SCOALĂ SANITARA POSTLICEALA "CAROL

DAVILA" CARACAL

ÎNGRIJIREA BOLNAVULUI CU BRONHOPNEUMOPATIE

OBSTRUCTIVA CRONICA

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: DR.

RADULESCU ION VIOREL

ÎNDRUMĂTOR PRACTICA: ABSOLVENTA:

NACU MARIA NIŢA CORINA - MARILENA

-2010-
 Motto:
,Prejudecatile se nasc intotdeauna din lipsa de cunoştinţe".

Hanne Reintoft

Motivaţie:
Aceasta lucrare tratează o afecţiune respiratorie destul de frecvent
intalnita in practica.
In timpul practicii medicale, defasurata in cei 3 ani de studii, am intalnit
bolnavi care sufereau de BPOC.
Mi-am ales acest subiect, pentru lucrarea de diploma, deoarece am fost
impresionat de suferinţa acestor bonavi care, prin ingrijirile date de către medici
si cadrele medii sanitare si-au recăpătat sănătatea.
Practica medicala si cunostinlele dobândite in cei 3 ani de studii mi-au
intarit convingerea ca mi-am ales meseria pe care mi-am dorit-o. Totdeauna mi-
am dorit sa ajut oamenii, sa le alin suferinţele, sa contribui la insanatosirea lor.
 PLANUL LUCRĂRII

CAPITOLUL I - INTRODUCERE SI ISTORICUL BOLII

CAPITOLUL II - DATE DIN LITERATURA

A-DEFINIŢIA SI CLASIFICAREA B.P.O.C

B- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

C- EPIDEMIOLOGIA B.P.O.C

D- ETIOPATOGENIA – B.P.O.C

E- ASPECTE ANATOMO - PATOLOGICE IN B.P.O.C.

F- TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALĂ

G- DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENŢIAL AL B.P.O.C

H- EVOLUŢIA , COMPLICAŢIILE SI PROGNOSTICUL B.P.O.C.

CAPITOLUL III - TRATAMENTUL SI PROFILAXIA B.P.O.C.

CAPITOLUL IV - PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE CAZURILOR STUDIATE

CAPITOLUL V - CONCLUZII

- BIBLIOGRAFIE

- CUPRINS
 CAPITOLUL I

INTRODUCERE SI ISTORICUL BOLII

Bolile aparatului respirator reprezintă unele din cele mai frcvente imbolnaviri din
patologia umana, fiind intalnite la cele mai diferite vârste, de la naştere la vârsta a treia,
manifestandu-se sub cele mai diverse forme clinice, de la simpla bronşita acuta pana la
complexa insuficienta respiratorie cronica ireductibila.
Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este una din afecţiunile cronice
ale aparatului respirator ce cuprinde atât afectarea arborelui bronsic cat si a
parenchimului pulmonar.
Primele descrieri ale bolii datează din secolul al XVII-lea, iar termenul de
"bronşita cronica" a fost folosit pentru prima data in anul 1805 de către BADHOM.
Timp de un secol si jumătate acest diagnostic a fost utilizat in mod curent in
practica medicala, pentru ca in ultimele decenii problema conţinutului sau sa fie reluata
in discuţie.
Interesul pentru aceasta boala a fost stimulat indeosebi după episodul de poluare a
Londrei din 1954 soldat cu numeroase decese.
S-a constatat in aceasta perioada o mare discrepanta intre morbiditatea si
mortalitatea din tarile anglo-saxone fata de tarile de limba franceza. Ulterior
FLETCHER atribuie diferenţa uriaşa dintre mortalitatea prin bronşita cronica in Anglia
si SUA , criteriilor diferite de diagnostic, in SUA numindu-se emfizem afecţiunea
cunoscuta in Anglia ca bronşita cronica .
Aceasta observaţie marchează inceputul studiilor internaţionale si a numeroaselor
intalniri ale specialiştilor in boli respiratorii care pe baza datelor clinice, funcţionale si
morfologice au încercat separarea brpnsitei cronice de emfizem.
Astăzi se impune cu necesitate realizarea unui consens naţional si internaţional
asupra diagnosticului si tratamentului B.P.O.C. pentru ca aceasta reprezintă una din
principalele cauze de boala si deces , impunând o cheltuiala sociala importanta .
Totodată este o boala care din punct de vedere al procesului de nursing impune o
buna pregătire teoretica si multiple cunoştinţe practice privind ingrijirea unor bolnavi cu
o afecţiune respiratorie cronica ce uneori pune in pericol viata bolnavului.
 CAPITOLUL II DATE

DIN LITERATURA

A. DEFINIŢIA SI CLASIFICAREA B.P.O.C

DEFINIŢIA.
Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este afecţiunea caracterizata de :
- obstrucţie la fluxul de aer prin caile aerifere , datorita asocierii bronşitei cronice cu
emfizemul pulmonar.
Obstrucţia poate fi:
• cronica : fluxul respirator scăzut nu prezintă variaţii importante in decursul mai
multor luni (relativa stabilitate a fluxului deosebeşte B.P.O.C. de astm bronsic),
• in general ireversibila , dar uneori parţial reversibila sub acţiunea agenţilor
bronhodilatatori anticolinergici sau beta-adrenergici,
• progresiva : evoluţia naturala este lenta spre agravare ,
• primitiva : obstrucţia la flux nu este generata de vreo afecţiune cu etiopatogeneza
cunoscuta (bronsiectazie , sarcoidoza , fibroza chistica , bronhiolita obliteranta ,
tuberculoza , silicoza , neoplasm bronhopulmonar etc).
In cadrul nozologic definit de tuse cronica si/sau dispnee , care nu pot fi atribuite
unei condiţii etiopatogenice cunoscute , mai sunt cuprinse :
Bronşita cronica simpla este definita de prezenta tusei cu expectoratie in cele mai
multe zile timp de cel puţin 3 luni consecutive pe an , cel puţin 2 ani succesivi , tuse
productiva care nu poate fi atribuita vreunei cauze cunoscute pulmonare sau cardiace.
Bronşita cronica simpla este localizata in conductele aerifere mari ; Din punct de
vedere funcţional , nu sunt modificări obstructive de semnalat (cel mult perioade de
creştere a rezistentei la flux in cailş aerifere de calibru mare , creştere dependenta de
exagerarea secreţiei de mucus).
Bronşita obstructiva cronica (BOC) este definita de tuse productiva cronica cu sau
fara dispnee insotite de obstrucţie la flux in caile aerifere . Tabloul ei clinico
-funcţional diferă de B.P.O.C. prin absenta semnelor dependente de distrugerea pereţilor
alveolari.
Boala căilor aerifere mici este definita de localizarea procesului obstructiv in caile
aerifere cu diametrul mai mic de 2 mm (bronhii mici si bronhiole); aceasta este
localizarea principala a obstrucţiei in B.P.O.C. ; creste numărul celulelor calciforme ,
creste producerea de mucus , apare inflamatia si uneori spasmul bronsic.
Emfizemul pulmonar este definit pe criterii anatomice: dilatarea permanenta a
spatiilor aeriene distal de bronhiolele terminale cu distrugere a pereţilor alveolari ;
distorsia si stenoza cailor aerifere mici ca urmare a distrugerii suportului lor elastic
conduc la obstrucţie.
Clasificarea

In ceea ce priveşte clasificarea, bronhopneumopatia obstructiva cronica cuprinde

doua forme clinice clasice
- o forma predominant obstructiva si
- o forma predominant emfizematoasa .
 B. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR.

Din punct de vedere didactic, aparatul respirator este alcătuit din doua
componente (vezi fig. 1):
- caile respiratorii extrapulmonare: fosele nazale , faringe ,laringe , trahee , si
bronhiile primare , prin care aerul atmosferic este introdus si apoi eliminat din
plămâni;
- plămânii (vezi fig. 1).
BRONHIILE PRINCIPALE , dreapta si stânga , rezulta din bifurcatia traheei la
nivelul vertebrei T4 si pătrund in plămâni prin cele doua hiluri . Bronhia dreapta este
mai scurta (2,5 cm) si mai verticala , pe când cea stânga tinde spre orizontala si este mai
lunga (5 cm).
Vascularizatia este asigurata de arterele bronsice si de venele bronsice ce se varsă
in venele azygos . Limfaticele se aduna spre ganglionii traheo- bronsici si mediastinali.
Inervatia este asigurata prin plexul bronhopulmonar .
PLĂMÂNII , (vezi fig. 2) , drept si stâng , sunt situaţi in cavitatea toracica ,
având forma unui semicon , culoarea lor variind cu vârsta (la copii au culoarea roza , la
adulţi cenuşie si cu depozite negricioase) si au o greutate de circa 600 - 700 g .
Au o consistenta elastica , de burete .
Capacitatea totala a plămânilor este de aproximativ 5000 cm3 aer . Fata exterioara
este convexa si prezintă scizuri ce impart plămânii in lobi: plămânul drept - in 5 lobi,
iar plămânul stâng - in 2 lobi.
La jumătatea distantei dintre vârf si baza se afla hilul pulmo-nar - locul de intrare
si ieşire din plaman al vaselor , nervilor si bronhiei principale situat pe fata mediala a
plămânilor.
Structura — plămânul este alcătuit din arborele bronsic ,tesut pulmonar , vase
bronhopulmonare si ţesut conjunctiv jnterlobular.
O data pătrunse in hil , bronhiile principale se ramifica , dând naştere arborelui
bronsic .
Bronhiile principale sau de ordinul I se ramifica la nivelul nilului, dând naştere la
bronhiile lobare sau de ordin II . Acestea se ramifica in continuare , in bronhii
segmentare sau de ordin III, care se ramifica diferit si conduc aerul spre un teritoriu din
parenchimul pulmonar al unui lob , ce poarta numele de segment pulmonar .
Ultimele bronhii formate sunt cele respiratorii sau acinoase care se termina cu
acinii pulmonari .(vezi fig. 3)
Lobului pulmonar este unitatea anatomica si funcţionala a plămânului, de fapt a
segmentelor pulmonare . Lobulii pulmonari sunt saci plini cu aer , separaţi intre ei
incomplet, alcătuind segmentele pulmonare ce au o aeratie si o vascularizatie proprie .
Lobului pulmonar este format din acini pulmonari , iar aceştia din alveole
pulmonare . Alveola pulmonara are o forma aproximativ emisferica .
In cei doi plămâni, numărul alveolelor ajunge pana la 4 - 6 miliarde , formând o
suprafaţa de schimb gazos de aproximativ 120 - 160 m 2.
Ţesutul conjunctiv interlobular: spatiile dintre lobulii pulmonari sunt umplute cu
ţesut conjunctiv lax , format din fibre colagene si elastice ce conţin elemente celulare ,
 Bronchus prlnclpalls dextcr
t___________ Sinus Irontalls
Concha nasalls superior
Sinus sphenoldalls.^ "Ns, -Meatus nasl superior
Concha nasalls media _____Meatus nasl medlus

Concha nasalls Inferior_____ —Meatus nasl Inferior

Palatum durum-------jfj
Manila
Ostlum pharyngeum tuba? audltlvac_____
Lablum superlus
i-----Cavum orls
Paiatum molie ---
Ltngua
---
Lablum Inferlus

Pars oralls pharyngls---------* i-----Mandibula

r. \\ \ A, Cartllago eplglottlca
pulmonafls ^ \ \
—— Os hyoldeum (corpus)
Vv. pulmonales dextrae
~ Ug. hyoeplglottlcum ~— Lld.
Pilea vestlbularls — thyroldeum medlanum —
Ventrlculus laryngls Cartllago
Pilea vocalls-----------
thyroldea
Lobus superior Lamina cartllaglnls cricoldeae-----------
Cavum laryngls

Blfurcatlo tracheae ^ Trachea

BronchI lobarcs e\ h *
t Bronchus prlnclpalls slnlster. /
segmentales V> ^frfjp' %■
I A. pulmonalls sinistra

Pulmo dexter Lobus superior

/
Vv. pulmonales
slnlstrae

Lobus Inferior— Pulmo slnlster

^- i i
Figura 1. Aparatul respirator
 Os hyjideury
Mp/ubicua (liyix)liyoid**«'-
~I.ig- lhvu'!uoi*>.'uni med ia num

CarlUagf) thyroide^

A rarotis conimunis
Cupi
A s-.ittr.Iflvi.-) (ip

Figura 2. Plămânii - configuraţia externa si lobulatia lor

 Orb
Puf mo deşte r »

Bronchus prîrtcipalis^ V.

piilmnnaliţ. ^
BrnrKijioluj

Atrium

Vasa lympbatica

K<inH.njiflpHafi cerb

KHH HII.IOKOH

I Mrsot hei ium —

subplenralis

Picura pulnionalis<

Soculi

Alveolj putnxinLs

Figura 3. Structura arinului pulmonar

vase sanguine , limfatice pulmonare si terminaţii nervoase. Conţinutul in fibre elastice
conferă plămânului o mare elasticitate necesara in mişcările respiratorii.
Vascularizatia plămânului - este dubla : funcţionala si nutritiva .
Vasele funcţionale alcătuiesc - mica circulaţie si provin din artera pulmonara ce
pleacă din ventriculul drept al inimii , aducând la plămâni sânge incarcat cu dioxid de
carbon . - Artera pulmonara se imparte in artera dreapta si stânga ce pătrund prin hilul
pulmonar si se ramifica , urmând ramurile arborelui bronsic si formând o bogata reţea
capilara perialveolara . La acest nivel cedează dioxidul de carbon si se incarca cu
oxigen. De la reţeaua capilara se formează 4 vene pulmonare ce se varsă in atriul stâng
al inimii.
Vasele nutritive - sunt ramificaţii ale arterei toracice provenind din marea
circulaţie - prin arterele bronsice ce însoţesc arborele bronsic si se termina in reţea
capilara la nivelul bronhiolelor acinoase . Acestea se aduna in venele bronsice ce duc
sânge neoxigenat la venele azygos ce se varsă in vena cava superioara .
Limfaticele - se aduna in trunchiurile colectoare ce merg la ganglionii
bronhopulmonari ai nilului si ai bifurcatiei traheo - bronsice.
Inervatia plămânului — este realizata de sistemul nervos vegetativ prin plexul
pulmonar . Ramurile parasimpatice provin din nervul vag , iar cele simpatice din
ganglionii toracali si din nervii cardiaci având un mare rol in funcţionalitatea
plămânilor.
PLEURA - este o seroasa ce inveleste fiecare plaman , prezentând o foita
parietala si una viscerala , fiind o cavitate virtuala ce devine reala , doar in patologie .
Intre cele doua foite se afla o lama subţire de lichid , dar si o presiune negativa ce
atrage foitele intre ele .
Mediastinul - este o regiune a toracelui cuprinsa intre stern , coloana vertebrala
toracala, si pleurele mediastinale .

FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Respiraţia - este funcţia prin care organismul ia din mediul lui de viata oxigen si
elimina dioxidul de carbon . Se diferenţiază :
- o respiraţie interna - ce consta in schimburile de gaze intre celule si
lichidul interstitial si,
- o respiraţie externa - care asigura schimburile gazoase intre
organism si mediu.
Intre cele doua etape se interpune sângele care transporta gazele de la plămâni la
ţesuturi si invers . Gazele sunt transportate in cea mai mare parte sub forma unor
combinaţii chimice labile care fixează si cedează cu uşurinţa atât 02 cat si CO2 .
Ventilaţia pulmonara este procesul prin care se produce un flux de aer din mediul
exterior spre spatiile alveolare si in sens invers .
Ea cuprinde doua faze : inspirul - in care pătrunde in plaman aer atmosferic bogat
in 02 si expirul - in care o parte din aerul alveolar incarcat in C02 este expulzat din
plămâni.
In inspir , volumul cutiei toracice se măreşte in cele trei diametre: anteroposterior,
transversal si vertical, datorita contracţiei muşchilor inspiratori.
 Muşchii inspiratori de repaus sunt: diafragmul si muşchii intercostali externi; in
inspirul forţat intervin si muşchii inspiratori accesori: micul dinţat posterior si superior ,
pectoralii, marele dinţat, scalenul, trapezul, sterno - cleido - mastoidianul.
Deşi , in condiţii obişnuite , mărirea diametrelor cutiei toracice este consecinţa
atât a contracţiei diafragmului cat si a modificării poziţiei coastelor , predominanta
unuia sau a celuilalt determina tipul de respiraţie : abdominala - caracteristica
bărbatului sau costala - prezenta la femeie .
Expirul spontan de repaus este un proces pasiv deoarece nu necesita activitate
contractila musculara , eliminarea aerului din plămâni fiind provocata de relaxarea
muşchilor inspiratori si a diafragmului , care isi reia forma de bolta si apasă asupra
plămânilor.
In expirul forţat , la elasticitatea pulmonara se adaugă si contractura muşchilor
abdominali, intercostali interni, triunghiularul sternului, micul dinţat postero - inferior
si marele drept.
Cel mai important muşchi in realizarea activităţii respiratorii este diafragmul ,
care prin forma sa boltita in sus , in stare de relaxare , contribuie la micşorarea
volumului cutiei toracice , iar prin contracţie devenind plat, măreşte volumul acesteia .
Ventilaţia pulmonara este urmare a mişcărilor respiratorii si depinde de frecventa
acestora.
Ritmul respirator este influenţat de starea fiziologica a organismului.
In condiţii de repaus , fiecare respiraţie vehiculează un volum de aproximativ 500
cm aer numit volum curent ( VC ) . Din cei 500 cm 3 aer , numai 350 cm3 ajung la
3

alveole , restul ramane in caile respiratorii . Spaţiul ocupat de acest volum se numeşte
spaţiul mort (150 cm3 ) . La sfârşitul unui inspir de repaus , se mai pot inspira forţat
inca 2500 cm aer - numit volum inspirator de rezerva ( VIR ) , iar printr - o expiraţie
forţată ce urmează uneia normale , se pot elimina inca 1000 - 1500 cm 3 aer - volum
expirator de rezerva (VER).
Suma acestor trei volume cpnstituie capacitatea vitala ( CV ) care este de
aproximativ 4000 - 6000 cm3 aer.
La sfârşitul unei expiraţii maxime raman in plaman 1500 cm 3 aer numit volum
rezidual (VR).
Chiar după colabarea plămânilor mai ramane un volum rezidual de aproximativ
200cm3 aer - test important in medicina legala .
- VR + CV = CPT - capacitatea pulmonara totala ;
3
- VR + VER =CRF (2500cm ) - capacitatea reziduala funcţionala
Capacitatea vitala se măsoară cu ajutorul spirometrului.
Schimbul de gaze se realizează prin membrana alveolo-capilara ce are
o suprafaţa de 100m2 pentru ambii plămâni.
Aceasta se realizează conform legii lui DALTON : un gaz difuzează pasiv de la o
presiune parţiala mare la o presiune parţiala mica . Astfel :oxigenul difuzează din aerul
alveolar , unde are o presiune parţiala de 100 mmHg in sângele venos , unde
presiunea parţiala este de 40 mmHg .
Dioxidul de carbon difuzează din sângele venos , unde are o presiune parţiala
de 46 mmHg in aerul alveolar , unde presiunea parţiala este de 40 mmHg .
 Transportul sanguin al oxigenului se face sub forma dizolvata si de combinaţie cu
hemoglobina . La 100 ml sânge exista 20 ml oxigen . Se realizează in cea mai mare
parte sub forma unei combinaţii labile . La nivel tisular cantitatea de CO2 din lOOml
sânge este de 52 ml . Din aceasta cantitate o mica parte ramane dizolvata in plasma ,
restul se combina cu proteinele plasmatice formând compuşi carbonilici si trece in
hematii unde este hidratat sub acţiunea catalitica a anhidrazei carbonice , rezultând acid
carbonic .
Reglarea respiraţiei - se face pe cale nervoasa prin intervenţia centrilor
respiratori din bulbul rahidian si punte si pe cale umorala ,variind cu concentraţia
sanguina a dioxidului de carbon .Reglarea neuroflexa este de doua feluri: autoreglare
reflexa si adaptare reflexa a mişcărilor respiratorii.
Adaptarea reflexa a mişcărilor respiratorii (reflexul pneumotoracic) se datorează
excitaţiilor terminaţiilor nervoase din pereţii unor vase din zonele reflexogene .
Scoarţa cerebrala are influenta asupra mişcărilor respiratorii , aceasta fiind
dovedita prin faptul ca stările emoţionale ca : rasul , plânsul , frica , furia , surpriza ,
determina schimbarea ritmului respirator .
Dioxidul de carbon are rol esenţial in acţiunea directa asupra centrilor respiratori:
- creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon in sângele arterial
duce la dublarea debitului ventilator pulmonar ;
- scăderea presiunii parţiale a dioxidului de carbon duce la scăderea
frecventei respiraţiei pana la apnee.
 C. EPIDEMIOLOGIA B.P.O.C.

In raport cu definirea BPOC , ce include atât bronşita cronica cat si emfizemul

pulmonar , BPOC este o boala respiratorie frecventa , ce produce o mortalitate mare si
impune cheltuiala sociala importanta .
Ele apar clinic izolate sau asociate când realizează tabloul clinic al BPOC .
In ceea ce priveşte frecventa bronşita cronica afectează 10 - 25% din poulatia
adulta (15 - 20% din bărbaţi si 8 - 10% din femei).
Este mai frecventa după vârsta de 40 de ani.
Emfizemul pulmonar afectează clinic 5% din bărbaţii peste 50 ani si 15% din
femeile adulte , dar frecventa sa anatomica este mult mai mare ( 6 5 - 7 0 % din
necropsii).
Prevalenta BPOC a crescut cu 60% in ultimii 20 de ani iar mortalitatea cu 23% in
ultimii 10 ani.
In ceea ce priveşte morbiditatea in SUA se estimează aproximativ 14 milioane
de bolnavi in populaţia adulta globala , dintre care vreo 12,5 milioane suferă de bronşita
cronica si 1,65 milioane de emfizem . Prevalenta BPOC in populaţia adulta alba este
estimata la 4 - 6% la bărbaţi si 1 - 3% la femei si a crescut in perioada 1982 - 95 cu
41,5% , creşterea fiind mai accentuata la femei;
Morbiditatea prin BPOC reprezintă in Marea Britanie a treia cauza de
incapacitate temporara de munca ; in tarile scandinave 10,0% din populaţia adulta
suferă de BPOC ; prevalenta BPOC este in creştere .
In România , studii epidemiologice intreprinse recent asupra unor eşantioane
reprezentative din populaţia adulta (18 ani si peste) din 5 zone diferite ale tarii, prin
metodologia recomandata de Comunitatea Europeana , au semnalat prevalenta BPOC de
4,6% la bărbaţi si 2,3% la femei peste 40 ani, fiind mai mare la bărbaţii fumători.
Dar este foarte probabil ca atât prevalenta , cat si rata mortalităţii prin BPOC sa
fie subestimate ( potrivit unor autori , numai 25% din cazurile de BPOC ar fi
diagnosticate ).
BPOC este o importanta cauza de absenteism de la munca : in Marea Britanie ,
BPOC este a treia cauza de concediu medical.
Mortalitatea : in Comunitatea Europeana , BPOC impreuna cu astmul bronsic si
pneumonia ocupa al treilea loc ca frecventa printre cauzele de deces ; deşi diferentele de
expunere la factori de risc si, mai ales ,diferentele metodologice de raportare a cauzelor
de deces explica variaţiile mari ale ratei mortalităţii de la o tara europeana la alta (de la
41,4 in Ungaria pana la 2,3 la 100.000 in Grecia ), o medie de 20 la 100.000 poate fi
acceptata pentru continentul nostru .
In SUA , in 1991 au fost înregistrate 85.544 decese prin BPOC , deci o rata a
mortalităţii de 18,6 la 100.000 persoane , reprezentând a patra cauza de deces . Deosebit
de important este faptul ca rata mortalităţii (ajustata pentru vârsta) a crescut intre 1966
si 1986 cu 71%.
In România , statistici ce au la baza certificatele de deces menţionează o rata a
mortalităţii prin BPOC de 20,0 la 100.000 bărbaţi si 5,0 la 100.000 femei.

8
 D. ETIOPATOGENIA B.P.O.C.

Etiopatogenia BPOC este una multifactoriala , la producerea bolii contribuind :

- fumatul
- inhalarea cronica a diferiţilor iritanţi bronsici: atmosferici,
profesionali etc.
- infecţiile bronsice;
- factorii genetici;
- alţi factori.
Astfel factorul de risc principal este fumatul de ţigarete. In afara fumatului,
expunerile profesionale la praf, fum si deficitul de al - antitripsina constituie factorii de
risc cunoscuţi.
Celelalte , poluarea atmosferica , fumatul pasiv, infecţiile virotice , condiţiile de
trai, alcoolul, vârsta , sexul si hiperreactivitatea bronsica sunt apreciate ca factori de
risc probabili (vezi tabelul 1).

Tabelul 1. Factorii de risc pentru B.P. O. C.

Factori cunoscuţi Factori probabili

- Fumat de ţigarete - Poluare atmosferica
- Expunere de mediu sau - Fumat pasiv
ocupationala la praf, fum , gaze - Infecţii virotice
- Deficit de al - antitripsina respiratorii
- Factori socio - economici
- Alcool
- Vârsta
- Sex
- Hiperreactivitatea
bronsica

Fumatul de ţigarete este răspunzător de :

• Cea mai mare mortalitate prin B.P.O.C.;
• Cea mai mare prevalenta a anomaliilor funcţionale ventilatorii si a
simptomelor respiratorii;
• Cea mai mare rata anuala de declin a V.E.M.S. ;
• Vârsta de inceput si cantitatea de ţigarete consumate sunt predictive pentru
mortalitatea prin B.P.O.C.
Fumatul poate produce toate tipurile de leziuni intalnite in B.C. si E.P. Fumatul se
corelează bine cu bronşita cronica in timpul vieţii fumătorului si cu prezenta leziunilor
de emfizem la necropsie .
Expunerea la mediu sau ocupationala la praf, fum , gaze , este confirmata drept
cauza a prevalentei crescute a B.P.O.C.
Mai frecvent incriminate sunt:
 - praful de textile ,
- praful de cereale ;
- combinate cu fumatul cresc rata de B.P.O.C.
Unele ocupaţii sunt factori de risc pentru B.C., E.P. sau B.P.O.C; astfel,
muncitorii expuşi la praf organic si anorganic, din industria materialelor plastice si a
bumbacului, maturatorii, viticultorii, fermierii, muncitorii din industria materialelor de
construcţii fac mai frecvent B.C. si emfizem .
Inhalarea iritanţilor bronsici produce B.C. prin stimularea secreţiei de mucus ,
diminuarea clearance — ului mucociliar si scăderea rezistentei la infecţii (prin
tulburarea funcţiei macrofagelor).
Deficitul de al - antitripsina (A.A.T.): este incriminat in mai puţin de 1% din
BPOC si este singurul factor genetic demonstrat.
A.A.T. este inhibitor de al - proteaza produs de ficat si prezent in plămâni.

Intre factorii probabili fac parte :

Poluarea atmosferica
Rolul poluării atmosferice in etiologia BPOC este neclar . Oricum rolul ei este
inferior comparativ cu cel al fumatului. Bioxidul de azot si umezeala din ambient induc
simptome , dar nu degradări ale funcţiei respiratorii.
Utilizarea unor combustibili solizi pentru incalzire , fara o ventilaţie suficienta ,
pot intra in discuţie privind dezvoltarea BPOC .
Fumatul pasiv
Relaţia cu dezvoltarea in viitor a BPOC la copii proveniţi din părinţi fumători este
afirmata , dar incomplet dovedita . Oricum , aceşti copii au o prevalenta crescută a
simptomelor respiratorii sau chiar a disfunctiilor ventilatorii.
Infecţiile acute bronsice sunt frecvente la bolnavii cu B.C. , E.P. sau B.P.C.O.si
sunt asociate cu o mortalitate mai mare decât in normala. Etiologia acestor infecţii acute
bronsice este de multe ori mixta (iniţial virala si apoi bacteriana la acelaşi bolnav). Cele
mai frecvente microorganisme care produc infecţii acute bronsice la bolnavii cu B.C. ,
E.P. si B.P.O.C. sunt: H. influenzae, branhamella catarralis , pneumococul ,
rinovirusuri si mycoplasma.
Infecţiile repetate produc inflamatia bronsica , agravează obstrucţia si distructia
tisulara bronsica si alveolara prin inactivarea al antitripsinei (creste degradarea elastinei
prin elastarele neutrofilelor si macrofagelor ) si a lizil - oxidazei (intarzie resinteza
elastinei).
Exacerbarea sindromului bronsitic si a sindromului obstructiv la bolnavii cu B.C.
si E.P. nu este neapărat legata de o infecţie acuta respiratorie . Aceste exacerbări pot
apare in legătura cu poluarea atmosferica , expunerea profesionala la unii factori iritanţi
sau fara o cauza aparenta . Totuşi, infecţiile acute bronsice pot participa la patogenia si
progresia B.C. sau B.P.O.C. cel puţin la doua categorii populationale :
- fumătorii fac sindrom obstructiv bronsic mai sever decât nefumatorii,
chiar cu ocazia unor infecţii acute de cai aeriene puţin zgomotoase clinic .
- copii care fac infecţii acute respiratorii superioare si inferioare
(pneumonii virale , bronsiolite acute ) in primii ani de viata au un risc crescut de a face
o B.P.O.C. simptomatica după 40 ani.

10
 Infecţiile virotice
Infecţiile cu virus sincitial respirator in copilărie sunt incriminate in dezvoltarea
unor simptome respiratorii cronice si chiar a unor perturbări funcţionale .
Rolul altor infecţii in etiologia B.P.O.C. este greu de evaluat deoarece ele
evoluează in contextul altor factori posibil cauzali.

Statusul socio-economic, sexul si rasa

Se apreciază ca prevalenta si mortalitatea prin B.P.O.C. sunt mai mari printre cei
cei cu status socio-economic precar . De asemenea , mortalitatea este mai mare la
bărbaţi decât la femei si la albi decât la negri.

Alcoolul
Alcoolul induce o scădere a mecanismelor de apărare antibacteriana .
Consumatorii de alcool au mai frecvent simptome cronice respiratorii si alterări
funcţionale decât nebautorii.

Vârsta
Prevalenta tusei cronice si a expectoranteisunt mai frecvente la vârsta inaintata
indiferent ca este vorba de fumători sau nefumatori, ceea ce creează impresia ca vârsta
este factor independent de risc .

Hiperreactivitatea bronsica
Astmul, atopia si hiperreactivitatea bronsica nespecifica pot avea un rol etiologic
inB.P.O.C.

11
 E. ASPECTE ANATOMO-PATOLOGICE IN B.P.O.C.
In B.P.O.C. obstrucţia la fluxul de aer este rezultatul ingustarii cailor aerifere mici
( bronhii mici si bronhiole ) cu diametrul sub 2 mm . îngustarea are drept cauze :
• procese inflamatorii intrinseci la nivelul cailor aerifere, care
definesc bronşita prin asocierea in grade diferite a următoarelor anomalii:
• hipersecretie de mucus cu proprietăţi fizico-chimice alterate provenit
mai ales din celulele caliciforme al căror număr creste foarte mult in caile aerifere ;
mucusul formează dopuri in lumenul lor ;
• edem al mucoasei bronsice ;
• infiltraţie a submucoasei cu lichid si celule inflamatorii contribuind
la ingrosarea peretelui bronsic , ingrosare care debutează in bronhiolele respiratorii;
• alterare a proprietăţilor surfactantului de la suprafaţa epiteliului bronhiolelor ,
la care se adaugă
• spasm al musculaturii netede a bronhiilor ( cu rol mai puţin important) si
• distrugere a pereţilor alveolari, proces extrinsec care - suprimând tracţiunea
radiara exercitata in mod normal de fibrele elastice ale septurilor alveolare
asupra bronhiolelor - are drept urmare ingustarea acestora in expiraţie .
împreuna cu hiperinflatia alveolara defineşte emfizemul pulmonar.
Din punct de vedere anatomo-patologic , B.P.O.C. este deci o asociere
in diferite grade de bronşita cu emfizem .

12
 F.TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALA
B.P.O.C. reprezintă o asociere in diverse grade intre bronşita cronica obstructiva
si emfizemul pulmonar.
In stadiile precoce , boala poate trece neobservata , din cauza lipsei unor semne
clinice evidente tuşea , expectoratia si dispneea adeseori nefiind luate in seama, iar in
stadiile avansate când boala este evidenta evoluţia poate imbraca forme diferite.
Pacienţii sunt in general fumători a peste 20 de ţigarete pe zi , fumând in medie
de peste 20 de ani si prezentând tuse , expectoratie , dispnee , asociate uneori cu
wheezing.
Boala evoluează cronic , lent progresiv , cu semne ce se accentuează treptat ,
existând si forme clinice ce evoluează in pusee de acutizare cu manifestări acute
zgomotoase , urmate de remisiuni cu durata variabila.
In cursul evoluţiei bolii uneori apar episoade de insuficienta respiratorie acuta sau
cronica cu modificări ce pot fi confundate cu starea de rau astmatic sau cu astmul
bronsic cronic. In ultimul stadiu apar semne de insuficienta cardiaca dreapta si apoi de
insuficienta cardiaca globala.
Simptomele subiective ale B.P.O.C. sunt : tuşea cu expectoratie mucoasa ,
mucopurulenta sau chiar purulenta si dispneea de efort si apoi permanenta .
Tuşea are o predominanta matinala fiind adesea declanşată de contactul cu aer
rece de expunerea la iritanţi atmosferici sau condiţii poluante si nu in ultimul rând de
fumul de tutun. Cu timpul tuşea devine din ce in ce mai frecventa apare si in timpul
zilei si se exacerbează noaptea insotindu-se de expectoratie mucoasa,
mucopurulenta sau purulenta si dispnee progresiva indeosebi când apare in contextul
clinic al infecţiilor respiratorii superioare.
Dispneea, iniţial minima sau numai de efort in raport cu stadiul bolii se
accentuează progresiv.
Gradarea dispneei se face in patru trepte ,ce corespund la o anumita scădere a
VEMS - ului si la o speranţa de viata din ce in ce mai mica :
- dispneea de gradul I apare la eforturi mari cu VEMS - ui in jur de 2
litri ;
- dispneea de gradul II apare in cursul activităţilor curente ,
VEMS - ui fiind de cea. 1,2-1,51 iar speranţa de viata este in medie de 10 ani.
- dispneea de gradul III este perceputa la eforturi mici ( spălat , imbracat in
timpul mesei) cu un VEMS de cea. 1 litru si o speranţa de viata de cea. 4 ani.
- dispneea de gradul IV este o dispnee de repaus cu VEMS -ui scăzut
la 0,5 - 0,751 si o speranţa de viata de cea. 2 ani.
La cele trei simptome principale de mai sus se mai adaugă si simptome
aparţinând sistemului nervos (cefalee, ameţeli, somnolenta sau stare de nervozitate)
precum si simptome digestive. Acestea sunt precoce si caracteristice insotind frecvent
evoluţia bolii. Se manifesta clinic prin: pirozis, epigastralgii, hepatalgii, greţuri,
inapetenta care in timp va duce la scăderea in greutate a bolnavului.
Simptomele respiratorii se insotesc uneori de wheezing pretând la confuzie cu
astmul bronsic, dispneea devenind permanenta cu micşorarea intervalului dintre
exacerbări si apariţia hipoxemiei si hipercapniei in formele severe .

13
 Semnele obiective depind de intensitatea afectării cailor respiratorii si se pun in
evidenta prin examenul clinic obiectiv al bolnavului.
Bolnavul prezintă modificări ale tegumentelor si mucoaselor, tegumentele fiind
pigmentate iar extremităţile si mucoasele sunt cianotice si calde, cianoza indicând o
hipoxemie semnificativa.
La examenul obiectiv al aparatului respirator se constata :
-la inspecţie - bolnavul este polipneic cu toracele "fixat" in expir cu diametrele
lărgite si coastele orizontalizate , cu ampliatii ale mişcărilor respiratorii diminuate ,
bolnavul stand adesea sprijinit in membrele superioare , poziţie caracteristica pentru a
uşura acţiunea muschilr inspiratori accesori.
-la percuţie — prezintă hipersonoritate pulmonara ,
A&palpare - vibraţiile vocale sunt diminuate iar
-la auscultatie — murmurul vezicular este diminuat, cu un expir prelungit si cu
prezenta de raluri sibilante si ronflante si inconstant raluri subcrepitante groase.
Modificările clinice obiective nu au nimic caracteristic pentru B.P.O.C. variind
după gradul de predominanta al bronşitei cronice si emfizemului pulmonar.
Caracteristic este doar sindromul obstructiv al cărui semn principal este dispneea
cu gradele ei de intensitate .
La examenul obiectiv al aparatului cardiovascular, o lunga perioada de timp
cordul se găseşte in limita normala in timp apărând modificări de cord pulmonar cronic .
La percuţie aria matitatii cardiace apare chiar mai mica decât normal datorita
hiper sonorităţii pulmonare legata de prezenta emfizemului pulmonar .
Se mai constata edeme in cordul pulmonar decompensat si turgescenta a venelor
jugulare si hepatomegalie ca semne de insuficienta cardiaca dar numai daca turgescenta
jugularelor se menţine si in inspir si presiunea intertoracala este mai mica decât cea
atmosferica.
Semne care indica severitatea exacerbărilor : utilizarea musculaturii respiratorii
accesorii, cianoza , tahicardia , disf\inctia sau oboseala musculaturii respiratorii tradusa
printr-o mişcare paradoxala a musculaturii peretelui abdominal in inspir.

FORME CLINICE DE BOALA

Se descriu clasic doua forme clinice de B.P.O.C. in funcţie de predominanta
sindromului bronsitic sau a dispneei sau (emfizemului) si de particularităţile si
complicaţiile asociate (tipul de insuficienta respiratorie si prezenta cordului pulmonar cu
insuficienta cardiaca dreapta).
Aceste forme clinice sunt:
- bronhopneumopatia obstructiva cronica cu predominanta bronşitei:
bolnavii "blue bloaters"(cianozati , buhăiţi); tipul BB sau B descris de Dornmhorst
inca din 1955 in Anglia si
- bronhopneumopatia obstructiva cronica cu predominanta emfizemului:
bolnavii "pink puffers" (dispneicii roz); tipul PP sau A descris Richards in SUA in
1960.
Majoritatea bolnavilor cu B.P.O.C. cea. 2/3 au caracteristici mixte (tip A
combinat cu tip B) si numai 1/3 din bolnavi pot fi incadrati in cele doua tipuri pure.
Deosebirile dintre cele doua forme extreme sunt prezentate in tabelul următor:

14
Tipul emfizematos (A)
- istoric de dispnee - de
obicei nu relatează despre
prezenta flebotomiilor,
edemelor si a cianozei in
antecedente
- scădere ponderala -
dispnee intensa de gradul III
- IV (hiperventilatie )
- torace dilatat, hipersonor ,
murmur vezicular diminuat
- silueta cardiaca normala
si semne Rx emfizem
panacinar
- absenta cianozei
Tipul bronsitic (B)
- istoric de bronşita
- episoade frecvente de
cianoza si insuficienta
cardiaca dreapta; unor
pacienţi li s-au făcut
sangerari terapeutice
- aparent bine nutrit -
dispnee moderata sau
absenta , de multe ori
hipoventilatie
- torace normal - raluri
bronsice frecvente -
sonoritate normala sau uşor
crescută
- silueta cardiaca mărita spre
dreapta , hiluri mărite prin
HTP si eventual desen
peribronhovascular accentuat
bazai - cianoza de tip central
cu extremităţi calde

- de obicei lipsesc semnele - episoade frecvente de

de ICDr ce apar in ultimul an
de viata
- Ht<55% - PaO2 puţin
scăzuta - Normo - sau
hipocapnie
insuficienta cardiaca
- Ht>60% - PaO2 mult
scăzuta (sub 50 - 60mmHg) -
Hipercapnie (PaCO2 > 60 -
65mmHg)

Forme clinice la tipul predominant emfizematos :

- Emfizemulfixat — este emfizemul in care se dezvolta o simfiza

pleurala, semne le clinice fiind dominate de dispnee ;
- Emfizemul infectat — este emfizemul bronsiticilor cu dese
suprainfectii bacteriene sau virale ;
- Emfizemul cu insuficienta coronariană - este forme la care se
asociază semne de suferinţa coronariană , boala evoluând cu semne de IVStg , edem
pulmonar acut, angina pectorala sau fibrilatie ventriculara ;
- Emfizemul intricat - reprezentând asociaţii clinice intre emfizem
pulmonar si astmul bronsic manifestandu - se clinic ca un emfizem bronho spastic ;
- Emfizemul senil - caracterizat de procese atrofice , de involuţie
normale in procesele de imbatranire ce duc la o lărgire a alveolelor si canalelor
alveolare;
15
 - Emfizemul lobar infantil - este reprezentat de o distensie aparent
obstructiva a unui lob , insotita de dispnee severa si necesitând intervenţie chirurgicala.

Forme clinice la tipul predominant bronsitic :

- Bronşita cronica simpla - al cărui simptom principal este tuşea

asociata cu sputa muco - seroasa persistenta in episoadele de acutizare;
- Bronşita cronica purulenta - recurenta sau persistenta la care secreţia
bronsica se infectează;
- Bronşita cronica cu dispnee la care obstrucţia reversibila a cailor
aeriene domina aspectul clinic;
- Boala cailor aeriene mici - sau bronsiolita acuta ce apare numai după
inhalarea gazelor toxice când sunt afectate bronhiile cu diametrul sub 2mm si
bronhiolele terminale.

16
 G. DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENŢIAL AL B.P.O.C.
Diagnosticul pozitiv — se suspicioneaza pe anamneză si examenul clinic obiectiv
si se confirma prin examenele de laborator si paraclinice.
Din anamneză se evidenţiază ca in general tabloul clinic debutează după 40 de ani
la un bolnav cu repetate infecţii ale cailor respiratorii superioare , fumător , tusitor
cronic , iar examenul clinic obiectiv evidenţiază tuşea , expectoratia , dispneea ,
modificările tegumentelor si mucoaselor si semnele aparatului cardio - vascular
,sistemului nervos si aparatului digestiv.
Suspiciunea in cazul diagnosticului pozitiv este confirmata prin examenele de
laborator si paraclinice.
Dintre examenele de laborator fac parte :
- examenul sputei;
- dozarea gazelor respiratorii in sânge si determinarea pH - ului arterial;
- dozarea imunoglobulinei E in sânge ;
- determinarea al - antitripsinei in sânge ;
- dozarea clorurilor in transpiraţie.
Dintre examenele paraclinice fac parte :
- testele funcţionale pulmonare ;
- examenul radiologie pulmonar ;
- examenul electrocardiografie ;
- tomografia computerizata;
- echocardiografia DOPPLER si cateterismul cardiac ;
- polisomnografia.
Examenul sputei — urmăreşte citologia sputei si flora microbiana prezenta in
sputa cu efectuarea concomitenta a culturii si determinarea sensibilităţii la antibiotice.
Culturile din sputa au valoare când evidenţiază germeni ca : Pseudomonas aeruginosa
sau Escherichia Colly ce sunt inveliti in mucoidul caracteristic din boala numita
mucoviscidoza. Prezenta sau absenta eozinofilelor sanguine , a cristalelor CHARCHOT,
spiralelor CURSHMAN, permit un diagnostic diferenţial cu alte afecţiuni
bronhopulmonare si in primul rând cu astmul bronsic.
Dozarea gazelor respiratorii in sânge si a pH — ului arterial arata scăderea
presiunii parţiale a 02 cu scăderea sau creşterea presiunii parţiale a CO2 si scăderea
pH-ului sanguin se efectuează pentru stabilirea evolutivitatii bolii si a gravitaţii ei.
Dozarea imunoglobulinelor E, a al - antitripsinei in sânge si a clorurilor in
transpiraţie se efectuează pentru diagnosticul diferenţial cu astmul bronsic si
mucoviscidoza , B.P.O.C. fiind un diagnostic de excludere .
Testele funcţionale pulmonare — sunt obligatorii pentru : diagnostic , evaluarea
severităţii, aprecierea evoluţiei si prognostic.
Diagnosticul B.P.O.C. presupune sa se obiectiveze : obstrucţia la flux ,
distrugerea pereţilor alveolari si eventualele consecinţe asupra gazelor sanguine.
Scăderea VEMS si a indicelui TIFFENAU = VEMS x 100/CV sunt testele cele
mai folosite pentru ca reproductibilitatea buna a VEMS si sensibilitatea lui pentru
formele moderate ale bolii justifica selectarea lui.

17
Severitatea B. P.O. C. in funcţie de VEMS

VEMS
(In % din prezis)
uşoara >70
moderata 50-69
severa <50

Creşterea VEMS după inhalarea de agenţi bronhodilatatori (anticolinergici , P

agonisti ) este utila in alcătuirea schemei terapeutice.
Determinarea factorului de transfer al CO prin membrana alveolo-capilara
(TLCO) si a reculului eastic pulmonar sunt testele care indica prezenta si severitatea
emfîzemului, dar costul ridicat al aparaturii si tehnicile laborioase de determinare le fac
inaccesibile pentru examenele de rutina .
Examenul radiologie pulmonar - este normal in 60 - 80% din cazurile de
bronşita cronica având un rol limitat in evaluarea iniţiala a B.P.O.C. oferind informaţii
utile in sensul recunoaşterii hiperinflatiei si hipertensiunii arterei pulmonare.
Radioscopia evidenţiază lipsa de mobilitate a diafragmului si a vaselor nilului ce
sunt dilatate si bine determinate. Radiografia arata hipertransparenta pulmonara cu
creşterea spaţiului aerian retrosternal cu diminuarea desenului vascular cu lărgirea
spatiilor intercostale si orizontalizarea coastelor cu miesoarea ariei cardiace , semne
caracteristice hiperinflatiei pulmonare si imagini hilare crescute ca arie , cu creşterea
diametrului arterei pulmonare descendente peste 16 mm si modificări ale siluetei
cardiace , semne caracteristice HTP.
Arterele pulmonare isi reduc brusc calibrul in câmpul pulmonar devenind
filiforme la nivelul unirii 1/3 medie cu 2/3 laterale ale câmpurilor pulmonare, acest
semn caracteristic emfîzemului pulmonar si cordului pulmonar dispare când apare
insuficienta cardiaca stânga producandu - se mărirea calibrului arterelor.
Radiografia din poziţie laterala stânga este utila pentru evidenţierea reducerii
mobilităţii diafragmului si evidenţierea zonelor de hipertransparenta retrocardiaca
caracateristica emfîzemului pulmonar.
Examenul radiologie poate exclude prezenta altor afecţiuni generatoare de
dispnee si tuse (neoplasme , pleurezii , pneumotorax etc.) sau poate evidenţia cauzele
exacerbarilor(pneumonii, gripe , pneumotorax etc).
Tomografia computerizata cu rezoluţie inalta permite identificarea zonelor
hipodense ale parenchimului pulmonar si permite aprecierea cu mare acurateţe a
prezentei emfîzemului pulmonar la pacienţii la care reducerea factorului de transfer
gazos nu este explicata de imaginea radiologica. De asemenea identifica prezenta
bulelor si poate stabili tipul de emfizem centro acinar sau panacinar. Principalul rol al
examenului tomografie este de a evidenţia prezenta bulelor si a bronsiectaziilor in ideea
aprecierii oportunităţii intervenţiei chirurgicale dar nu este un examen de rutina.

18
 Echocardiografia DOPPLER ca metoda noninvaziva aduce argumente in sensul
aprecierii severităţii bolii si pentru prognosticul hipertensiunii pulmonare in B.P.O.C.
avansata.
Cateterismul cordului drept reprezintă metoda cea mai precisa pentru evaluarea
presiunii in sistemul circulator pulmonar insa nu este recomandata in forma severa a
bolii.
Polisomnografia este recomandata când se suspectează asocierea sindromului de
apnee obstructiva in somn (overlap syndrome).

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL - se realizează cu toate sindroamele

obstructive bronsice din afecţiunile bronhopulmonare :
- sclerozele pulmonare;
- pneumoconiozele;
- granulomatozele ;
- poliarterita nodoasa : pe baza anamnezei, a tabloului clinic dominat
de febra si eozinofilie marcata ;
- cancerul bronhopulmonar : pe baza rezultatealor examenului de
sputa cu celule atipice caracteristice , pe examenul radiologie si examenul bronhoscopic
ce precizează diagnosticul si localizarea formaţiunii tumorale ;
- fibroza chistica : afecţiune cu debut in deosebi in copilărie in care
manifestarea respiratorie predominanta este o hipersecretie bronsica gleroasa , cu testul
sudorii pozitiv si coexistenta unor modificări patologice digestive(megacolon , fibroza
chistica de pancreas) ;
- bronsiectazia caracterizata de o hipersecretie bronsica purulenta cu
evidenţierea unor dilataţii bronsice la examenul bronhografic sau la examenul
tomografie computerizat;
- bronsiolita obliteranta ce se dezvolta in legătura cu transplante ,
inhalaţii de substanţe chimice , infecţii virale , coexistând adesea cu manifestări
radiologice sugestive si aspecte morfopatologice caracteristice;
- emfizemul acinar pe baza prezentei unui sindrom emfizematos sever
intalnit la un bolnav sub 30 ani cu ciroza sau hepatom primar;
- astmul bronsic : datorita manifestărilor clinice asemănătoare diagnosticul
diferenţial dintre cele doua boli mai ales la persoane vârstnice este dificil uneori chiar
imposibil , existând deopotrivă asemănări si deosebiri importante. Anamneză (fumatul
cronic pentru B.P.O.C. si atopia pentru astmul bronsic ) poate contribui la diferenţierea
celor doua afecţiuni.

Elemente de diferenţiere intre astmul bronsic cronic si B.P.O.C.

Elemente de diferenţiere astm BPOC

Hiperreactivitate Prezenta, importanta Discreta sau absenta

bronsica
Obstrucţie Amplu reversibila Reversibilitate slaba
sau nula

19
Hiperinflatie In criza Frecventa
Atopie Prezenta Deficit de al-
Fumat Rar incriminat antitripsina
Debut Crize de dispnee in Factor cauzal principal
plina sănătate Iniţial tuse cu
expectoratie, ulterior
Dispnee Paroxistica crize de dispnee
Tuse In criza Cronica
Expectoratie Prezenta inconstant Prelungita, cronica
Cronica, abundenta,
Cord pulmonar cronic Absent frecventa
Eficacitatea Frecvent eficace Prezent, frecvent
tratamentului cu Rar eficace
corticoizi In crize
Evoluţie Control in 80% din Progresiva
Eficacitatea cazuri Stagnarea sau
tratamentului incetinirea degradării

20
 H. EVOLUŢIA, COMPLICAŢIILE SI PROGNOSTICUL
B.P.O.C.
EVOLUŢIA - boala are o evoluţie lent progresiva intretaiata de episoade acute
datorate suprainfectiilor sau acţiunii unor factori etiologici.
Ea se traduce din punct de vedere obiectiv , funcţional prin:
- creşterea ratei de declin a VEMS - ului: la adultul normal,
nefumator , VEMS - ui scade cu 25 - 30mm/an incepand de la 35 de ani ; la bolnavul
cu B.P.O.C. rata de declin depăşeşte 50mm/an ajungând uneori la 75mm/an in formele
grave;
- accentuarea hiperinflatiei: cresc CRF si VR in detrimentul CV ,
astfel ca la inceput CPT ramane in limite normale ; creşterea CPT apare in formele
avansate si este dependenta de progresiunea emfizemului;
- pierderea reculului elastic si scăderea transferului gazos prin
membrana alveolo-capilara ; acestea apar si se accentuează odată cu extinderea leziunii
emfizematoase ; deşi neuniformitatea ventilaţiei si a perfuziei sunt prezente de la
debutul bolii , determinarea gazelor sanguine nu evidenţiază anomalii importante atât
timp cat VEMS-ul ramane mai mare de 1 litru ; intre VEMS distribuţia raporturilor
ventilaţie/perfuzie si gazele sanguine corelaţia este nesemnificativa la valori superioare
ale VEMS-ului;
- adaptarea la efortul fizic este limitata de imposibilitatea de a adapta
fluxul de aer la necesităţile ventilaţiei alveolare , cu atât mai accentuata cu cat obstrucţia
la flux este mai severa ;
- hipertensiunea arteriala pulmonara apare la bolnavii cu B.P.O.C. ce
prezintă hipoxemie.
In faza finala a bolii semnele respiratorii si cardiace sunt intricate si impreuna
agravează si mai mult evoluţia bolii.
Rapiditatea cu care evoluează boala depinde de factorii declanşatori si de
posibilitatea de a corecta aceşti factori.

COMPLICAŢIILE principale ale B.P.O.C. sunt:

- insuficienta respiratorie ;
- hipertensiunea pulmonara;
- cordul pulmonar cronic ;
- insuficienta cardiaca dreapta si apoi globala ;
- emfizemul pulmonar.
Sunt complicaţii care apar in general după vârsta de 55 - 60 ani si se asociază cu
dispnee de gradul III - IV si VEMS de 0,5 - 1 litru .
Insuficienta respiratorie apare de obicei in timpul episoadelor infectioase acute
care agravează obstrucţia bronsica putând fi precipitata de folosirea sedativelor sau de
oxigeno - terapie. Ea este cauza de deces in peste 25% din cazuri.
Cordul pulmonar cronic constituie adesea problema clinica majora a bronsiticilor
si principala lor cauza de deces. Cateterismele cardiace repetate au arătat ca
supravieţuirea bolnavilor cu B.P.O.C. este invers proporţionala cu rezistenta vasculara
pulmonara. Astfel emfizematosii au presiunea in artera pulmonara normala in repaus ,
21
debitul cardiac scăzut, se decompensează tardiv dar ireversibil, in timp ce bronsiticii au
debitul cardiac crescut , hipertensiune pulmonara si prezintă frecvent semne clinice de
cord pulmonar.

PROGNOSTICUL — este variabil in raport cu : forma clinica , etapa evolutiva si

existenta complicaţiilor.
El se apreciază după :
- criterii clinice,
- gradul de scădere a VEMS - ului si
- felul complicaţiilor.
Semnele clinice de prognostic sever sunt respiratorii, cardiovasculare si
neuropsihice.
Semnele respiratorii mai importante sunt : tahipnee cu expir prelungit si buzele
protruzionate ; contracţie exagerata a muşchilor respiratori accesori , cu diafragmele
coborâte , imobile ; diminuarea pana la dispariţie a zgomotelor respiratorii si wheezing
in inspir si expir cu intensitate scăzuta ; cianoza in repaus .
Semnele cardiovasculare sunt : tahicardie sau alte aritmii cardiace , puls
paradoxal, HTA , si modificări EKG de hipertrofie ventriculara dreapta.
Semnele neuropsihice : somnolenta , apatie , confuzie , sunt expresia unei
suferinţe cerebrale prin insuficienta respiratorie .
Modificările ventilatorii ce indica un prognostic nefavorabil sunt VEMS < 1 litru
si o durata de eliminare a capacităţii vitale forţate mai mare de 5 secunde. De asemenea
scăderea indicelui TIFFENAU sub 60% precum si prezenta complicaţiilor sunt semne
de prognostic sever.
Prognosticul episoadelor acute infectioase este favorabil si cu toate ca bolnavul se
poate prezenta in stare grava , după un tratament energic ameliorarea este spectaculoasa
insa puseele succesive duc la degradarea in trepte a funcţiei pulmonare.
Prognosticul bolii este destul <Je rezervat bolnavii prezentandu - se după ani de
evoluţie când funcţia lor pulmonara este destul de afectata.
Astfel : supravieţuirea in B.P.O.C. este apreciata la 5 - 13 ani din momentul
diagnosticării iar după primul episod de insuficienta respiratorie severa decedează in
următorii 2 ani cea 60% din bolnavi. Asocierea cordului pulmonar cronic duce la o
mortalitate de 50% in 5 ani de la diagnosticare la bolnavii cu repetate decompensari ale
inimii drepte.
După 10 ani mortalitatea bronsiticilor este de 3 - 4 ori mai mare decât cea a
persoanelor normale.

22
 CAPITOLUL III

TRATAMENTUL SI PROFILAXIA BPOC

Are ca obiective :
- Ameliorarea funcţiei pulmonare.
- Prevenirea exacerbărilor si tratarea acestora
- Reducerea ratei de declin a funcţiei pulmonare: menţinerea VEMS pe termen
lung la cea mai buna performanta individuala.

MASURI PREVENTIVE
Oprirea fumatului
Principala măsura preventiva este oprirea fumatului si reducerea numărului celor
ce incep sa filmeze.
Adoptarea unor programe gradate este preferata pentru marii fumători cu mai
multe tentative nereuşite.
Etapele unui astfel de program cuprind:
- Prezentarea efectelor filmatului si a beneficiului opririi acestuia
o foarte putini pacienţi reuşesc sa se lase de fumat după simplul sfat, ei
necesita prezentarea unei strategii verificate.
- Daca după repetarea sfatului si incurajarea pacientului nu se obţin rezultate se
apelează la inlocuitori de nicotină, si adoptarea unor programe de grup.
o Utilizarea unor postere speciale, interzicerea fumatului la cadrele medicale
implicate in acest proces, spitale speciale pentru nefumatori si interzicerea fumatului
in anumite locuri publice sunt de asemenea, metode care trebuie utilizate. Numai o
lupta permanenta si insistenta impotriva fumatului poate sa obtina succese in acest
domeniu.
Eliminarea iritanţilor de mediu si profesionalijpoate de asemenea contribui la
diminuarea ratei de declin a VEMS in BPOC.
Administrarea de vaccinuri antigripale sau antipneumococice sunt apreciate
diferit din punct de vedere al eficacităţii.
La noi in tara, vaccinurile antigripale produse de Institutul Cantacuzino sunt apreciate
ca benefice cel puţin ca protecţie impotriva unor infecţii virotice grave, cauze ale
exacerbării BPOC.

TERAPIA FARMACOLOGICA

Obiectivele tratamentului sunt:

- combaterea spasmului musculaturii bronsice
- diminuarea inflamatiei,
- facilitarea expectoratiei.

Tratamentul BPOC este similar cu al astmului bronsic, dar nu identic! Medicatia

este oarecum aceeaşi, dar utilizarea diferita.
23
 Medicatia bronhodilatatoare
- Bronhodilatatoarele sunt utilizate pe scara larga in BPOC, chiar daca nu se
constata la toţi pacienţii o ameliorare a parametrilor funcţionali. Efectul favorabil este
uneori apreciat numai prin ameliorarea calităţii vieţii.
Spre deosebire de astm, unde bronhodilatatoarele sunt recomandate „la nevoie";
in BPOC ele se administrează continuu.
Se utilizează trei grupe de medicamente: anticolinergice, beta2-simpatomimetice
si teofiline.
Anticolinergice:
Reprezentanţi: - bromura de ipratropium (Atrovent) indicata la pacienţi cu
simptome zilnice.
Caracteristici: medicatie de prima alegere; instalarea efectului mai lent decât după
beta2 - simpatomimetice (30 min), dar de mai lunga durata, eficacitate superioara beta2
- simpatomimeticelor cu efecte secundare practic absente, activitate asupra
hipersecretiei bronsice, efect sinergie in asociere cu beta2 - simpatomimetice, nu
provoacă scăderea PaC>2.
Doza: 2-4 pufuri 3-4 ori/zi.
Cale de administrare: inhalatorie.
Anticolinergicele reprezintă medicatia bronhodilatatoare de electie in BPOC.
Beta2 -simpatomimetice
Reprezentanţi: - fenoterol, salbutamol, pirbuterol, metaproterenol,
terbutalina, isoetarina.
Indicaţii: - pacienţi cu simptome intermitente.
Caracteristici: instalarea efectului in 15-30 min, durata 4-5 ore, efect protector
fata de bronhospasmul la aer rece, utilizarea de lunga durata poate induce scăderea
efectului (tahifilaxie), provoacă apariţia de tremuraturi ale mâinilor la un procent
apreciabil de pacienţi, pot provoca scăderea PaO2.
Doza: 2 pufuri de 3-4 ori/zi.
Cale de administrare: inhalatorie, inj.s.c. in situaţii speciale, oral - mai rar - doze
mari frecvente.
In ultima vreme se utilizează si beta2-simpatomimetice cu acţiune de lunga
durata: Salmeterol si Formoterol folosite in special pentru tratarea manifestărilor
nocturne.
Doza: 2 pufuri la 12 ore.
Administrarea bronhodilatatoarelor pe cale inhalatorie este preferata datorita
eficacităţii remarcabile cu doze mici si cu efecte secundare reduse.
Dificultăţi: necesita coordonarea activării dozatorului cu inspiraţia. Unii pacienţi
nu reuşesc acest lucru nici după instructaje repetate.
Utilizarea camerelor de expansiune (spacer) elimina acest impediment, cantitatea
de substanţa activa inhalata fiind dubla comparativ cu administrarea fara spacer. Spacer
(camera de expansiune): recipient de un anumit volum in care se activează
dozatorul, pacientul inspirând ulterior aerosolii realizaţi. Se inspira din spacer de 4 ori
fara sa se expire in aparat

24
 Asocierea beta2-simpatomimetice cu anticolinergice ar realiza un efect superior.
De pilda asocierea fenoterol + bromura de ipratropiu intr-un singur produs (Berodual)
oferă un răspuns rapid postinhalatie si o durata crescută de acţiune, cu efecte secundare
minime.
Indicaţii: - pacienţi cu simptome intermitente sau zilnice.
Doza: - 1-2 pufuri de 3-4 ori/zi. Cale de administrare: - inhalatorie.
Teofîlinele
Utilizate de multa vreme in tratamentul astmului bronsic si BPOC in special in
ambulatoriu pentru combaterea manifestărilor nocturne, teofîlinele, după o perioada de
declin datorita efectelor secundare toxice, revin in actualitate odată cu apariţia
produselor retard.
Sunt foarte utile pentru pacienţii care nu sunt complianti la folosirea aerosolilor
dozaţi pe cale inhalatorie.
Efecte: bronhodilatator asemănător beta2-simpatomimeticelor; ameliorarea
funcţiei musculaturii respiratorii; stimularea centrului respirator; creşterea debitului
cardiac; ameliorarea perfuziei miocardului; antiinflamator.
Dezavantaje: doza terapeutica foarte apropiata de doza toxica putând da efecte
nedorite.
Indicaţii:
- Asocierea cu beta2-simpatomimetice ar produce efect bronhodilatator maximal.
- Tratamentul manifestărilor nocturne (produse retard).
Doza: In practica, se recomanda inceperea tratamentului cu 200 mg din
preparatele de teofilina retard la 12 ore. Daca răspunsul nu este satisfăcător, se adaugă
100-200 mg la 4-7 zile interval pana la 800-1000 mg/zi. Daca răspunsul nu este
favorabil se face dozarea de teofilina in sânge inainte de a mai mari doza.
Medicatia antiinflamatorie
Corticoizii
Procesul inflamator in BPOC este diferit de cel din astm explicând pentru ce
corticoizii nu au acelaşi efect.
Numai aproximativ 20-30% din bolnavii cu BPOC obţin un beneficiu de la
tratamentul cu corticoizi pe cale orala si de lunga durata.________________________
In BPOC, spre deosebire de astmul bronsic, corticoizii sunt administraţi de preferinţa pe
cale orala, deşi in ultimii ani tratamentul pe cale inhalatorie câştiga teren.
Administraţi pe durata lunga, corticosteroizii par sa reducă rata de declin a
VEMS.
Indicaţii: exacerbări ale BPOC; pacienţii care răspund la bronhodilatatoare
(creşteri peste 15 - 20% a VEMS) răspund in general si la corticoterapie.
Doza: - 0,5-1 mg/kgc/zi echivalent in prednison. Se inregistreaza VEMS la
inceputul tratamentului si după 2-3 săptămâni. Daca nu se obţine o ameliorare cu 20-
25% se recomanda reducerea corticoterapiei cat mai rapid si intreruperea ei.
Daca corticoterapia se dovedeşte eficace, doza zilnica se reduce pana la doza
minima care menţine ameliorarea (15-20 mg/zi).
Uneori, in caz de exacerbare, este necesara administrarea pe perioada scurta (10-
14 zile) de doze ridicate (1-1,5 mg/kgc/zi).

25
 Corticoizii pe cale inhalatorie, atunci când sunt utilizaţi se recomanda in doze
cuprinse intre 800-1.600 ug echivalent in dipropionat de beclometazona.
Cromoglicatul de sodiu si Nedocromilul nu s-au dovedit active in BPOC decât
la pacienţii care prezintă fenomene de alergie respiratorie asociate.
Dintre cortizonicele administrate pe cale inhalatorie in B.P.O.C se folosesc
Seretyde si Singulaire.
Medicamente cu acţiune asupra mucusului
Mijloacele de prevenire a hipersecretiei sunt inlocuirea iritanţilor inhalatori si
oprirea fumatului.
Derivaţii de cisteina administraţi in aerosoli, dar in special pe care orala pe lunga
durata (pana la 1 an) sunt acreditaţi cu efecte benefice atât in ceea ce priveşte efectul
mucolitic, cat si cel antioxidant; doza 600 mg/zi - 6 luni.
Dintre substanţele cu acţiune asupra mucusului, pe primul plan se situează
Mucosolvan, un metabolit derivat din bromhexin (Bisolvon); administrat in doze de o
tableta (conţinând 30 mg clorhidrat de ambroxol) x 2/zi sau ca sirop (5 ml sirop conţin
15 mg clorihidrat de ambroxol) in doze de 10 ml x 3/zi in primele zile de tratament, apoi
5ml x 3/zi, Mucosolvan-ul fluidifica secreţiile bronsice vâscoase, uşurând expectoratia
si reducând frecventa si intensitatea tusei. Intervenind in sinteza si secreţia
surfactantului de către pneumocitele II, Mucosolvan-ul diminua tensiunea superficiala,
ameliorând prin aceasta funcţia pulmonara: cresc VEMS si PEF, scade Raw.
Antibiotice
Administrarea antibioticelor in BPOC intra in discuţie sub doua
aspecte: prevenirea exacerbărilor si tratamentul infecţiilor autentice.
Folosirea antibioticelor ca măsura de prevenţie a exacerbărilor BPOC nu si-a
dovedit eficacitatea decât daca infecţia a fost confirmata. Uneori administrarea
antibioticelor continuu sau intermitent pe o perioada prelungita in anotimpul rece, poate
fi benefica in sensul reducerii frecventei exacerbărilor.
Germenii incriminaţi cel mai frecvent in exacerbările infectioase ale BPOC sunt
Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae si Moraxella catarrhalis pentru care
antibioticele de tipul: tetraciclinei, doxicyclinei, amoxicilinei, eritromicinei,
biseptolului, cefaclorului etc. sunt in general eficiente.
Stimulantele respiratorii Doxapam si bismezilatul de almitrina nu sunt unanim
acceptate ca eficiente , in schimb, sunt costisitoare si pot da efecte secundare.
înlocuitori de alfa-1 — antitripsina si antagonista de calciu nu sunt inca
agreaţi ca substanţe active in BPOC.
Terapia cardiovasculara
Utilizarea vasodilatatoarelor este limitata datorita efectelor secundare
incompatibile cu BPOC.
Efectul vasodilatator al oxigenului si folosirea judicioasa a diureticelor pentru
reducerea edemelor pot fi mult mai benefice.
Oxigenoterapia
Oxigenoterapia aplicata corect poate evita accidente fatale in caz de exacerbare
severa si poate prelungi viata in administrare de lunga durata.
In exacerbările acute ale BPOC, oxigenul se administrează pe masca Venturi,
canula nazala sau prin ventilaţie asistata in scopul ridicării saturaţiei la peste 90% sau a

26
 PaO2 la peste 60 mm Hg (8kPa) Se supraveghează PaO2 sa nu crească cu mai mult de
lOmm Hg (l,3kPa) si pH-ul sa nu scadă sub 7,25. Se incepe cu concentraţii de 02 joase,
sub 24% pe masca Venturi sau 1-2 1/min pe canula nazala.
In insuficienta respiratorie cronica se recomanda oxigenoterapia de lunga
durata (OLD) la domiciliu.
Indicaţii pentru OLD: insuficienta respiratorie stabila de 3-4 săptămâni; PaO2 <
55 (60) mm Hg (7,3 - 7,9 kPa) sau SaO2 < 88%; fara hipercapnie, hipertensiune arteriala
pulmonara, cord pulmonar, policitemie, hipoxemie nocturna severa.
OLD nu se prescrie la fumători .|
Debit 1,2-2,5 1/min in funcţie de rezultatul oximetriei.Durata - minimum 15
ore/zi.
Concentratoarele de oxigen din aerul atmosferic reprezintă cea mai buna achiziţie
pentru OLD. Ele folosesc filtre de zeolit care fixează azotul la trecerea aerului prin ele
(propulsat de un compresor) si astfel concentrează oxigenul.
Ventilaţia mecanica la domiciliu prin folosirea presiunii negative extratoracice
sau a presiunii pozitive pe masca nazala pun in repaus musculatura respiratorie si
ameliorează schimburile gazoase.
NUTRIŢIA
Factor căruia i s-a atribuit importanta cuvenita in ultimii ani, nutriţia intervine in
măsura egala in BPOC atât in caz de subnutriţie, cat si in caz de obezitate.
Malnutritia apare la aproximativ 50% din pacienţii cu BPOC internaţi. Ea se
asociază cu diminuarea si slăbirea musculaturii respiratorii. La acest fenomen se adaugă
si hipoxemia cronica din BPOC.
Pentru evaluarea stării de nutriţie se foloseşte cântărirea (10% sub greutatea
prezisă este malnutritie), testele de funcţie musculara scheletica si respiratorie.
Se accepta ca dieta cu conţinut crescut de lipide si scăzut in hidrati de carbon este
indicata pentru pacienţii cu BPOC.
Necesarul in proteine nu trebuie modificat.
La pacienţii cu insuficienta respiratorie acuta cantitatea de proteine trebuie redusa
temporar.
Tulburările electrolitice de tipul hipofosfatemie, hipopotasemie, hipocalcemie si
hipomagneziemie se asociază cu tulburări ale funcţiei diafragmului.
REABILITAREA BOLNAVULUI DE BPOC
Programul de reabilitare urmăreşte tocmai creşterea tolerantei la efort, reducerea
simptomelor respiratorii, creşterea abilitaţii de a efectua activităţi zilnice, creşterea
independentei, a increderii in posibilităţile proprii, in autocontrol, scăderea anxietăţii si
depresiei psihice, ameliorarea calităţii vieţii.
Reabilitarea bolnavilor de BPOC include programe multidisciplinare de
fizioterapie, exerciţii fizice, psihoterapie, suport nutriţional, programe educaţionale.
Fizioterapia urmăreşte ca prin manevre de tuse si expiraţie forţată sa favorizeze
eliminarea secreţiilor bronsice aderente, vâscoase, contribuind la reducerea dispneii.
Exerciţiile fizice constituie cea mai buna metoda de reabilitare, chiar la pacienţii
cu limitare severa a fluxului in conductele aerifere, daca programul este adaptat la
condiţiile clinico-functionale ale bolii. Este preferata plimbarea, dar se poate folosi si
bicicleta sau covorul rulant. S-a constatat o ameliorare semnificativa a calităţii vieţii

27
după aplicarea acestui program. Se recomanda continuarea exercitiilor fizice, deoarece
s-a observat dispariţia efectelor benefice, daca programul este intermitent sau se
intrerupe complet. Exerciţiile fizice pot fi practicate si la domiciliul bolnavului.
Nutriţia. Obezitatea sau, dimpotrivă, pierderea in greutate se intalnesc frecvent in
BPOC. Subnutriţia este asociata cu disfiinctia muşchilor respiratori si se corelează cu
creşterea mortalităţii. Incidenţa malnutritiei variază cu gradul de alterare a funcţiei
respiratorii si cu frecventa hipoxemiei arteriale. Malnutritia este prezenta la 50% dintre
bolnavii cu forme severe de BPOC (VEMS < 50%) si la 25% dintre cei cu forme
moderate.
De aceea intervenţia asupra calităţii alimentaţiei se indreapta spre menţinerea unei
greutăţi ideale.
Psihoterapia - Majoritatea pacienţilor prezintă anxietate, stări depresive,
oboseala, simptome legate de dispneea asociata cu BPOC. Incapacitatea de a lucra si
scăderea gradului de participare la activităţi sociale, culturale, ca si diminuarea potentei
sexuale accentuează depresia psihica, la care contribuie si prezenta hipoxemiei. Se
observa, de asemenea, o scădere a capacităţii de concentrare, a atenţiei, a performantei
intelectuale, o diminuare a increderii in abilităţile proprii.
De aceea intervenţia medicului, a familiei, a anturajului pentru indepartarea acestor
aspecte, deci suportul psiho-social constituie o componenta importanta a reabilitării
pulmonare. Pentru aceasta este necesara o evaluare corecta a statusului psihologic si
eventual administrarea medicatiei antidepresive. Psihoterapia individuala sau in grup a
bolnavilor cu BPOC este benefica, ca si susţinerea lor din partea familiei si a anturajului
pentru acceptarea noilor condiţii de viata impuse de boala si a medicatiei de lunga
durata.
Educaţia in BPOC este un proces continuu care implica atât medicul practician,
cat si bolnavul pe care acesta ii ingrijeste si familia lui, in scopul dezvoltării unui
parteneriat intre medic, pacient si familie.
Obiectivele educaţiei bolnavului de BPOC sunt:
- indepartarea factorilor de risc, in primul rând abandonarea fumatului,
- recunoaşterea si aprecierea cat mai corecta de către pacient a simptomelor de
boala si a semnelor care sugerează o inrautatire a evoluţiei bolii,
- aplicare corecta a tratamentului prescris, care de obicei este de lunga durata
(complianta la tratament),
- efectuarea corecta a kineziterapiei recomandata de medic pentru mobilizarea si
eliminarea secreţiilor,
- masuri de igiena a alimentaţiei si a vieţii cotidiene (activitate fizica, psiho-sociala,
sexuala) pentru asigurarea unei conduite cat mai apropiate de normal,
- participarea bolnavului la activităţi sociale sau fizice uşoare care urmăresc
scăderea dificultăţilor legate de boala, a anxietăţii, a depresiei si a oboselii
datorate dispneii si hipoxemiei din BPOC,
- recunoaşterea situaţiilor in care pacientul trebuie sa se adreseze de urgenta
medicului sau serviciului de specialitate din spital (pneumologie, terapie
intensiva),
- masuri speciale de educaţie adresate pacienţilor cu BPOC la care se administrează
oxigenoterapie la domiciliu.

28
 CAPITOLUL IV

PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE CAZURILOR STUDIATE

Am efectuat practica in secţia Boli interne a Spitalului Muncipal Caracal,

urmărind 4 cazuri diagnosticate cu bronhopneumopatie obstructive cronica, din
care am selectat 3 cazuri.
Din dialogul cu bolnavii si analiza datelor si foilor de observaţie, au rezultat
următoarele aspecte:

CAZUL I

CULEGEREA DATELOR: F.O. = 3300/2009

DATELE DE IDENTITATE
NUME SI PRENUME: J C
DOMICILIU: CARACAL
DATA NAŞTERII: 24 OCTOMBRIE 1957
OCUPAŢIA: PENSIONAR
DATA INTERNĂRII: 9 Decembrie 2009 ORA 0930
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: BRONHOPNEUMOPATIE
OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA. INSUFICIENTA
RESPIRATORIE CRONICA MANIFESTA, HTA STADIUL II, HEPATITA
CRONICA PERSISTENTA
DATA EXTERNĂRII: 18 DECEMBRIE 2009 ORA 13 00
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: BRONHOPNEUMOPATIE
OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA CPC STD H, HTA STADIUL II,
HCP
NR. ZILE SPITALIZARE:10
Antecedente heterocolaterale: fara importanta
Antecedente personale: infecţii acute respiratorii repetate, bronşite
repetate
Condiţii de viata si munca:
Locuinţa compusa din 2 camere pentru 4 persoane, cu sursa proprie de apa
si canalizare. Venit lunar 630 lei. Consumator de băuturi alcolice (vin, ţuica).
Fumător 20 tigarete/zi
Istoricul bolii: Bolnav in vârsta de 53 de ani care afirma ca fumează de la
18 ani si care a prezentat numeroase infecţii respiratorii in antecedente, tusitor
cronic de cea. 3 ani, la care primele simptome ale bolii au debutat prin dispnee la
efort, ce s-a accentuat progresiv in timp si s-a insotit de tuse cu expectoratie
mucoasa, apoi mucopumlenta. A urmat numeroase tratamente cu antibiotice pe
care orala, cu bronholitice si expectorante.
 EXAMENUL CLINIC
La examenul clinic pe aparate şi sisteme efectuat de medic s-au constatat
următoarele aspecte patologice:
- stare generală - modificată prezentând : febră, dispnee cu discretă ortopnee;
- tegumente şi mucoase - calde, cu uşoară cianoză periorală şi la nivelul
extremităţilor, edeme gambiere;
- ţesut celular subcutanat - slab reprezentat;
- aparat respirator - R = 22/min, dispnee cu uşoară ortopnee;
- la inspecţie : torace destins cu diametrul anteroposterior mărit, discret tiraj
costal cu bombarea foselor supraclaviculare şi respiraţie de tip costal superior ; la
palpare : accentuarea vibraţiilor vocale pe ambele arii pulmonare; la percuţie :
hipersonoritate pulmonară; la auscultaţie : raluri sibilante, ronflante şi subcrepitante pe
ambele arii pulmonare;
- aparat cardio - vascular - precordialgii, cord uşor mărit de volum, cu zgomote
cardiace uşor asurzite, tahicardice, artere periferice pulsatile, vene permeabile,
turgescente ; P = 80 bătăi / minut, TA = 190 / lOOmmHg
- aparat digestiv şi glande anexe - inapetenţă, dentiţie cu carii şi lipsuri,
epigastralgii, ficat la 4 cm sub rebordul costal drept pe linia medio-claviculară dreaptă,
hepatalgii;
- sistem nervos şi organe de simţ - bolnav orientat temporo-spaţial, anxios, dar
cooperant; tiroidă nepalpabilă, ROT exagerate bilateral, RCP, RCA, egale, simetrice
bilateral.
INTERPRETAREA DATELOR
DIAGNOSTIC CLINIC : BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ
CRONICĂ ACUTIZATĂ, CPC STD II, HTA STADIUL II, HCP. DIAGNOSTIC DE
NURSING :
- Analiza biofiziologică : bolnav cu aparate şi sisteme integre cu
afectarea celor mai sus prezentate.
Din analiza acestor date rezultă că bolnavul este parţial dependent
necesitând ajutorul nursei în satisfacerea următoarelor nevoi prioritare :
- nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată ;
- nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;
- nevoia de a se alimenta şi hidrata corespunzător ;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a menţine tegumentele şi mucoasele curate ;
- nevoia de a evita pericolele ;
- nevoia de a se odihni şi
- nevoia de a învăţa despre boala sa.
- Analiza psihologică : bolnav conştient, orientat temporo - spaţial,
anxios dar cooperant.
- Analiza sociologică : bolnav cooperant care nu-şi poate permite material să
se trateze şi să urmeze un regim igieno-dietetic.
- Analiza cultural-spirituală : bolnav cu nivel relativ scăzut de cultură sanitară
legată de boala sa, de religie creştin ortodoxă, care nu respectă posturile.

30
 Numele si prenumele bolnavului
JC
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Diagnostic clinic: BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVA
CRONICA
F.O. = 3300/2009 . ACUZATA, CPC STD H,
HTA STADIUL II
HCP
Data/ora Manifestări de Obiectivul Intervenţii ale nursei Evaluare
dependenta/Surse de Autonomejj Delegate
dificultate
0 1 2 3 4 5
9.12.2009 - Dispnee Bolnavul se va - identificarea bolnavului - completează documnetele - Bolnavul este internat, acuzând febra
ora 09.30 -Febra interna. - inventarierea bunurilor bolnavului pentru internare dispnee, junghi toracic, tuse cu
- Tuse cu expectoratie - sa aibă o respiraţie - transportul bolnavului la secţie - monitorizează funcţiile vitale expectoratie mucopurulenta, astenie,
mucopurulenta adecvata si o - repartizarea bolnavului in salon si (Anexa 1) anxietate, disurie, polakiurie ora 13.30
- Discret junghi thoracic circulaţie normala ajutor sa se acomodeze cu secţia -P = 80batai/min rezultat radiografie pulmonara: cord a
- Cianoza periorala - sa-si menţină starea - ii prezintă topografia secţiei - R = 22 respiratii/min diametrul transvers uşor mărit, hiluri
- Cefalee de igiena - ajuta bolnavul sa se dezbrace - TA = 190/100 mmHg pulmonare mante in proiecţie si
-Hepatalgii - sa fie echilibrat fizic - ii măsoară si ii inregistreaza -T=38,3°C intensitate, opacităţi liniare si
-Astenie si psihic funcţiile vitale - pregăteşte bolnavul fizic si micronodulare disseminate pe ambele
- Anxietate - sa fie alimentat si - măsoară si cantereste bolnavul psihic pentru examenul pulmonare, mai numeroase in jumatau
hidratat corespunzător - ii montează sonda de oxigen si ii radiographic pulmonar inferioara, diaphragm coborât cu usoai
- sa i se asigure educa cum sa-si recolteze urina si - administrează medicamentele orizontalizare a coastelor.
condiţiile de informează scris tura de noapte prescrise de medic Bolnav parţial dependent care necesita
microclimat si odihna pentru a ajuta bolnavul sa-si - - Ampicilina = 500 mg la 6 h ajutor in satisfacerea următoarelor nev
- sa i se asigure efectueze toaleta organelor genitale i.m. - nevoia de a respire si a avea o circul:
regimul igieno-dietic externe. - Miofilin= 1 fiola i.v. lent adecvata;
- sa fie ajutat sa-si - informează bolnavul sa nu mănânce -HHC = 2fiolei.v. - nevoia de a menţine temperature
inlature anxietatea in dimineaţa următoare pentru - Aspirin = 2 x 1 corpului in limite normale;
recoltarea examenelor de laborator comprimate/zi - nevoia de a se alimnta si hidrata
- hidrateaza bolnavul cu 1 litru corespunzător,
ceai de tei pe zi - nevoia de a elimina
- oxigenoterapia cu 2-4 litri - nevoia de a menţine tegumentele si
oxigen/min, umidifiat mucoasele curate;
- la contravizita, mentinandu-se - nevoia de a evita pericolele;
febra la 38.7°C se trece bolnavul - nevoia de a se odihni
pe următorul tratament. - nevoia de a invata despre boala sa
- Penicilina = 1 mii UI la 6 h i.m.
- Gentamicina 80 mg/12h
- Miofilin = 1 fiola i.v. lent
dizolvat cu glucoza 33% 1 fiola
- Bromhexim 3 tb/zi
- Preductal 35mmg, 2dg/zi,
- Tertensif 1 tb/zi
- Paracetamol 2 tb/zi
- Norvasc 10 mg, 1 tb/zi
10.12.2009 - Dispnee Acelaşi - Asigura microclimatul in salon - recoltează urina pentru
00 - Febra - Asigura lenjerie curate de corp si examenul sumar de urina
Ora 7
- Tuse cu expectoratie pat - monitorizează funcţiile vitale
mucopurulenta - Prezintă bolnavul asistentei şefe -P = 80batai/min
- Subfebrilitate - Monitorizează si înregistrează - R = 21 respiratii/min
-Hepatalgii funcţiile vitale - TA = 180/95 mmHg
- Cefalee - Recoltează analizele de laborator -T = 37,2°C
-Astenie - Educa bolnavul cum sa-si recolteze - Diureza = 600ml/12h
- Anxietate sputa, si ii asigura scuipătoare sterile - Scaun = 1 normal
- Pregăteşte bolnavul pentru vizita - recoltează sânge pentru
medicului analizele de laborator
- Conduce bolnavul si îl ajuta sa se - hemoleucograma completa
dezbrace pentru efectuarea -VSH
examenului EKG, PFV si tuseului de - Fibrinogen
prostata - Glicemie
- Discuta cu bolnavul pentru a-1 intari - Colestrol
moralul asigurandu-1 ca boala se va - Ionograma
ameliora in continuare pana la ieşire - Electroforeza proteinelor
din criza - Bilirubinemie
- educa bolnavul cum sa-si
recolteze sputa pentru examen
sputa
- conduce bolnavul la serviciul
explorări funcţionale pentru a
efectua PFV si EKG si in secţia
chirurgie pentru tuseu de
prostate
- administrează tratamentul
prescris de medic;
- Penicilina = lmil UI la 6 h i.m.
- Gentamicina 80 mg/12h
- Miofilin = 1 fiola i.v. lent
dizolvat cu glucoza 33% 1 fiola
- Bromhexim 3 tb/zi
- Preductal 35mmg, 2dg/zi,
- Tertensif 1 tb/zi
- Paracetamol 2 tb/zi
- Oxigenoterapie intermitenta cu
2-4 litri/minut, umidifiat, care in
cursul dupa-amiezei se scoate
din tratament la indicaţia
medicului.
- Bolnav cu stare generala uşor amelio
cu dispnee, febra, tuse cu expetoratie
mucopurulenta, anxietate,
- Bolnav parţial dependent privind
satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale prioritare
- a respire si a avea o circulaţie adec
- a-si menţine temperature corpului
limite normale
- a se alimneta si hidrata corespunzi
- a dormi si a se odihni
- a invata despre boala sa
Ora 1430;
Rezultatele examenelor de laborator:
- HLC
Hematii 4.8 mil/mmc
Leucocite 7600/mmc
- Trombocite 180000/mmc
- HB 11,6 g/dl
- HT45%
- N segmentate 56%;NS =3%
Eozinifile 1%
- Limfocite 30%, monocite 10(
- VSH 35mm/h
- Glicemie 90mg/dl
- Colesterol 210 mg/dl
Fibrinogen 366mg/dl
Examen sputa
Bk absent, flora microbiana
polimorfa Gramm pozitiv
PFV disfunctie ventilatorie ti
mixt cu reducerea VEMS cu
EKG traseu ellectic in limite
relative normale cu vârsta,
discreta ischemie V5-V6
Examen urina:
D = 1012
PH acid, A, G, CC, absente
Urobilinogen uşor crescut sediment cu
rare hematii si leucocite
Prezenta flora microbiana
Tuseu prostate: prostate in Urnite
corespunzătoare vârstei
 -11- - Dispnee mult redusa -
14.12.2009 Tuse cu expectoratie
Ora 700 mucoasa redusa -
Anxietate
-15- - Dispnee mult redusa -
17.12.2009 Tuse cu expetoratie
Ora 700 mucoasa redusa
18.12.2009 - acuzele subiective
- sa aibă o respiraţie
adecvata si o circulaţie
normala - sa-si menţină
starea de igiena - sa fie
echilibrat fizic si psihic -sa
fie alimentat si hidratat - sa
i se asigure condiţiile de
microclimat si odihna - sa i
se asigure ajutor pentru a se
deplasa - sa i se asigure
regimul igieno-dietic - sa
fie ajutat sa-si înlăture
anxietatea
Acelaşi
- medicul decide
externarea
- asigurarea microclimatului in
salon pentru a uşura respiraţia
si a se odihni - asigura
alimentaţia si hidratarea
corespunzătoare - asigurarea
materialelor necesare pentru
menţinerea tegumentelor si
mucoaselor curate si a unei
poziţii anu'dispneice - sa fie
ajutat sa-si înlăture anxietatea
- asigura microclimatului in
salon pentru a uşura respiraţia
si a se odihni - asigura
alimentaţia si hidratarea
corespunzătoare - asigurarea
materialeleor necesare pentru
menţinerea tegumentelor si
mucoaselor curate - sa fie
ajutat sa-si înlăture anxietatea -
ia legătura cu familia pentru a o
informa pentru externarea de a
doua zi
-Educa bolnavu privind
continuarea
- monitorizează funcţiile vitale si le - Bolnav parţial dependent, cu sta
înregistrează in foaia de observaţie si generala mult ameliorata, dispneţ
foaia de temperatura = P = mult redusa, echilibrat psihic cu c
86b/min;R=20/min;TA=180/90mmHg; uşoara stare de insomnie nocturni
T=36,9°C - administrează tratamentul - Rezultat analize laborator:
prescris de medic: - Penicilina = lmil UI Electroforeza proteinelor:
la 6 h i.m. - Gentamicina 80 mg/12h - Proteine totale = 6,9 gr/dl
Miofilin = 1 fiola i.v. lent dizolvat cu Albumine 55%; Globuline: a
glucoza 33% 1 fiola - Bromhexim 3 tb/zi 1=5%; a 2=8% p =12% Y =20%
- Preductal 35mmg, 2dg/zi, - Tertensif 1
tb/zi - Paracetamol 2 tb/zi - Theo - SR
200 mg/cps = 2x1 capsule/zi -
Acetilcisteina 200mg/cps = 2x1 tb/zi
-bolnavul este hidratat cu 1 litru de ceai
de tei/24h
- monitorizează funcţiile vitale si le - Bolnav parţial dependent, cu sta
înregistrează in foaia de observaţie si generala mult ameliorata, dispneţ
foaie de temperatura= P=82b/min; mult redusa echilibrat psihic cu o
R=19/min;TA=170/90mmHG;T=36,9°C - uşoara stare de insomnie nocturn;
administrează tratamentul prescris de
medic: acelaşi + Theo-SR 200 mg/cps =
2x1 capsule/zi, se scoate Bromhexinul. +
ajuta bolnavul la efectuarea examenelor
de control: - examen radiografie pulmonar
- examen sputa
- monitorizează funcţiile vitale ale Ora 10uu Rezultatul examenului
bolnavului si le înregistrează in FO: radiologie de control
valori
Oral3 0 0 reduse mult ca continuarea tratamentului la
intensitate, domiciliu si respectarea
- tuse seaca regimului igiento-dietetic, modul
de viata, munca si alimentaţie
- preda bunurile personale si
documentele de externare ale
bolnavului
- preia lenjeria de spital si o
preda la magazine
- scoate bolnavul din evidentele
secţiei
prescris de medic: acelaşi
- pregasteste documentele
pentru externare, le prezintă
medicului pentru avizare si le
transcribe in foaia de
observaţie a bolnavului si in
biletul de ieşire din spital
următoarele recomandări:
- va continua tratamentul la
domiciliu cu:
- Doxiciclina = lcp/12h
inca 5 zile
- Bromhexin = 3x1 tb/zi
- Memotal 2tb/zi
dimineata+ prânz
- va evita eforturile fizice si
expunerile la frig si umezeala
- va evita consumul de băuturi
alcoolice si fumatul
- plimbări in aer liber si cura
balneara
- control prin ambulatoriul de
specialtitate si medicul de
familie la 2 săptămâni sau la
nevoie
- alimentaţie normocalorica si
normoproteica
 CAZUL II

CULEGEREA DATELOR : FO=150/2010

DATELE DE IDENTITATE
NUME SI PRENUME : P.M
DOMICILIUL : FARCASELE
DATA NAŞTERII: 01 FEBRUARIE 1947
OCUPAŢIA : PENSIONAR
DATA INTERNĂRII: 07 IANUARIE 2010 ORA 0915
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : BRONHOPNEUMOPATIE
OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA, BCI, INSUFICIENTA
CARDIACA CLASA III NYHA, HEPA.TOSTEATOZA
DATA EXTERNĂRII: 16 IANUARIE 2010 ORA 1300
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : BRONHOPNEUMOPATIE
OBSTRUCTIVA CRONICA ACUTIZATA, BCI, INSUFICIENTA
CARDIACA CLASA III NYHA, HEPATOSTEATOZA
NR. ZILE SPITALIZARE :10
ANAMNEZĂ :
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : fara legătura cu cazul
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: repetate infecţii acute
respiratorii
CONDIŢII DE VIATA SI DE MUNCA : locuinţa din 3 camere pentru 2
persoane, cu sursa de apa proprie, fara canalizare ; venit mediu lunar 673
lei; consumator de băuturi alcoolice in cantităţi moderate ; fumător, 15
de ţigarete / zi.
ISTORICUL BOLII: Bolnav in vârsta de 75 de ani, care afirma ca fumează de
la 16 ani, cu numeroase pusee de inflamatie acuta a cailor respiratorii
superioare indeosebi in sezonul rece, tusitor cronic de cea. 15 ani. Boala a
debutat in urma cu cea. 3 ani, prin dispnee la eforturi mari si apoi medii,
cu tuse frecventa, si apoi cu expectoratie mucopurulenta.
Episodul actual a debutat in urma cu 36 de ore prin : dispnee
expiratorie de repaus, tuse cu expectoratie mucopurulenta, cianoza,
precordialgii, febra, transpiraţii, anxietate, astenie fizica marcata,
hepatalgii si afirmativ epistaxis fosa nazala dreapta, toate acestea ducând
la modificarea stării generale.
Bolnavul isi administrează din proprie iniţiativa tratament cu
Ampicilina = 2 capsule la 6 h, Miofilin = 2 tablete / zi, dar simptomele nu
cedează si este adus de salvare la Centrul de primire urgente al Spitalului
Municipal Caracal.

DATE INDIRECTE : in urma consultului medicului de garda

bolnavului i se eliberează bilet de internare in secţia Boli interne.

35
 EXAMENUL CLINIC

La examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic s-au

constatat următoarele aspecte patologice :
- Stare generala modificata cu :
- Febra, transpiraţie, dispnee de efort si decubit, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, precordialgii, cianoza, anxietate ;
- Tegumente si mucoase - calde, transpirate, cu cianoza periorala
si la nivelul extremităţilor
- Ţesut celular subcutanat - normal reprezentat
- Aparat respirator - 21 respiraţii / minut, dispneic
- la inspecţie - dispnee cu ortopnee, torace destins cu
diametrul anteroposterior mărit, respiraţie de tip costal superior,
bombarea foselor supraclaviculare
- la palpare - accentuarea vibraţiilor vocale pe ambele arii
pulmonare
- la percuţie - hipersonoritate pulmonara
- la auscultatie - raluri sibilante, ronflante si raluri
subcrepitante pe ambele arii pulmonare
- Aparat cardio-vascular : cord mărit de volum, zgomote
cardiace discret asurzite, tahiartimice (fibrilatie atriala cu ritm inalt),
precordialgii, artere periferice pulsatile, vene permeabile, uşoara
turgescenta jugulara
- TA= 150/ 90mm Hg
- P = 90 batai / minut, neregulate, cu rare extrasistole
ventriculare
- Aparat digestiv si glande anexe : inapetenta, dentitie cu carii si
lipsuri, abdomen cu aspect batracian, ficat la 4 cm sub rebordul costal
drept pe linia medio - claviculara dreapta, splina nepalpabila
- Aparat uro-genital - organe genitale externe de aspect normal,
zona lombara nedureroasa la manevra GIORDANO, mictiuni frecvente in
cantitate redusa cu urini discret hipercrome
- Sistem nervos si organele de simt - bolnav orientat
temporospatial, tiroida nepalpabila, RCA, RCP prezente bilateral, anxios,
dar cooperant, uşor hipoacuzie.
INTERPRETAREA DATELOR

DIAGNOSTIC CLINIC : BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVA

CRONICA ACUTIZATA, BCI, INSUFICIENTA CARDIACA CLASA III
NYHA, HEPATOSTEATOZA

36
 DIAGNOSTIC DE NURSING :
Analiza biqfîziologicaj. bolnav cu aparate si sisteme integre, cu
afectarea celor menţionate mai sus.
Din analiza acestor date rezulta ca bolnavul este parţial dependent,
necesitând ajutorul nursei in satisfacerea următoarelor nevoi prioritare :
- nevoia de a respira si a avea o circulaţie adecvata
- nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale
- nevoia de a se hidrata si alimenta corespunzător
- nevoia de a elimina
- nevoia de a evita pericolele
- nevoia de a se odihni
- nevoia de a invata despre boala sa.
Analiza psihologica: bolnav conştient, orientat temporospatial, anxios,
cooperant.
Analiza sociologica: bolnav cooperant ce-si permite cu sacrificii sa se
trateze si sa urmeze un regim igieno-dietetic.
Analiza cultural — spirituala: bolnav cu nivel relativ scăzut de cultura
sanitara legata de boala sa, de religie ortodox - creştina ce respecta parţial
posturile.

37
 PLAN DE ÎNGRIJIRE
Numele si prenumele bolnavului
PM
Diagnostic clinic: BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVA CRONICA

F.O.=150/2010
ACUTIZATA, BCI, INSUFICIENTA CARDIACA
CLASA III NYHA, HEPATOSTEATOZA
Data/ora Manifestări de Obiectivul Intervenţii ale nursei Evaluare
dependenta/Surse de Autonomejj Delegate
dificultate
0 . 1 2 3 4 5
07.01.2010 - Dispnee cu ortopnee Bolnavul se va interna. - identificarea bolnavului - completează documnetele pentru - Bolnavul este internat, acuzând
Ora 0915 -Febra - sa aibă o respiraţie - prezintă bolnavul asistentei internare febra, dispnee, tuse cu expectoraţi
- Tuse cu expectoratie adecvata si o circulaţie şefe - pregăteşte bolnavul fizic si psihic mucopurulenta, transpiraţii hepate
mucopurulenta normala - inventarierea bunurilor pentru examenul radiographic cianoza periorala, astenie, anxieta
- Hepaialgii - sa-si menţină starea de bolnavului pulmonar Ora 1300: rezultat radiografie
- Transpiraţie igiena - transportul bolnavului la secţie - monitorizează funcţiile vitale pulmonara încărcate,
- Cianoza periorala - sa fie echilibrat fizic si - repartizarea bolnavului in salon (Anexa 1) hipertransparenta pulmonara, de&
-Astenie psihic si ajutor sa se acomodeze cu - P = 90 batai/min vascular diminuat uşor la periferia
- Anxietate - sa fie alimentat si secţia - R = 21 respiratii/min cord cu diametrul transversal mar.
hidratat corespunzător - ii prezintă topografia secţiei - TA = 150/90 mmHg cu proeminenta butonului aortic.
- sa i se asigure condiţiile - ajuta bolnavul sa se dezbrace -T=38,5°C Boînav parţial dependent privind
de microclimat si odihna - ii măsoară si ii inregistreaza - administrează medicamentele satisfacerea următoarelor nevoi
- sa i se asigure ajutor funcţiile vitale prescrise de medic prioritare:
pentru a se deplasa - măsoară si cantereste bolnavul - Deslanozid 0,7ml/8h - a respira si a avea o circulaţie
- sa i se asigure regimul - ii montează sonda de oxigen si - Penicilina G Sodica 1 milion UI adecvata,
igieno-dietic ii educa cum sa-si aleagă poziţia la 6h im. după testare - a-si menţine temperature corp
- sa fie ajutat sa-si inlature care sa-si uşureze respiraţia. - Miofilin = 1/2 fiola i.v. lent, in limite normale
anxietatea - ii asigura bolnavului dizolvata cu o fiola glucoza 33% - a se alimenta si hidrata
scuipătoare pentru recoltarea - Furosemid = 1 fiola i.m. corespunzător
sputei - Spironolactona = lcp/6h - de a elimina
- educa bolnavul cum sa-si - Acetilcisteina 200 mg = 2cp/zi - a dormi si a se odihni
recolteze urina si informează - Hidroxizin = lcp/zi seara - a evita pericolele
scris tura de noapte pentru a - hidrateaza bolnavul cu 1 litru ceai - a invata despre boala sa.
ajuta bolnavul sa-si efectueze de tei pe zi
toaleta organelor genitale - oxigenoterapia cu 4-6 litri
externe. oxigen/min, umidifiat
- informează bolnavul sa nu - regim bipocaloric, hipolipidic,
mănânce in dimineaţa următoare hiposodat.
pentru recoltarea examenelor de
laborator
08.01.2010 - Dispnee Acelaşi - Monitorizează funcţiile
ora7°° - Tuse cu expectoratie vitale
muco-purulenta - Recoltează analizele de
- Discreta cefalee laborator
- Hepatalgii - Educa bolnavul cum sa-si
-Aşterne recolteze sputa pe mediul de
-Anxietate cultura din cutia Petri
- Asigura bolnavului o
poziţie antidispneica si-1
educa cum sa o menţină
- Conduce bolnavul si ii
ajuta sa se dezbrace pentru
efectuarea examenului
EKG, PFV si pentru tuseul
de prostate
- Asigura microcilmatul din
salon
- Asigura lenjerie curate de
corp si pat
- Discuta cu bolnavul pentru
a-i întări moralul
asigurandu-1 ca boala se va
ameliora in continuare pana
la ieşire din criza
- recoltează urina pentru examenul sumar - bolnav cu stare generala uşor amelio
de urina cu dispnee, febra, cefalee, tuse cu
- monitorizează funcţiile vitale: expectoratie mucopurulenta hepatalgi
- P = 88batai/min anxietate insomnie
- R = 20 respiratii/min - bolnav parţial dependent privind
-TA=140/90mmHg satisfacerea următoarelor nevoi
-T = 37,9°C fundamentale prioritare
- Diureza = 1200ml/24h - a respire si a avea o circulaţie
- Scaun = 1 normal adecvata
- recoltează sânge pentru analizele de - a-si menţine temperature corpului
laborator limite normale
- hemoleucograma completa - a se alimenta si hidrata corespunzi
-VSH - a dormi si a se odihni
-Fibrinogen - a elimina
- Glicemie - a evita pericolele
- Colesterol - a invata despre boala sa
- Uree serica Oral5°°
- Ionograma serica Rezultatele examenelor de laborator
- Educa bolnavul cum sa-si recolteze sputa - HLC, hematii 4,5 mil/mmc;Leucoci1
pentru examen sputa 7200/mmc; trombocite 160000/mmc;
- conduce bolnavul la serviciul explorări 13,5g/dl; HT 46 %; N segmentate 58°,
funcţionale pentru a efectua PFV si EKG Eozinifile 3%; Limfocite 30%, monoc
si in secţia chirurgie pentru tuseu de 9%; VSH 18mm/lh; Glicemie 88mg/<
prostate Colesterol 200mg/dl; Uree serica=
- administrează tratamentul prescris de 0,38g/l;Ionograma serica =sodiu=143
medic: acelaşi, dar se reduce Deslanozidul mEq/1;
la 0,7ml/8h+Auronal 20mg/tb=2xl tb/zi Calciu=5,3mEqA;Magneziu=2,2mEq/
- regim hipocaloric, hipolipidic, - Examen sputa:
hiposodat=2 g sare/zi -Bk absent, flora microbiana poliform
Gramm pozitiva
- PFV disfunctie respiratory tip mixt c
reducere VEMS cu 28%
EKG traseu electric in limite normale
vârsta, ax QRS+6O0, AV=88b/min cu
semen de ischemie
Examen urina
-D=1016
PH acid, A,G,CC, absent urobilinogei
normal
Sediment, rare leucocite si hematii,
prezenta flora microbiana.
09-11.01.2010 - Dispnee - sa aibă o respiraţie
ora7°° - Tuse cu expectoratie adecvata si o circulaţie
muco-purulenta normala
- Discreta cefalee - sa-si menţină starea de
igiena
- sa fie echilibrat fizic si
psihic
-sa fie alimentat si
hidratat corespunzător
- sa i se asigure condiţiile
de microclimat si odihna
- sa i se asigure ajutor
pentru a se deplasa
- sa i se asigure regimul
igieno-dietic
- sa fie ajutat sa-si inlature
anxietatea
- Monitorizează funcţiile vitale:
- Asigura bolnavului o poziţie
antidispneica si-1 educa cum sa o
menţină
- Asigura microcilmatul din salon
- Asigura lenjerie curate de corp si
pat
- Discuta cu bolnavul pentru a-1
întări moralul asigurandn-1 ca
boala se va ameliora in continuare
- monitorizează funcţiile vitale:
- P = 86batai/min
- R = 20 respiratii/min
-TA=130/80mmHg
-T=37,3°C
- Diureza = 1500ml/24h
- Scaun = 1 normal
- administrează tratamentul
prescris de medic: acelaşi, dar se
reduce Deslanozidul la 0,7ml/8h,
iar ulterior se trece pe Digoxin =
lcp/zi
- regim hipocaloric,hipolipidic,
hiposodat
- bolnav cu stare generala uşor
ameliorate cu dispnee, febra,
cefalee, tuse cu expectoratie
mucopurulenta hepatalgii,
anxietate insomnie
- bolnav parţial dependent privi
satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale prioritare
- a respire si a avea o circulat
adecvata
- a-si menţine temperature
corpului in Urnite normale
- a se alimenta si hidrata
corespunzător
- a dormi si a se odihni
-a elimina
- a evita pericolele
- a invata despre boala sa

12-15.01.2010 - Dispnee Acelaşi - asigura microclimatului in salon
ora7°° - Tuse cu expectoratie pentru a uşura respiraţia si a se
muco-purulenta odihni
-inapetenta - asigura alimentaţia si hidratarea
-uşoara anxietate corespunzătoare
- asigurarea materialeleor necesare
pentru menţinerea tegumentelor si
mucoaselor curate
- ajuta bolnavul sa-si inlature
anxietatea
- anunţa bolnavul sa-1 pregăteşte
pentru examenul radiografie
pulmonary si pentru recoltarea
sputei la examenele de control
- ia legătura cu familia pentru a o
informa despre externarea
bolnavului a doua zi
16.01.2010 - acuzele subiective - Medicul decide - Educa bolnavul privind
Oral3°° reduse mult ca intensitate, externarea continuarea tratamentului la
tuse rara domiciliu si resprectarea regimului
igieno-dietetic, modul de viata,
munca si alimentaţie
- monitorizează zilnic funcţiile
vitale si le înregistrează in foaia
de observaţie si foaia de
temperatura= valori normale cu
excepţia AV= 86b/min
- administrează tratamentul
prescris de medic: Acelaşi
- pregăteşte bolnavul pentru
efectuarea examenelor de control
la externare:
- examen radiografie
pulmonar
- examen sputa
- bolnavul este hidratat cu 1 litru
de ceai de tei la 24h
- regim normocaloric, hiposodat
- administrează tratamentul
prescris de medic
- pregăteşte documentele pentru
externare, le prezintă medicului
pentru avizare si le transcribe in
foae de observaţie
- Bolnav parţial dependent, cu s
generala ameliorate dispnee mu
redusa, echilibrat psihic
Oral3°°
Rezultatul examenului radiolofi
- fara modificări pleuro-pulmon
active, lărgirea spatiilor
intercostale, hipertransparenta
pulmonara, desen vascular
diminuat la periferie, cord cu
butonul aortic proeminent
Examen sputa:
- Bk absent
- Flora microbiana absenta
Bolnavul se externează cu
următoarele recomandări:
- va continua tratamentul la
domiciliu:
- Amoxacilina = 500mg la 6h
preda bunurile personale şi
documentele de externare ale
bolnavului preia lenjeria de spital şi o
predă la magazie scoate bolnavul din
evidenţele secţiei
observaţie a bolnavului, In biletul de
ieşire din spital si in scrisoarea medicala
adresata medicului de familie
per os încă 5 zile - Biseptol = tablete
2x2 ori/zi - Theo-SR 200 mg = 3 x 1
capsule / zi - Bromhexin = 3 x 1 tablete /
zi - Digoxin = 1 tb/zi de luni pana vineri
va evita eforturile fizice şi expunerile la
frig şi umezeală va evita consumul de
băuturi alcoolice şi fumatul plimbări în
aer liber şi cură balneară
adecvată(SIănic -Prahova, Ocnele
Mari, Govora) control prin ambulatoriul
de specialitate la 2 săptămâni sau la
nevoie la medicul de familie alimentaţie
normocalorică şi normoproteică,
hiposodată
 CAZUL III

CULEGEREA DATELOR: F.O. = 217/2010

DATELE DE IDENTITATE
NUME ŞI PRENUME : M.C
DOMICILIU: CARACAL
DATA NAŞTERII: 26 MAI 1961
OCUPAŢIA : PENSIONAR
DATA INTERNĂRII: 8-FEBRUARIE 2010 ORA 08.45
DIAGNOSTIC LA INTERNARE : BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ
CRONICĂ ACUTIZATĂ, INFECTIE URINARĂ
DATA EXTERNĂRII:-15 FEBRUARIE 2010 ORA 13.00
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE : BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ
CRONICĂ ACUTIZATĂ, CPC STD II, INSUFICIENTA CIRCULATORIE
VERTEBRO-BAZILARA.
NR. ZILE SPITALIZARE : 8
ANTECEDENTE HETEROCOLATERALE : fără importanţă
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: infecţii acute respiratorii repetate,
apendicectomie 1980
CONDIŢII DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ :
Locuinţă compusă din 2 camere pentru 3 persoane, cu instalaţie centrală de apă şi
canalizare. Venit lunar 450 lei. Consumator moderat de băuturi alcoolice (vin, ţuica).
Fumător : 20 ţigarete/zi.
ISTORICUL BOLII: Bolnav în vârstă de 49 de ani care afirmă că fumează de la 18 ani şi
care a prezentat numeroase infecţii respiratorii în antecedente, tuşitor cronic de cea. 2 ani,
la care primele simptome ale bolii au debutat prin dispnee la efort, ce s-a accentuat
progresiv în timp şi s-a însoţit de tuse cu expectoraţie mucoasă, apoi mucopurulentă.' A
urmat numeroase tratamente cu antibiotice pe cale orală şi cu bronholitice şi
expectorante.
Episodul actual a debutat în urmă cu cea. 2 zile prin: dispnee progresivă, iniţial
după expunere la frig şi umezeală, tuse cu expectoraţie mucopurulentă, febră 38°C şi
discret junghi toracic, bazai drept, hepatalgii. A urmat la domiciliu tratament din proprie
iniţiativă cu Tetraciclină şi Miofilin.
Simptomatologia nu a cedat, s -a accentuat dispneea, motiv pentru care bolnavul
se prezintă la medicul de familie de unde i se eliberează bilet de trimitere la
Ambulatoriul de specialitate al Spitalului Municipal Caracal.

DATE INDIRECTE : în urma consultului medicului din Ambulatoriul de

specialitate bolnavului i se eliberează bilet de internare în secţia Boli interne.
EXAMENUL CLINIC
La examenul clinic pe aparate şi sisteme efectuat de medic s-au constatat
următoarele aspecte patologice:
- stare generală - modificată prezentând : febră, dispnee cu discretă ortopnee,
anxietate;

42
 - tegumente şi mucoase - calde cu uşoară cianoză periorală şi la nivelul
extremităţilor;
- ţesut celular subcutanat - slab reprezentat;
- aparat respirator - R = 21/min, dispnee cu uşoară ortopnee;
- la inspecţie : ortopnee, torace destins cu diametrul anteroposterior mărit,
discret tiraj costal cu bombarea foselor supraclaviculare şi respiraţie de tip
costal superior;
- la palpare : accentuarea vibraţiilor vocale pe ambele arii pulmonare;
- la percuţie : hipersonoritate pulmonară
- la auscultaţie : raluri sibilante, ronflante şi subcrepitante pe ambele arii
pulmonare, expir prelungit;
- aparat cardio - vascular - precordialgii, cord uşor mărit de volum, cu
zgomote cardiace uşor asurzite, tahicardice, artere periferice pulsatile, vene
permeabile, turgescente ; P = 88 bătăi / minut, TA =150/ 80mmHg
- aparat digestiv şi glande anexe - inapetenţă, dentiţie cu carii şi lipsuri,
epigastralgii, ficat la 3 cm sub rebordul costal drept pe linia medio-claviculară
dreaptă, hepatalgii;
- aparat uro-genital - în limite normale, micţiuni fiziologice cu urini uşor
hipercrome;
sistem nervos şi organe de simţ - bolnav orientat temporo—spaţial, anxios, dar
cooperant; tiroidă nepalpabilă, ROT exagerate bilateral, RCP, RCA, egale,
simetrice bilateral. INTERPRETAREA DATELOR
DIAGNOSTIC CLINIC : BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVĂ
CRONICĂ ACUTIZATĂ, CPC STD II, INSUFICIENTA CIRCULATORIE
VERTEBRO-BAZILARA
DIAGNOSTIC DE NURSING :
- Analiza biqfîziologică : bolnav cu aparate şi sisteme integre cu
afectarea celor mai sus prezentate.
Din analiza acestor date rezultă că bolnavul este parţial dependent
necesitând ajutorul nursei în satisfacerea următoarelor nevoi prioritare :
- nevoia de a respira şi a avea o circulaţie adecvată ;
- nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale ;
- nevoia de a se alimenta şi hidrata corespunzător ;
- nevoia de a elimina;
- nevoia de a menţine tegumentele şi mucoasele curate ;
- nevoia de a evita pericolele ;
- nevoia de a se odihni şi
- nevoia de a învăţa despre boala sa.
- Analiza psihologică : bolnav conştient, orientat temporo - spaţial,
anxios dar cooperant.
- Analiza sociologică : bolnav cooperant care nu-şi permite material să
se trateze şi să urmeze un regim igieno-dietetic.
- Analiza cultural-spirituală : bolnav cu nivel relativ scăzut de cultură sanitară
legată de boala sa, de religie creştin ortodoxă, care nu respectă posturile.
43
Numele si prenumele bolnavului PLAN DE ÎNGRIJIRE
M.C Dignostic clinic : BRONHOPNEUMOPATIE OBSTRUCTIVA
FO = 217/2010 CRONICĂ ACUTIZATA, CPC STD II, INSUFICIENTA
CIRCULATORIE VERTEBRO-BAZILARA
Data / ora Manifestări de Obiectivul Intervenţii ale nursei Delegate
dependenta/ Autonome Evaluare
Surse de
dificultate
1 completează documentele pentru
Dispnee mixta Bolnavul se va interna. identificarea bolnavului internare Bolnavul este internat, acuzând febra,
8.02.2010 Febra sa aibă o respiraţie adecvata si inventarierea bunurilor bolnavului monitorizează funcţiile vitale (Anexai) dispnee Junghi toracic, tuse cu
ora 08.45 Tuse cu o circulaţie normala transportul bolnavului la secţie - P = 88 batai / min. expectoratie mucopurulenta, astenie,
expectoratie sa-si menţină starea de igiena repartizarea bolnavului în salon si - R = 21 respiraţii / minut anxietate
mucopurulenta sa fie echilibrat fizic si psihic ajutor sa se acomodeze cu secţia - TA =150/80mmH g Ora 13.30:rezultat radiografie
Cianoza periorala sa fie alimentat si hidratat îi prezintă topografia secţiei - T = 37,4°C pulmonara: cord cu diametrul transvers
Inapetenta corespunzător ajuta bolnavul sa se dezbrace pregăteşte bolnavul fizic si psihic uşor mărit, hiluri pulmonare mărite în
Astenie sa i se asigure condiţiile de îi măsoară si îi înregistrează funcţiile pentru examenul radiografie pulmonar proiecţie si intensitate, opacităţi liniare si
Hepatalgii microclimat si odihna vitale administrează medicamentele prescrise micronodulare diseminate pe ambele arii
Anxietate sa i se asigure ajutor pentru a măsoară si cântăreşte bolnavul de medic pulmonare.
se deplasa îi montează sonda de oxigen si îl - Doxiciclina = 100 mg la 12 h per os Bolnav parţial dependent care necesita
sa i se asigure regimul igieno - educa cum sa-si aleagă poziţia care sa- - Miofilin = 1 fiola i.v. lent ajutor in satisfacerea următoarelor nevoi:
dietetic i uşureze respiraţia - HHC = 1 fiola i.v. nevoia de a respira şi a avea o
sa fie ajutat sa-si înlăture educa bolnavul cum sa-si recolteze - Bromhexin = 3 cp/zi circulaţie adecvată;
anxietatea urina si informează scris tura de - Indapamid 2,5 mg, 1 tb/zi dimineaţa nevoia de a menţine temperatura
noapte pentru a ajuta bolnavul sa-si - Memotal = 2 cp/zi dimineaţa + prânz corpului în limite normale ;
efectueze toaleta organelor genitale hidrateaza bolnavul cu 1 litru ceai de tei nevoia de a se alimenta şi hidrata
externe pe zi corespunzător;
informează bolnavul sa nu mănânce în nevoia de a elimina;
dimineaţa următoare pentru recoltarea nevoia de a menţine tegumentele şi
examenelor de laborator mucoasele curate;
nevoia de a se odihni şi
nevoia de a învăţa despre boala sa.
9.02.2010 - Dispnee Acelaşi - Monitorizează si
Ora7°° - Tuse cu expectoratie înregistrează funcţiile vitale
muco-purulenta - Recoltează analizele de
- Subfebrilitate laborator
- Educa bolnavul cum sa-si
recolteze sputa, si ii asigura
scuipătoare sterile
- Conduce bolnavul si ii ajuta
sa se dezbrace pentru
efectuarea examenului EKG si
PFV
- Asigura microclimatul din
salon
- Asigura lenjerie curate de
corp si pat
- Discuta cu bolnavul pentru a-
i intari moralul asigurandu-1 ca
boala se va ameliora in
continuare pana la ieşire din
criza
- recoltează urina pentru
examenul sumar de urina
- monitorizează funcţiile vitale
- P = 86 batai/min
- R = 20 respiratii/min
- TA = 150/75 mmHg
-T = 37°C
- Diureza = 1200 ml/24h
- Scaun = 1 normal
- recoltează sânge pentru
analizele de laborator
- hemoleucograma completa
-VSH
- Fibrinogen
- Glicemie
- Colesterol
- Uree sanguina
- Bilirubinemie
- Educa bolnavul cum sa-si
recolteze sputa pentru examen
sputa
- conduce bolnavul la serviciul
explorări funcţionale pentru a
efectua PFV si EKG si in
secţia chirurgie pentru tuseu
de prostate
- administrează tratamentul
prescris de medic: Acelaşi
- bolnav cu stare generala uşor ameliorate
cu dispnee, subfebrilitate, tuse cu
expectoratie mucopurulenta, anxietate
- bolnav parţial dependent privind
satisfacerea următoarelor nevoi
fundamentale prioritare
- a respire si a avea o circulaţie
adecvata
- a-si menţine temperature corpului in
limite normale
- a se alimenta si hidrata corespunzător
- a dormi si a se odihni
- a invata despre boala sa
Ora 1430;
Rezultatele examenelor de laborator
- HLC
Hematii 4.7 mil/mmc
Leucocite 5600/mmc
- Trombocite 180000/mmc
- HB 11,8 g/dl
■ HT 45%
- N segmentate 57%;NS =2%
- Eozinifile 1%
- Limfocite 29%, monocite 11%
- VSH 18mm/h
Glicemie 88mg/dl
Colesterol 220 mg/dl
- Fibrinogen 300mg/dl
Examen sputa
Bk absent, flora microbiana
polimorfa Gramm pozitiv
PFV disfunctie ventilatorie tip
mixt cu reducerea VEMS cu
18%
EKG traseu ellectic in limite
normale
Examen urina
-D=1017
PH acid, A,G,CC, absent Urobilinogen
normal
Sediment cu rare hematii si leucocite,
prezenta flora microbiana, tuseu prostate:
prostate in limite corespunzătoare vârstei.
 10 Dispnee mult Acelaşi asigurarea microclimatului în salon monitorizează funcţiile vitale si le Bolnav parţial dependent,
14.02.2010 redusa pentru a uşura respiraţia si a se odihni înregistrează în foaia de observaţie si cu stare generala mult ameliorata,
ora7°° Tuse cu asigura alimentaţia si hidratarea foaia de temperatura = P=86b/min; dispnee mult redusa, echilibrat psihic
expectoratie corespunzătoare R=20/min; TA=140/75 mmHg; cu 0 uşoara stare de insomnie
mucoasa asigurarea materialelor necesare T=36,7°C nocturna.
redusa pentru menţinerea tegumentelor si administrează tratamentul prescris de Ora 14"°
mucoaselor curate medic : Acelaşi + Hidroxizin = 1 x 1 Rezultatul examenului radiologie de
sa fie ajutat sa-si înlăture anxietatea tb/zi seara. control:
ia legătura cu familia pentru a 0 ajuta bolnavul la efectuarea examenelor - Hiluri pulmonare uşor mărite în
informa pentru externarea de a doua zi de control: proiecţie
- examen radiografie pulmonar - fara modificări pleuro - pulmonare,
- examen sputa lărgirea saptiilor intercostale,
hipertransparenta permanenta, desen
vascular pulmonar diminuat la
periferie
Examen sputa:
BK absent
Flora microbiana absenta
Bolnavul se externează cu următoarele
15.02.2010 - acuzele subiective Medicul decide externarea Educa bolnavul privind continuarea administrează tratamentul prescris de recomandări:
ora 13°° reduse mult ca tratamentului la domiciliu si medic: acelaşi - va continua tratamentul la domiciliu cu:
intensitate, respectarea regimului igieno - pregăteşte documentele pentru Doxiciclina = 1 cp/12 h inca 5 zile
=
Bromhexin 3 xdimineata+pranz
1 tablete / zi
- tuse seaca dietetic, modul de viata, munca si externare, le prezintă medicului pentru Memotal 2 tb/zi
alimentaţie avizare si le transcrie în foaia de - va evita eforturile fizice si expunerile la
preda bunurile personale si observaţie a bolnavului si în biletul de frig si umezeala
documentele de externare ale ieşire din spital - va evita consumul de băuturi
bolnavului alcoolice si fumatul
preia lenjeria de spital si 0 preda la - plimbări în aer liber si cura balneara -
control prin ambulatoriul de
magazie specialitate si medicul de familie la 2
scoate bolnavul din evidentele secţiei săptămâni sau la nevoie
- alimentaţie normocalorica si
normoproteica
 CAPITOLUL V

CONCLUZII
Bronhopneumopatia obstructiva cronica (BPOC) este o afecţiune pulmonara
cronica, caracterizata de o obstrucţie la fluxul de aer prin caile aerifere, datorata
asocierii bronşitei cronice cu emfizem pulmonar, obstrucţie ce poate fi cronica, in
general ireversibila si cu evoluţie progresiva, lenta, spre agravare.
BPOC cuprinde 2 forme majore:
-o forma predominant obstructiva;
-o forma predominant emfizematoasa.
In ceea ce priveşte frecventa, BPOC este o boala frecventa, cu un grad ridicat de
mortalitate si care impune cheltuieli sociale importante. Boala este mai frecventa după
40 de ani, intalnita mai ales la bărbaţii fumători, cu o tendinţa generala de creştere a
prevalentei si morbidităţii.
BPOC constituie o importanta cauza de absenteism in munca, in ultimii ani
constatandu- se o creştere a morbidităţii si mortalităţii.
Etiopatogenia BPOC este una multifactoriala, la producerea bolii contribuind ca
factori determinanţi: fumatul, inhalarea cronica a iritantiilor bronsici atmosferici sau
profesionali, infecţiile bronsice, factorii genetici. La aceştia se adaugă poluarea
atmosferica, fumatul pasiv, infecţiile virale, condiţiile de trai, alcoolismul, vârsta, sexul,
si hiperreactivitatea bronsica, toţi aceştia fiind consideraţi factori de risc probabil.
Ca aspecte anatomo - patologice, BPOC este o asociere cu diferite grade de
bronşite si emfizem pulmonar, constatandu - se o ingustare a cailor aerifere mici cu
diametrul sub 2 mm, având drept cauze procese inflamatorii intrinseci la nivelul cailor
aerifere cu hipersecretie de mucus, edem al mucoasei bronsice, infiltraţia submucoasei,
cu ingrosarea ei la nivelul bronhilolelor respiratorii, modificarea proprietăţii
surfactantului si un uşor spasm. al musculaturii netede a bronhiilor, precum si
distrugerea pereţilor alveolari ca proces extrinsec in cadrul emfizemului pulmonar.
Tabloul clinic al BPOC reprezintă o asociere a simptomatologiei bronşitei cronice
obstructive si emfizemului pulmonar.
Drept simptome subiective, bolnavii prezintă tuse cu expectoratie mucoasa,
mucopurulenta sau purulenta, dispnee de efort si apoi permanenta,in raport cu stadiul
bolii. La cele trei simptome principale se adaugă simptome aparţinând sistemului nervos
(cefalee, ameţeli, somnolenta, nervozitate) si simptome digestive precoce si
caracteristice(pirozis, epigastralgii, hepatalgii, greţuri, inapetenta).
La examenul obiectiv al aparatului respirator se constata un torace „fixat" in expir
cu diametre lărgite si coastele orizontalizate, cu ampliatii respiratorii diminuate,
bolnavul stand sprijinit in membrele superioare - poziţie caracteristica pentru acţiunea
muşchilor inspiratori accesorii. Se constata hipersonoritate pulmonara, vibraţii vocale si
murmur vezicular diminuate, cu prezenta de raluri sibilante si ronflante, uneori
wheezing. Ca forme clinice de boala se descriu 2 tipuri principale : tipul emfizematos
(A) si tipul bronsitic (B), dar majoritatea bolnavilor (2/3) prezintă caractere din ambele
tipuri.

47
 Diagnosticul pozitiv se suspicioneaza pe anamneză si examenul clinic obiectiv si
se confirma prin examene de laborator si paraclinice(examenul sputei, determinarea pH
- ului si oximetria, dozarea IgE in sânge, determinarea al - antitripsinei si a clorurilor
in transpiraţie, ca examene de laborator si examen radiologie pulmonar, teste
funcţionale pulmonare, EKG, tomografie computerizata, ecocardiografie Doppler si
polisomnografie ca examene paraclinice).
Diagnosticul diferenţial se realizează cu toate sindroamele obstructive bronsice
din afecţiunile bronhopulmonare : sclerozele pulmonare, pneumoconiozele, poliarterita
nodoasa, cancerul bronhopulmonar, fibroza chistica, bronsiectazia, emfizem acinar, si
indeosebi astmul bronsic.
Evoluţia bolii este lent progresiva, intretaiata de episoade acute datorate
suprainfectiilor sau acţiunii unor factori etiologici. Rapiditatea cu care evoluează boala
depinde de factorii declanşatori si posibilitatea de a corecta aceşti factori.
Complicaţiile principale ale BPOC sunt: hipertensiunea pulmonara, cordul
pulmonar cronic, emfizemul pulmonar, insuficienta respiratorie, insuficienta cardiaca
dreapta si apoi globala.
Prognosticul este variabil in raport cu forma clinica, etapa evolutiva si existenta
complicaţiilor apreciindu - se după criterii clinice, gradul de scăderea a VEMS - ului si
tipul complicaţiilor. Prognosticul este rezervat datorita prezentării bolnavilor după mulţi
ani de evoluţie când funcţia pulmonara este destul de afectata.
Tratamentul si profilaxia BPOC au ca obiective : ameliorarea simptomelor si
calităţii vieţii pe termen scurt si lung, ameliorarea funcţiei pulmonare, reducerea ratei de
declin a VEMS - ului. Tratamentul este profilactic si curativ, principala măsura
profilactica fiind interzicerea fumatului. Este necesara adoptarea unor programe de
educaţie gradate, indeosebi pentru marii fumători. Tratamentul curativ cuprinde terapie
medicamentoasa, un regim igieno - dietetic si un tratament recuparator, având ca
obiective combaterea spasmului musculaturii bronsice, diminuarea inflamatiei si
facilitaera expectoratiei. Tratamentul BPOC este similar cu cel al astmului bronsic dar
nu identic, medicatia având o utilizare diferita.
Principalele clase medicamentoase sunt : bronhodilatatoarele, anticolinergicele,
(32 simpatomimeticele, teofilinele, medicatia antiinflamatorie indeosebi corticoizi
administraţi pe cale inflamatorie, precum si antibiotice si oxigenoterapie.
Tratamentul se aplica gradat in funcţie de : severitate, reversibilitate, grad de
obstrucţie, simptome si toleranta la medicamente.
Din punct de vedere al procesului de nursing, BPOC este o boala complexa care
necesita cunoştinţe teoretice deosebite precum si abilitaţi practice deosebite, incluzând
tehnici de ingriire a bolnavului prin care de multe ori se poate salva viata bolnavului.
Bolnavii sunt, in general, parţial dependenţi necesitând satisfacerea următoarelor
nevoi fundamentale prioritare : nevoia de a respira si a avea o circulaţie adecvata;
nevoia de a menţine temperatura corpului in limite normale; nevoia de a se hidrata si
alimenta corespunzător; nevoia de a elimina; nevoia de a menţine tegumentele si
mucoasele curate; nevoia de a se odihni; nevoia de a evita pericolele; nevoia de a invata
despre boala sa.
îngrijind aceste cazuri mi - am imbogatit cunoştinţele teoretice si mi - am
insusit abilitaţi practice necesare in activitatea viitoare.
48
TITIRCA L. BIBLIOGRAFIA
Urgenţe medico chirurgicale pentru cadre
medii,
TITIRCA L. Ed. Viaţa medicala romaneasca , Bucuresti,2000

Ghid de nursing,
TITIRCA L. Ed. Viaţa medicala romaneasca , Bucureşti, 2001

Tehnici de evaluare si ingrijire a bolnavilor,

TITIRCA L. Ed. Viaţa medicala romaneasca , Bucureşti, 1996

Breviar de explorări funcţionale si ingrijiri speciale ale

bolnavilor,
Ed. Viaţa medicala romaneasca , Bucureşti, 1994
MOZES C. Tehnica îngrijirii bolnavului, Vol.I si II,
Ed. Medicala , Bucureşti, 2000

BALTA G. îngrijiri generale speciale ale bolnavilor, Voi. I si II,

Ed. Didactica si pedagogica, Bucureşti ,1981
GHERASIM L. Tratat de medicina interna , Voi. I,
Ed. Medicala, Bucureşti ,1995
MORARUI. Anatomie patologica , Voi II, Ed.
Medicala, Bucureşti, 1980

REPCIUC E. Anatomia omului,

Ed. Medicala , Bucureşti, 1958

PAUNR. Tratat de medicina interna, Voi I, Aparat respirator,

Ed. Medicala, Bucureşti, 1994
RAMNICEANUR. Prognosticul bolilor interne,
Ed. Medicala , Bucureşti, 1978
XXX Revista Medicina Moderna, 1998 - 2002
BORUNDEL C. Manual de medicina interna pentru cadre medii din
şcolile postliceale, Ed. ALL ,
Bucureşti 2000

49
 CUPRINS

CAPITOLUL I - INTRODUCERE SI ISTORICUL BOLII ………………………..3

CAPITOLUL II - DATE DIN LITERATURA………………………………………4

A- DEFINIŢIA SI CLASIFICAREA BPOC:........................... …4

B- ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI

RESPIRATOR……………………………………………………...6

C-EPIDEMIOLOGIA B.P.O.C…………………………………..13

D-ETIOPATOGENIA B.P.O.C………………………………….14

E- ASPECTE ANATOMO - PATOLOGICE IN B.P.O.C………..17

F- TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALĂ…..18

G- DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENŢIAL AL B.P.O.C

....................................................................................................….22

H- EVOLUŢIA, COMPLICAŢIILE SI PROGNOSTICUL

B.P.O.C……………………………………………………..26

CAPITOLUL III - TRATAMENTUL SI PROFILAXIA B.P.O.C……………………..28

CAPITOLUL IV - PLANURI DE ÎNGRIJIRE ALE CAZURILOR STUDIATE …….34

CAZUL I .......................................................................................34
CAZUL II........................................................................................40
CAZUL III..................................................................................…..47

CAPITOLUL V - CONCLUZII ..........................................................................……

52

- BIBLIOGRAFIE....................................................................…...54

- CUPRINS................................................................................…..55
50