand
- Mn timpul examenului radiologic se a$uta pacientul sK ia pozitiile cerute de
medic
- sugarii Li copiii mici se fixeaza prin Mnfasare pe un suport de scanduri sau se
sus-penda Mn hamuri %pentru a nu se iradia persoana ce-l susOine)
-4
Ingri$irea pacientului dupa examen
- pacientul va fi a$utat sK se Mmbrace dupK terminarea examenului radiologic, va
fi condus la pat
- se noteaza in ".,. examenul radiologic efectuat, data.
!xamenul radiologic . permite evidenOierea modificKrilor pulmonare organice.
*e efectueazK pentru excluderea altor patologii pulmonare: C, (, ))!,
pneumoniei comunitare,pneumotoraxului spontan, pleureziei.
*emnele radiologice ale ),C:
R Sn ),C forma uLoarK schimbKri radiologiceesenOiale nu se MnregistreazK.
R *emnele emfizemului pulmonar:
transparenOK moderatK a ariilor pulmonare, coborMrea limitelor pulmonare,
limitarea mobilitKOii diafragmei, mKrirea spaOiului retrosternal,
prezenOa bulelor pulmonare,micLorarea Li alungirea umbrei cordului Mn
secOiunea frontalK . cord HMn picKturKI.
R *emnele formei clinice cu predominarea
componentului bronLitic:MngroLarea pereOilor bronLici Mn formK de HLine de
tramvaiI,accentuarea desenului bronhovascular Mn lobii inferiori, dilatarea
arterelor pulmonare,cardiomegalie.
SPIROMETRIA& *e face cu a$utorul unui dispozitiv . *I2,9!(21 . care
masoara cantitatea de aer pe care un subiect o poate inspira sau expira voluntar.
(estarea este simpla si dureaza doar citeva minute.
*pirometria se poate Mnregistra uLor MncepPnd cu vPrsta de @ ani,
cPnd ma$oritatea copiilor pot coopera corect Mn vederea efectuKrii unor manevre
respiratorii forOate.
'e obicei sunt necesare minim : masuratori corecte.
se MnregistreazK datele pacientului %inaltime, greutate, varsta) pe baza carora se
calculeaza valorile spirometrice de referinta %prezise, normale) la care se
:6
raporteaza cele masurate in cazul pacientului.
- se noteaza medicatia administrata inhalator %7entolin, )erotec, *8mbicort,
*eretide,*piriva) sau oral %(heo*2, (eotard, 9iofilin, 9etoprolol).
- subiect stabil clinic, fara infectii de tract respirator.
- pentru testarea reversibilitatii se va opri medicatia inhalatorie astfel: 7entolin
cu --; ore, *piriva cu -;-:< ore, *8mbicort cu 5---; ore, (eofilina cu 5- ore.
*e evita urmatoarele activitati:
- consumul de alcool , cu ; ore inainte;
- mesele copioase, cu - ore inainte;
- fumatul, cu 5 ora inainte;
- exercitii fizice intense, cu :6 minute inainte;
- haine care impiedica expansiunea toracelui=abdomenului
)olnavul trebuie sa:
- stea asezat pe un scaun cu spatele drept, capul in extensie %aplecarea capului
inainte ingusteaza caile aeriene superioare) si cu nasul pensat cu o clema
nazala;
- respire printr-o piesa bucala %buzele pacientului strans lipite pe tubul de
carton) conectata la sistemul de masurare;
- inspira si expira initial normal prin aparat;
- apoi inspira profund si expira puternic si cat mai rapid;
arametrii care pot fi evaluati prin spirometrie sunt:
. 7olumul maxim expirat in prima secunda %7!9* sau "!75) . cat aer poate
sa expire o persoana in prima secunda, dupa ce a efectuat o inspiratie cat mai
profunda posibil.
. Capacitatea vitala fortata %C7") . cantitatea totala de aer pe care o persoana o
poate expira dupa ce a efectuat o inhalatie cat mai profunda posibil.
. 2aportul 7!9*=C7" %Indice (iffneau) . cat din aerul total expirat poate fi
:5
dat afara din plamani in prima secunda %altfel spus, cat de repede poate o
persoana sa isi goleasca plamanii de aer).
. !" . fluxul maxim obtinut in urma unui expir maximal fortat %expresia
fluxului de aer in caile respiratorii mici).
. "!" -@, @6, #@ . fluxuri maximale obtinute cand a mai ramas in plaman -@D,
@6D, #@D din C7" %utile pentru diagnosticul precoce al afectiunile obstructive
prin afectarea cailor respiratorii mici).
Interpretarea unui test de functionalitate pulmonara trebuie sa se faca in
contextul anamnezei si examenului clinic.
arametrii spirometrici sunt considerati in limite normale daca:
- 7!9*, C7" sunt +6-5-6D din valorile de referinta;
- 7!9*=C7 peste #6D
Anomaliile constatate sunt clasificate in sindrom obstructiv %debite anormal de
mici-Astm si ),C), sindrom restrictiv %volume anormal de mici-fibroze
pulmonare) si sindrom mixt %asocierea lor).
*.( RECOLTAREA PRO$ELOR $IOLOGICE
2ecoltarea diverselor probe % de sange, de urina etc) poate afecta direct
diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. 'e cele mai multe ori,
asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor
probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea
trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l a$ute
la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingri$iri specifice pacientului dupa
recoltare.
2olul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul
recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientului
, buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il
efectueze in scop diagnostic ne va a$uta sa pregatim pacientul adecvat pentru
:-
respectiva manevra. !xplicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si
vom castiga increderea si cooperarea sa.
2!C,&(A2!A *A/0!&1I *Pngele se recolteazK pentru examene:
hematologice biochimice,bacteriologice, parazitologice, serologice
2ecoltarea se face prin: punctie capilara puncOie venoasK puncOie arterialK.
1/C(IA 7!/,A*A
'efinitie:uncOia venoasK reprezintK crearea unei cKi de acces Mntr-o venK prin
intermediul unui ac de puncOie.
*cop:explorator recoltarea sPngelui pentru examene de laborator . biochimice,
hematologice, serologice Li bacteriologice si terapeutic administrarea unor
medicamente sub forma in$ecOiei Li perfuziei intravenoase recoltarea sPngelui Mn
vederea transfuzKrii sale executarea transfuziei de sPnge sau derivate ale
sPngelui sPngerare :66 . @66 ml !A,B(A.
&ocul punctiei: se examineaza calitatea si starea venelor:
- venele de la plica cotului%cefalica si bazilica)unde se formeaza un T9 venos
prin anastomozarea lor, venele antebratului,venele de pe fata dorsal a
mainii,venele subclaviculare,venele femurale,venele maleolare interne,venele
$ugulare si epicraniene-la sugari si copii mici,orice vena accesibila,punctie
subclaviculara.
entru evidenOierea venelor :se fac miLcKri Mn sensul circulaOiei de Mntoarcere cu
partea cubitalK a mPinii pe faOa anterioarK a antebraOului,se introduce mPna Li
antebraOul Mn apK caldK tapotament la locul punctiei pentru puncOionarea venelor
$ugulare, pacientul se aLeazK Mn decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lKsat
sK atPrne prin puncOia venoasK, se pot fixa catetere;pentru evidentierea venelor
la care nu se poate aplica garoul se face o presiune digitala pe traiectul venei
deasupra locului punctiei%in sensul circulatiei venoase).
::
9ateriale necesare
9aterialele se pregatesc in functie de scop
-de protectie: perna elastica pentru spri$inirea bratului, musama aleza;
-pentru dezinfectia tegumentului: tampoane, alcool
- instrumentar si materiale sterile: ace si seringi de diametru si marime in
functie de scop, pense, manusi chirurgicale, tampoane
-alte materiale: garou sau banda !smarch, eprubete uscate si etichetate sau
vacutainare, fiole cu solutii medicamentoase, solutii perfuzabile, tava medicala,
tavita renala
regatirea pacientului:
pregKtirea psihicK . se comunica pacientului ce i se va face, i se va explica
procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa
pregKtirea fizicK . pentru puncOia la venele braOului,antebraOului:
se aLeazK Mntr-o poziOie confortabilK atPt pentru pacient, cPt Li pentru persoana
care executK puncOia%decubit dorsal) se examineazK calitatea Li starea venelor
avand gri$a ca hainele sa nu impiedice circulatia, se aLeazK braOul pe perniOK Li
muLama Mn abducOie Li extensie maxima,decliv se dezinfecteaza tegumentele se
aplicK garoul la o distanOK de #-+ cm deasupra locului puncOiei, se recomandK
pacientului sK stranga pumnul, venele devenind astfel turgescente.
Te.+i-a:
-spalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilor, se fixeazK vena cu
policele mPinii stPngi la ;-@ cm sub locul puncOiei, exercitPnd o uLoarK
compresiune Li tracOiune Mn $os asupra Oesuturilor vecine,
-se fixeazK seringa, gradaOiile fiind Mn sus, acul ataLat cu bizoul Mn sus, Mn mPna
dreaptK, Mntre police Li restul degetelor;
:;
-se pKtrunde cu acul traversPnd, Mn ordine tegumentul . Mn direcOie oblicK %unghi
de :6 grade), apoi peretele venos .MnvingPndu-se o rezistenOK elasticK, pPnK
cPnd acul MnainteazK Mn gol;
-se schimbK direcOia acului 5-- cm Mn lumenul venei;
- se controleazK pKtrunderea acului Mn venK prin aspiraOie cu seringa se continuK
tehnica Mn funcOie de scopul puncOiei venoase: in$ectarea medicamentelor,
recoltarea sPngelui, perfuzie Mn caz de sPngerare,
-in caz de sangerare se prelungeLte acul de puncOie cu un tub din polietilenK care
se introduce Mn vasul colector, garoul rKmPnPnd legat de braO;
-se MndepKrteazK staza venoasK dupK executarea tehnicii prin desfacerea garoului
Li a pumnului;
-se aplicK tamponul Mmbibat Mn soluOie antiseptica la locul de pKtrundere a acului
Li se retrage brusc acul se comprimK locul puncOiei --: minute, 'upK puncOie se
va exercita o presiune moderatK asupra regiunii timp de 5-- minute pentru a
evita formarea unui hematom.
Ingri$iri post tehnica:se face toaleta localK a tegumentului,se schimbK len$eria
dacK este necesar,se asigurK o poziOie comodK Mn pat,se supravegheazK pacientul.
*e utilizeazK numai materiale de unicK folosinOK.
*e evita:puncOionarea venei din lateral,puncOionarea venei cu acul avPnd bizoul
Mn $os,manevrarea incorectK a instrumentarului steril atingerea produsului
recoltat,flectarea antebraOului pe braO cu tamponul la plica cotului, deoarece
MmpiedicK Mnchiderea plKgii venoase, favorizPnd revKrsarea sPngelui.
Accidente:IntervenOiile asistentei
Bematom %prin infiltrarea sPngelui Mn Oesutul perivenos)
- se retrage acul Li se comprimK locul puncOiei 5-: minute
*trKpungerea venei %perforarea peretelui opus)
- se retrage acul Mn lumenul venei
:@
AmeOeli, paloare, lipotimie
- se Mntrerupe puncOia, pacientul se aLeazK Mn decubit dorsal fKrK pernK, se anunOK
medicul.
,rdinea de recoltare a tuburilor:
5. recipientele pentru hemocultura;
-. tuburile fara aditivi;
:. tuburile ce contin citrat;
;. tuburile ce contin heparina;
@. tuburile ce contin !'(A
(uburile vacumtainer se utilizeazK in funcOie de -o2ul 2e -uloare al 2opului
de cauciuc astfel:
U Ro8u 8i porto-aliu: pentru chimie clinicK, biochimie, serologie: teste de
disproteinemie; electrolizK, transaminaze, amilazemie, fosfatazK, uree
sanguinK,glicemie, acid uric, creatininK, bilirubinemie, calcemie, fosforemie,
sideremie,lipemie, rezervK alcalinK, imunogramK, proteinK NCN reactivK.
&atex,Belicobacter; antigen Australia;Valer-2ose, 2h., 0rup sanguine, A*&,,
2)V
9 Ne4ru& seditainer pentru determinarea 7*B-ului
9 $leu& pentru determinKri de coagulare:fibrinogen;timp de protrombinK,
hematologice
U Mo:& pentru determinKri hematologice:!'(A-C:, hematocrit,
hemoleucogramK %B&0) cu formulK leucocitarK;indici eritrocitari volum
eritrocitar mediu %7!9), hemoglobina eritrocitarK medie %B!9), concentraOie
medie de hemoglobinK%CB!9);rezistenOK globularK;
9 er2e& vacuumtainer cu litiu heparinK pentru analize biochimice, electroliti,
ionograma, hormoni, gaze arteriale
9 Gri& glicemia
:<
9 Gal%e+& hemocultura
RECOLTAREA SPUTEI
'efinitie:- *puta reprezintK totalitatea secreOiilor ce se expulzeazK din cKile
respiratorii prin tuse.
*cop:- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice
in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea
germenilor patogeni ,b.Coch parazitologice-determinarea parazitilor%taenia
echinococus care produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea
ciupercilor%candida albicans)
9ateriale necesare
-sterile-recipient din plastic cu capac de unica folosinta, cutie etri , pahar
conic, scuipatoare speciala aerosoli masca faciala,manusi
-nesterile- tavita=punga pentru voma pahar cu apK LerveOele sau batiste de unicK
folosinOK
regatirea pacientului
-se anunOK Li i se explicK necesitatea executKrii examinKrii nu mananca,nu
fumeaza se instruieLte sK nu MnghitK sputa sK nu o MmprKLtie sK expectoreze
numai Mn recipientul dat sK nu introducK Mn vas Li saliva
(ehnica recoltarii:
- i se ofera paharul cu apa sa-si clateasca gura si faringele
-i se ofera vasul de colectare, in functie de examenul cerut
-se solicita pacientului sa expectoreze dupa un efort de tuse
-se colecteaza sputa matinala sau adunata din -;h
9etoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori
poate necesita nebulizare in prealabil, hidratare, drena$ postural. , metoda mai
putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia.
:#
CAPITOLUL I
INGRI;IRI SPECIFICE ACORDATE $OLNAILOR CU $POC
5. INTERENTII AUTONOME SPECIFICE
,.1.1COMUNICARE 9a$oritatea pacientilor prezinta anxietate, stari
depresive, oboseala legata de dispneea asociata cu ),C. Incapacitatea de a
lucra si scaderea gradului de participare la activitati sociale, culturale ca si
diminuarea potentiei sexuale accentueaza depresiunea psihica, la care contribuie
si prezenta hipoxemiei. *e observa de asemenea o scadere a capacitatii de
concentrare a atentiei a performantei intelectuale, o diminuare a increderii in
abilitatiile proprii si de comunicare.
*uportul psihic-social constituie componenta importanta a reabilitarii
pulmonare. entru acesta este necesara o evaluare corecta a statusului
psihologic si eventual administrarea medicatiei antidepresive.
Counicarea si psihoterapa individuala sau in grup este benefica ca si sustinerea
lor din partea familiei si a antura$ului pentru acceptarea noilor conditii de viata
impuse de boala si a medicatiei de lunga durata.
,.1.(#IDRATARE
Scop:
- 2estabilirea echilibrului hidroelectrolitic al organismului si inlesnirea
proceselor de vindecare ;
- Bidratarea prin perfuzie sau educarea pacientului sa bea minim -l de lichide
pe zi. 'eoarece mucusul bronLic nu devine vascos decat dupK ce a pierdut +6D
din apK, procedeul cel mai eficient de fluidizare a secreOiei bronLice este hid-
ratarea corectK a bolnavului. !ste recomandabil ca bronLiticii sK bea suficiente
lichide, in special seara, pentru a preveni uscarea secreOiei bronLice in timpul
nopOii.
,.1.*ALIMENTARE
:+
9MncaOi sKnKtos. (indeOi spre greutatea idealK.2ugaOi familia sK vK a$ute sK
cumpKraOi Li sK preparaOi bucate sKnKtoase.ConsumaOi multe fructe Li legume.
ConsumaOi alimente bogate Mn proteine precum: carnea, peLtele, ouKle, laptele Li
soia.
'acK aveOi dificultKOi Mn respiraOie MncetiniOi ritmul./u vorbiOi cMnd mMncaOi.
9MncaOi puOin Li des.'acK sunteOi supraponderal MncercaOi sK slKbiOi. !ste mai
greu sK respiraOi Li sK vK deplasaOi dacK dispuneOi de surplus ponderal.
'acK sunteOi subponderal mMncaOi mai mult pentru a vK MngrKLa dar numai pMnK
la valorile greutKOii ideale.,dihniOi-vK dupK ce aOi mMncat.
'acK suferiOi de ),C severK faceOi-vK viaOa cMt mai uLoarK acasK.
2ugaOi familia Li prietenii sK vK dea sugestii Li sK vK a$ute.
'esfKLuraOi-vK activitKOile lent Li stMnd pe scaun.
Sn bucKtKrie, baie Li dormitor aLezaOi lucrurile de care aveOi nevoie Mntr-un singur
Li acelaLi loc care este accesibil.
0KsiOi metodele simple de a gKti, face curat Li alte activitKOi de mena$.
,.1.,IGIENA
Asigurarea conditiilor de igiena bolnavilor internati.
Scop:
- Confortul, odihna si ingri$irea bolnavului, mentinerea integritatii tegumentelor
pentru a preveni infectiile cu poarta de intrare cutanata, pastrarea igienei
personale a bolnavului;
- regatirea patului si a accesoriilor lui;
- *chimbarea len$eriei de pat si prote$area acesteia cu musama si aleza;
- 1rmarirea modului de satisfacere a igienei personale si vestimentare a
bolnavului.
,.1.5MO$ILIZARE
:4
SnvKOaOi exerciOii de respiraOie . ele vK pot a$uta atunci cMnd aveOi dificultKOi
respiratorii, vor fortifica musculatura de care aveOi nevoie pentru respiraOie.
2ugaOi medicul sK vK explice exerciOiile respiratorii care vi se potrivesc cel mai
bine.9ergeOi pe $os Li practicaOi exerciOii fizice cu regularitate.
9ersul pe $os timp de -6 minute zilnic este o bunK metodK pentru Mnceput.
'acK vK veOi fortifica musculatura corpului vK veOi putea deplasa mai uLor.
/u MncepeOi cu exerciOii dificile. CMnd aveOi probleme cu respiraOia, opriOi-vK Li
odihniOi-vK.AlegeOi un loc preferat pentru plimbare sau exerciOii fizice.
2ugaOi un prieten sau un membru al familiei sK se alKture dvs.
'iscutaOi cu doctorul dvs. despre regimul corect al exerciOiile pentru dvs.
"olosiOi o mKsuOK sau un cKrucior pentru a deplasa obiectele.
urtaOi haine largi care sunt uLor de MmbrKcat astfel MncMt sK puteOi respira liber.
AlegeOi un loc pentru odihnK care vK place Li unde alte persoane vK pot vizita.
IeLiOi la plimbare Mn perioada diurnK Mn care vK simOiOi cel mai bine. 9ulOi
pacienOi se simt mai bine chiar imediat dupK administrarea medicamentelor. /u
ieLiOi la plimbare fKrK medicamenteW
lanificaOi-vK din timp ieLirea la plimbare astfel MncMt sK vK MntoarceOi Mnainte de
momentul cMnd trebuie sK administraOi urmKtoarea dozK de medicamente.
/u mergeOi prin magazine Mn perioadele de aglomeraOie ale zilei. referaOi
locurile unde nu existK multe trepte de urcat. "aceOi pauze pentru odihnK.
AveOi asupra dvs. numerele de telefon ale medicului Li persoanelor care vK pot
a$uta Mn caz de necesitate. &uaOi cu dvs. medicamentele pentru orice
eventualitate.'acK nu vK simOiOi bine amMnaOi ieLirea.
'acK plecaOi la distanOK de casK sau pentru mai mult timp MntrebaOi medicul ce
trebuie sK faceOi dacK veOi avea probleme. Sn tren trebuie sK ocupaOi locul de $os,
Mn avion . lMngK trecere.
;6
!vitaOi baga$ele grele, folosiOi-vK de cKrucioare. !vitaOi, pe cMt este posibil,
cKlKtoriile Mndelungate Mn spaOii Mnchise, slab aerisite.
,.1.6PROFILA'IE
,priOi fumatulW !ste cel mai important lucru pe care-l puteOi face pentru
plKmMnii dvs.uteOi renunOa la fumatW
CereOi a$utor medicului sau asistentei. SntrebaOi despre tablete, gume speciale
sau leucoplaste care sK vK a$ute sK nu mai fumaOi.
*tabiliOi o datK de la care sK nu mai fumaOi. *puneOi familiei Li prietenilor dvs.
intenOia de a renunOa la fumat. 2ugaOi-i sK nu mai fumeze Mn casK Li sK ascundK
Oigaretele./u staOi Mn locuri sau cu persoane care fumeazK.
SnlKturaOi scrumierele din locuinOa dvs.
CKutaOi o activitate care sK vK OinK mMinile ocupate cMt mai mult timp . OineOi Mn
mMnK un creionW
CMnd dorinOa de a fuma este mare mestecaOi gumK, mMncaOi fructe sau legume.
)eOi multK apK.
'acK MncepeOi din nou sK fumaOi, nu renunOaOi sK mai MncercaOi Mn mod insistent
sK abandonaOi fumatulW
SncercaOi sK vK lKsaOi iarKLi. 1nele persoane s-au lKsat de fumat de mai multe ori
Mnainte de a se lKsa definitivW
!vitarea factoriilor declan atori, cum ar fi: factorii poluan i de mediu - praf,
fum, substan e toxice - aerul rece sau umed, alergenii.
'e asemenea, trebuie evitate rKcelile, virozele i mai ales pneumoniile,
afec iuni ce pot agrava ),C.
7accinare Mmpotriva gripei pentru a prote$a organismul de posibile complica ii
ale gripei, cum ar fi pneumonia.
9en inerea unui regim de via K activ, ce implicK exerci ii fizice regulate i o
alimenta ie sKnKtoasK. !xerci iile fizice reduc problemele de respira ie, MntKrind
;5
inima, vasele de sPnge i mu chii; lipsa mi cKrii accentueazK degradarea
func iei pulmonare.
1tilizarea unui umidificator de camerK pentru a evita uscarea cKilor respiratorii,
reducPnd astfel excesul de mucus din plKmPni.
SnvK area unei respira ii corecte, abdominale, ce p ermite pKtrunderea unei
cantitK i cPt mai mari de aer Mn plKmPni .
1.<MASURAREA PARAMETRILOR ITALI
"unctiile vitale:
Includ: respiratia, pulsul, tensiunea arteriala si temperatura
*unt frecvent utilizate ca indicatori ai starii de sanatate sau de boala
Cand se masoara functiile vitale:
-Cand intervine o schimbare in starea de sanatate a unei persoane
-Cand este admis intr-o unitate spitaliceasca
-Inainte si dupa proceduri invazive de diagnostic
-Inainte si dupa interventii chirurgicale
-Inainte si dupa administrarea medicamentelor care au efect asupra sistemului
respirator si cardiovascular
Inainte si dupa efectuarea interventiilor de ingri$ire care pot influenta functiile
vitale
2olul asistentei in masurarea functiilor vitale
*a pregateasca material si instrumentar corespunzator si in stare de functionare
*a pregateasca pacientul din punct de vedere fizic
*a pregateasca psihic pacientul
*a asigure conditii de microclimat care sa nu influenteze functiile vitale
*a cunoasca variatiile normale ale functiilor vitale, in functie de sex si varsta
*a cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si tratamentele prescrise
;-
*a respecte frecventa de evaluare a functiilor vitale in raport cu starea
pacientului
*a comunice medicului modificarile semnificative ale functiilor vitale
Masurarea si +otarea respiratiei
*cop: evaluarea funcOiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al al evoluOiei
bolii, al apariOiei unor complicaOii Li al prognosticului
!lemente de apreciat:-tipul respiraOiei
-amplitudinea miLcKrilor respiratorii
-ritmul
-frecvenOK
9ateriale necesare:-ceas cu secundar
-creion de culoare verde = pix cu pastK verde
-foaia de temperatura
IntervenOiile asistentei: -aLeazK pacientul Mn decubit dorsal , fKrK a explica
tehnica ce urmeazK a fi efectuata
-plasarea mPinii, cu faOa palmarK pe suprafaOa totacelui
-numKrarea inspiraOiilor timp de un minut
-consemnarea valorii obOinute printr-un punct pe foaia de
temperaturK %fiecare linie orizontalK a foii reprezintK o respiraOie)
-unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioarK
pentru obOinerea curbei
-in alte documente medicale se poate nota cifric valoarea
obOinutK, cPt Li caracteristicile respiraOiei:!x.
2s ? -6 resp=min
2d ? 5+ resp=min de amplitudine medie, corespunzKtoare, ritm regulat
-aprecierea celorlalte elemente ale funcOiei respiratorii se
face prin simpla observare a miLcKrilor respiratorii.
;:
entru foile de temperatura in care respiratia este inscrisa cu valoti ce cresc din
@ in @, pentru fiecare linie orizontala se considera o respiratie.
Masurarea si +otarea pulsului
ulsul reprezintK expansiunea ritmicK a arterelor ce se comprimK pe un plan
dur, osos Li este sincronK cu sistola ventricularK.
*cop: evaluarea funcOiei cardiovasculare
*e apreciazK: 2itmul,amplitudine,frecvenOa,celeritatea
&oc de mKsurare: oricare arterK accesibilK palpKrii Li care poate fi comprimatK
pe un plan osos:a.temporalKXsuperficialK %la copii),a.carotidK,
regiunea apicalK %vPrful inimii),a.humeralK,a.radialK,a.femuralK, la nivelul
regiunii poplitee%Mn spatele genunchiului),a.tibialK,a.pedioasK.
9ateriale necesare: pix culoare roLie,ceas cu secundar
Interventiile asistentei: -pregKtirea psihicK a pacientului
-se asigurK repaus fizic Li psihic 56-5@ minute
-spalarea pe maini
-reperarea arterei
-fixarea degetelor index, medius Li inelar pe traiectul
arterei. -se exercitK o uLoarK presiune cu vPrful degetelor asupra
peretelui arterial pPnK la perceperea zvPcniturilor pline ale pulsului
-se numKrK pulsaOiile timp de 5 minut
Consemnarea valorii obOinute se face printr-un punct pe foaia de temperaturK,
OinPnd cont cK fiecare linie orizontalK reprezintK ; pulsaOii.
Yi se uneLte valoarea prezentK cu cea anterioarK cu o linie, pentru obOinerea
curbei. Sn unele documente se noteazK cifric.
Interpretare
2itmul . pauzele dintre pulsaOii sunt egale, pulsul este ritmic.
modificKri de ritm al pulsului:- puls aritmic ? pauze inegale Mntre pulsaOii
;;
-puls dicrot ? se percep douK pulsaOii, una puternicK Li alta slabK, urmatK de
pauzK.
Amplitudinea %volumul)este determinatK de cantitatea de sPnge existentK Mn vase
este mai mare cu cPt vasele sunt mai aproape de inimK la arterele simetrice,
volumul pulsului este egal modificKri de amplitudine a pulsului
puls filiform, cu volum redus, abia perceptibil puls asimetric . volum diferit al
pulsului la artere simetrice.
"recvenOa
n.n. 5:6-5;6 p=m
copil mic 566-5-6 p=m
la 56 ani 46-566 p=m
adult <6-+6 p=m
vPrstnic Z+6-46 p=m
modificKri de frecvenOK a pulsului
tahicardie ? creLterea frecvenOei pulsului
bradicardie ? scKderea frecvenOei pulsului
Celeritatea reprezintK viteza de ridicare Li coborPre a undei pulsatile
Masurarea si +otarea te+su+ii arteriale
(A reprezintK presiunea exercitatK de sPngele circulant asupra pereOilor arteriali.
*cop: evaluarea fcOiei cardiovasculare %forOa de contracOie a inimii, rezistenOa
determinatK de elasticitatea Li calibrul vaselor).
!lemente de evaluat -se mKsoarK tensiunea arterialK sistolicK%maximK) Li cea
diastolicK%minimK).
&oc de mKsurare:artera humeralK, a.radialK%electronic)
9ateriale: tensiometru%2iva-2occi, cu manometru, electronice), stetoscop
biauricular, tampon de vatK, alcool, pix de culoare roLie.
9etode: auscultatorie, palpatorie, oscilometric
;@
Interventiile asistentei:
a. metoda auscultatorie:
-pregKtire fizica
-repaus fizic si psihic timp de @ minute
-se aplicK manLeta pneumaticK pe braOul pacientului, braOul fiind Mn extensie
-se fixeazK membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea
inferioarK a manLetei
-se introduc olivele stetoscopului Mn urechi
-se pompeazK aer Mn manLeta pneumaticK cu a$utorul perei de cauciuc pPnK la
dispariOia zgomotelor pulsatile
-se decomprimK progresiv aerul din manLetK prin deschiderea supapei pPnK
cPnd se percepe primul zgomot%acesta reprezintK valoarea tensiunii arteriale
maxime).
-se reOine valoarea indicatK continuPndu-se decomprimarea pPnK cPnd
zgomotele dispar%tensiunea arterialK minimK)
b.metoda palpatorie
determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei
auscultatorii; nu se foloseste stetoscopul
se utilizeazK Mn cazuri deosebite cPnd nu avem la MndemPnK un stetoscop
valorile se determinK MnregistrPnd val. indicatK pe cadranul manometrului Mn
momentul Mn care simOim cK trece prima undK pulsatilK, aceasta echivalPnd cu
tens. max.
valoarea tensiunii arteriale minime se calculeazK dupK formula:
(Amin?(Amax=- > 5 sau -
are dezavanta$ul obOinerii unor valori mai mici decPt Mn realitate.
Masurarea si +otarea te0peraturii
*cop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza
;<
&ocuri de masurare: axila, plica inghinala,cavitatea bucala, rect, vagin
9ateriale necesare: termometru maximal,electronic,auricular,suzeta%copii)
tampoane de vata si comprese sterile,tava medicala,lubrefiant, alcool medicinal,
ceas
Interventiile asistentei:
pregatirea materialelor langa pacient
pregatirea psihica a pacientului
pregatirea fizica a pacientului
spalarea pe maini
se sterge cu o compresa cu alcool, se scutura
entru masurarea in axila:
se asaza pacientul in '' sau in pozitie sezand;se ridica bratul pacientului;
se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului;se aseaza termometrul cu
rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele;se apropie bratul de
trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui
daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in
aceasta pozitie de catre asistenta;
termometrul se mentine timp de 56 min-pentru termometrul maximal
temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu ;-@
zecimi de grad mai $oasa decat cea centrala
entru masurarea in cavitatea bucala:
se introduice termometrul in cavitatea bucala, sub limba sau pe latura
externa a arcadei dentare
pacientul este rugat sa inchida gura si sa respire pe nas
se mentine termometrul timp de @ min
masurarea temperaturii in cavitatea bucala este contraindicata la: copii, pacienti
agitati, la cei cu afectiuni in cavitatea bucala;
;#
pacientul nu va consuma lichide reci sau calde si nici nu va fuma cu cel putin
56 min inainte de determinarea temperaturii
entru masurarea rectala:
se lubrefiaza termometrul
se aseaza pacientul in '&, cu membrele inferioare in semiflexie, asigurandu-i
intimitatea
se introduce bulbul termometrului in rect, prin miscari de rotatie si inaintare
termometrul va fi tinut cu mana tot timpul masurarii
se mentine termometrul : min
se uneste valoarea prezenta cu cea anterioara pentru obtinerea curbei termice
in alte documente medicale se noteaza cifric
interpretarea curbei termice
in mod curent temperatura se masoara dimineata intre orele #-+ si dupa-amiaza
intre orele 5+-54
pentru masurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate si
termometre electronice
temperatura prezinta oscilatii fiziologice:
in timpul zilei de 6,@ -5 grd C; temp [ dimineata intre orele ;-@ ; si \intre orele
4-56 a.m. si seara 5<--6
la tineri seara este mai ridicata
in sarcina, in prima $umatate a menstrei este crescuta temperatura
in timpul desfasurarii unor activitati; efort fizic, digestie etc
temperatura prezinta oscilatii patologice: hipotermie , hipertermie
7alori normale:
n.n. Li copil mic :<,5-:#,+ ]C
adult :<-:# ]C Mn axilK
vPrstnic :@-:< ]C
;+
temp. E :< ]C : hipotermie
:#-:+ ]C subfebrilitate
:+-:4 ]C febrK moderatK
:4-;6 ]C febrK ridicatK
este ;6 ]C hiperpirexie
( INTERENTII DELEGATE SPECIFICE
(.1 ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI
Scop:
- !valuarea starii bolnavului spre vindecare partiala sau totala;
- ,bservarea modului cum bolnavui respecta prescriptiile date
- Asigurarea circuitelor medicale;
- Administrarea pe cale orala, parenterala;
- !fectuarea in$ecfiei intramusculare .
anticolinergice: A(2,7!/(:
- doza: --; pufuri de : . ; ori=zi
- calea de administratie . inhalatorii.
beta - . simpatomimetrice: "!/,2,&, *A&)1(A9,&, I2)1(!2,&:
- doza: - pufuri de :-; ori=zi
- calea de administratie . inhalatorii
- in$ectii i.v pentru 9I,"I&I/
teofiline : A9I/,"I&I/A, 9I,"I&I/, !1"I&I/
C,2(IC,(!2AI!
'oza 6,@ . 5 mg=Jg corp=zi echivalent in 2!'/I*,/.
*e inregistreaza 7!9* la inceputul tratamentului si dupa - -: saptamani.
'aca nu se obtine o ameliorare cu -6 --@ D a 7!9* . ului se recomanda
;4
reducerea corticoterapiei cat mai rapid si itreruperea ei.
'oza zilnica se reduce treptat pana la doza minima care mentine ameliorarea
starii generale a pacientului.
In caz de exacerbare este necesara administrarea pe perioada scurta %56.5; zile)
de doze ridicate % 5-5,@ mg=Jg corp=zi). Corticozii pe cale inflamatorie atunci
cand sunt utilizati, se recomanda in doze cuprinse intre +66-5<66 mg echivalent
in dipropionat de beclometrazona.
!3!C(,2A/(!
5. 9ucolitice : - 91C,*,&7A/ %)I*,&7A/) 5 tb de - ori=zi sausirop
- A9)2,3,& -6-:6 picaturi de --: ori=zi.
-. "luidifiante ale secretiei bronsice :
- )2,"I9!/ 5 tb de : ori=zi
- )2,9B!3I/ 5-- CA*1&!=^I.
A/(I)I,(IC!
,biective : - prevenirea exacerbarilor
- tratamentul infectiilor supradaugate.
*e folosesc atibiotice cu spectru larg :
- tulburari ale functiei diafragmului. *e recomanda mese frecvente, reduse
cantitativ care sa acopere nevoi le calorice fara sa accentueze dispneea. 'e
asemenea se recomanda monitorizarea concentratiei plasmatice a electrolitilor.
- suplimentarea dietei cu electroliti necesari si cu microelemente, in special
fosfor, diminueaza riscul de oboseala a muschilor respiratorii datorata in primul
rand bolii de baza, ameliorand functia respiratorie.
*e administreaza: - ampicilina @66 mg la < ore, #-56 zile
- amoxicilina @66 mg la <-+ ore
- augumentin <-@ mg la 5- ore
- cefalosporine : -cefalexina @66 mg la < ore
@6
-cefaclon @66 mg la 5- ore
- cotrimoxsazol : -biseptol - gr la 5- ore 56 zile
- macrolide : -eritromicina - gr la < ore 56 zile
-azitromicina %simamed) 5 gr=zi # zile
-doxiciclina - cps 5 zi 566 mg, apoi 5 cps=zi 56 zile.
5. Inhalatoare
- 9a$oritatea pacienOilor, indiferent de vPrstK, pot MnvKOa modalitatea de
folosire a inhalatoarelor cu excepOia cazurilor Mn care au disfuncOie cognitivK
semnificativK.
- 'ispozitivele portabile sunt de regulK cele mai bune; dacK este cazul, se va
folosi un spacer %vezi capitolul *pacer).
- 'acK un pacient nu poate folosi un dispozitiv, se va Mncerca altul.
- InstruiOi pacientul cu privire la tehnica de utilizare Mnainte de a-i prescrie un
inhalator Li verificaOi regulat cum o aplicK.
-. *pacer %camera de inhalaOie)
*pacerul se ataLeazK spra8-urilor Li funcOioneazK ca un rezervor din care
poate fi inhalat medicamentul. AsiguraOi-vK cK este compatibil cu inhalatorul
utilizat de pacient. Avanta$ele utilizKrii spacerului:
- MmbunKtKOeLte considerabil distribuirea medicaOiei inhalatorii cortizonice sau
bronhodilatatoare
- reduce impactul cu peretele faringelui Li absorbOia bucalK, reducPnd astfel
efectele sistemice
- eliminK cantitatea de pulbere pierdutK prin necoordonarea inspirului cu
activarea aerosolului dozat %spra8-ului)
- nu mai este necesarK coordonarea inspirului cu declanLarea dispozitivului
inhalator
@5
acienOii trebuie sK acOioneze o singurK datK inhalatorul, eliberPnd cPte un puf
Mn spacer, apoi trebuie sK inhaleze imediat, repetPnd acOiunea ori de cPte ori este
necesar. 2espiraOia profundK este la fel de eficientK ca un singur inspir.
(ipuri de spacere
,ptiChamber
/ebu Chamber cu mascK facialK
*pacer %volumatic)
)ab8-haler
:. /ebulizatoare
- *e va avea Mn vedere un nebulizator pentru pacienOii cu dispnee supKrKtoare
sau invalidantK Mn pofida tratamentului inhalator maximal.
- !valuaOi capacitatea pacientului Li=sau Mngri$itorului de a folosi un
nebulizator Mnainte de a prescrie folosirea acestuia Li luaOi mKsurile necesare
pentru accesul la echipamente, service, consiliere Li suport.
- ermiteOi pacientului sK aleagK Mntre masca facialK Li piesa bucalK, cu
excepOia cazurilor Mn care s-a instituit un tratament medicamentos care necesitK
piesa bucalK.
- ContinuaOi tratamentul cu aerosoli doar dacK se obOine o atenuare a
simptomelor sau o MmbunKtKOire a capacitKOii de efectuare a activitKOilor zilnice,
a capacitKOii de efort sau a funcOiei pulmonare.
Cantitatea de medicament ce poate fi nebulizatK: - ml %cc) minim - # ml %cc)
maxim.
*oluOii care pot fi nebulizate %la adult):
- *albutamol soluOie: @ mg=5 ml
- "luticazonK propionat nebule:
- 6,@ mg= - ml - la copil
- - mg=- ml - la adult
@-
;. Concentratoarele de ox8gen: au cel mai ridicat coeficient de siguranta si
fiabilitate si sunt cele mai eficace si convenabile surse de oxigen suplimentar
care sunt disponibile astazi. Concentratorul de oxigen este un dispozitiv care
functioneaza prin utilizarea curentului electric. 1nitatea separa oxigenul din
aerul camerei si permite oxigenului suplimentar de inalta puritate sa fie furnizat
catre dvs. prin orificiul de iesire a oxigenului. 'esi concentratorul filtreaza
oxigenul dintr-o camera, acest lucru nu va afecta cantitatea normala de oxigen
din camera dvs.

@:
CAPITOLUL
PLANURI DE INGRI;IRE ALE PACIENTILOR CU $POC
CAZUL I) PLAN DE INGRI;IRE
Cule4erea 2atelor
*urse de informatie: pacient, familie, foaia de observatie, echipa de ingri$ire.
'ate relativ stabile:
/ume si prenume:".*
*ex: masculine
7arsta la internare: #- ani
*tare civila: casatorit
,cupatie: pensionar
0rup sanguin : ,I, 2B%>)
'ate antropometrice : 0 ? <- Jg, I ? 5,<# cm
Date variabile
'omiciliul: comuna Cernatesti, $ud. )uzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,
bucatarie, anexe, incalzire la sobe din teracota cu lemne, iluminat electric.
Data internarii : 5+.6:.-65: ora 55,66
Data externarii : -+.6:.-65:
Motivele internarii:
- dispnee brandipneica de tip expirator
- tuse cu expectoratie muco-purulenta
- subfebrilitate: :#,+]C
- insomnie
- anxietate moderata
@;
Istoricil bolii
acientul cunoscut cu repetate antecedente asmatice din -665, internari repetate
si tratament cu bronhodilatoare prezinta de circa : zile dispnee bradipneica de
tip expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, subfebrilitate, anxietate
moderata, motiv pentru investigatie si tratament de specialitate.
Examen clinic general
- pacient febril : :#,+]C
- dispnee bradipneica de tip expirator 2? 5;r=min
- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. -66ml
-? ++ p=min
-(.A? 5:6=+6 mm Bg
- pacientul serveste : mese=zi ; masa de pranz fiind cea mai consistenta
- serveste supe, ciorbe cu carne, friptura de pasare
- alimente preferate : branza si produsele lactate, pra$iturile
- lichidele ingerate : cantitatea de lichide A 5@66ml, neaga consumul
bauturilor alcoolice
- diureaza : - cantitatea 5:66ml=zi
9A/I"!*(A2I '! '!!/'!/(A
NEOIA MANIFESTARI DE DEPENDENTA SURSA DE DIFICULTATE
5A respire si a avea o
buna circulatie
-proces inflamator bronsic
-dispnee bradipneica de tip expirator
-modificarea frecventei
respiratorii%-5resp=min)
-tuse
-tegumente palide
-alterarea integritatii mucoasei
bronsice
-scaderea capacitatii de
expaniune pulmonara
-respiratie superficiala prin
cresterea frecventei respiratorie
-.A manca si a bea -scadere in greutate
-anorexie
-procesul inflamator
-stare generala alterata
@@
-senzatia de greata
-consum redus de lichide
-hipertermia
:.A elimina -obstructia cailor respiratorii superioare
-hipersecretie bronsica
-tuse cu expectoratie muco-purulenta
aproximativ -66m
-dificultate in a respira
-transpiratii profunde
-senzatia de greata
-procesul inflamator
-modificarea integritatii cailor
aeriene
;.A se misca si a avea
o buna postura
@.A dormi si a se
odihni
-ore de somn insuficiente cantitativ, cu
treziri nocturne repetate
-dispnee bradipneica de tip
expirator
<.A se imbraca si
dezbraca
#.A mentine
temperatura corpului
in limite normale
-subfebrilitate :#,+C
-transpiratii abundente
-proces inflamator bronsic
+.A fi curat ingri$it si
a-si prote$a
tegumentele
-tegumente transpirate
4.A evita pericolele -teama
-neliniste
-fatigabilitate
2isc de suprainfectii
-necunoasterea prognosticului
bolii
-anorexie
-imunitate scazuta a
organismului
56.A comunica cu
semenii
55.A actiona conform -incapacitatea de a participa la -dispnee bradipneica de tip
@<
propriilor convingeri
si valori, a practica
religia
activitatile grupului religios care
apartine
expirator
-tuse cu expectoratie muco-
purulenta
5-.A fi preocupat in
vederea realizarii
5:.A se recrea
5;.A invata -cunostinte insuficiente referitoare la
boala sa, tratamentul afectiunii,
importanta necesitatii de a invata cum
sa-ti pastrezi sanatatea
-inaccesibilitatea la informatii
2,)&!9!&! ACI!/(1&1I
5. robleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- subfebrilitate :#,+]C,
- insomnie,
- anxietate moderata.
-. robleme potentiale :
- risc de complicatii,
-insuficienta respiratorie cronica
&A/I"ICA2!A I/02I_I2I&,2
'IA0/,*(IC
/12*I/0
,)I!C(I7! I/(!27!/(II&!
A*I*(!/(!I
!7A&1A2!
'ispnee Asigurarea necesarului
de oxigen conform
nevoilor organismului pe
tot parcursul spitalizarii.
Ameliorarea respiratiei
in : zile
2ol propriu:
-aerisesc salonul dimineata i
seara
-asigur temperatura optimK de
5+--6`C
-verific aparatura pentru
oxigenoterapie, sterilizez
sonda, schimb apa din
umidificator
2espiratia se
amelioreaza in :
zile
@#
-con tientizez bolnavul
despre efectul nociv al
fumatului.
Bipertermie din
cauza procesului
inflamator
manifestata prin
subfebrilitate
:#,+C
acientul sa prezinte
(emperatura corpului in
limite fiziologice :<-
:#]C
,.(.*
- aerisesc incaperea
- asigur imbracaminte le$era
-invat pacientul sa poarte
sosete de bumbac si sa le
schimbe frecvent
- monitorizez temperatura si
o notez gtrafic in ".(
- calculez bilantul hidric
pe -; ore
- servesc pacientul cu
cantiati mari de lichide de
5,@-- l=-; ore la temperatura
corpului
- schimb len$erie de pat si
corp la nevoie
- mentin igiena tegumentelor
Rol 2ele4at &
&a indicatia medicului
administrez antibiotice si
anlgezice :
) PENICILINA G
;666.666 1.I.%<-5--5+--;)
) GENTAMICINA +6 90
: f %<-5;--6)
In urma
administrarii
tratamentului in
primele ;+ h se
mentine
subfebrilitatea
(=)(>.=*.(=1*
acientul afebril
@+
antitermice :
) ALGOCALMIN i.m :f
)PARACETAMOL -tb=zi
- ,bserv efectul
medicamentelor asupra
organismului
,bstructia cailor
respiratorii
superioare din
cauza procesului
inflamator bronsic
manifestata prin
tuse cu
expectoratie
muco-
purulenta?-66ml
'iaforeza
acientul sa prezinte cai
respiratorii libere in
termen de : zile
"luidificarea secretiilor
in urmatoarele zile.
acientul sa nu devina
sursa de infectii
nozocomilale
- evaluez semnele si
simptotele care indica
obstructia cailor aeriene
superioare datorita secretie
traheo-bronsice
- educ pacientul sa
foloseasca batista
individuala de unica
folosinta
- invat pacientul sa nu
inghita sputa, sa
expectoreze in scuipatori
sterile
-sa nu stropeasca in $ur
-sa nu arunce corpii straini in
scuipatori
-folosesc manusi cand
manipulez scuipatorile
- asigur pozitia
semisezand pentru a
favoriza eliminarea sputei
1>.=*.(=1*
ora <"== !in
urma
administrarii
tratamentului,
tusea s-a
diminuat in
intensitate,
expectoratia s-a
redus cu 5@6ml
(=.=*.(=1*
cantitatea de
sputa 566ml
(1.=*.(=1*
cantitatea de
sputa +6ml
@4
si colectez pentru examen
bacteorologic
- invat pacientul sa
evite schimbarile de
temperatura, aglomeratia
- recomand
pacientului hidratarea
adecvata pentru
fluidifierea secretiei
bronsice si recomand
-666ml lichide=zi.
Rol 2ele4at&
&a indicarea medicului
administrez atitusive si
atibiotice :
) CODENAL : tb %<-5--
5+)
expectorante :
) $ROFIMEN : tb %<-5--
5+)
-administrez antitermice la
indicatia medicului
) observ efectul medicatiei
asupra organismului
- mentin interventiile
anterioare si in urmatoarele
:zile
<6
'eficit nutritional acientul sa fie echilibrat
nutritional
-explorez preferintele
pacientului
-servesc pacientul cu alimente
la o temperatura moderata
-las pacientul sa aleaga dupa
preferintele sale
-urmaresc cantitatea de
alimente ingerate
-monitorizez greutatea
saptamanal
-maresc treptat valoarea
nutritiva a ratiei
-stabilesc un orar al meselor
%:mese =zi si - gustari)
Insomnie cauzata
de dispnee si tusea
cu expectoratie
muco-purulenta
manifestata prin
ore de somn
insuficiente
calitativ si
cantitativ cu treziri
nocturne repetate
acientul sa beneficieze
de un somn
corespunzator
cantitativ si calitativ
termen de : zile
-invat pacientul sa
practice tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii 56 minute
inainte de culcare
- identific nivelul si cauza
anxietatii pacientului
- observ si notez calitatea,
orarul somnului, gradul de
satisfacere a nevoi, de
raportul somn- veghe
- intocmesc un program de
odihna corespunzator,
1>.=*.(=1*
acientul a avut
un somn agitat,
cu treziri
frecvente
nocturne datorita
tusei si
expectoratiei,
doarme --: ore
(=.=*.(=1*
'upa
administrarea
medicatiei
<5
-invat pacientul sa evite
apicotelileb din timpul
zilei prin activitati care
sa-i trezeasca interesul
- favorizez ritualul adormirii
prin aerisirea salonului,
citit, privit (7 - Administrez
delegat
FENO$AR$ITAL
5 tb ora -6.66
) observ efectul
medicamentatiei
asupra organismului
- mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoare.
pacientul a
beneficiat de un
somn
medicamentos,
pacientul nu mai
atipeste in timpul
zilei
(1.=*.(=1*
acientul
beneficiaza de un
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ de <-+
ore=noapte,
motiv pentru
care se suspenda
medicamentatia
Anxietate
moderata cauzata
de necunoasterea
pronosticului bolii
manifestata prin
teama, neliniste
acientul sa nu
mai fie anxios.
*a beneficieze de o stare
de confort psihic
in termen de --: zile
-favorizeaza adaptarea
pacientului la noul mediu
- identific cu pacientul
cauza anxietatii si factorii
declansatori
- furnizez explicatii clare si
deschise asupra ingri$irilor
programate
- a$ut pacientul sa-si
1?.=*.(=1*
acientul este
nelinistit,
prezinta o stare
de anxietate
moderata.
1>)(?.=*.(=1*
acientul este
echilibrat psihic,
<-
recunoasca anxietatea
- creez un climat de calm si
securitate
- diminuez stimulii auditivi
si vizuali : zgomote, lumina
intensa
- asigur un program zilnic
pentru a-i permite
pacientului sa-si exprime
certitudinile si sa fie sigur
de prezenta cadrului
medical
- raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un climat
de siguranta.
isi exprima
deschis temerile,
emotiile,nevoile.
'ificultate in a
participa la
activitatile
religioase din
cauza dispneei
manifestata prin
incapacitatea de a
participa la
activitatile
religioase.
acientul sa folaseasca
modalitati de practicare a
religiei si pe perioada
spitalizarii.
- informez pacientul
asupra posibilitatii de
participare la serviciul
religios din cadrul unitatii
spitalicesti.
-ii propun carti religioase
pe care le citeste atat in
cursul zilei cat si seara
inainte de culcare.
O$IECTI
REALIZAT
&ipsa de
cunostinte cauzata
acientul sa acumuleze
pe timpul spitalizarii
-explorez nivelul de
cunostinte al pacientului
e parcursul
spitalizarii
<:
de
inaccesibilitatea la
informatii
manifestata prin
cunostinte
insuficiente la
tratamentul
afectiunii,
importanta
necesitatii de a
invata cum sa i-si
pastreze sanatatea.
cunostinte despre boala
sa, tratament, necesitatea
de a-si pastra sanatatea.
privind boala sa
- stimulez dorinta de
cunoastere.
- constientizez pacientul
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea.
- organizez activitati
educative.
- verific daca pacientul a
inteles si daca si-a insusit
noile cunostinte.
- fac educatie pentru
sanatate
pacientul a
acumulat noi
cunostinte
despre boala sa,
tratamentul
afectiunii,
importanta
necesitatii de asi
pastra sanatatea.
9onitorizarea functiilor vitale pe @ zile
(.A uls 2esp. (emp. 'iureza
d?5:6=+6mmBg
s?5:@=+6mmBg
d?++p=min
s?+<p=min
d?5;r=min
s?5@r=min
d?:#,+C
s?:#,@C
5-66ml=-;h
d?5:6=+6mmBg
s?5:6=<6mmBg
d?+6p=min
s?#+p=min
d?5@r=mim
s?5<r=min
d?:#,;C
s?:#,-C
5:66ml=-;h
d?5-@=#@mmBg
s?5:6=#6
d?#@p=min
s?#:p=min
d?-6r=min
s?5+r=min
d?:#.6C
s?:<.+C
5;66ml=-;h
d?5-6=#6mmBg
s?5-@=<6mmBg
d?#6p=min
s?#@p=min
d?5+r=min
s?5#r=min
d?:<,@C
s?:<,;C
5:66ml=-;h
d?5-6=#6mmBg
s?5-6=<6mmBg
d?<@p=min
s?<-p=min
d?5<r=min
s?5#r=min
d?:<,@C
s?:<,#C
5-66ml=-;h
CAZUL II ! Pla+ 2e i+4ri@ire
<;
Cule4erea 2atelor
/ume si prenume : A. I.
7arsta : #; ani
*ex : masculin
*tare civila : casatorit
,cupatie : pensionar
0rup sanguin : AII, 2B%>)
'ate antropometrice : 0 ? <- Jg, I ? 5,#6 cm
'omiciliul: str. 1nirii /r. -, $ud. Iasi
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,
bucatarie, anexe, iluminat electric,locuieste impreuna cu sotia, un fiu, sotia si
nepotii.
Data internarii : 5@.6;.-65:ora 55,66
Data externarii : -#.6;.-65:
Motivele internarii:
- dispnee respiratorie de tip tahipneic;
- tahicardie . cresterea pulsului peste valori normale ;
- tuse cu expectoratie muco-purulenta;
- transpiratii profunde;
- astenie fizica;
- insomnie;
- anxietate moderata.
Istoricil bolii
)olnavul in varsta de #; ani, cunoscut in antecedente cu ),C, se prezinta la
camera de garda a *pitalului _udetean pentru dispnee de tip expirator,tahicardie,
tuse cu
<@
expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, transpiratii profuze,
astenie fizica,
insomnie dupa un episod de infectie intercurenta.
Examen clinic general
- pacient afebril : :<,<]C
- tegumente si mucoase : cianoza periobucala ; piele intacta, fara edeme
- dispnee bradipneica de tip expirator 2? :6r=min
- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 5@6ml
- puls puternic, amplu -46 pulsatii=min;
- zgomote carsiace ritmice,fara modificari: (. A-5;6=+6mm Bg;
- serveste : mese=zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe
- fost consumator de alcool si fost fumator de - ani
- nu mai fumeaza
-diureaza : - cantitatea 5-66ml=-; ore
-expectoratie : - muco-purpulentaA 5@6ml
-diaforeza : transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte, abdomen, fara
miros.
9A/I"!*(A2I '! '! '!!/'!/(A
/!7,IA 9A/I"!*(A2I '!
'!!/'!/(A
*12*A '! 'I"IC1&(A(!
5.A respire si a avea
o buna circulatie
-tahicardie
-dispnee bradipneica de tip
expirator,cianoza peribucala
-modificarea frecventei
respiratiei%:6r=min)
-modificarea circulatorie a functiei
cardiace
-procesul inflamator bronsic
-respiratie superficiala prin cresterea
frecventei respiratorii
-.A manca si a bea -scadere in greutate
-anorexie
-procesul infectios
-starea generala
:.A elimina -tuse cu expectoratie muco-
purulenta 5@6ml=-;h
-dificultate in a respira
-transpiratii profuze
-hipersecretie bronsica
<<
;.A se misca si a
avea o buna postura
@.A dormi si a se
odihni
-ore de somn insuficiente
cantitativ, cu treziri nocturne
repetate
-dispnee tahipneica de tip expirator
-tuse cu expectoratie muco-
purulenta
<.A se imbraca si
dezbraca
#.A mentine
temperatura
corpului in limite
normale
+.A fi curat ingri$it
si a-si prote$a
tegumentele
-tegumente transpirate
4.A evita pericolele -neliniste, apatie, stare
confuzionala
-necunoasterea prognosticului bolii
56.A comunic cu
semenii
55.A actiona
conform propriilor
convingeri si
valori , a practica
religia
-incapacitatea de a participa la
activitatile grupului religios
care apartine
-dispnee tahipneica de tip expirator
-astenie
-fatigabilitate
5-.A fi preucupat in
vederea realizarii
5:.A se recrea
5;.A invata -cunostinte insuficiente
referitoare la boala sa,
tratamentul afectiuni,
importanta necesitatii de a
invata cum sa-ti pastrezi
sanatatea
-inaccesibilitatea la informatii
2,)&!9!&! A&! ACI!/(1&1I
robleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tahicardie,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- cianoza periobucala
- insomnie,
<#
- astenie fizica,
- anxietate moderata.
robleme potentiale :
- risc de complicatii,
- cord pulmonar,
- hipertensiune pulmonara,
- insuficienta respiratorie cronica
'IA0/,*(IC ,)I!C(I7! I/(!27!/(II !7A&1A2!
Alterarea ritmului
respirator cauzata
de procesul
inflamator bronsic
manifestata prin
dispnee de tip
expirator, cianoza
periorobucala
acientul sa aiba o
respiratie supla,
ampla cu un ritm
respirator de 5<-
5+respiratii=min.
in termen de :
zile.
- asigur conditii de
microclimat in salon :
temperatura optima 5+-
-6 ]C, salon curat,
aerisit, umiditate <6D
- asigur psihoterapia
pacientului
- asez pacientul in
pozitie semisezand,
pozitii alternand cu
pozitia sezand, pozitii
adecvate pentru
favorizarea respiaratiei
- monitorizez functiile
vitale, vegetative si
le notez grafic in ".(
- invat pacientul sa faca
gimnastica respiratorie
- pregatesc materialele
necesare pentru
recoltarea analizelor de
15.=,.(=1*
ora 1("*= ! la internare
pacientul prezinta
dispnee expiratorie.
2?:6respiratii=min.,
cianoza pericobucala
intensa.
16.=,.(=1*
ora >"==) pacientul
prezinta dispnee
tahipneica de tip
expirator. 2?-@
respiratii=min., cianoza
pericobucala a scazut
in intensitate ;
16.=,.(=1*
ora 1?"== ! pacientul
prezinta dispnee
expiratorie. 2?-6
respiratii=min., cianoza
pericobucala a disparut
<+
laborator :
- pregatesc fizic si psihic
pacientul si il
insotesc la investigatii
- administrez delegat :
MIOFILIN -f , B*B- -
f in perfuzie cu ser
glucozat @ D;
- oxigenoterapie 56-5-
l=min. umidificat
-=: apa distilata si 5=:
alcool etilic;
- observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- mentin interventiile si
in urmatoarele zile;
1<.=,.(=1*
dispneea a disparut,
2?5+ respiratii=min.,
pacientul prezinta o
respiratie supla, libera.
Alterarea ritmului
cardiac din cauza
modificarii
circulatorii a
functiei cardiace
manifestata prin
tahicardie
acientul sa
prezinte un ritm
cardiac fiziologic
de <6-+6
pulsatii=minut, in
;+-#- ore.
-invat pacientul sa aiba o
alimentatie bogata in
legume si fructe ;
-monitorizez pulsul si il
notez grafic in "( ;
-aplic tehnici de
favorizare a circulatiei
:exercitii active,pasive ;
-informez pacientul
asupra stadiului bolii
15.=,.(=1*
! pacientul prezinta
trahicardie ?46
pulsatii=minut ;
16.=,.(=1*
- tahicardia se
diminueaza ?+6
pusatii=minut ;
1<.=,.(=1*
- pacientul prezinta un
<4
sale, asupra gradului de
efort pe care trebuie sa il
depuna ;
-insotesc pacientul
pentru efectuarea !C0 ;
2ol delegat :
- la indicatia medicului
administrez :
- ERAPNIL 5tb=zi
%5:,66-54,66)
- observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- mentin interventiile si
in urmatoarele zile;
ritm cardiac de #<
pulsatii=minut ;
1?)(<.=,.(=1*
- pacientul prezinta
ritm cardiac in
limitele fiziologice.
,bstructia cailor
respiratorii
superioare din cauza
procesului
inflamator bronsic
manifestata prin
tuse cu expectoratie
muco-
purulenta?5@6ml
acientul sa
prezinte cai
respiratorii libere
in termen de : zile
- asigur conditii de
microclimat in salon,
umiditate @6-<6 D,
temperatura optima 5+-
-6 ]C, luminozitate ;
- educ pacientul sa
foloseasca batista
individuala de unica
folosinta ;
- invat pacientul sa nu
inghita sputa, sa
expectoreze in scuipatori
1>.=*.(=1*
- pacientul prezinta
tuse cu expectoratie
mucopurpulenta
cca 5@6 ml;
16.=,.(=1*
- tusea s-a diminuat in
intensitate, expectoratie
cca +6ml;
1<.=,.(=1*
- tusea a disparut,
cantitatea de sputa cca
#6
sterile ;
- asigur pozitia
semisezand pentru a
favoriza eliminarea
sputei si colectez pentru
examen bacteorologic ;
- aspir secretiile bronsice
la nevoie ;
- observ cantitatea si
aspectul sputei.
Rol 2ele4at&
&a indicarea medicului
administrez :
) AMPICILINA - gr=zi
%<-5--5+--;) :
) $ROFIMEN 5tb :=zi;
- GENTAMICINA 5f
:=zi %<-5;---) ;
- PEFLACINE : cps=zi
%<-5;---).
) observ efectul
medicatiei asupra
organismului
- mentin interventiile
anterioare si in
urmatoarele zile
:6ml ;
1?.=,.(=1*
- pacientul nu mai
tuseste, prezinta cai
respiratorii superioare
libere.
Insomnie cauzata de acientul sa -invat pacientul sa 15.=,.(=1*
#5
dispneea
bradipneica de tip
expirator si tuse cu
expectoratie muco-
purulenta
manifestata prin ore
de somn
insuficiente
cantitativ si calitativ
cu repetate treziri
nocturne
beneficieze de un
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ termen de
: zile
practice tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii 56 minute
inainte de culcare
- identific nivelul si
cauza anxietatii
pacientului
- observ si notez
calitatea,orarul
somnului, gradul de
satisfacere a nevoi,
de raportul somn- veghe
- intocmesc un program
de odihna corespunzator,
invat pacientul sa evite
apicotelileb din timpul
zilei prin activitati care
sa-i trezeasca interesul
2ol delegat :
MEPRO$AMAT
5 tb ora -5.66
) observ efectul
medicamentatiei asupra
organismului ;
- mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoare.
acientul a avut un
somn agitat, cu treziri
frecvente.
16.=,.(=1*
'upa administrarea
medicatiei pacientul a
beneficiat de un somn
medicamentos,
pacientul nu mai
atipeste in timpul
zilei.
1<.=,.(=1*
acientul beneficiaza
de un somn
corespunzator
cantitativ si calitativ de
<-+ ore=noapte, motiv
pentru care se suspenda
medicamentatia.
#-
'iaforeza cauzata
de procesul
inflamator bronsic
manifestata prin
transpiratii profuze
la nivelul axilelor,
pe frunte si
abdomen.
acientul sa
rezinte
tegumente
curate si uscate pe
parcursul
spitalizarii.
- a$ut pacientul sa-si
mentina tegumentele
curate si uscate ;
- schimb len$eria de pat
si de corp ori de cate ori
este nevoie ;
- invat pacientul sa
poarte sosete curate de
bumbac si sa le schimbe
frecvent ;
- mentin igiena riguroasa
a pliurilor si spatiilor
interdigitale ;
- asigurat imbracaminte
curata si comoda.
acientul participa
activ la realizarea
igienei corporale.
Anxietate moderata
din cauza
necunoasterii
prognosticului bolii
manifestata prin
neliniste, apatie,
stare confuzionala.
acientul sa nu
mai fie anxios.
*a beneficieze de
o stare de confort
psihic in termen
de -;-;+ ore.
-favorizeaza adaptarea
pacientului la noul
mediu
- identific cu pacientul
cauza anxietatii si
factorii declansatori
- furnizez explicatii clare
si deschise asupra
ingri$irilor programate
- a$ut pacientul sa-si
recunoasca anxietatea
- creez un climat de calm
15.=,.(=1*
ora >.==) pacientul este
nelinistit, prezinta o
stare
de anxietate moderata.
ora 1*.==-pacientul
este echilibrat psihic,
isi exprima deschis
temerile,
emotiile, nevoile.
16.=,.(=1*
- pacientul este
#:
si securitate
- diminuez stimulii
auditivi si vizuali :
zgomote, lumina intensa
- raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un
climat de siguranta.
comunicativ, isi
exprima deschis
temerile, emotiile,
nevoile, este echilibrat
psihic.
'ificultate in a
participa la
activitatile
religioase din cauza
dispneei si a tusei
manifestata prin
incapacitatea de a
participa la
activitatile
religioase.
acientul sa
folaseasca
modalitati de
practicare a
religiei
si pe perioada
spitalizarii.
-informez pacientul
asupra posibilitatii de
participare la serviciul
religios din cadrul
unitatii spitalicesti.
-ii propun carti religioase
pe care le citeste atat in
cursul zilei cat si seara
inainte de culcare.

O$IECTI
INDEPLINIT
&ipsa de cunostinte
cauzata de
inaccesibilitatea la
informatii
manifestata prin
cunostinte
insuficiente
referitoare la
tratamentul
afectiunii,
acientul sa
acumuleze pe
timpul spitalizarii
cunostinte despre
boala sa,
tratament,
necesitatea de a-si
pastra sanatatea.
- explorez nivelul de
cunostinte al pacientului
- stimulez dorinta de
cunoastere.
- constientizez pacientul
asupra propriei
responsabilitati privind
sanatatea.
- fac educatie pentru
sanatate
e parcursul spitalizarii
pacientul a acumulat
noi cunostinte despre
boala sa, tratamentul
afectiunii, importanta
necesitatii de a-si
pastra sanatatea
#;
importanta
necesitatii de a
invata cum sa i-ti
pastrezi sanatatea.
-explic importanta
continuarii tratamentului
dupa externare precum si
importanta controalelor
periodice
9onitorizarea functiilor vitale pentru @ zile
(.A uls 2esp. (emp. 'iureza
d?5;6=+6mmBg
s?5:@=+6mmBg
d?46p=min
s?++p=min
d?:6r=min
s?-+r=min
d?:<,<C
s?:<,;C
5-66ml=-;h
d?5:6=+6mmBg
s?5:6=<6mmBg
d?+6p=min
s?#+p=min
d?-@r=mim
s?-6r=min
d?:<,-C
s?:<,;C
5:66ml=-;h
d?5-@=#@mmBg
s?5:6=#6
d?#<p=min
s?#:p=min
d?5+r=min
s?-6r=min
d?:<,6C
s?:<.-C
5;66ml=-;h
d?5-6=#6mmBg
s?5-@=<6mmBg
d?#6p=min
s?#-p=min
d?5+r=min
s?5#r=min
d?:<,:C
s?:<,;C
5:66ml=-;h
d?5-6=#6mmBg
s?5-6=<6mmBg
d?<6p=min
s?<-p=min
d?5<r=min
s?5+r=min
d?:<,@C
s?:<,#C
5-66ml=-;h
CAZUL III) pla+ 2e i+4ri@ire
Cule4erea 2atelor
Surse de informatie : pacient; familie; foaia de observatie; echipa de ingri$ire.
Date relativ stabile :
/ume si prenume : ). 7.
7arsta : #5 ani
*ex : masculin
*tare civila : casatorit
,cupatie : pensionar
0rup sanguin : )III, 2B%>)
'ate antropometrice : 0 ? +< Jg, I ? 5,46cm
#@
'omiciliul: comuna *apoca, $ud. )uzau
Conditii de locuit :casa din caramida, ; camere, anexe, iluminat
electric,locuieste impreuna cu sotia.
Data internarii : 5.6@.-65; ora 55,66
Data externarii : +.6@.-65;
Motivele internarii:
- dispnee tahipneic de tip expirator;
- tuse cu expectoratie muco-purulenta;
- tahicardie;
- anxietate moderata;
- fatigabilitate;
- insomnie;
- anxietate moderata.
Istoricil bolii
acientul in varsta de #; ani, cunoscut din anul 5446, nerespectand tratamentul
din ambulator, prezinta de circa patru zile dispnee tahipneica de tip expirator,
tuse cu expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala,
fatigabilitate,motiv pentru care se prezinta la camera de garda a *pitalului
pentru investigatii si tratament de specialitate.
Examen clinic general
- pacient afebril : (? :<,+]C
- dispnee progresiva la efort;
- tuse cu expectoratie muco-purpulentaA 5@6ml
- 2? -+ respiratii=min.
- puls puternic, amplu ? ++ pulsatii=min, (.A? 5<6=46 mmBg;
- serveste :-; mese=zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe ;
- fost consumator de alcool si fost fumator ;
#<
9A/I"!*(A2I '! '!!/'!/(A
/!7,IA 9AI"!*(A2I '! '!!/'!/(A *12*A '! 'I"IC1&(A(!
5.A respira i a avea
o bunK circulatie
-respiratie MngreunatK %dispnee de
efort)
-modificarea frecventei respiratiei
% -+resp = min )
-valori tensionale ridicate
-tuse productivK
-dispnee bradipneica de tip
expirator, cianoxa periobucala
)procesul inflamator
-modificarea circulatorie a
functiei cardiace
-.A manca i a bea -scKdere Mn greutate
-anorexie
)procesul infectios
:.A elimina -expectoratie abundentK, muco-
purulentK, Mn cantitate de 566-5@6
ml=-;h
-dificultate Mn a respira
-tuse
-hipersecretie bronsica
;.A se mi ca i a
avea o bunK posturK
@.A dormi i a se
odihni
-somn agitat,
-treziri frecvente
-insuficiente ore de somn
-ochi incercKnati
)dispnee tahipneia de tip
expirator,tuse cu expectoratie
muco-purulenta
<.A se imbraca i
dezbrKca
#.A mentine
temperatura corpului
Mn limite normale
+.A fi curat, ingri$it
##
si a-si prote$a
tegumentele
4.A evita pericolele -fatigabilitate
-facies crispat
-nelini te
-anticiparea evenimentelor negative
-necunoasterea prognosticului
bolii
56.A comunica cu
semenii
55.A actiona conform
propriilor convingeri
i valori, a practica
religia
-incapacitatea de a participa la
activitatile grupului religios de care
apartine
)dispnee tahipneica de tip
expirator, tuse cu expectoratie
mucopurulenta
5-.A fi preocupat Mn
vederea realizarii
5:.A se recrea
5;.A MnvKta -cuno tinte insuficiente referitoare
la boalK sa, tratamentul
afectiunii,importanta necesitatii de a
invata cum sa-ti pastrezi sanatatea.
-inaccesibilitatea la informatii
2,)&!9! A&! ACI!/(1&1I
I. robleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tahicardie,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- cianoza periobucala
- insomnie,
- anxietate moderata.
II. robleme potentiale :
- risc de complicatii,
#+
- hipertensiune pulmonara,
- insuficienta respiratorie cronica.
&A/I"ICA2!A I/02I_I2I&,2
'IA0/,*(IC ,)I!C(I7! I/(!27!/(II !7A&1A2!
Alterarea ritmului
respirator din cauza
procesului inflamator
manifestata prin
dispnee tahipneica de
tip expirator
acientul sa aiba o
respiratie supla,
ampla cu ritm
respirator de 5<-5+
respiratii=min in
termen de : zile
%,.(.*)
- asigur conditii de
microclimat in salon
temperatura optima 5+-
-6 ]C, salon curat,
aerisit, umiditate<6D
- asez pacientul in
pozitie semisezand,
alternand cu pozitia
sezand, pozitii adecvate
pentru favorizarea
respiaratiei
- monitorizez functiile
vitale, vegetative si le
notez grafic in ".(
- invat pacientul sa faca
gimnastica
respiratorie
- pregatesc materialele
necesare pentru
recoltarea analizelor de
laborator :
- pregatesc fizic si
psihic pacientul si il
1.=5.(=1,
ora 1("== ! la
internare
pacientul prezinta
dispnee trahipneica de
tip expirator,
2?-+respiratii=min;
pacientul prezinta
cianoza periorobucala;
ora 16"== ! 2?-;
respiratii=min
cianoza periorobucala
se mentine ;
ora (="== ! 2?-6
respiratii=min
cianoza periorobucala
se mentine ;
(.=5.(=1,
ora <"==) dispneea a
scazut in intensitate,
dar nu a disparut;
2?54 respiratii=min ,
cianoza periorobucala
#4
insotesc la investigatii
- administrez delegat:
MIOFILIN -f orele <-
5+
- observ efectul
medicatiei asupra
organismului
- mentin interventiile
anterioare si in zilele
urmatoare.
s-a diminuat;
ora 1("==)2?54
respiratii=min
cianoza periorobucala
a disparut;
*.=5.(=1,
ora <"==) dispneea s-a
redus,pacientul
prezntand o respiratie
supla, libera, pe nas;
2?5+ respiratii=min.
,bstructia cailor
respiratorii superioare
din cauza procesului
inflamator manifestata
prin tuse cu
expectoratie
mucopurulenta?5@6ml
acientul sa
prezinte cai
respiratorii liber pe
nas. !valuare la -;
ore.
- Asigur conditii
corespunzatoare de
microclimat in salon:
temperatura optima 5+-
-4] C, umiditate <6D,
salon curat, aerisit;
- !duc pacientul sa
foloseasca batista
individuala de unica
folosinta ;
- Invat pacientul sa nu
inghita sputa, sa
expectoreze in
scuipatori sterile ;
- Asigur pozitia
1.=5.(=1,
- pacientul prezinta
tuse cu expectoratie
mucopurpulenta5@6ml.
(.=5.(=1,
ora <"== ! tusea s-a
diminuat in intensitate,
expectoratia s-a
redus cu 566ml.
*.=5.(=1,
cantitatea de sputa este
#@ml.
5.=5.(=1,
cantitatea de sputa este
:6ml
+6
semisezand pentru a
favoriza eliminarea
sputei si colectez
pentru examen
bacteorologic
- Invat pacientul sa
evite schimbarile de
temperatura,
aglomeratia. Rol
2ele4at&
&a indicarea medicului
administrez :
) AMPICILINA + cps
%<-5--5+--;)
- GENTAMICINA +6
mg :f %<-5;---)
) $ROFIMEN : tb %<-
5--5+)
) ,bserv efectul
medicatiei asupra
organismului
- 9entin interventiile
anterioare si in
urmatoarele : zile
Alimentatie
neadecvata- deficit
acientul sK fie
echilbrat
nutritional
2,& 2,2I1:
-explorez preferintele
pacientului
)olnavul acumuleazK
progresiv Mn greutate.
+5
-servesc pacientul cu
alimente la o
temperaturK moderatK,
prezentate atragator, la
ore regulate
-las pacientul sK aleagK
dupK gusturile sale
-urmKresc cantitatea de
alimente consumate
-cPntKresc bolnavul
sKptKmPnal
-mKresc progresiv
valoarea nutritivK a
ratiei
-asigur necesarul de
calorii=-;h
-stabilesc programul
alimentatiei %: mese i
- gustKri la orele +-56-
5:-5<-54)
Insomnie din cauza
dispneei si a tusei
manifestata prin ore
de somn insuficiente
calitativ si cantitativ
cu treziri repetate
nocturne
acientul sa
beneficieze de un
somn
corespunzator
cantitativ si
calitativ
termen de : zile
- invat pacientul sa
practice tehnici de
relaxare, exercitii
respiratorii 56 minute
inainte de culcare ;
- identific nivelul si
cauza anxietatii
1.=5.(=1,
- pacientul a avut un
somn agitat, cu treziri
frecvente nocturne
datorita tusei si
expectoratiei, doarme
;-@ ore.
+-
pacientului;
- observ si notez
calitatea, orarul
somnului, gradul de
satisfacere a nevoi, de
raportul somn- veghe ;
- intocmesc un program
de odihna
corespunzator, invat
pacientul sa evite
apicotelileb din timpul
zilei prin activitati care
sa-i trezeasca interesul.
(.=5.(=1,
- odata du diminuarea
dispneei si a tusei,
pacientul are somn de
<ore pe noapte cu
apicotelib in timpul
zilei.
*.=5.(=1,
- pacientul doarme #
ore pennoapte, fara
apicotelib inntimpul
zilei.
Anxietate moderata
din cauza
necunoasterii
prognosticului bolii
manifestata prin teama
si neliniste.
- pacientul sa nu
mai fie anxios.
- sa beneficieze de
o
stare de confort
psihic in termen de
5-- zile
- favorizeaza adaptarea
pacientului la noul
mediu
- identific cu pacientul
cauza anxietatii si
factorii declansatori
- furnizez explicatii
clare si deschise asupra
ingri$irilor programate
- a$ut pacientul sa-si
recunoasca anxietatea
- creez un climat de
calm si securitate
- diminuez stimulii
1.=5.(=1,
- pacientul este anxios..
(.=5.(=1,
- pacientul isi exprima
nelinistea in legatura
cu prognosticul bolii ;
- pacientul este
comunicativ.
+:
auditivi si vizuali :
zgomote, lumina
intensa
- raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un
climat de siguranta.
&ipsa de cunostinte
cauzata de
inacesibilitatea la
informatii manifestata
prin cunostinte
insuficiente referitoare
la tratamentul
afectiunii, importanta
necesitatii de a invata
cum sa-ti pastrezi
sanatatea.
acientul sa
acumuleze pe
timpul spitalizarii
cunostinte despre
boala sa,
tratament,
necesitatea de a-si
pastra sanatatea.
- explorez nivelul de
cunostinte al
pacientului privind
boala sa,
- stimulez dorinta de
cunoastere ;
- responsabilitati
privind sanatatea ;
- verific daca pacientul
a inteles si daca si-a
insusit noile cunostinte
&a internare pacientul
are un nivel redus de
cunostinte.
e parcursul
spitalizarii
pacientul a acumulat
noi
cunostinte despre boala
sa, tratamentul
afectiunii,
importanta necesitatii
de
a-si pastra sanatatea.
9asurarea functiilor vitale pentru @ zile
(.A uls 2esp. (emp. 'iureza
d?5<6=46mmBg
s?5;6=+6mmBg
d?++p=min
s?+<p=min
d?-+r=min
s?-;r=min
d?:<,+C
s?:<,;C
5-66ml=-;h
d?5:6=+6mmBg
s?5:6=<6mmBg
d?+6p=min
s?#+p=min
d?54r=mim
s?-6r=min
d?:<,-C
s?:<,;C
5:66ml=-;h
d?5-@=#@mmBg
s?5:6=#6
d?#@p=min
s?#:p=min
d?5+r=min
s?54r=min
d?:<,6C
s?:<.-C
5;66ml=-;h
d?5-6=#6mmBg d?#-p=min d?5+r=min d?:<,:C 5:66ml=-;h
+;
s?5-@=<6mmBg s?#@p=min s?5#r=min s?:<,;C
d?5-6=#6mmBg
s?5-6=<6mmBg
d?<@p=min
s?<-p=min
d?5<r=min
s?5+r=min
d?:<,@C
s?:<,#C
5-66ml=-;h
CAPITOLUL I

EDUCATIA PENTRU SANATATE A PACIENTULUI CU $POC
Asistenta medicala participa la prevenirea imbolnavirilor aparatului respirator,
la ingri$irea bolnavulor cu afectiuni acute cronice si la reabilitarea celor cu
incapacitate cronica. revenirea bolilor aparatului respirator pesupune
cunoasterea factorilor nocivi de mediu, a grupelor populationale cu risc crescut
fata de aceste boli:
I. 9asuri de profilaxie primara constau in reducerea numarului de cazuri noi de
imbolnaviri :
- prevenirea polularii atmosferei ;
- combaterea tabagismului ;
- evitarea aglomeratiei in cazul epidemiilor de gripa ;
- evitarea frigului, aerului poluat;
- respiratie corecta pe nas cu o postura corecta a toracelui, camera cu umuditate
corespunzatoare, temperatura mediului ambiant optima, camera aerisita.
II. 9asurile de profilaxie secundara au ca obiectiv prevenirea coplicatiilor grave
in evolutia bolii existente:
- dispensarizare bolnavilor pulmonari
- efectuarea de controale clinice si de laborator periodic pentru tratarea in
faza incipienta a afectiunii pulmonare
- intarirea rezistentei organismului, gimnastica respiratorie.
+@
III. 9asurile de profilaxie tertiara vizeaza recuperarea cat mai rapida a
bolnavului, gratie unor tratamente specifice, in asa fel incat sa-si dobandeasca
capacitatea de munca
!ducaOia pacienOilor reprezintK o metodK importantK de a MmbunKtKOi
-capacitatea acestora de a MnOelege aspectele bolii, de a MmbunKtKOi rata de succes
Mn cazul LedinOelor de renunOare la fumat, de a accepta Li MnOelege aspectele
legate de modificKrile apKrute Mn starea de sKnKtate Li de a face faOK mai uLor
exacerbKrilor
!ducaOia pacientului a$utK la MmbunKtKOirea modului de MnOelegere a bolii, a
abilitKOii de a se MmpKca cu boala.
!ducaOia principalK modalitate de susOinere a renunOKrii la fumat, iniOiere de
discuOii, aprofundare a recomandKrilor Li Mn final un management mai bun al
exacerbKrilor.
!ducaOia pacientului cuprinde mai multe elemente:
- rKspunsuri la MntrebKrile pacientului %Li ale familiei) despre boalK, restricOii
Li medicaOie %efecte terapeutice, posibile efecte adverse)
- informaOii Li sfaturi pentru evitarea factorilor de risc
- instruirea tehnicii de administrare inhalatorie a medicaOiei
- asigurarea cK pacientul are un plan scris de management al bolii
- recunoaLterea exacerbKrilor Li tratamentul acestora
- stimularea activitKOii fizice.
+<