SISTEMUL CARDIOVASCULAR

SANGELE
Este fluidul care circula in interiorul arborelui cardiovascular;reprezinta 8% din greutatea
corporala;

impreuna cu limfa, lichidul interstitial,, lichidul cefalorahidian, perilimfa,endolimfa,

formeaza MEDIUL INTERN.

Mentinerea constanta a parametrilor mediului intern(Ph,temperatura,compozitie hidro-

electrolitica,presiune osmotica,coloidosmotica si hidrostatica) se realizeaza prin mecanisme
reflexe si neuroumorale,denumite homeostazie.

SANGELE este format din :

I - ELEMENTE FIGURATE 45%,din volumul sanguin=volum globular procentual sau

HEMATOCRIT (la femei 35-46,% si la barbati 41-50%:

Globule rosii(hematii sau eritrocite :4.500 000/mm3 la femeie si 5 ooo ooo/mm3 la

barbat; contin hemoglobina:12-15,6g/dl, la femei si 13,8-17,2 –la barbat;

Globule albe(leucocite )-5000-10 000/mm3 din care:

Granulocite: -neutrofile 52-62%, bazofile mai putin de 1%,eozinofile 1-3%;

Agranulocite : monocite 3-9% si limfocite 25-33%

Plachete sanguine 150 000-300 oooo/mm3

II PLASMA 55%

Contine:

- apa 90%

-reziduu uscat 10%:

1% substante anorganice :

Na+-natremie 135-146 mmol/l;

K+-potasemie- 3,5-5,3mmol/l;

Ca-calcemie 8,5-10,3 mg/dl;

Mg2+, CL-, HCO3-

9% substante organice:
 2

-Glucoza –glicemie 65-110mg/dl;

-acizi grasi liberi:0,19-o,9mEq/l

- colesterol total ;

mai putin de 200mg/dl;

Aminoacidemia 35-65 mg/100ml pasma;

-proteine totale in plasma:6-8,5 g/dl

- Proteinograma: -albumine 3,5-5g/dl

- Globuline 2,5-3,5g/dl.

-FIBRINOGEN

Presiunea osmotica a sangelui-300mOsm/l;

PH 7,38-7,42.

ERITROCITELE : anucleate,fara organite celulare; contin hemoglobina , care

transporta gazele respiratorii sub forma de HbO2, si HbCO2;

ROL:

-TRANSPORTA GAZELE RESPIRATORII.

-IN MENTINEREA ECHILIBRULUI ACIDO-BAZIC.

Se formeaza in maduva rosie hematogena prin hematopoieza , stimulata de

eritropoietina secretata de rinichi ; DE CORTIZOL; de COBALAMINA( vitamina B12)

sunt distruse in splina,ganglioni limfatici, maduva hematogena prin hemoliza.

LEUCOCITELE, principalul rol in reactia de aparare a organismului ;au

nucleu,organite celulare/ mitocondrii etc.;

Neutrofilele si monocitele pot face fagocitoza si diapedeza; emit

pseudopode;

Diapedeza este capacitatea leucocitelor de a trece prin peretele vaselor capilare( prin porii
peretelui)in tesuturi .

Neutrofilele au nucleu polimorf,polilobular,si granulatii citoplasmatice ce se

coloreaza cu coloranti neutri ; numarul lor creste in infectii acute;

-iar monocitele nu au granulatii citoplasmatice,au 1 nucucleu mare central ;

in circulatie devin macrofage;
 3
- Bazofilele, au Nucleu bilobat; contin substante vasodilatatoare;

-eozinofilele au nucleu sub forma de C;ROL IN BOLI ALERGICE;numarul

creste in alergii si infectii parazitare;

- Limfocitele rol in imunitatea umorala -limfocitele B care produc anticorpi;

limfocitele T rol in imunitatea celulara prin citoliza.

TROMBOCITELE,(PLACHETE SANGUINE)-150 000-300 000/mm3:fragmente de

megacariocite,anucleare;rol hemostaza.

FUNCTIA DE APARARE A SANGELUI

Organismul uman vine permanent in contact cu agenti patogeni(purtatori de antiene) sau cu

antigene libere ;ANTIGENUL –este o substanta macromoleculara de natura proteica sau
polizaharidica straina organismului si care,patrunsa in mediul intern,declanseaza producerea de
catre organism a unor substante specifice numite anticorpi,care neutralizeaza sau distrug
antigenul;anticorpii sunt proteine plasmatice din clasa gamma-globulinelor.

Apararea se realizeaza prin 2 mecanisme fundamentale:

1.apararea nespecifica ;

2.apararea specifica.

Apararea nespecifica:

- Inascuta;prezenta la toti oamenii;

- Se realizeaza prin mecanisme :

-celulare –fagocitoza ,de catre neutrofile,monocite,macrofage din sange,dar

si de alte celule:gliale,Kupffer din ficat;

- Umorale -substante preformate:HCL,lizozim,substante pirogene;

-este primitiva ,cu eficacitate medie,foarte prompta.

Apararea specifica

Dobandita;

-se dezvolta in urma expunerii la agenti capabili sa induca un raspuns imun(imunogene)

Raspuns imun specific:

Componente:-raspuns imun primar -la primul contact cu antigenul respectiv

Raspuns imun secundar -se realizeaza pe seama limfocitelor de

memorie ,la un contact ulterior cu acelasi antigen.
 4

-caracteristici:

1.diferentierea structurilor proprii de cele straine organismului;

2.specificitate;

3 memorie imunologica.

Antigen specific

-este recunoscut prin mecanisme speciale;

-activeaza limfocitele B si T ,care declanseaza mecanisme de neutralizare a

antigenului ;

-activeaza limfocittele de memorie.

Apararea SPECIFICA este de 2 feluri :dobandita natural si artificial:

-Dobandita natural:

- pasiv prin transfer transplacentar de anticorpi

-activ ,in urma unei boli,;

-Dobandita artificial:

Pasiv –prin administrare de antitoxine si gamma-globuline;

-activ,prin vaccinare,inoculare de antiggene cu virulenta atenuata

Raspunsurile imune specifice sunt mediate prin 2 tipuri de limfocite: B si T- pe baza unor
mecanisme interdependente :

- Imunitatea umorala care impllica limfocitele B,care produc anticorpi ;

-imunitatea mediata celular care implica primar limfocitele T .

Vaccinarea declanseaza in principiu ,aceleasi mecanisme imunitare ,cu deosebirea ca

reactiile produse in organismm sunt mai atenuate; efectul final este dobandirea imunitatii.

GRUPELE SANGUINE-TRANSFUZIA

In structura membranei hematiilor sunt AGUTINOGENE(macromolecule cu rol de antiggen;

cele mai importante intalnite la om sunt :aglutinogenul 0(zero),A,B,D;

In plasma sunt o serie de anticorpi, numite aglutinine:alfa omoloaga antigenului A, beta

omoloaga antigenuluiB.
 5
Prin excludere reciproca a aglutininelor si antigenelor omoloage ,in decursul evolutiei umane
s-au constituit mai multe sisteme imunologice sanguine.

Cele mai importante in practica medicala curenta sunt: sistemul OAB;si Rh(D).

SISTEMUL ABO

Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omogen(alfa cu A,beta cu B) nu pot

exista indivizi A cu alfa sau B cu beta,deoarece cand se intalnesc duc la un conflict imun
antigen-anticorp,cu distrugerea hematiilor si consecinte grave pentru individ;

Combinatiile si coexistentele posibile ,tolerate imunologic sunt 4 si reprezinta cele 4 grupe

sanguine in care se poate repartiza populatia umana,pe baza sistemului OAB.

Cunoasterea apartenentei la una din grupele sanguine are mare importanta in cazul
transfuzilor de sange;potrivit acestei reguli transfuzia de sange intre grupe diferite se poate
face astffel:

Grupa O este donator universal, deoarece nu contine nici o antigena(A sauB);dar nu

poate primi sange decat de la grupa ei(o) izogrup;

Grupa AB este primitor universal ,nu are nici un anticorp(alfa sau beta) ;primeste sange
de la toate grupele sistemului ,dar nu poate dona decat la grupa ei-AB.

SISTEMUL Rh

85% au pe hematii factorul D/Rh ,deci sunt Rh+;poate primi sange de la Rh+ sau de la Rh- ,dar
nu poate dona decat izogrup(Rh+)

15% nu au factorul Rh ,sunt Rh- , pot dona la ambele grupe Rh(+, -) ;dar nu poate primi decat
izogrup(Rh-).In mod normal nu exista aglutinine omoloage anti-Rh,dar se pot genera fie prin
transfuzii repetate de sange Rh+,la perspane Rh-,fie prin sarcina cu fat Rh+ si mama Rh-;in
ambele situatii ,aparatul imunitar al gazdei reactioneza fata de antigenul D ca si fata de un
antigen oarecare,prin activarea limfocitelor ,urmata de producerea de anticorpi antiD(anti
Rh);acesti anticorpi reactioneaza cu antigenul D,de pe suprafata hematiilor si vor produce
hemoliza.

In cazul mamei Rh negativ ,cand tatal este Rh pozitiv,datorita caracterului dominant al genei
care codifica sinteza antigennuliu D,copiii rezultati vor mostenii caracterul Rh pozitiv;prima
sarcina poate evolua normal ,deoarece in conditii fiziologice ,hematiile Rh+ ale fatului nu pot
traversa placenta si nu pot ajunge in circulatia materna.

La nastere prin rupturile de vase sanguine produse in momentul deslipirii placentei de uter,o
parte din sangele fetal trece la mama si stimuleaza productia de aglutinine anti Rh;la o noua
sarcina ,aceste aglutinine (care pot traversa capilarele placentare )patrund in circulatia fetala si
distrug hematiile fatului,putand duce la moartea acestuia atunci cand aglutininele sunt in
concentratie mare.
 6

HEMOSTAZA SI COAGULAREA SANGELUI

Hemostaza fiziologica reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin in oprirea

sangerarii la nivelul vaselor mici.

Presupune urmatorii timpi:vasculo-plachetar;plasmatic.

1)timpul vasculo-plachetar(hemostaza primara

A - Incepe in momentul lezarii vasului;

B- Prima reactie este vasoconstrictia vasului lezat ,produsa reflex si umoral;

C.urmeaza aderarea trombocitelor la nivelul plagii;agregarea si metamorfoza vascoasa

a acestora cfe duce la oprirea sangerarii.

Dureaza 2-4 minute

2) timpul plasmatic -coagularea sangelui

Fibrinogenul plasmatic ,solubil se transforma in fibrina insolubila.

La coagulare participa factorii plasmatici,plachetari si tisulari ,dar si Ca2+;

Coagularea se desfasoara in 3 faze:

-faza I-formarea trmboplastinei din factorii plachetari,plasmatici si tisulari ai

coagularii;cea mai laborioasa ;dureaza 4-8 minunte;

-faza II- -formarea trombinei

Dureaza 10 secunde;

Tromboplastina in prezenta Ca+ transforma protrombina ,sintetizata de ficat in

trombina;

Faza III- formarea fibrinei insolubile ;dureaza 1-2 secunde;

Trombina desface ,din fibrinogen,niste monomeri de fibrina care se

polimerizeaza spontan,dand reteaua de fibrina care devine insolubila;in ochiurile retelei de
fibrina se fixeaza elementele figurate; sangerarea se opreste.

FUNCTIILE SANGELUI: pe langa cele amintite:aparare;transport gaze respiratorii ,si:

- Sistem de integrare si coordonare umorala ale functiilor prin :hormoni,mediatori

chimici si cataboliti pe care ii vehiculeaza

- Indeparteaza si transporta spre locurile de excretie substante toxice,in exces si

neutilizabile;
 7-

-termoreglare prin continutul mare de apa;

MAREA SI MICA CIRCULATIE

Sunt 2 teritorii de circulatie :circulatia mare =sistemica si circulatia mica -pulmonara.

Circulatia pulmonara incepe in ventriculul drept ,prin trunchiul arterei

pulmonare la baza cordului, care trece la stanga aortei ASCENDENTE si cand iese din inima se
bifurca in cele 2 artere pulmonare cate una pentru fiecare plaman ,ducand sangele venos spre
reteaua capilara ,pentru a fi oxigenat;ramura stanga a trunchiului pulmonar trece anterior de
portiunea initiala a aortei descendente.;arcul aortic trece peste artera pulmonara
dreapta ;sangele arterial(cu O2) se intoarce in atriul stang prin 4 vene pulmonare,cate 2 de la
fiecare plaman(sfarsesc in atriul stang)

Circulatia mare sau sistemica incepe in ventriculul stang cu aorta care

transporta sange oxigenat la tesuturi si se termina in atriul drept prin 2 vene cave care aduce
de la tesuturi sangele venos(cu CO2)

SISTEMUL AORTIC

Format din artera aorta si ramurile ei,care iriga toate tesuturile din corp;

-incepe in ventriculul stang cu AORTA ASCENDENTA din care se desprind 2 artere

coronare,stanga si dreapta care iriga peretii inimii.

Dupa ce urca 5-6cm,se curbeaza si formeaza arcul aortic(crosa sau carja

aorta);se continua cu aorta descendenta , impartita in artera toracica si abdominala;terminal
se bifurca in arterele iliace comune stanga si dreapta.

RAMURILE ARCULUI AORTIC DINSPRE DREAPTA SPRE STANGA:

1) Trunchiul brahiocefalic care se imparte apoi in carotida comuna

dreapta si subclaviculara dreapta;

2) carotida comuna stanga ,care urca impreuna cu cea dreapta la nivelul

gatului pana in dreptul marginii superioare a cartilajului tiroid ,unde se bifurca fiecare in
carotida interna care iriga encefalul si ochiul si externa care iriga gatul,regiunile occipitala si
temoprala,si viscerele fetei;la locul bifurcatiei este sinusul carotidian cu chemoreceptori
conectati cu dendritele viscerosenzitine ale nervilor cranieni glosofaringieni(IX);

Arterele subclaviculare ajung de la origine pana la axila si devin artere axilare;

-din subclaviculare se desprind:

- Arterele vertebrale ,care intra in craniu prin gaura

occipitala,se unesc (stanga cu dreapta) si vascularizeaza encefalul.

-artera toracica interna din care iau nastere arterele

intercostale anterioare.
 8

Artera axilara -vascularizeaza atat peretii axilei ,cat si peretele anterolateral al toracelui;

- se continua cu artera brahiala ,care vascularizeaza bratul ;la plica

cotului ,artera brahiala da nastere la arterele radiala si ulnara care iriga antebratuui.

La mana se formeaza arcadele palmare ,din care se desprind arterele digitale.

RAMURILE AORTEI DESCENDENTE

- Toracica –ramuri parietale, pentru peretii toracelui

- ramuri viscerale:

- Bronsice,pericardice,esofagiene.

-abdominala -ramuri parietale pentru peretii abdomenului

-si ramuri viscerale : -trunchiul celiac: ramurile:splenica, gastrica

stanga, si hepatica care vascularizeaza stomacul,pancreasul,ficatul,duodenul si splina

-mezenterica superioara –vascularizeaza jejun-

ileonul,cecul,colonul ascendent si 1/2 colon tranvers drept

-renale-vascularizeaza rinichii si suprarenalele;

-mezenterica inferioara – vascularizeaza partea

dreapta a colonului transvers,colonul descendent si sigmoid ;partea superioara a rectului

-genitale-testiculare/ovariene(stangi,drepte.

RAMURILE TERMINALE ALE AORTEI

Arterele iliace comune :stanga si dreapta -ajunse la articulatia sacroiliaca ,se impart fiecare in
artere iliace externa si interna .

Iliaca interna are :- ramuri parietale pentru peretii bazinului si

- ramuri visccerale pentru organele visccerale din bazin:vezica

urinara,rectul inferior ,organele genitale:uter,vagin,vulva,prostata,penis.

Iliaca externa ,iese din bazin si ajunge pe fata anterioara a coapsei,devenind artera
femurala,care iriga coapsa si se continua cu artera poplitee,care se afla in fosa poplitee(fata
posterioara a genunchiului);

Artera poplitee se imparte in 2 artere tibiale:

Tibiala anterioara care iriga fata anterioara a gambei si laba piciorului si

se termina prin arterele digitale dorsale;

9
 Tibiala posterioara care iriga fata posterioara a gambei si ajunsa in regiunea plantara ,se
imparte in 2 artere plantare :interna si externa ,din care se desprind arterele digitale plantare.

SISTEMUL VENOS

Reprezentat de 2 vene cave: vena cava superioara si vena cava inferioara ,care aduc sangele
venos de la tesuturi in atriul drept.

- Vena cava superioara:

Strange sangele venos de la creier,cap,gat prin venele jugulare interne;de la

membrele superioarre ,prin venele subclaviculare si de la torace(spatii
intercostale,esofag,bronhii ,pericard si diafragm) prin sistemul azygos.

De fiecare parte prin unirea venei jugulare interna cu vena subclaviculara ,iau nasterr venele
brahiocefalice stanga,dreapta ,iar prin fuzionarea acestora se formeaza vena cava superioara.

Vena subclaviculara continua vena axxilara care strangeg sangele venos de la nivelul
membrelor superioare;

Sangele venos al membrelor superioare este colectat de 2 sisteme venoase:unul profund si unul
superficial;

venele profunde poarta aceasi denumire cu arterele care le insotesc.

-venele superficiale ,subcutanate se gasesc imediat sub piele;se pot vedea cu ochiul
liber,prin transparenta ,datorita culorii albastre data de hemoglobina redusa.

\ -ele nu insotesc arterele si se varsa in venele profunde;

- la nivelul lor se fac injectii intravenoase;

- Vena cava inferioara :

Aduna sangele venos de la membrele inferioare,de la peretii si viscerele bazinului ,de la

rinichi,suprarenale,testicule,ovare de la peretele posterior al abdomenului(venele lombare) de la
ficat

-se vormeaza prin unirea a 2 vene iliace comune stanga si dreapta;

La randul ei fiecare iliaca communa se formeaza prin unirea

- iliace interne care colecteaza sangele venos de la peretii si viscerele din bazin;

- iliacei externe care continua artera femurala care colecteaza sangele venos de
la nivelul membrului inferior;la niveflul coapsei este si vena safena mare ;

Se disting vene superficiale si profunde.(cu aceleasi caracteristici)

Vena cava inferiara urca la dreapta coloanei vertebrale ,strabate diafragma si se varsa in
atriul drept.
 10

CIRCULATIA LIMFATICA

- Prin sistemul limfatic circula limfa,care ajunge in final in circulatia venoasa.

- sistemul limfatic spre deosebire de sistemul circulator sanguin se deosebeste prin 2

caracteristici:

-este adaptat la functia de drenare a tesuturilor ,capilarele sale formeaza retele

terminale,( capilarele cu originea in tesut se continua cu vasul-un cap este inchis)spre deosebire
de capilarele sanguine care ocupa pozitie intermediara: arteriola-capilar-venula;

-peretii vaselor limfatice sunt mai subtiri decat ai vaselor sanguine.

Sistemul limfatic incepe cu capilarele limfatice :

- care au aceeasi structura ca si cele sanguine-periteliu si endoteliu.

- Sunt foarte raspandite ,se gasesc in toate organele si tesuturile;

- ele confluiaza formand vase limfaticfe ,care sunt prevazute la interior cu

valve semilunare ce inlesnesc circulatia limfei.

Peretii vaselor limfatice au o structura asemanatoare venelor.

Pe traseul vaselor limfatice se gasesc ganglionii limfatici,prin care trece limfa obligatoriu;

Gangliionii limfatici

Functii:-

-produc limfocite si monocite,

-formeaza anticorpi,

- Au rol in circulatia limfei,

-opresc patrunderea unor substante straine,

-bariera in raspandirea infectiilor

Localizare :

Submandibulari

Laterocervicali,

Axilari

In glandele mamare
 11

Mediastinali

Lombari

Inghinali.

Structura :

- La exterior au o capsula fibroasa din care pornesc trabecule care delimiteaza foliculii
limfatici;

- Au structura zonala: corticala cu foliculi limfatici si medulara cu sinusuri limfatice;

- In ganglion se deschid subcapsular mai mkulte canale aferente(4);prin hil parasesc

ganglionul 2 vase eferente.

Limfa colectata din diferite tesuturi si organe ,dupa cfe a strabatut ganglionii regionali ,circula
spre trunchiurile limfatice mari ,ajundand,in final ,in 2 colectoare limfatice mari : canalul
toracic si vena limfatica dreapta .

Canalul toracic:

Este cel mai mare colector limfatic;

Incepe printr-o dilatatie numita cisterna chili,situata in fara vertebrei L2,care colecteaza
limfa de la membrele inferioare si abdomen;

-urca anterior de coloana vertebrala, inapoia aortei,strabate diafragma,patrunde in torace ;

-se deschide in unghiul venos stang format prin unirea jugularei interne stangi cu
subclaviculara stanga;

Are o lungime de 25-30 cm;

-are valve in interior;

Colecteaza limfa din jumatatea inferioara si din patrimea superioara stanga a corpului.

Vena limfatica dreapta

Lungime de1-2 cm,;

Colecteaza limfa din patrimea superioara dreapta a corpului;

Se deschide la confluienta dintre vena jugulara dreapta si vena subclaviculara dreapta.

In fiecare minut se filtreaza la nivelul capilarelor arteriale 16ml apa;din acest volum 15ml se
reabsorb la capatul venos al capilarellor;volumul restant de apa (1ml) nu stagneaza ,intra in
capilarele linfatice;debitul mediu limfatic este in jud de 15000ml/zi;ppoate varia mult in functie
de factorii hemodinamici locali
 12

SPLINA

Organ abdominal nepereche,;apartine sistemului circulator;

Rol:

-produce limfocite;;

- Distruge hematii batrane;

- intervine in metabolismul fieerului

-depozit de sange (200-300ml),pe care il trimite in circulatieb in caz de

nnevoie(hemoragii,efort fizic)

Este brun roscata;

Cantareste 180-200g;

Localizata in loja splenica ,cuprinsa intre colonul transvers si diafragm,la dreapta lojei
gastrice;

Vascularizatia:

-artera splenica,ramura a trunchiului celiac;

-vena splenica ,component al venei porte.

 13

ACTIVITATEA CARDIACA

APARATUL CARDIOVASCULAR ASIGURA CIRCULATIA SANGELUI SI LIMFEI IN

ORGANISM ,indeplinind 2 functii majore:

1) distribuirea substantelor nutritive si O2 tuturor celulelor din organism;

2)colecteza produsii tisulari de catabolism pentru a fi excretati.

Forta motrice a sistemului este inima;

Conductele de distributie sunt arterele;

Rezervoarele de sange care asigura intoarcerea acestuia sunt venele;

Teritoriul vascular la nivelul caruia au loc schimburile de substante si gaze este

microcirculatia :arteriole,metaarteriole,capilare si venule.

INIMA

Localizare :

In cutia toracica ;in mediastinul toracic intre cei 2 plamani,care o acopera partial ;varful inimii
–apexul este spre staga/spatiul 5 intercostal stang;

Forma unei piramide triunghiulare,sau un con turtit;culcat pe diafragm;1/3 este situata la

dreapta si 2/3 la stanga;volumul unui pumn drept;de la baza inimii pleaca arterele mari-aorta si
trunchiul pulmonar si sosesc venele mari:cave si pulmonare.

Este invelita in pericard ( sac fibros ) in care este pericardul seros alcatuit din 2 foite:externa
parietala si interna viscerala numita epicard ,care este si stratul extern al peretelui cardiac; intre
cele 2 foite este spatiul pericardic ,virtual ,cu o pelicula subtire de lichid pericardic care
favorizeaza alunecarea.

Peretele inimii este alcatuit din 3 straturi :epicard(extern) miocard(mijlociu) si endocardul intern
care captuseste interiorul inimii.

Atriile forma aproximativ cubica ;netede in interior.

-in atriul drept -5 orificii:1-al venei cave superioare,1 al venei cave inferioare,1al sinusului
coronar,1 al urechiusei drepte si 1 orificiu atrioventricular drept;prevazut cu valva tricuspida;

- La nivelul atriului stang sunt 4 orificii ale venelor pulmonare,orificiul deschiderii urechiusei
stang si orificiul atrioventricular stang prevazut cu valva tricuspida.

Ventriculele – piramida triunghiulara;

 14

Prezinta,cordaje,muschi papilari si trabecule de 3 categorii:

I-muschi papilari de forma conica ,prin baza lor adera de peretii ventriculelor , iar varful ofera
insertie cordajelor tendinoase care se prind pe valvele atrioventriculare,;cordajele ;
impiedica impingerea valvelor spre atrii;sunt 3 muschi papilari in ventriculul drept si 2 in cel
stang;

II ,se insera prin ambele capete pe peretii ventriculari;

III-adera pe toata intinderea de peretele ventriculelor,in interior.

Orificile atrioventriculare (drept si stang),fiecare prezinta o valvula atrioventriculara-

cuspida:tricuspida in dreapta si bicuspida sau mitrala in stanga.

Fiecare orificiul arterial(aortic si al trunchiului pulmonar) prezinta 3 valvule semilunare sau

sigmoide cu aspect de cuib de randunica;

In jurul orificilor atriventriculare si arteriale exista inele fibroase.;

Cele 2 ventricule sunt separate complet prin sept interventricular.

Miocardul adult este un muschi striat d.p.v morfologic,dar are proprietatile muschiului neted
d.p.v functional(contractii involuntare si automate);prezinta discuri intercalare,ca o caracteristica
structurala.

Muschii atrilor sunt mai subtiri decat ai ventriculelor;cu fibre dispuse circular;ventriculele mai
groase cu fibre dispuse oblic spiralat;musculatura atriilor este complet separata de a
ventriculelor;legatura anatomica si functionala o realizeaza tesutul embrionar
excitoconductor;are caractere embrionare.

Inima ca pompa:pompeaza sange;

Are 2 seturi de valve ,care in mod normal ,impun deplasarea sangelui intr-un singur sens:

1.valvele atrioventriculare(mitrala si tricuspida) separa atriile de ventricule si se deschid in

diastola,permitand sangelui sa treaca in ventricule;se inchid in sistola,interzicand trecerea
sangelui inapoi in atrii.

2.valvele semilunare se deschid in sistola permitand expulzia sangelui in artere si se inchid in

diastola,;impiedica revenirea sangelui in ventricule.

Activitatea de pompa a inimii se poate aprecia cu ajutorul debitului cardiac,care reprezinta

volumul de sange expulzat de fiecare ventricul intr-un minut.

Volum bataie al fiecarui ventricul este ,im medie de 70ml,iar frecventa cardiaca normala este
de 70-75 batai/minut;debitul cardiac in repaus este aproximativ 5l/min.

15
 15
Frecventa cardiaca ete sub control nervos:simpaticul accelereaza(tahicardie) parasimpaticul o
micsporeaza (bradicardie.)

Simpaticul produce tahicardie,vasoconstrictie ,creste excitabilitatea inimii ;dilata vasele din

mukschi si le contracta pe cele din piele,mucoase,viscere.

In cursul unor eforturi fizice intense ,frecventa cardiaca poate creste pana la 200
batai/min,iar volum bataie pana la 150ml,debitul cardiac ajungand la 30l;de 6 ori mai mult decat
normal.Creste in sarcina,febra,altitudini mari si scade in somn.

FUNCTIA DE POMPA A INIMII iSE REALIZEAZA CU AJUTORUL PROPRIETATILOR MUSCHIULUI

CARDIAC

PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE MIOCARDULUI:

Excitabilitatea,automatismul ,conductibilitatea ,contractilitatea .

Depolarizarea unei celule cardiace este transmisa celulelor adiacente,deoarece miocardul este
un sincitiu functional.

Inima functioneaza ca 2 sincitii:unul atrial si unul ventricular,izolate d.p.v electric;singura

conexiune functionala electtrica intre atrii si ventricule este nodulul atrioventricular si
continuarea sa fasciculul His.

Musculatura cardiaca este lcatuita din 2 tipuri de celule musculare:

Celule de tip I care initiaza si conduc impulsul nervos;sunt dotate cu automatism

si conductibilitate;sunt de comanda;sunt musculare striate,modificate.

-celule de tip II ,miocardul de lucru, care conduc impulsul si se contracta;

Ambele tipuri sunt excitabile ,dar contrar celor striate normale ,stimulul este generat in
interiorul organului insusi .in ccelulele de tipI;deoarecce prezinta automatism sau autoritmicitate.

EXCITABILITATEA

Proprietatea celulei musculare de a raspunde la un stimul printr-un potential de actiune

propagat;

Unele manifestari ale excitabilitatii:prag de excitabilitate,legea „to sa nimic” sunt comune cu ale
altor celule excitabile.

Inima prezinta proprietatea de a fi excitabila numai in diastola si inexcitabila in sistola;

Aceasta este” legea inexcitabilitatii periodice a inimii”

In timpul sistolei,inima se afla in perioada refractara absoluta;oricat de puternic ar fi stimulul,el

ramane fara efect.
 16

Aceasta particularitate a excitabilitatii miocardice este foarte importanta pentru conservarea

functiei de pompa ritmica;stimulii cu frecventa mare nu pot tetaniza inima prin sumatia
contractiilor;are un potential de actiune particular ;

AUTOMATISMUL

Proprietatea inimii de a se autostimula.

Scoasa din corp si tinuta intr-un mediu nutritiv adecvat poate sa functioneze cateva ore sau zile;

Poate sa functioneze si in lipsa influientelor extrinseci nervoase vvegetative si umorale

Automatismul este generat de anumiti ccentrii,car contin ceflule care initiaza si conduc impulsul
nervos;

In mod normal exista 3 centri de automatism cardiac:

1.nodulul sinoatrial ,situat sub locul de varsare al venei cave superioare in atriul
drept;frecventa descarcarilor este mare 70-80/minut;activitatea cardiaca este condusa de acest
cfentru;inima bate in mod normal in ritm sinusal(centru de comanda);

2. nodulul atrioventricular (jonctiunea atrioventriculara) localizat in apropierea

orificiului atrioventricular drept si a valvei tricuspide;frecventa descarcarilor este de 40 de
potentiale de actiune/minut; nu se poate manifesta in mod normal,desi el functioneaza
permanent si in paralel cu nodulul sino-atrial;

Dasa nodulul sinusal este scos din functie inima va functiona in ritm nodal sau jonctional

3 fascicul His si reteaua Purkinje;frecventa de descarcare este de 25impulsuri

/minut;acest centru poate comanda innima numai in cazul intreruperii conducerii
atrioventriculare ,imprimand ritmul idio-vventricular

Ritmul functional al centrului de comanda ppoate fi modificat sub actiunea unor factori
externi:caldur –tahicardie; racirea nodulului sinusal-braicardie;

SNVS produce tahicardie si SNVPS,produce bradicardie.

CONDUCTIBILITATEA

Proprietatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale;viteza de conducere variaza

;este de 10 ori mai mare in fasciculul His si reteaua Purkinje,decat in miocardul atrial si
vefntricular.

CONTRACTILITATEA

Proprietatea miocardului de a dezvolta tensiune intre capetele sale ;in cavitatile inimii se
genereaza presiune,ca urmare a scurtarii fibrelor sale si are loc expulzia sangelui

Manifestarile fundamentale ale contractilitatii sunt:geneza tensiunii si viteza de scurtare .

 17
Fortra de contractie este direct proportionala cu grosimea peretilore inimii ;mai redusa in atrii si
mai puternica in ventricule

Contractiile s numesc sistole si relaxariile -diastole.

CICLUL CARDIAC

Un ciclu cardiac este format dintr-o sistola si o diastola .Datorita intarzierii propagarii
stimulului prin nodulul atrioventricular ,exista un asincronism intre sistola atrilor si cea a
ventriculelor;

sistola atriala precede sistola ventriculara cu 0,1 secunde ;durata unui ciclu cardiac este
invers proportionala cu frecventa:la o frecventa de 60/min,ciclul dureaza 1 secunda;la o frecventa
de 100/min ,ciclul dureaza 0,6 secunde; la o frecventa normala de 70/min ,1ciclu dureaza 0,8
secunde.El incepe cu sistola atriala care dureaza 0,10 secunde;ventriculele sunt la sfarsitul
diastolei si sunt aproape pline cu sange;sistola definitiveaza umplerea(care se face activ)

In timpul sistolei atriale creste presiunea din atrii;sangele nu poate refula spre venele
mari ,datorita contractiei fibrelor musculare din jurul orificilor de varsare a venelor in atrii;

Singura cale deschisa o reprezinta orificiile atrioventriculare;

Sistola atriala este urmata de diastola atriala care dureaza 0,7 secunde;

In paralel si corespunzator inceputului diastolei atriale se desfasoara sistola ventriculara care

dureaza 0,3 secunde.

Sistola ventriculara se desfasoara in 2 faze:

Izovolumetrica ,care incepe in momentul inchiderii valvelor atrioventriculare si se termina in

momentul deschiderii valvelor semilunare.In acest interval de timp ,ventriculul se contracta ca o
cavitate inchisa,asupra unui lichid incompresibil,fapt care duce la o crestere foarte rapida a
presiunii intracavitare;cand presiunea din ventricule o depaseste pe cea din artere,valvvele
semillunare se deschhid si are loc ejectia sangelui;

-Faza de ejectie ,incefpe cu deschhiderea semilunarelor si se termina in momentul

inchiderii lor;

Volumul de sange ejectat in timpul unei sistole(volum bataie sau volum sistolic) este de 75 ml,in
stare de repaus ,si poate creste pana la 150-200ml in eforturi fiziced intense.

Urmeaza diastola ventriculara ,care dureaza 0,50 secunde.

Datorita relaxarii miocardului,presiunea din ventricule scade rapid;cand devine inferioara celei
din arterele mari se incchid semilunarele care impiedica intoarcerea sangeluiin ventricule.

Pentru scurt timp ventriculele sunt cavitati inchise(diastola izovolumetrica);in acest timp
presiunea intraventriculara scade pana la valori inferioare cellei din atrii,permitand deschiderea
 18

cuspidelor;in acest moment incepe umplerea pasiva a ventriculelor;urmeaza diastola generala,in

care atat atriile cat si ventriculele sunt in diastola;diastola generala dureaza 0,40secunde;la
sfarsitul diastolei generale incepe sistola atriala a urmatorului ciclu atrial.

Manifestari care insotesc ciclul cardiac:electrice,mecanice si acustice.

Manifestari electrice

Reprezinta insumarea vectoriala a biocurentilor de depolarizare si repolarizare miocardica ;

Inregistrarea grafica reprezinta electrocardiograma(EKG),metoda larg folosita in clinica pentru

explorarea activitatii inimi.Pe traseul EKG se inscriu 3 unde pozitive (P,R T) SI 2 unde negative(Q;S)

Unda P ,reprezinta depolarizarea atriilor;unda QRS,reprezinta depolarizarea vfentriculelor si

repolarizarea atrilor(mascata)si unda T ,corespunde repolarizarii ventriculelor.

Manifestarile mecanice:socul apexian si pulsul arterial.

Socul apexian reprezinta o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul varfului inimii
(spatiul 5 intercostal stang)

Pulsul arterial reprezinta o expansiune sistolica a peretelui arterei datorita cresterii bruste a
presiunii sangelui.

Pulsul se percepe comprimand o artera superficiala pe un plan osos dur(artera radiala,carotida

exeterna,popllitee);prin palparea pulsului obtinem informatii privind :

volumul

frecventa cardiaca si

ritmul inimii;

-se inregistreaza grafic cu sfigmograma ;ofera informatii despre artere si despre modul de golire
a ventricului stang.

Manifestariile acustice=zgomotele cardiace.

Zgomotul I,sistolic,:-mai lung;tonalitate mai joasa si mai intens;

- Produs de inchiderea cuspidelor si de vibratiile miocardului la inceputul

sistolei ventriculare.

Zgomotul II,diastolic-mai scurt,mai acut si mai putin intens .

Zgomotele cardiace pot fi inregistrate grafic cu fonocardiograma.

 19

CIRCULATIA SANGELUI

Cu circulatia sangelui se ocupa hemodinamica la care se aplica legile generale ale

hidrodinamicii.

Sangele se deplaseaza in circuit inchi,intr-un singur sens;mica si marea circulatie sunt dispuse in
serie de acea volumul de sange pompat de ventricului stng intr-un minut in marea circulatie=cu
volumul de sange pompat de ventriculul stang in mica circulatie.

CIRCULATIA ARTERIALA

Arterele sunt vasele prin care sangele iese din inima;

PROPRIETATILE FUNCTIONALE:

Elasticitatea:

Proprietatea arterelor mari de a se lasa destinse cand creste presiunea sangelui si

de a reveni la calibrul initial cand presiunea a scazut la valori mai mici;

in timpul sistolei ventriculare,in artere este pompat 75ml de sange peste cel continut in
aceste vase;

datorita elasticitatii,unda de soc sistolica este amortizata;are loc inmagazinarea unei

parti a energiei sistolice sub forma de energie elastica a peretilor arteriali;aceasta energe este
retrocedata coloanei de sange in diastola;

-prin aceste variatii pasive ale calibrului vaselor mari ,se produce transformarea ejectiei
sacadate a sangelui din inima in curgere continua. A acestuia prin artere.

Contractilitatea :

Proprietatea vaselor de a-si modifica marcant diametrul lumenului prin

contractarea/relaxarea muschilor netezi din peretii lor;

Acest fapt permite un control fin al distributiei debitului cardiac catre diferite
organe si tesuturi;

Tonusul musculaturii netede depinde de :

activitatea nervilor simpatici,d

de presiunea arteriala

de concentratia locala a unor metaboliti si

de activitatea unor mediatori chimici.

 20

Suprafata totala de sectiune a arborelui circulator creste semnificativ pe masura cfe avansam
spre periferie;

Viteza de curgere va fi invers proportionala cu suprafata de sectiune.

Circulatia sangelui prin artere se apreciaza masurand:

-presiunea arteriala;

-debitul sanguin;

Rezistenta la curgere a sangelui(rezistenta periferica).

Presiunea arteriala

Sangele circula in vase sub o anumita presiune ,care depaseste presiunea atmosferica cu
120mmHg in timpul sistolei ventriculare stangi(presiunea arteriala maxima sau sistolica) si cu
80mmHg in timpul diastolei(presiune minima sau diastolica).

In practica medicala curenta ,la om, presiunea sangelui se apreciaza indirect ,masurand
tensiunea arteriala;aceasta se determina masurand contrapresiunea necesara a fi aplicata la
exteriorul arterei,pentru a egala presiunea sangelui din interior.

Factorii determinanti ai presiunii arteriale:

Debitul cardiac:frecventa inmultita cu volum bataie

Presiunea variaza direct proportional cu debitul

Rezistenta periferica

Reprezinta totalitatea factorilor care se opun curgerii sangelui prin vase;;

-este direct proportionala cu vascozitateea sangelui si lungimea vasului;

Cea mai mare rezistenta o au arteriolele;cu cat vasul este mai lung si mai ingust,cu
atat rezistenta este mai mare.

Volumul sanguin/volemia

Variaza concordant cu variatia lichidelor extracfelulare(LEC) in scaderi ale LEC scade

si volemia si se produce hipotensiune;daca creste LEC,creste volemia –hipertensiune.

Elasticitatea

Contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si mentinerea ei in diastola;scade cu

varsta.
 21
Intre debitul circulant,,presiunea sangelui si rezistenta la curgere exista relatia
matematicaD=P/R;debitul este direct proportional cu presiunea si invers proportional cu rezistenta

Viteza sangelui in arter scade pe masura ce ne indepartam de inima ,ca si presiunea;

In aorta =500mm/s,in capilare de 0,5mm/s(de o mie de ori mai redusa);aceasta se datoreaza

cresterii suprafetei de sectiune a teritoriului capilar de o mie deori fata de ccea a aortei.

Hipertensiunea arteriala sistemica reprezinta cresterea presiunii arteriale sistolice peste

130mmHg,respectiv-diastolice peste 90mmHg ;

-Determina cresterea lucrului mecanic cardiac si poate duce la afectarea

vaselor sanguine si a altor organe:rinichi,ochi,cord.

CIRCULATIA VENOASA

-Venele sunt vase prin care sangele se intoarce la inima;

-Volumul venos este de 3 ori mai mare ddecat cel arterial;in teritoriul vvenos se afla 75%
din volumul sanguin;

-presiunea sangelui in vene este foarte joasa:

10mmHg la originea sistemului venos(in vave) si 0mmHg la varsarea

venelor in atriul drept ;

-suprafata de sectiune a vfenelor este mai mica decat a capilarelor,viteza sangelui creste de
la periferie (0,5mm/s)spre iima ,atingand 100mm/s in cele 2 vene cave.

Venele contin cantitati mici de tesut elastic si muscular in pereti de acea prezinta
distensibilitate si contractilitate.

Cauza principala a intoarcferii venoase la inima este activitatea de pompa cardiaca.

Inima creaza si mentine permanent o diferenta de presiune intre aorta (1oommHg) si atriul
ddrept(0mmHg);

Desi presiunea sangelui scade mult la trecerea prin arteroile si capilare ,mai ramane o forta de
impingere de 10mmHg ,care se manifesta la inceputul sistemului venos.

Inima functioneaza simultan ca o pompa aspiro-respingatoare;trimite sange spre aorta ,in timpul
sistolei ventriculare ,si concomitent aspira sangele din venele cave in atriul drept.

Aspiratia toracica

Este un factor ajutator care contribuie la mentinerea unor valori scazute ale presiunii in venele
mari din cavitatea toracica; se mannifesta mai ales in inspiratie.

Presiunea abdominala
 22
Reprezinta presiunea pozitiva din cavitatea abdominala care impinge sangele spre inima;in
inspiratie datorita coborarii diafragmului ,effectul de presa este acccentuat.

Pompa musculara

In timpul contractilor musculare venele profunde sunt golite de sange;

In perioada de relaxare intre 2 contractii ,venele profunde aspira sangele din cfele
superficiale;

Refluxul sanguin este impiedicat de prezenta valvelor endoteliale prezente la venele membrelor
inferioare;valvfele se opun gravitatiei;favorizeaza intoarcerea venoasa din acest teritoriu.

Gravitatia

Favorixeaza curgerea sangelui venos din vefnele situate deasupra atriului drept si are
efect negativ pentru venele membrelor inferioare.

Masajul pulsatil

Efectuat de artere asupra venelor omonime din aceflasi pachet vascular,are efect favorabit asupra
intoarcerii venoase.

Intoarcerea sangelui la inima este foarte importanta pentru reglarea debitului cardiac ,deoarece
o inima sanatoasa pompeaza ,conform legii inimii ,atat sange cat primeste prin aflux venos
i